CVJ NR. 900 JOI 16 IULIE 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 900

Cronica Vãii Jiului Joi, 16 Iulie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Constantin Jujan înlocuit cu Viorel Stancu

Adezivii, drogurile ieftine ale minorilor

Î

nfiorãtor. Minori care se drogheazã cu prenandez pot fi zãriþi în centrul Petroºaniului.

Dupã îmbrãcãminte tânãrul nu pãrea a proveni dintr-o familie cu probleme sociale.

Abia þinându-se pe picioare, bãiatul trage cu putere din punga umplutã cu substanþa care inhalatã devine drog.

Instituþiile îºi paseazã responsabilitatea de la una la alta. Reprezentanþii Agenþiei Naþionale Antidrog spun cã nu au responsabilitãþi în aceastã arie. Singura lor responsabilitate fiind cea a consilierii.

“Familia în primul rând este responsabilã de aceºti tineri. Pe pãrinþi ar trebui sã îi intereseze. În cazul în care starea lor de sãnãtate este degradatã ar trebui duºi la spital, la urgenþã, iar apoi intervin organele statului.

Noi avem atribuþii pe partea de prevenire ºi asistenþã”, a declarat Cristina Ghirca, purtãtor de cuvânt al Centrului de Prevenire, Evaluare ºi Consiliere

Antidrog al Judeþului Hunedoara. Urmãtorii pe lista responsabililor sunt cei de la Protecþia Copilului care ar trebui sã se autosesizeze sau sã fie sesizaþi în cazul în care sunt identificate cazuri în care minorii se drogheazã. “În cazul unei sesizãri, Protecþia Copilului poate sã preia cazul, sã vadã care e situaþia din familie ºi eventual sã îi ducã la un centru de minori. Noi intervenim doar în cazul în care ni se adreseazã aceºti tineri în mod direct sau ne solicitã alte instituþii”, a mai subliniat sursa citatã.

Pe termen lung, consumul de inhalante determinã tulburãri de creºtere, tulburãri ale aparatului genital, scãderea imunitãþii, anemie accentuatã, boli ale aparatului respirator, comportamente deviante, dependenþã fizicã ºi psihicã.

Monika BACIU

D

irectorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Constantin Jujan, ºi-a prezentat miercuri dimineaþa demisia, în original la sediul Ministerului Eneregiei, dupã ce ºi-a anunþat cu o zi înainte intenþia de a pãrãsi funcþia. >>> PAGINA A 3-A

Spãrgãtorii de lux, aduºi la „barã”

H

oþii care au terorizat afaceriºtii din Valea Jiului, dupã ce le-au spart locuinþele din care au furat bunuri de valoare ºi bani au fost trimiºi în judecatã pentru furt calificat.

Primul termen în acest dosar este programat pentru mâine-vineri, dosarul fiind pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Cei patru mem-

bri ai grupãrii au spart mai multe vile ale unor oameni de afaceri din Vulcan ori Petroºani ºi au þinut în ºah

anchetatorii jumãtate de an pânã sã fie prinºi. Doi dintre ei au ajuns dupã gratii fiind cercetaþi în

stare de arest preventiv, iar ceilalþi doi în stare de libertate. Membrii grupãrii se specializaserã în spargeri la locuinþe de lux, cum ar fi cea a unui înstãrit dealer Dacia, a fostului ºef al Ocolului Silvic Petroºani ori a unor localnici cu mici afaceri, dar care aveau locuinþe impunãtoare.

Astfel, Ionuþ Dumitru Stan, Ioan Baltag ºi Cãtãlin Ionuþ Sãpunaru sunt judecaþi pentru furt calificat, zece persoane fiind pãgubite de cãtre ei,

în timp ce Nicuºor Liviu Avãdãnei, poreclit ”Olteanu” nu a fost trimis în judecatã de cãtre procurori. Banda a mai acþionat spun poliþiºtii hunedoreni ºi în Haþeg, iar în total au reuºit sã dea 18 spargeri. Anchetatorii au mai stabilit cã suspecþii pãtrundeau în locuinþe prin forþarea ferestrelor ºi sustrãgeau în principal sume de bani, bijuterii din aur ºi argint ºi aparaturã electronicã.

Maximilian GÂNJU

2 Învãtãmânt

Liceul din Vulcan, cel mai modern din Valea Jiului

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 iulie 2015

Din toamnã, condiþiile de studiu vor ajunge la cele europene

C

el mai modern liceu din Valea Jiului va funcþiona la Vulcan. În urmã cu aproape un an de zile, reprezentanþii administraþiei locale de la Vulcan au demarat un proiect pentru ”Modernizarea Colegiului Tehnic Mihai Viteazu din Municipiul Vulcan”. Încã se lucreazã intens, iar odatã finalizate lucrãrile elevii vor avea parte de o clãdire modernã, dar ºi de echipamente didactice de ultimã generaþie.

Edilii locali de la Vulcan, împreunã cu conducerea unitãþii de învãþãmânt ºi constructorul au inspectat aceste lucrãri. “Un proiect pe fonduri europene a avut loc cu doi ani în urmã unde au fost cuprinse toate ºcolile din Vulcan, drept rãsplatã am luat locul I pe þarã pentru infrastructurã ºcolarã. Nu puteam sã lãsãm liceul care sã nu fie modernizat ºi dotat cu toatã aparatura necesarã conform cerinþelor europene, astfel ne-am apucat ºi am fãcut proiect pentru liceu ºi anul trecut a fost acceptat ºi intrat la platã, astfel cã în acest an ne-am apucat de lucru ºi sperãm cã într-o lunã vor fi finalizate lucrãrile. Am avut o prerecepþie la toate lucrãrile sã vedem ce ar mai trebui fãcut ºi

ce rãmâne de modificat sau de corectat ºi sunt câteva elemente întârziate ºi se vor înscrie pânã când este termenul de punere în platã a lucrãrilor care au fost executate. Noi sperãm cã vom reuºi sã facem ºi plãþile pentru furnizori ºi constructori. Mai avem puþin ºi vom termina pe când copiii vor începe ºcoala ºi vor veni într-o ºcoalã

la finalizarea ºcolilor ºi sã poatã merge mai departe ºi sã ne reprezinte cu mândrie municipiul Vulcan”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Reprezentanþii unitãþii de învãþãmânt spun cã elevii vor învãþa în condiþii moderne ºi îi aºteaptã pe toþi cei care vor sã

curatã, nouã, modernã cu aparaturã de ultimã generaþie ºi sã le dãm posibiliattea sã înveþe aºa cum îºi doresc pãrinþii ºi copiii ºi profesorii ºi implicit cum ne dorim ºi noi sã avem copii bine pregãtiþi, copii sãnãtoºi de care sã ne bucurãm

urmeze cursurile liceale. “Ne bucurãm foarte mult sã tãiem panglica la toamnã împreunã cu elevii.

Lucrãrile constau în reabilitarea totalã a tuturor sãlilor de clasã, a anexelor, a laboratoarelor din ºcoalã, a sãlii de sport, a ate-

Mai bine de jumãtate din dascãli nu au promovat examenul de definitivat

E

xamenul de definitivat a dat bãtãi de cap dascãlilor. Rezultatele examenului de Definitivat au fost afiºate.

Dintre cei 118 candidaþi prezenþi la exa-

men, 13 nu au reuºit sã obþinã nota cinci.

Potrivit rezultatelor, nici jumãtate dintre dascãlii care au susþinut testarea nu au reuºit sã obþinã o notã de trecere, procentul de promovabilitate fiind de 44,62 la sutã. Astfel, mai bine de jumãtate

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

nu au reuºit sã obþinã dreptul de practicã în învãþãmânt, asta datoritã notelor.

Minimum nota opt ar fi trebuit sã obþinã candidaþii care au susþinut examenul de definitivat. În urma examenului de Definitivat, dascãlii

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

lierelor ºcoalã, inclusiv terenul de sport. E o investiþie imensã pentru cã nu avem doar reabilitarea clãdirii în sine, avem ºi achiziþionarea de echipamente IT, echipamente auto ºi echipamente pentru atelierul de confecþii plus fiecare cabinet va avea un retrovideo-proiector ºi un laptop aferent, deci profesorii îºi vor desfãºura activitatea în cele mai optime condiþii”, a declarat Malvine Socaci, directorul Colegiului Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan.

Edilii vulcãneni au un crez ºi pe acesta se bazeazã. Elevii sunt viitorul, astfel cã pentru ei trebuie realizate lucrãri. “În infrastructura ºcolarã s-au investit foarte mulþi bani, am plecat de la ideea cã întotdeauna trebuie sã pleci din temelie, din temelie sã faci totul. Temelia noastrã sunt copiii,

cum îi creºtem aºa o sã îi avem. E cel mai important sã investim în copii. Cea mai mare investiþie a unei generaþii, a unei comunitãþi sunt copiii. Dacã investim în ei lucrurile vor merge mai departe spre bine. Acesta este crezul nostru, a conducerii primãriei, a consiliului local de la Vulcan”, a mai spus Gheorghe Ile. În ceea ce priveºte lucrãrile de la liceu, valoarea totalã a proiectului este de 8.314.681,26 lei ºi prevede îmbunãtãþirea calitãþii infrastructurii de educaþie ºi dotarea Colegiului Tehnic Mihai Viteazu ºi a Sãlii de Sport aferente din Municipiul Vulcan pentru asigurarea unui proces educaþional la standarde europene ºi a creºterii participãrii populaþiei ºcolare la procesul educaþional.

Proiectul prevede ºi reabilitarea ºi modernizarea colegiului ºi a sãlii de sport din punct de vedere al infrastructurii, termic ºi estetic, în funcþie de necesitãþi

- dotarea cu echipamente IT ºi specifice laboratoarelor, conform documentaþiei tehnico-economice ºi realizarea conexiunii la Internet de mare vitezã - creºterea siguranþei elevilor în incinta unitãþii de învãþãmânt scãderea ratei de abandon ºi absenteism ºcolar în rândul elevilor ºi reducerea ratei de analfabetism, în special în rândul comunitãþilor defavorizate ºi al rromilor - creºterea nivelului de cunoºtinþe ºi de culturã al absolvenþilor la nivel de liceu ºi al ºcolii de meserii - integrarea/reintegrarea în procesul educaþional al elevilor care provin din grupuri vulnerabile (familii cu venituri foarte reduse, copii ai cãror pãrinþi sunt disponibilizaþi din industria minierã, copiii de etnie rromã, copii cu dizabilitãþi) creºterea eficienþei energetice a imobilului ºi a sãlii de sport aferente.

Monika BACIU

obþin titlul de profesor cu drept de practicã în învãþãmântul preuniversitar ºi dobândesc o catedrã. Profesorii care nu reuºesc sã promoveze examenul de definitivat pot sã predea în continuare ca suplinitori la catedrele care nu sunt acoperite de cadre didactice definitive.

Monika BACIU

Car men COSMAN- PREDA Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK Diana MITRACHE “Promovare” reprezintã (mitrachediana@yahoo.com) Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z z

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 16 iulie 2015

Constantin Jujan înlocuit cu Viorel Stancu

D

irectorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Constantin Jujan ºi-a prezentat miercuri dimineaþa demisia în original la sediul Ministerului Eneregiei, dupã ce ºi-a anunþat cu o zi înainte intenþia de a pãrãsi funcþia.

Constantin Jujan pretinde cã a recurs la acest gest din cauzã cã Ministerul Finanþelor întârzie foarte mult semnarea acordului de împrumut pentru CEH, deºi situaþia companiei este extrem de dificilã. Sindicaliºtii spun cã nu rãmân în aer cu negocierea Constractului Colectiv de Muncã. Acesta expirã în douã sãp-

tãmâni ºi pânã atunci negocierile le preia înlocuitorul lui Jujan.

Minerii ºi energeticienii sunt în plin proces de negociere a Constractului Colectiv de Muncã ºi, dupã ce Constantin Jujan ºi-a înaintat demisia cãtre ministrul Andrei Gerea, locul sãu în comisia de negociere a fost luat de cel care era normal sã îl

Minerii vor refuza ajutorul de stat

N

u a venit la momentul oportun, acum nu mai este nevoie de el.

Vorbim despre ajutorul de stat acordat colosului industrial din Hunedoara, despre care sindicaliºtii din CEH spun cã mai rãu le-ar face acum. Asta pentru cã va trebui rambursat ºi oricum a fost depãºit termenul la care era nevoie de el.

Salvarea nu duce decât la deces. Asta susþin sindicaliºtii din mineritul Vãii Jiului, care acum considerã cã acel ajutor promis de stat nu mai este ajutor, ci doar un imbold ce duce spre moartea Complexului Energetic Hunedoara.

Tocmai de aceea, sindicatele cred cã nici nu mai este necesar ºi cer conducerii CEH sã îl refuze. „Noi, ca ºi organizaþie sindicalã ne-am adresat conducerii CEH cu solicitarea de a renunþa la acest ajutor de salvare, pentru cã el nu reprezintã decât o amânare a decesului CEH, în

condiþiile în care este acum acordat. Este un ajutor rambursabil, despre care avem cunoºtinþe cã, dacã nu îl rambursãm suntem obligaþi sã întocmim toatã documentaþia pentru lichidarea CEH la termenul de 6 luni de acum încolo”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului reprezentativ la nivel de CEH. Petre Nica mai spune ºi cã acest ajutor era bun la finele lunii aprilie, iar acum le face numai rãu minelor, care se vor închide curând. „În momentul de faþã statul român se pãcãleºte pe sine. Ne

înlocuiascã. Acum sindicaliºtii spun cã nici nu se aºteaptã la un nou director, pentru cã nimeni nu mai vrea sã se bage în aceastã trebã. „Echipa de negociere a contractudã un ajutor de stat la un moment când nu mai avem nevoie de el, pentru cã necesitatea accesãrii acestui ajutor de salvare a apãrut odatã cu obligaþia CEH de a face achiziþia certificatelor de Carbon, care trebuia sã se întâmple pânã la 30 aprilie 2015. Acest lucru nu s-a întâplat, în concluzie, necesitatea acordãrii ajutorului de stat pe fondul pe care el a fost solicitat ºi avizat de CE nu mai are obiect acum”, mai susþine Nica.

Guvernul ar vrea sã acorde Complexului Energetic Hunedoara un ajutor de stat individual sub forma unui împrumut pe ºase luni de aproape 100 milioane lei, bani proveniþi din privatizãri ºi obligã producãtorul de cãrbune ºi energie sã-ºi separe legal activitãþile ºi sã aplice un program de restructurare. Practic, spun sindicaliºtii acum când a fost depãºit termenul pentru plata certificatelor de carbon ºi oricum riscãm sancþiuni, asta nu ar duce decât la închiderea minelor cât mai curând.

Diana MITRACHE

lui din partea administraþiei, ca ºi cea din partea sindicatului reprezentativ are nominalizate ºi persoane care înlocuiesc titularii comisiei de negociere.

Deci, în locul fostului director general Constantin Jujan este domnul Viorel Stancu”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Angajaþii CEH riscã de la 1 august sã întâmpine mari probleme, dacã nu va fi parafat un nou acord pentru contractul colectiv de muncã ºi asta doar din vina presiunilor politice din cauza cãrora Constatin Jujan ºi-ar fi dat demsiia. „Data de 1 august 2015 este data la care CCM expirã, iar în situaþia în care acesta nu va fi prelungit, sau nu va fi încheiat un altul, salariaþii CEH vor rãmâne fãrã drepturi ºi facilictãþile care sunt prevãzute doar în CCM, nu ºi în cel individual care mai rãmâne valabil. Astãzi, CEH nu mai are director general. Nu ar fi cea mai mare problemã, însã, cel mai grav lucru îl reprezintã faptul cã nu îºi mai doreºte nimeni sã

preia frâiele CEH, lãsat sã meargã pe un drum cãtre moarte ”, a mai adãugat principalul negociator al CCM. Nica a mai precizat cã situaþia de acum are cauze în politica localã, care a impus conduceri pe criterii politice ºi a subordonat toate activitãþile economice dirijându-le cãtre firmele apropiaþilor de partid.

Singurii care au de pierdut sunt minerii ºi energeticienii ºi tot mai mulþi se întreabã dacã se dã ordonanþã, ca sã plece din sistem.

Constantin Jujan a fost numit în funcþia de director general al CEH în luna februarie a acestui an, dupã ce postul a rãmas vacant dupã demisia lui Aurel Niculescu.

Diana MITRACHE

Banca Mondialã, raport cãtre Guvern despre Valea Jiului

B

anca Mondialã nu poate avea implicaþii directe în sfera de activitate a Complexului Energetic Hunedoara.

Aceasta poate sprijini anumite proiecte ale comunitãþilor locale.“Am participat la întâlnirea de la sediul CEH. Cei de la Banca Mondialã nu pot susþine decât anumite proiecte în zonã.

Nu pot sã aibã implicaþie directã în activitatea noastrã în acest moment însã lucrul cel mai bun este cã au reuºit încã odatã sã trezeascã la realitate ºi minþile care încã mai cred cã la nivel european ºi mondial lucrurile mai pot fi pasate la infinit astfel cã noi cei care am participat acolo am auzit încã odatã faptul cã trebuiesc aplicate mãsuri dar ºi un sprijin guvernamental la fel de serios dacã se mai

doreºte energie electricã pe bazã de huila pentru cã orice am face noi în CCM ºi oricât am reduce salariile celor care lucreza în cadrul CEH, acesta nu poate fi salvat în actualele condiþii”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Reprezentanþii Bãncii Modiale s-au aflat la Petroºani în urmã cu o sãptãmânã. Vizitã a fost una neoficialã, iar cei de la Banca Mondialã urmeazã sã trasmitã un raport Guvernului României în ceea ce priveºte activitatea minierã din Valea Jiului.

Monika BACIU

4 Actualitate

Istoria aducþiunii de apã în Valea Jiului

S

unt 25 de ani de când a fost înfiinþatã la Petroºani o societate care sã se ocupe cu distribuþia apei ºi cu canalizarea în toatã Valea Jiului. Istoria apei ce curge la robinet ºi modul în care societatea a evoluat în timp, cu perioade de frãmântãri generate de preþ, este, însã, mereu aceeaºi, indiferent de epocã ºi în scurt timp, Costel Avram ne promite o întrevedere cu toþi cei care au lucrat aici.

La un sfert de veac de la înfiinþarea firmei ºi la peste un secol de existenþã a unei structuri care a gestionat un domeniul strategic al securitãþii naþionale, aºa cum este distribuþia apei potabile, la Apa Serv au loc evenimente notabile.

Asta dupã ce în luna mai a fost dezvelitã o plãcuþã comemorativã, care a marcat sfertul de veac care a trecut, de când acolo lucreazã angajaþii ce se ocupã cu apa ºi canalizarea.

Una dintre sãlile de conferinþe ce acum poartã aleatoriu numele Sala Londra de la Apa Serv va purta numele unuia dintre oamenii care au însemnat ceva pentru istoria aducþiunii de apã în Valea Jiului.

Asta

a decis directorul general al SC Apa Serv, Costel Avram, care are în întenþie sã îi cheme pe toþi cei care au fost angajaþi ai acestei societãþi ºi au fãcut câte ceva, bun sau rãu, pentru ca populaþia sã aibã apã 24 de ore din 24 ºi un sistem de canalizare modern. „Urmeazã sã avem o întâlnire cu directorii care au condus aceastîã societate, dar ºi cu foarte mulþi oameni, foºti angajaþi, actualmente pensionari.

Sala Londra de conferinþe de aici de la Apa Serv va avea numele mecanicului ºef, cel care se ocupa de staþia de apã în zona Jieþului”, a spus Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului.

Mai mult, în momen-

tul în care va organiza ceremonia de întâlnire dintre generaþiile de directori ºi angajaþi, Costel Avram promite ºi lansarea unei cãrþi-document despre istoria apei în aceastã zonã. „Vreau sã fac o surprizã ºi, în maxim o lunã de zile, vom scoate ºi o carte „Drumul apei în Valea Jiului”, care începe acum 100 de ani în urmã ºi acolo vreau sã vedem exact cum se aseamãnã evenimentele de atunci, cu cele de acum.

Cum comuna Petroºani mãrea preaþul apei, cum azi preþul apei a crescut ºi sunt problemele care sunt, cu aducþiunea apei, cu examenele pe posturi, care ºi atunci, ca ºi acum erau controversate, dar ºi multe alte surpize, pentru actualii angajaþi, ca ºi pentru foºtii”, a mai precizat Avram. În aceastã carte pe care o vom vedea cam într-o lunã de zile, autorul Marian Boboc îi va cuprinde ºi pe actualii angajaþi ai Apa Serv

ºi va surprinde aportul pe care fiecare ºi-l aduce la bunul mers al societãþii. Asta pentru cã responsabilitatea pentru sãnãtatea populaþiei este problemã de securitate naþionalã ºi fiecare are rolul sãu bine determinat. Acum 25 de ani Regia Autonomã a Apei Valea Jiului se

desprindea din Regia Autonomã de Gospodãrie Comunalã ºi Locativã, care avea în subordine ºi societãþile de termoficare ºi devenea o societate care accesa fonduri europene pentru dezvoltare. A fost un prim pas spre modernizarea sistemelor vechi de aducþiune a apei, dar a fost ºi o perioadã cu multiple frãmântãri, pentru cã s-au descoperit fraude cu aceºti bani.

Acum, societatea este subordonatã unui ssitem generat de societatea pe acþiuni formatã din Consiliul Judeþean Hunedoara, ce are 52,33% din acþiuni, Primãria Municipiului Petroºani, cu 21, 123%, Primãria Vulcan

cu 5,182%, Primãria Petrila cu 6,25%, Primãria Aninoasa 5,28%, Primãria Lupeni cu 7,39% ºi Primãria Uricani cu 2,42%. ªi, dacã la început avea doar distribuþia apei ºi o micã parte din canalizare, acum, societatea din Valea Jiului, are ca obiect de activitate captarea, tratarea, transportul, acumularea ºi distribuirea apei potabile, colectarea, transportul ºi epurarea apelor uzate menajer, reparaþii la reþelele de apã ºi canalizare exterioare, montarea, întreþinerea ºi verificarea aparatelor de mãsurã ºi control, dar efectueazã ºi ucrãri de construcþii-montaj.

Diana MITRACHE

Zeci de mii de turiºti vin în judeþ, dar nu au unde se caza

P

e primul loc în preferinþele celor care ajung în judeþul Hunedoara se aflã Mãnãstirea Prislop, unde aproape în fiecare sfârºit de sãptãmânã sunt înregistraþi între 20 ºi 30 de mii de pelerini.

Apoi Castelul Corvinilor ori munþii Retezat sunt destinaþii preferate de turiºti, însã nici cetãþile dacice nu sunt ocolite. Pentru zecile de mii de turiºti sunt prea puþin locuri de cazare, iar mulþi hunedoreni au speculat aceste lipsuri ºi îºi pun locuinþele la dispoziþia turiºtilor. Astfel,

pensiunile ºi chiar locuinþele particulare ale sãtenilor din localitãþile situate lângã Mãnãstirea Prislop sunt pline, la sfârºit de sãptãmânã ºi în zilele de sãrbãtori, de credincioºi veniþi din toate colþurile þãrii. ªi alþi sãteni au cerut Primãriei Haþeg, pe al cãrei teritoriu administrativ se aflã Mãnãstirea Prislop, autorizaþii pentru cazarea turiºtilor în camerele libere din case. La Castelul

Corvinilor procentul turiºtilor care vin sã viziteze obiectivul cu faimã în întreaga lume, a crescut cu 40 la sutã în ultimii doi ani, numai în 2014 fiind înregistraþi aproape 250.000 de vizitatori. În primele patru luni ale lui 2015 au fost 40.000 de turiºti, iar vârful va fi în luna august. O problemã cu locurile de cazare a fost întâmpinatã chiar de autoritãþi, la Târgul European al Castelelor derulat la Hunedoara, când cu greu au reuºit sã gãseascã locuri de cazare pentru delegaþiile care ºi-au anunþat participarea. Hotelierii ºi proprietarii de pensiuni din Hunedoara ºi Þara Haþegului primesc mereu telefoane pentru rezervãri, însã locurile de cazare sunt epuizate cu zile înainte.

Maximilian GÂNJU

Fondurile europene uºureazã coºul naþional

Gãsitã moartã în casã

eprezentanþii municipiului Vulcan R ºi-au stabilit prioritãþile

O

femeie de 48 de ani din Vulcan a fost gãsitã fãrã suflare în casã miercuri dimineaþã.

Apropiaþii au sunat la 112, pentru cã aceasta nu rãspundea la uºã, dar când paramedicii SMURD au intrat prin forþarea uºii în apartament, nu au mai putut face nimic.

Femeia era angajatã la Paroºeni ºi medicii legiºti vor stabiloi ce s-a petrecut.

Un apel la 112 a alertat întreg cartierul din spatele primãriei din Vulcan, pentru cã, în scurt timp, poliþia, pompierii ºi SMURD-ul au ajuns la un bloc apropiere. Pompierii au fost primii care au intrat în casa femeii, iar imediat paramedicii au gãsit-o cãzutã în baie, dar nu mai avea semne vitale. „În jurul orei 8,00, am fost solicitaþi pentru o deblocare de uºã la un apartament în municipiul Vulcan. La faþa locului s-a deplasat un echipaj SMURD Vulcan ºi unul de

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 iulie 2015

descarcerare pentru deblocarea uºii.

Persoana de sex feminin a fost gãsitã decedatã”, a declarat Adrian Avram, comandant Detaºamentul Pompieri Petroºani Femeia de 48 de ani lucra la Paroºeni ºi nimeni nu îºi explicã ce s-a întâmplat. Poliþiºtii sunt cei care vor stabili cu exactitate ce s-a petrecut pentru cã au deschis un dosar de cercetare penalã. „Este vorba despre o femeie de 48 de ani din

municipiul Vulcan, care a fost gãsitã decedatã în locuinþa sa. În acest caz, colegii mei au întocmit de cercetare penalã pentru moarte suspectã”, a spus ºi Laura Bradu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Cadavrul femeii a fost preluat de serviciul de medicinã legalã ºi urmeazã ca legiºtii sã se pronunþe cu privire la cauza morþii.

Diana MITRACHE

pentru perioada urmãtoare. Aceºtia vor sã acceseze fonduri europene pentru a dezvolta comunitatea astfel încât aceasta sã concureze cu cele din statele Uniunii Europene.

Edilul vulcãnean, Gheorghe Ile spune cã au întocmit strategia de dezvoltare localã pentru urmãtorii cinci ani.“Noi acest program de dezvoltare localã l-am fãcut cu ani în urmã.

A fost primul din judeþul Hunedoara ºi din regiunea de vest, iar aceastã strategie se completeazã anual. Când vine scadenþa, adicã acum trebuie fãcut pe o perioadã mai îndelungatã, de cinci ani de zile. Este o strategie ºi în vest care face pe o perioadã de cinci ani, de 10 ani, 15 ºi 20 de ani. Anumite lucrãri sunt cu bãtaie lungã. Este o strategie pe care se bazeazã ºi UE privind dezvoltarea localitãþilor ºi acordarea fondurilor care sã vinã sã sprijine localitatea respectivã. Trebuie sã fim cu doi paºi înaintea fondurilor europene ca sã putem accesa. Ne uºurezã bugetul local, cel judeþean ºi cel guvernamental. Uºurãm puþin din coºul de bani care ar trebui sã vinã la noi din fonduri europene”, a declarat Gheorghe Ile,

primarul municipiului Vulcan.

Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan recunoaºte cã pe alocuri încã existã macadam ºi spune cã toate aceste lipsuri vor dispãrea odatã ce vor accesa fonduri europene.“Ne-am axat pe modernizarea drumurilor interioare în cartiere ºi drumuri, alei, toate cele necesare comunitãþii.

Trebuie sã recunosc cã suntem în secolul XXI ºi mai avem macadam în multe din strãzile din municipiului Vulcan ºi încã nu am reuºit pentru cã nu am avut fonduri de a moderniza aceste strãzi, dar am fost ºi opriþi din anumite motive pentru cã nu am avut canalizare, nu am avut apã, nu am avut gaz, curent. Toate aceste lucrãri au fost fãcute pe fonduri europene, fonduri guvernamentale ºi acum vom trece ºi la altã etapã, la modernizarea drumurilor, aleilor, pentru ca cetãþeanul sã se simtã cã trãieºte într-un municipiu european. Trebuie sã înþelegem cã nu se pot face toate odatã, am luat prioritãþile prioritãþilor cât sã putem sã spijinim toate zonele din Vulcan”, a mai subliniat sursa citatã.

Nu doar strãzile vor fi modernizate ci ºi locurile de joacã pentru copii. Edilul face comparaþie cu alte oraºe din þãrile mai dezvoltate din Europa ºi spune cã vrea sã asigure condiþii moderne

pentru cei mici. “Vom moderniza toate zonele pentru copii pentru cã aceºtia trebuie sã se dezvolte foarte bine. Ei când vor ieºi din graniþele României sau când vor intra în alte þãri ei trebuie sã simtã cã ºi România este o þarã dezvoltatã în care ei gãsesc ceea ce este ºi acolo.

Consider cã este important pentru copii partea pe care o pot face pãrinþii, adicã educaþia copiilor prin pãrinþi.

Dacã nu vom fi atenþi vom scãpa din mânã aceºti copii ºi atunci suntem nemulþumiþi când cresc mari cã nu am reuºit sã facem ce trebuie pentru ei”, a conchis edilul.

Strategia stabileºte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil ºi realist, la un nou model de dezvoltare propriu Uniunii Europene ºi larg împãrtãºit pe plan mondial – cel al dezvoltãrii durabile, orientat spre îmbunãtãþirea continuã a vieþii oamenilor ºi a relaþiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.

Monika BACIU

Drumul prin Defileul Jiului, o bãtaie de joc cu acceptul CNADNR

S

paniolii care reabiliteazã DN 66 între Petroºani ºi Tg. Jiu lucreazã „româneºte”, încet ºi fãrã spor, iar CNADNR este îngãduitoare.

Parcã nu era suficient cã au depãºit termenele cu anii ºi prin defileu se circulã mai rãu ca niciodatã, acum au mai gãsit o modalitate de a întinde nervii ºoferilor la maxim.

Aproape nici un semafor de dirijare a circulaþiei pe DN 66 între Petroºani ºi Tg. Jiu, unde sunt fãcute lucrãri de reparaþii, nu este sincronizat corespunzãtor.

Astfel, ºoferii care au liber de trecere se trezesc cu maºini din sens opus ºi de multe ori ambii ºoferi respectã semaforul. În plus, circulaþia este restricþionatã de semafoare pe kilometri întregi chiar dacã se lucreazã doar pe câþiva metri la ºosea. „Peste tot vezi câte o armatã de muncitori care sprijinã utilajele, dupã ce tu stai o veºnicie la semafoare.

De lene pun semafoarele la câte unul - doi kilometri, deºi

ei lucreazã pe câte un pod sau asfalteazã cinci metri.

Este o mare bãtaie de joc ºi nimãnui nu-i pasã. Au ancorat câteva stânci, au consolidat ceva poduri ºi pe câte o jumãtate de drum, din loc în loc, au pus asfalt ce are o diferenþã de nivel ºi de 15 centimetri. Dacã nu eºti atent riºti sã-þi faci praf maºina ori mai rãu”, spune Sorin, unul dintre ºoferii care trebuie sã tranziteze defileul aproape zi de zi.

Din cauza debandadei din defileu, distanþa dintre Petroºani ºi Tg. Jiu este strãbãtutã în circa douã ore sau mai mult, deºi sunt doar aproximativ 50 de kilometri.

Veºtile rele nu se opresc aici, pentru cã Drumul Naþional 66 are slabe ºanse de a fi terminat în acest an, iar CNADNR admite cã a dat un ultimatum constructorului dat fiind faptul cã lucrãrile nu sunt în grafic. Conform contractului, durata estimatã de execuþie a lucrãrilor era de 2 ani, la care se adãugau alþi 2 ani perioada de garanþie, însã termenul a fost depãºit.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Istoria aducþiunii de apã în Valea Jiului

S

unt 25 de ani de când a fost înfiinþatã la Petroºani o societate care sã se ocupe cu distribuþia apei ºi cu canalizarea în toatã Valea Jiului. Istoria apei ce curge la robinet ºi modul în care societatea a evoluat în timp, cu perioade de frãmântãri generate de preþ, este, însã, mereu aceeaºi, indiferent de epocã ºi în scurt timp, Costel Avram ne promite o întrevedere cu toþi cei care au lucrat aici.

La un sfert de veac de la înfiinþarea firmei ºi la peste un secol de existenþã a unei structuri care a gestionat un domeniul strategic al securitãþii naþionale, aºa cum este distribuþia apei potabile, la Apa Serv au loc evenimente notabile.

Asta dupã ce în luna mai a fost dezvelitã o plãcuþã comemorativã, care a marcat sfertul de veac care a trecut, de când acolo lucreazã angajaþii ce se ocupã cu apa ºi canalizarea.

Una dintre sãlile de conferinþe ce acum poartã aleatoriu numele Sala Londra de la Apa Serv va purta numele unuia dintre oamenii care au însemnat ceva pentru istoria aducþiunii de apã în Valea Jiului.

Asta

a decis directorul general al SC Apa Serv, Costel Avram, care are în întenþie sã îi cheme pe toþi cei care au fost angajaþi ai acestei societãþi ºi au fãcut câte ceva, bun sau rãu, pentru ca populaþia sã aibã apã 24 de ore din 24 ºi un sistem de canalizare modern. „Urmeazã sã avem o întâlnire cu directorii care au condus aceastîã societate, dar ºi cu foarte mulþi oameni, foºti angajaþi, actualmente pensionari.

Sala Londra de conferinþe de aici de la Apa Serv va avea numele mecanicului ºef, cel care se ocupa de staþia de apã în zona Jieþului”, a spus Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului.

Mai mult, în momen-

tul în care va organiza ceremonia de întâlnire dintre generaþiile de directori ºi angajaþi, Costel Avram promite ºi lansarea unei cãrþi-document despre istoria apei în aceastã zonã. „Vreau sã fac o surprizã ºi, în maxim o lunã de zile, vom scoate ºi o carte „Drumul apei în Valea Jiului”, care începe acum 100 de ani în urmã ºi acolo vreau sã vedem exact cum se aseamãnã evenimentele de atunci, cu cele de acum.

Cum comuna Petroºani mãrea preaþul apei, cum azi preþul apei a crescut ºi sunt problemele care sunt, cu aducþiunea apei, cu examenele pe posturi, care ºi atunci, ca ºi acum erau controversate, dar ºi multe alte surpize, pentru actualii angajaþi, ca ºi pentru foºtii”, a mai precizat Avram. În aceastã carte pe care o vom vedea cam într-o lunã de zile, autorul Marian Boboc îi va cuprinde ºi pe actualii angajaþi ai Apa Serv

ºi va surprinde aportul pe care fiecare ºi-l aduce la bunul mers al societãþii. Asta pentru cã responsabilitatea pentru sãnãtatea populaþiei este problemã de securitate naþionalã ºi fiecare are rolul sãu bine determinat. Acum 25 de ani Regia Autonomã a Apei Valea Jiului se

desprindea din Regia Autonomã de Gospodãrie Comunalã ºi Locativã, care avea în subordine ºi societãþile de termoficare ºi devenea o societate care accesa fonduri europene pentru dezvoltare. A fost un prim pas spre modernizarea sistemelor vechi de aducþiune a apei, dar a fost ºi o perioadã cu multiple frãmântãri, pentru cã s-au descoperit fraude cu aceºti bani.

Acum, societatea este subordonatã unui ssitem generat de societatea pe acþiuni formatã din Consiliul Judeþean Hunedoara, ce are 52,33% din acþiuni, Primãria Municipiului Petroºani, cu 21, 123%, Primãria Vulcan

cu 5,182%, Primãria Petrila cu 6,25%, Primãria Aninoasa 5,28%, Primãria Lupeni cu 7,39% ºi Primãria Uricani cu 2,42%. ªi, dacã la început avea doar distribuþia apei ºi o micã parte din canalizare, acum, societatea din Valea Jiului, are ca obiect de activitate captarea, tratarea, transportul, acumularea ºi distribuirea apei potabile, colectarea, transportul ºi epurarea apelor uzate menajer, reparaþii la reþelele de apã ºi canalizare exterioare, montarea, întreþinerea ºi verificarea aparatelor de mãsurã ºi control, dar efectueazã ºi ucrãri de construcþii-montaj.

Diana MITRACHE

Zeci de mii de turiºti vin în judeþ, dar nu au unde se caza

P

e primul loc în preferinþele celor care ajung în judeþul Hunedoara se aflã Mãnãstirea Prislop, unde aproape în fiecare sfârºit de sãptãmânã sunt înregistraþi între 20 ºi 30 de mii de pelerini.

Apoi Castelul Corvinilor ori munþii Retezat sunt destinaþii preferate de turiºti, însã nici cetãþile dacice nu sunt ocolite. Pentru zecile de mii de turiºti sunt prea puþin locuri de cazare, iar mulþi hunedoreni au speculat aceste lipsuri ºi îºi pun locuinþele la dispoziþia turiºtilor. Astfel,

pensiunile ºi chiar locuinþele particulare ale sãtenilor din localitãþile situate lângã Mãnãstirea Prislop sunt pline, la sfârºit de sãptãmânã ºi în zilele de sãrbãtori, de credincioºi veniþi din toate colþurile þãrii. ªi alþi sãteni au cerut Primãriei Haþeg, pe al cãrei teritoriu administrativ se aflã Mãnãstirea Prislop, autorizaþii pentru cazarea turiºtilor în camerele libere din case. La Castelul

Corvinilor procentul turiºtilor care vin sã viziteze obiectivul cu faimã în întreaga lume, a crescut cu 40 la sutã în ultimii doi ani, numai în 2014 fiind înregistraþi aproape 250.000 de vizitatori. În primele patru luni ale lui 2015 au fost 40.000 de turiºti, iar vârful va fi în luna august. O problemã cu locurile de cazare a fost întâmpinatã chiar de autoritãþi, la Târgul European al Castelelor derulat la Hunedoara, când cu greu au reuºit sã gãseascã locuri de cazare pentru delegaþiile care ºi-au anunþat participarea. Hotelierii ºi proprietarii de pensiuni din Hunedoara ºi Þara Haþegului primesc mereu telefoane pentru rezervãri, însã locurile de cazare sunt epuizate cu zile înainte.

Maximilian GÂNJU

Fondurile europene uºureazã coºul naþional

Gãsitã moartã în casã

eprezentanþii municipiului Vulcan R ºi-au stabilit prioritãþile

O

femeie de 48 de ani din Vulcan a fost gãsitã fãrã suflare în casã miercuri dimineaþã.

Apropiaþii au sunat la 112, pentru cã aceasta nu rãspundea la uºã, dar când paramedicii SMURD au intrat prin forþarea uºii în apartament, nu au mai putut face nimic.

Femeia era angajatã la Paroºeni ºi medicii legiºti vor stabiloi ce s-a petrecut.

Un apel la 112 a alertat întreg cartierul din spatele primãriei din Vulcan, pentru cã, în scurt timp, poliþia, pompierii ºi SMURD-ul au ajuns la un bloc apropiere. Pompierii au fost primii care au intrat în casa femeii, iar imediat paramedicii au gãsit-o cãzutã în baie, dar nu mai avea semne vitale. „În jurul orei 8,00, am fost solicitaþi pentru o deblocare de uºã la un apartament în municipiul Vulcan. La faþa locului s-a deplasat un echipaj SMURD Vulcan ºi unul de

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 iulie 2015

descarcerare pentru deblocarea uºii.

Persoana de sex feminin a fost gãsitã decedatã”, a declarat Adrian Avram, comandant Detaºamentul Pompieri Petroºani Femeia de 48 de ani lucra la Paroºeni ºi nimeni nu îºi explicã ce s-a întâmplat. Poliþiºtii sunt cei care vor stabili cu exactitate ce s-a petrecut pentru cã au deschis un dosar de cercetare penalã. „Este vorba despre o femeie de 48 de ani din

municipiul Vulcan, care a fost gãsitã decedatã în locuinþa sa. În acest caz, colegii mei au întocmit de cercetare penalã pentru moarte suspectã”, a spus ºi Laura Bradu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Cadavrul femeii a fost preluat de serviciul de medicinã legalã ºi urmeazã ca legiºtii sã se pronunþe cu privire la cauza morþii.

Diana MITRACHE

pentru perioada urmãtoare. Aceºtia vor sã acceseze fonduri europene pentru a dezvolta comunitatea astfel încât aceasta sã concureze cu cele din statele Uniunii Europene.

Edilul vulcãnean, Gheorghe Ile spune cã au întocmit strategia de dezvoltare localã pentru urmãtorii cinci ani.“Noi acest program de dezvoltare localã l-am fãcut cu ani în urmã.

A fost primul din judeþul Hunedoara ºi din regiunea de vest, iar aceastã strategie se completeazã anual. Când vine scadenþa, adicã acum trebuie fãcut pe o perioadã mai îndelungatã, de cinci ani de zile. Este o strategie ºi în vest care face pe o perioadã de cinci ani, de 10 ani, 15 ºi 20 de ani. Anumite lucrãri sunt cu bãtaie lungã. Este o strategie pe care se bazeazã ºi UE privind dezvoltarea localitãþilor ºi acordarea fondurilor care sã vinã sã sprijine localitatea respectivã. Trebuie sã fim cu doi paºi înaintea fondurilor europene ca sã putem accesa. Ne uºurezã bugetul local, cel judeþean ºi cel guvernamental. Uºurãm puþin din coºul de bani care ar trebui sã vinã la noi din fonduri europene”, a declarat Gheorghe Ile,

primarul municipiului Vulcan.

Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan recunoaºte cã pe alocuri încã existã macadam ºi spune cã toate aceste lipsuri vor dispãrea odatã ce vor accesa fonduri europene.“Ne-am axat pe modernizarea drumurilor interioare în cartiere ºi drumuri, alei, toate cele necesare comunitãþii.

Trebuie sã recunosc cã suntem în secolul XXI ºi mai avem macadam în multe din strãzile din municipiului Vulcan ºi încã nu am reuºit pentru cã nu am avut fonduri de a moderniza aceste strãzi, dar am fost ºi opriþi din anumite motive pentru cã nu am avut canalizare, nu am avut apã, nu am avut gaz, curent. Toate aceste lucrãri au fost fãcute pe fonduri europene, fonduri guvernamentale ºi acum vom trece ºi la altã etapã, la modernizarea drumurilor, aleilor, pentru ca cetãþeanul sã se simtã cã trãieºte într-un municipiu european. Trebuie sã înþelegem cã nu se pot face toate odatã, am luat prioritãþile prioritãþilor cât sã putem sã spijinim toate zonele din Vulcan”, a mai subliniat sursa citatã.

Nu doar strãzile vor fi modernizate ci ºi locurile de joacã pentru copii. Edilul face comparaþie cu alte oraºe din þãrile mai dezvoltate din Europa ºi spune cã vrea sã asigure condiþii moderne

pentru cei mici. “Vom moderniza toate zonele pentru copii pentru cã aceºtia trebuie sã se dezvolte foarte bine. Ei când vor ieºi din graniþele României sau când vor intra în alte þãri ei trebuie sã simtã cã ºi România este o þarã dezvoltatã în care ei gãsesc ceea ce este ºi acolo.

Consider cã este important pentru copii partea pe care o pot face pãrinþii, adicã educaþia copiilor prin pãrinþi.

Dacã nu vom fi atenþi vom scãpa din mânã aceºti copii ºi atunci suntem nemulþumiþi când cresc mari cã nu am reuºit sã facem ce trebuie pentru ei”, a conchis edilul.

Strategia stabileºte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil ºi realist, la un nou model de dezvoltare propriu Uniunii Europene ºi larg împãrtãºit pe plan mondial – cel al dezvoltãrii durabile, orientat spre îmbunãtãþirea continuã a vieþii oamenilor ºi a relaþiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.

Monika BACIU

Drumul prin Defileul Jiului, o bãtaie de joc cu acceptul CNADNR

S

paniolii care reabiliteazã DN 66 între Petroºani ºi Tg. Jiu lucreazã „româneºte”, încet ºi fãrã spor, iar CNADNR este îngãduitoare.

Parcã nu era suficient cã au depãºit termenele cu anii ºi prin defileu se circulã mai rãu ca niciodatã, acum au mai gãsit o modalitate de a întinde nervii ºoferilor la maxim.

Aproape nici un semafor de dirijare a circulaþiei pe DN 66 între Petroºani ºi Tg. Jiu, unde sunt fãcute lucrãri de reparaþii, nu este sincronizat corespunzãtor.

Astfel, ºoferii care au liber de trecere se trezesc cu maºini din sens opus ºi de multe ori ambii ºoferi respectã semaforul. În plus, circulaþia este restricþionatã de semafoare pe kilometri întregi chiar dacã se lucreazã doar pe câþiva metri la ºosea. „Peste tot vezi câte o armatã de muncitori care sprijinã utilajele, dupã ce tu stai o veºnicie la semafoare.

De lene pun semafoarele la câte unul - doi kilometri, deºi

ei lucreazã pe câte un pod sau asfalteazã cinci metri.

Este o mare bãtaie de joc ºi nimãnui nu-i pasã. Au ancorat câteva stânci, au consolidat ceva poduri ºi pe câte o jumãtate de drum, din loc în loc, au pus asfalt ce are o diferenþã de nivel ºi de 15 centimetri. Dacã nu eºti atent riºti sã-þi faci praf maºina ori mai rãu”, spune Sorin, unul dintre ºoferii care trebuie sã tranziteze defileul aproape zi de zi.

Din cauza debandadei din defileu, distanþa dintre Petroºani ºi Tg. Jiu este strãbãtutã în circa douã ore sau mai mult, deºi sunt doar aproximativ 50 de kilometri.

Veºtile rele nu se opresc aici, pentru cã Drumul Naþional 66 are slabe ºanse de a fi terminat în acest an, iar CNADNR admite cã a dat un ultimatum constructorului dat fiind faptul cã lucrãrile nu sunt în grafic. Conform contractului, durata estimatã de execuþie a lucrãrilor era de 2 ani, la care se adãugau alþi 2 ani perioada de garanþie, însã termenul a fost depãºit.

Maximilian GÂNJU

6 Actualitate

Cronica V達ii Jiului | Joi, 16 iulie 2015

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 iulie 2015

Poate un prinþ pe cal alb salveazã Valea Jiului

Despre migraþiunea unor gânduri:

oar o minune ne-ar mai putea salva.

Se ºtie cã situaþia din Valea Jiului nu este roz ºi acest lucru nu este doar de un an, doi. De la revoluþie încoace se pare cã aproape nimãnui nu-i mai pasã de aceastã zonã, care are un potenþial foarte mare atât economic cât ºi turistic. Toþi au venit, au analizat ºi au plecat fãrã ca vizitele lor sã se facã simþite în Vale.

D

D

Mai mult decât atât în ultima perioadã locuitorii Vãii sunt din ce în ce mai nesiguri de locurile de muncã din minerit, care ºi aºa sunt cum sunt, ºi trãiesc cu teamã cã în orice moment pot fi anunþaþi de închiderea minelor care pânã acum ceva vreme erau considerate viabile dar care în ultimele luni au devenit mai neviabile decât cele de la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine.

Tot mai multã lume se cu groazã la ziua de mâine ºi la viitorul copiilor, dacã se mai poate vorbi de un viitor în Vale. Din pãcate locurile de muncã sunt din ce în ce mai puþine iar absolventiilor de liceu sau de studii superioare nu li se oferã o variantã de muncã. Ei pot alege sã plece în alte oraºe mari din þara sau în strãinãtate la cules de fructe sau legume.

O categorie de oameni care nu s-au gândit niciodatã sã pãrãseascã aceste meleaguri sunt momârlanii care din moºi strãmoºi se

aflã înrãdãcinaþi aici ºi care nu s-au gândit niciodatã sã pãrãseascã aceastã Vale. Mulþi dintre acestea trãiesc doar din ce produc în grãdina sau din vânzarea produselor lactate de la animalele pe care le au. „Nu ne-am gândit niciodatã sã plecãm de aici. Toate neamurile noastre sunt aici. Toþi strãmoºii noºtrii sunt îngropaþi aici. Pentru noi aceste pãmânturi pe care le muncim în fiecare zi de dimineaþã ºi pânã seara înseamnã tot. Fãrã aceste pãmânturi fi fãrã toatã munca pe care o depunem zilnic noi nu am putea trãi. Nu suntem obiºnuiþi ºi nici nu am putea trãi o clipã la bloc fãrã ca sã nu avem ograda noastrã ºi animalele noastre”, ne spune un momârlan.

Aceºtia au totuºi ºi anumite regrete. Mulþi ºi-ar dori ca munca lor sã fie vãzutã ºi apreciatã ºi oamenii de peste hotare care sunt aºteptaþi sã vinã ºi sã vadã cum se

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi cautã la Bucureºti soluþia pentru termoficare

D

e câteva sãptãmâni nu mai avem apã caldã în sistem centralizat în toatã Valea Jiului ºi la iarnã abonaþii ar putea rãmâne fãrã cãldurã.

Acest lucru se întâmplã aici unde minerii scot cãrbune, dar nu au cum sã primeascã ºi cãldurã, iar Tiberiu Iacob Ridzi a fãcut demersuri pânã la Bucureºti.

Primarul din Petroºani îi cere ministrului Gerea sã ia mãsuri aºa încât sã nu se mai punã problema lipsei de cãrbune la termocentrala Paroºeni. Sute de familii din Petroºani, dar ºi din Vulcan ori de la Lupeni ar trebui sã beneficieze de

Cartea lui Butulescu a apãrut ºi în belarusã… upã ce au trecut Atlanticul (Canada, SUA, Mexic, Ecuador, Argentina), dupã ce au parcurs toate statele balcanice, dupã ce s-au publicat în toate limbile Europei Occidentale, aforismele lui Valeriu Butulescu se îndreaptã acum spre Rãsãrit.

munceºte pãmântul aici în Valea Jiului în fiecare zi. Mai mult decât atât momârlanii viseazã ºi ei cã poate într-un viitor apropiat ºi zona noastrã sã devinã o zonã la fel de cãutatã ca ºi Viscri, acea localitate din judeþul Braºov unde Prinþul Charles al Marii Britanii a venit ºi a fãcut minuni în ceea ce priveºte turismul rural. „Am vrea sã vinã ºi aici la noi un prinþ care sã ne salveze ºi care sã aducã foarte mulþi turiºti strãini pentru cã ºi noi avem multe locuri frumoase pe care sã le poatã vizita lumea dar care nu sunt puse în valoare. Îi putem lua pe doritori cu noi toatã ziua pe câmp sã vadã cum se munceºte, îi putem trimi-

te cu animalele la pãscut, le arãtãm cum sã mulgã vacile, dar în primul rând le arãtãm ospitalitatea noastrã a momârlanilor din Valea Jiului”, a mai precizat momârlanul.

Toate aceste lucruri ar putea fi puse în valoare dacã Valea Jiului ar fi cunoscutã nu doar prin problemele care au fost cu mulþi ani în urmã, probleme care ºi acum considerãm cã sunt resimþite la Bucureºti unde mai marii þãrii când aud de zona noastrã mai bine prefera sã întoarcã spatele sãu sã gãseascã soluþii de închidere a tot ceea ce înseamnã locuri de muncã, decât sã spunã HAI SÃ LE DÃM O MÂNÃ DE AJUTOR OAMENILOR DIN VALEA JIULUI. Monika BACIU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

agent termic, dar nu îl primesc pentru cã stocul de huilã este zero. „Am fãcut o scrisoare dechisã cãtre domnul ministru Gerea, pentru cã existã o situaþie nemaiîntâlnitã ºi ineditã pânã în acest moment la Termocentrala Paroºeni. Ei au rãmas cu stoc de cãrbune zero, acum au pentru vreo douã sãptãmâni ºi pe mine mã îngrijoreazã situaþia lor, în primul rând pentru cãldura pe care trebuie sã o dãm la oameni.

Ministrul ºi ministerul trebuie sã ia mãsuri”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Situaþia de acum este una fãrã precedent ºi, în condiþiile în care se cautã soluþia pentru a branºa toate oraºele la sistemul centralizat de termoficare, Termocentrala nu are cãrbune. Paradoxul se întâmplã fix în Valea Jiului unde nu mai puþin de 7 unitãþi miniere scot huila ce este transformatã în agent termic doar la Mintia, pentru abonaþii din Deva.

Diana MITRACHE

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Aceastã direcþie nu este însã o premierã.

Cãrþile autorului din Petroºani circulã de mult timp în Rusia, Ucraina, Estonia, Georgia, Mongolia, Siria, Liban, Iordania, Armenia, Iran, Israel, ajungând chiar în Extremul Orient (China, Vietnam). De data aceasta cartea apare ºi în limba belarusã, tradusã de scriitoarea Mira Luksha, care semneazã ºi o amplã prezentare bio-bibliograficã a autorului. Lucrarea a apãrut sub egida ºi cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din Belarus, într-o þinutã graficã de excepþie. Prefaþa cãrþii este semnatã de însuºi Preºedintele Uniunii Scriitorilor din Belarus (Filiala Regionalã Brest), dl Anatoli Kreydich ºi poartã titlul: Magnetismul sinceritãþii la Valeriu Butulescu. Din aceastã prefaþã reproducem un scurt fragment: „O carte de aforisme. Nu un roman sau o povestire. Nici mãcar o colecþie de prozã scurtã. Doar câte un rând, sau douã. Dar ce conþinut au aceste rânduri!(…) Am citit ºi recitit aceste aproape o mie de aforisme, care acum trãiesc în mine, ca ºi cum ar fi fost o parte a eului meu. Cred cã ele au fost mereu în mine, dar eu nu am ºtiut acest lucru pânã nu le-am citit. Ele au umplut în mine un loc gol.(…) De aceea am scris acest cuvânt cãtre cititori, în speranþa cã sinceritatea autorului acestor capodopere scurte ne va uni, nu doar pe noi doi, ci o mulþime de oameni care gândesc la fel, din lumea întreagã. Cã ne putem bucura de frumuseþe fãrã sã ne cunoaºtem între noi, cãpãtând sentimentul cã noi, spiritele înfrãþite, nu suntem singuri pe acest pãmânt.”Pe marginea acestui eveniment, Valeriu Butulescu a fãcut urmãtoarea declaraþie: „Aceastã nouã apariþie mã bucurã, desigur. Mulþumesc tuturor celor implicaþi, inclusiv Uniunii Scriitorilor din Belarus.

Faptul cã aceste aforisme percuteazã eficient în spaþii spirituale diferite este o satisfacþie ªi nu una neapãrat personalã. Eu o socotesc o micã victorie a literaturii noastre.”

Cartea va fi prezentatã în curând, la Festivalul Literaturii, organizat la Brest, eveniment la care autorul a fost deja invitat. (L.V).

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 iulie 2015

Henþ cu mâna

Bucurie pentru Nicandro Rãmân mereu încântat când îl vãd pe acest „gogoloº” de bãiat tuciuriu, venit din Surinam (fosta Guyana olandezã, din nordul Americii de Sud), via Olanda, care a dat

culoare jocului echipei Jiul Petroºani, undeva prin Liga a IV-a!

Este aproape incredibil faptul cã omul a ajuns atât de sus, sã batã acum la porþile Ligii Campionilor!

Luptele lui prin terenurile denivelate de pe „ªtiinþa”, ori de la Aninoasa, cotonogelile încasate pe la Uricani, toate astea nu l-au descurajat. Nicandro Breeveld ºi-a urmat traseul ascendent, pe la Gaz Metan Mediaº apoi Pandurii Tg. Jiu, ajungând într-un final

la Steaua Bucureºti. Se poate spune acum cã, la nivel naþional, este jiulistul cu cel mai înalt nivel de exprimare.

L-am vãzut recent în turul II preliminar al Ligii Campionilor, jucând cu aplomb la Zilina (Slovacia) împotriva celor de la Futbalovy Klub

Trencin. S-a zbãtut, a luat ºi un cartonaº galben, dar a dus meciul cu brio pânã la capãt. Nicandro Breeveld rãmâne fostul jucãtor al Jiului care ne reprezintã acolo, în fotoliul fotbalului european. Un lucru care nu poate decât sã ne bucure.

Petre Stanciu, Marian Filip, Mihai Zoltan, Gh. Tirinticã, Marian Hotea, Nicolae Marmaliuc, Romeo Sãpânþan, Iulian Damian, nume care vor face „legea” în zeci de concursuri naþionale ºi internaþionale. În anii 1973-80, la diferite competiþii naþionale, pe tot cuprinsul þãrii, sportivii de la lupte libere au obþinut zeci de locuri de podium: Ion Corbei, Ion ªerban, Emil Costeº, Mihai Asanache, Mircea Risipitu, Vasile Plugar, Iosif Antal, Valentina Imbrea, Alexandru Cãpãþânã, Ion Titel, Ion Ojoc, Dorel Brebinaru, Mihai Zoltan, Marian ªiºu, Grigore Mereuþã sau Aron Cândea au dominat ºi impresionat prin evoluþiile lor.

Dupã 1980, alãturi de marile performanþe la campionatele ºi turneele europene reuºite de Aron Cândea, se impun Gelu Madear, Gabriel Þigãieru, Romulus Sãpânþan, Iulian Juravlea, Vasile Mânzat, Florin Pasãre,

Dan Mateaº.

Primul deceniu de dupã Revoluþie, 19902000 aduce la rampã alte nume: Ianoº Biro, Daniel Bostãnaru, Emil Mihai, Ionel Hiriksco, Robert Risipitu, Gabriel ªerbãnicã, Marius Popescu, Dãnuþ ªoiman, Liviu Stroi.

Este generaþia la care începe sã-ºi aducã o importantã contribuþie, începând cu anul 1991, antrenorul Gheorghe „Lele” Rãducu, alãturi de consacratul Vasile Fãgaº.

Anul 2000 aduce patru titluri de campioni naþionali, prin Ionuþ Miron, Codruþ Stângaciu, Cosmin Stângaciu ºi Cristian Popa. Apoi, deceniul urmãtor va fi dominat de performanþele... feminine, Elisabeta ªanta, Roxana Risipitu sau Georgiana Mârza dominând tabloul competiþiilor naþionale în anii 2001-2004.

Vor urma apoi Laura Gavriliuc, Sebastian ªandor, Elena Balea, Ioan Pascu, Alexandru Ozarchevici, Adriana Cãpãþânã, Claudia ºi Daniela Olaru.

LUPTE LIBERE. REPORTAJ.

Poveste cu luptãtori Recentul succes al luptãtorilor de la Clubul Sportiv ªcolar Petroºani (C.S.S.P.) de la Campionatul Naþional de la Constanþa, la categoria de vârstã juniori II (gr. 1998-2000), ne-a dus cu gândul în urmã cu mulþi ani, când „salteaua”sportivilor de la lupte greco-romane ºi lupte libere era deseori acoperitã cu medalii ºi diplome reprezentând succesele echipei.

La competiþia mai sus amintitã, C.S.ª.

Petroºani a reuºit un loc 2 la cat. 69 kg prin Vasile Chivari ºi un loc 3 la cat. 59 kg prin Ionuþ Borbely, dar nu sunt de neglijat nici cele trei locuri 5, Cristian Popa (cat. 58 kg) ºi Florin Heresteºan (cat. 60 kg) ºi Diana Ocu (cat. 60 kg).

Meritul este, nu în ultimul rând, al antrenorului Gheorghe Rãducu, zis „Lele”, care are ºi funcþia de preºedinte al Asociaþiei Judeþene de Lupte Libere Hunedoara.

Ca o parantezã

spus, cu referire la aceeaºi competiþie de la Constanþa, trebuie menþionat ºi succesul celor de la Inter Petrila, echipã antrenatã de Marian Lukacs, unde sportivii Cristian Ciotir (cat. 54 kg) ºi Iosif Szabo (cat. 58 kg) s-au întors cu medalii de argint, respectiv bronz.

Revenind la sportivii de la C.S.ª. Petroºani, trebuie precizat cã secþia de lupte libere a respectivului club a avut

cu apariþia unor generaþii de mari talente în domeniul sportului pe saltea. Antrenori cu pasiunepentru acest sport, Valentin Carasiniu, Gheorghe Pop sau Vasile (Licã) Fãgaº au reuºit sã punã în valoare numeroºi tineri cu aptitudini pentru aceste lupte sportive. Mircea Risipitu, nãscut în 1959, va þine tabloul succeselor multã vreme, reuºind de

Cu antrenorul Gheorghe „Lele” Rãducu, într-o discuþie despre succesul de la Constanþa mari succese de-a lungul vremii.

Secþia de lupte libere a Clubului Sportiv ªcolar Petroºani a fost una cu adevãrat de mare performanþã.

Fenomenul a irumpt dupã anul 1970, odatã

pildã, un titlu naþional la cat. 56 kg în 1978.

O altã glorie va fi Aron Cândea (vicecampion naþional în 1978, la numai 14 ani!), apoi dupã 1980 vor apãrea Silver Militaru, Vasile Plugar, Iosif Keller,

Se naºte o nouã stea în lupta pe saltea, aceastã Laura Gavriliuc, ce obþine în perioada 2007-2013 nu mai puþin de 14 titluri naþionale ºi numeroase alte locuri 2 ºi 3, plus prezenþe notabile în confruntãrile internaþionale. Alãturi de ea, se impun la un înalt nivel, Bianca Covaci, Loredana Pârva, Gabriela Salomia, Oana Vãgãun, Elena Nune, Diana Ocu, Ionuþ Borbely, Ionuþ Feraru, Geandani Neacºu, Alexandru Fijer, Vasile Chirari. De precizat cã din anul 2011, în panoplia de succese a luptelor libere intra ca antrenor ºi fostul sportiv Cristian Popa.

Nu de puþine ori, medaliile ºi poziþiile de podium au fost obþinute ºi la nivel de echipã.

Luptãtorii C.S.S.P. au ocupat locuri de frunte la Gala F.R.L. în anii 2011 (loc. 3) ºi 2012 (loc. 6), de asemenea la Gala Sportului Hunedorean în anii 2009 (loc. 6), 2011 (loc. 6), 2012 (loc. 4) ºi 2013.

Paginã realizatã de Genu TUÞU