Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 899
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 15 Iulie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Turism în loc de minerit la Uricani
P
rimãria Uricani vrea sã acceseze o finanþare din fonduri europene pentru dezvoltarea turisticã a zonei, în condiþiile în care rãmâne fãrã cel mai mare agent economic, respectiv mina Uricani. Administraþia localã din Uricani are în plan un mega proiect turistic ce ar cuprinde un mic sat de vacanþã la fosta carierã Câmpu lui Neag, de unde turiºtii sã poatã pleca spre Retezat. Pentru a putea cuprinde ºi masivul în acest proiect are nevoie de colaborarea Parcului Naþional Retezat, a unor ministere ºi agenþii, însã primele discuþii au fost purtate în acest sens. „Deocamdatã este doar o idee de proiect, noi am zis sã-l legãm astfel încât sã punem în valoare Parcul Naþional Retezat. Trebuie sã implicãm în acest proiect, în mod obligatoriu, Administraþia Parcului Naþional Retezat, Academia Românã, un minister de
resort. Spre exemplu, Ministerul Dezvoltãri, pentru cã situaþia este mai complexã, nu prea ai voie sã faci orice în Parc. Trebuie sã fie un centru, un punct de plecare ºi ar putea fi în jurul lacului (n.r. lacul pe care a fost cariera de cãrbune). Am vrea sã facem un sat de vacanþã, unde omul sã vinã ºi sã gãseascã mai multe oportunitãþi de distracþie dar de unde sã ºi poatã pleca în Parcul Naþional Retezat. Un asemenea tip de proiect presupune un pic de gândire, în Parcul Naþional Retezat nu poþi sã faci orice ºi din acest motiv nu depinde doar de administraþia localã”, a declarat primarul localitãþii Uricani, Dãnuþ Buhãescu. Acesta spune cã discuþii de principiu au fost purtate ºi cu cei care administreazã parcul. „În trecut am purtat discuþii pe aceastã temã cu Parcul, am încercat sã sensibilizez ºi sã sugerez cã sunt anumite tipuri de proiecte care trebuie gestionate de ministere, faptul cã pentru Valea Jiului acest obiectiv trebuie pus în valoare. Este un brand puternic ºi este pãcat sã nu-l punem în valoare, cred cã un proiect în genul celui din Delta Dunãrii se poate gândi ºi realiza ºi pentru Parcul Naþional Retezat”, mai spune primarul din Uricani.
1993 – liderul minerilor a angajat doi ”ofiþeri” ai serviciilor secrete? Aceºtia activeazã ºi astãzi, dar pe alte planuri...
Î
n acelaºi an, 1993, în echipa Luceafãrului Huilei, Miron Cozma, sunt angajaþi doi oameni – Gabriel Oprea, devenit general din locotenent de intendenþã, cu o traiectorie politicã fulminantã ºi actual vicepremier, ºi Florin Ioan Penciuc, din antrenor adjunct al serviciului de Protecþie ºi Pazã – SPP anti-tero devenit urmãrit internaþional pentru 17 capete de acuzare pe care nu le-a vãzut nimeni, Maximilian GÂNJU azilant politic în Marea Britanie... >>> PAGINILE 4-5
Trei oameni prinºi între fiare pe DN 66
D
oi oameni au ajuns la spital, iar o fetiþã de 10 ani s-a ales cu o ranã deschisã la un picior, dupã ce maºina în care ei erau s-a ciocnit în apropiere de Bãniþa pe DN 66. Totul s-a petrecut din cauza carosabilului umed, iar în una din maºinile implicate în accident au fost doi oameni, o femeie
ºi un bãrbat, dar ºi copilul grav rãnit. Doi dintre ei au avut nevoie de echipajul de la descarcerare ca sã
fie scoºi dintre fiarele contorsionate. „Am derapat pe urmele de ulei de pe carosabil ºi nu
am putut sã redresez maºina”, a fost declaraþia ºoferului din maºina de Vâlcea, un Volkwagen, care a s-a
izbit de Dacia 1310 a celor 3 rãniþi grav. Salvãrile au ajuns imediat la faþa locului ºi a fost nevoie de echipajul de la descarcerare ca sã îi scoatã pe cei doi adulþi din Dacie. Nici fetiþa de 10 ani nu a rãmas fãrã urmãri ºi toþi au fost transportaþi la Spitalul de Urgenþã din Petroºani pentru investigaþii amãnunþite. Cu siguranþã, vor rãmâne în spital în urmãtoarele zile. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 iulie 2015
Geamgiii nu au dispãrut!
V
ã mai amintiþi geamgiii? Sunt acei oameni, care, parcã în altã viaþã, ieºeau pe stradã ºi strigau cã pun geamuri. În epoca geamurilor termopan, cine mai are nevoie de geamuri? ªi totuºi, noi i-am gãsit pe geamgii. Geamgiii, pantofarii, ori pãlãrierii parcã au intrat în pãmânt ºi au apus odatã cu era hipermarketurilor. Dar noi am gãsit geamgii la Petroºani. Au o afacere de familie, cu un mic atelier încropit, iar clienþii nu le lipsesc, semn cã geamurile de sticlã nu trebuie sã disparã definitiv. ªi asta în era termopanelor, când sticla rar o vezi în rame la geam. La atelier l-am gãsit ºi pe Leontin Ienulesc, un tânãr care vrea sã renascã arta tãierii cu diamant. Cu aparatul în mânã a ºi tãiat o sticlã. Venise o clientã ce voia un geam mai mic, dintr-o bucatã oarecum diformã. Douã minute i-a luat ºi de la el am aflat cã mai este nevoie de geamgii.
“Da, mai avem de lucru ºi încã mai existãm ºi mergem în continuare. Avem clienþi din toatã Valea Jiului. Mai punem o ramã, lucrãril la tablouri, averm geamuri de toate nuanþele, oglinzi ºi aºa mai departe ”, ne spune Leontin Ienulesc, geamgiu de profesie, proprietar al unui atelier mic ºi plin cu bucãþi de sticlã, oglinzi, ori mostre de rame. În micul atelier, aflat în zona de Nord a Petroºaniului, vin zilnic oamenii care au nevoie de geamgiu. Fie cã vor o sticlã tãiatã corespunzãtor, ca suport, ori etajerã, fie cã vor un geam la
mobilã, o oglindã, fiecare aflã din vorbã în vorbã ºi astfel mica afacere rezistã timpului. Leontin spune cã nu câºtigã mult ºi cã s-ar extinde dacã ar avea mai mulþi bani, darn u renunþã la idea cã oamenii au nevoie de el. Ce îi cer oamenii? “În special oglinzi, le mai dau gãuri în sticlã, geamuri la mobilier ºi rame pentru tablouri. Nu a dispãrut aceastã meserie ºi cred cã nu va muri. Se vor întoarce oamenii ºi la geamul clasic!”, ne-a avertiyat geamgiul. La atelierul din nordul Petroºaniului am gãsit clienþi ºi poate cã nu o datã v-aþi gândit sã înrãmaþi un obiect ºi ca ºi ei, nu ºtiaþi unde puteþi face asta. Aici gãseºti rame pentru orice gust, iar cele mai multe cliente sunt doamne care lucreazã goblenuri ºi apoi cautã sã le vândã ca manufacturi. “Vreau sã schimb rama unui goblen fãcut de mine. Doar aici se poate ºi îmi convine ºi preþul”, a spus o clientã. Nu este uºor ºi, odatã ce au apãrut geamurile ce nu transpirã ºi prin care nu rãzate vântul nici sunetul din exterior, epoca geamurilor clasice apune cu fiecare zi. Dar geamgiii nu ºi, dacã nu mai ies cu geamurile în spate pe strãzi, ei vã aºteptã în atelier. Diana MITRACHE
A.D.I. Dezvoltare aºteaptã OK-ul Ministerului Justiþiei
A
.D.I. Dezvoltare Valea Jiului aºteaptã acceptul Ministerului Justiþiei pentru rezervarea numelui. Actul constitutiv pentru ADI Dezvoltare a fost finalizat de reprezentanþii Primãriei Petroºani ºi a fost transmis tuturor autoritãþilor locale din Valea Jiului.
Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi a avut iniþiativa de a realiza o asociaþia de dezvoltare intercomunitarã la nivelul Vãii Jiului pentru atragerea de investitori. Actul constitutiv ºi statutul au fost finalizate, iar acum mai sunt de îndeplinit câþiva paºi. Ministerul Justiþiei, trebuie sã îºi dea acceptul pentru numele asociaþiei. “În ceea ce priveºte asociaþia de dezvoltare comunitarã Poli de Creºtere Valea Jiului, Primãria municipiului Petroºani a realizat
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
actul constitutiv ºi statutul asociaþiei care a fost transmis celorlalte primãrii din Valea Jiului pentru a fi studiate ºi pentru a ne transmite urmãtoarele observaþii. Termenul pentru transmiterea observaþiilor a expirat, presupun cã atare cã nu existã observaþii sau obiecþiuni în ceea ce priveºte obiectul ºi celelate elemente ale actului constitutiv ºi ale statutului. S-a transmis de douã sãptãmâni la Ministerul Justiþiei o solicitare pentru rezervarea denumirii asociaþiei, aºteptãm sã primim rezervarea de numire ºi sper sã o primim pânã la ºedinþa ordinarã din 30 iulie ca sã putem sã intrãm în Consiliul Local cu aprobarea actului constitutiv ºi a ststutului”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Dupã acest pas, fiecare consiliu local din Valea Jiului va trebui sã adopte actul constitutiv, iar apoi se va trece la activitatea pentru
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
Reabilitare totalã pentru Parcul central din Petroºani,
A
utorizaþie de construcþie pentru Parcul Carol Schreter. Edilii locali din Petroºani vor sã acceseze fonduri europene pentru modernizarea parcului central din localitate. În acest sens a fost emisã ºi o autorizaþie de construcþie. “Parcul Carol Schretter va fi reamenajat, vrem sã facem un proiect finanþare europeanã pentru reamenajarea integralã a parcului ºi în momentul în care vom depune ºi vom fi ºi eligibili atunci intrãm
în linie dreaptã cu parcul. Suntem la faza de studii pentru parc”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Tiberiu Iacob Ridzi susþine cã imaginea parcului va fi schimbatã în totalitate. Vor fi amenajate noi alei ºi montat mobilier. “Urmeazã sã îl menþinem în mare parte, însã va fi modernizat în totalitate, inclusiv sistemul de iluminat, locurile de joacã pentru copii, aleile vor fi ºi alte alei, mobilier”, a mai spus sursa citatã. La ora ctualã, parcul lasã mult de dorit. O reabilitare totalã nu s-a mai fãcut de ani de zile. Acest lucru se va schimba, însã, odatã cu amplul program de reabilitare ce prevede ºi modificarea aspectului peisagistic, dar ºi schimbarea destinaþiei unor ornamente existente acum în parc. (Monika BACIU)
care asociaþia a fost creatã ºi anume atragerea de investitori în zonã. Singura problemã constã în atragerea investitorilor prin oferirea de facilitãþi. Oricât ar dori municipalitatea sã acorde facilitãþi potenþialilor investitori, acest lucru nu este posibil din cauza legilor în vigoare. Cei din Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Valea Jiului vor avea misiunea de a cãuta investitori oriunde. Aceºtia vor putea participa ºi la târguri de profil din strãinãtatea. Odatã realizatã aceastã asociaþie, edilii din Valea Jiului vor vorbi într-un singur glas când vine vorba de atragerea de firme private. Monika BACIU
Car men COSMAN- PREDA Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK Diana MITRACHE “Promovare” reprezintã (mitrachediana@yahoo.com) Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z z
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 iulie 2015
Protest mineresc pentru foile de boalã Salarii nesimþite
B
olnavii din minerit sunt nedreptãþiþi atunci când vine vorba despre salariu. Asta spun liderii de sindicat din Valea Jiului care marþi dimineaþã protestau în faþa CEH împotriva faptului cã nu le sunt plãtite bolnavilor cronic foile de boalã. Aceºtia au cerut sã discute cu directorul general al CEH, care se pare cã a luat decizia diminuãrii salariilor celor în foaie de boalã din cauza numãrului mare de cazuri nejustificate. Nu mai au cu ce lucra ºi accidente în minã sunt dese, iar minerii primesc pentru asta mai puþini bani. Este strigãtor la cer, spun liderii de sindicat, care au protestat marþi dimineaþã spontan în faþa CEH. Nemulþumirea lor este cu atât mai mare cu cât în foi de boalã sunt oameni bolnavi de cancer, ori alte boli cumplite dobândite în anii grei de subteran. Tocmai de aceea au ºi protestat. „Aºteptãm directorii de la toate sucursalele sã vinã sã ne explice modul abuziv prin care practicã în teritoriu abuzuri asupra oamenilor care sunt accidentaþi, pentru a li se reþine la platã foile de boalã neplãtite. În teritoriu, directorul general a dat o dispoziþie sã se facã o analizã cu personalul care are foaie
M
inerii ºi energeticienii ar putea pierde din drepturi la noul contract colectiv de muncã. Sindicatul reprezentativ de la nivelul CEH, respectiv Sindicatul Muntele a demarat negocierile pentru noul contract colectiv de muncã, iar acesta nu este unul care va aduce la fel de multe beneficii angajaþilor. “Este o negociere extrem de anevoioasã. Dacã anul trecut am întâmpinat probleme în unirea celor douã activitãþi într-un singur CCM, de acesta data întâmpinãm o problemã ºi mai gravã care þine de resursele
în mineritul falimentar
irectorul CEH Constantin Jujan D câºtigã peste o jumãtate de miliard lunar ºi asta în condiþiile în care managemenul este unul ce duce complexul spre falimentul sigur.
Asta a susþinut marþi la Petroºani deputatul Cristian viaþa. Reþinerile sunt mari”, a de boalã. Sunt oameni care Resmeriþã care a fãcut publice adãugat ºi Darius Câmpean, au sufierit accidente de veniturile celor din minerit lider la E M Lupeni. muncã ºi numãrul foilor de ºi le-a dat douã sãptãmâni sã Liderii minerilor au cerut boalã a crescut. Au operaþii audienþã la Constantin Jujan, ajungã la o sumã de 10 ori ºi diverse diagnostice, din mai micã. directorul general al CEH, cauza lispurilor de materiale De ani buni, cei care au mai ales cã sunt întrebaþi ºi e ºi normal, cã în minã se lucreazã brut. Plus, în ultima dacã miercuri le intrã salariile condus destinele minerilor ºi, mai nou, ale energeticienilor perioadã sunt afectaþi psihic, pe cared, pentru cã este zi încaseazã sume ce pot fi azi se dau banii, mâine nu”, de platã. Ei sunt dispuºi sã oricând denumite nesimþite. a spus Ioan Ciubotaru, lider intre în sãlile de apel ºi sã Asta în condiþiile în care manasindical la EM Vulcan. discute punctual cu fiecare Liderii de sindicat nu miner în parte, pentru cã din gementul lor nu a dus nicãirei colosul ce se prãbuºeºte cu neagã cã ar fi ºi bolnavi nou situaþia este extrem de închipuiþi, dar nu îi pun în fiecare zi, iar deputatul PSD tensionatã la minele din aceeaºi oalã ºi pe cei grav Cristian Resmeriþã a recunosValea Jiului. bolnavi. În plus, ei spun cã cut public cã aºa nu se mai Pe de altã parte, însã, la nu este treaba lor sã facã poate. „În luna martie 2015 CEH este cunoscut faptul cã analize pe fiecare caz în directorul general al CEH a minerii îºi iau foi de boalã în parte. „La mina Lupeni sunt fost remunerat în conformitate perioada în care se coseºte amânaþi la platã aproximativ cu prevederile CCM, dupã fânul, sau sunt lucrãri în 90 de oameni, însã, sunt cum urmeazã: venit brut gospodãrie ºi este deja foarte niºte situaþii deosebite, în 24.300 de lei. Domnul cunoscutã situaþia în care sensul în care am om operat director general, care acum într-o lunã, minerii îºi luau care a venit azi ºi mi-a arãtat este Constantin Jujan, dar care foi de boalã ce însumau ani mâna pansatã ºi scrisoarea înainte a purtat alt nume, are de zile, iar asta se reflectã în de ieºire din spital ºi are productivitatea ºi aºa scãzutã sporuri de 130 %. Veniturile reþinere la platã. Am un caz lui se duc la peste 500 de care face dializã, amânat ºi el din cauza lipsurilor din submilioane de lei vechi, din care de la platã. Deci sunt lucruri teran. Diana MITRACHE 400 de milioane de lei vechi îi acum, când vedem ce grea e intrã pe card în fiecare lunã” , a spus în cadrul unei aceea de a pãstra cât financiare ale conferinþe de presã mai mult din ceea ce au Complexului extrem de la Petroºani, salariaþii. Este posibil sã diminuate. Promisiunile Cristian Resmeriþã. se ºi piardã din drepguvernanþilor prin care Cristian turi”, a mai spus Nica. veniturile Complexului Resmeriþã a susþiConform contractului Energetic Hunedoara ar nut cã nu a aflat colectiv de muncã fi urmat sã creascã au încã ºi cât câºtigã valabil pânã în luna rãmas doar promisiuni. directorii de mine, august a acestui an, Este mai rãu decât luna dar nici membrii salariaþii CEH ar trebui trecutã”, a declarat zilele libere plãtite, zilele CA de la CEH ºi, sã beneficieze de prima Petre Nica, preºedintele dacã nu ºtie cât de concediu, sporul de de vacanþã, prime jubiSindicatului Muntele. câºtigã directorul noapte ºi salarii de platã liare, adaos salarial penSindicaliºtii spun cã general al societãþii pentru disponibilizãri, tru Ziua Femeii, prima încearcã sã menþinã cât decontarea biletelor de de Ziua Minerului ºi a mai multe drepturi ale odihnã, acþiuni culturalEnergeticianului, prime salariaþilor, însã sportive, spor de pericucu ocazia Paºtelui ºi recunosc cã existã posilozitate ºi cel de front, Crãciunului, prima de bilitatea sã se piardã din spor de conducere ºi cel Ziua Copilului, tichete drepturi. “Încercam sã pentru cei cu doctorat, de masã, facilitãþi la pãstrãm cât mai mult tichete cadou pentru cei energia electricã, prima din drepturile celor pe care lucreazã în subtede pensionare, ajucare îi reprezentãm, ran, ºi sporul pentru toarele de deces, transînsã exista din partea condiþii periculoase ºi adminstratiei tendinþa de port, sporul de vechime ºi cel de fidelitate, sporul indemnizaþia pentru reducere a cheltuielilor salvarea minierã. pentru condiþii pericucu munca vie. Grija loase, sporul de radiaþii, noastrã trebuie sã fie Monika BACIU
Salariaþii CEH ar putea pierde din drepturi
Actualitate 3
de închideri de mine, care îi este ºi cumnat, ne-a spus cât câºtigã membrii Consiliului de Administraþie de la societatea pe care o conduce. „M-am cãsãtorit cu sora domnului Anghel (n.r Aurel Anghel este directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului), nu cu dânsul ºi îl laud când trebuie ºi îl critic când trebuie. Nu am, în momentul de faþã, dar o sã fac cerere ºi în acest sens. Nu am un salariu al dânsului, dar o sã îl am ºi o sã vi-l comunic. În anul 2014, membrii CA au încasat fiecare fix 4.684 de lei pe lunã. În 2014 au fost membrii: Radu Sorin, Bobar Gheorghe, Chiurtu Nicolae Radu, Cârlan Dan, Darie Mihai, care avut 3.233, probabil a venit mai târziu, iar în 2015 media salarialã a fost de 4.570 de lei”, a mai adãugat Cristian Resmeriþã. Cu astfel de sume încasate, cei care conduc minerii ºi energeticienii câºtigã mai mult decât preºedintele României, iar Cristian Resmeriþã cere sã li se diminueze drastic veniturile. „Vom lua decizii foarte dure. Au termen douã sãptãmâni sã reducã salariile la 50 de milioane de lei vechi pentru cei care conduc, iar salariile din Consiliile de Administraþie sã scadã corespunzãtor”, a conchis deputatul din Valea Jiului. Cristian Resmeriþã a spus cã nu ºtie nimic despre eventualele bonusuri pe care le-ar încasa directorii de la cele douã entitãþi, dar promite cã va reveni cu noi informaþii, atunci când se vor lua ºi mãsuri împotriva lor. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 iulie 2015
Î
n acelaºi an, 1993, în echipa Luceafãrului Huilei, Miron Cozma, sunt angajaþi doi oameni – Gabriel Oprea, devenit general din locotenent de intendenþã, cu o traiectorie politicã fulminantã ºi actual vicepremier, ºi Florin Ioan Penciuc, din antrenor adjunct al serviciului de Protecþie ºi Pazã – SPP anti-tero devenit urmãrit internaþional pentru 17 capete de acuzare pe care nu le-a vãzut nimeni, azilant politic în Marea Britanie ºi actual specialist în medicina sportivã. Amândoi au activat paralel în preajma lui Miron Cozma, drumurile lor despãrþindu-se, aparent spre lumi diametral opuse, amândoi având tangenþã cu serviciile secrete. Unul – Gabriel Oprea – o iubeºte dorindu-ºi din suflet sã devinã ºef al unui serviciu de profil la cel mai înalt nivel – celãlalt o urãºte, refuzând la un moment dat colaborarea, nu se ºtie din ce motive, lucru care l-a costat scump, dupã cum au constatat douã tribunale din Anglia. Doar cã acum, amândoi ”activeazã”, în paralel sau nu... În 1993, Gabriel Oprea ºi Florin Ioan Penciuc au fost ”plasaþi” în preajma lui Miron Cozma ºi a minerilor... Cine sunt cei doi ºi ce hram au purtat ºi încã mai poartã?
U
nul - antrenor adjunct al serviciului de Protecþie ºi Pazã – SPP anti-tero Când a poposit în Valea Jiului, în 1988, Florin Ioan Penciuc era deja cunoscut în lumea artelor marþiale. Câºtigase câteva turnee naþionale. Dupã 1990 a devenit multiplu vicecampion, campion naþional ºi campion internaþional al României, apoi antrenor licenþiat al Federaþiei Române de Arte Marþiale. Ca antrenor licenþiat a promovat ºi pregãtit tineri cu care a scos Valea Jiului din anonimat. A obþinut cu aceºtia, la competiþii de anvergurã naþionale ºi internaþionale, 36 locuri I, 24
locuri II ºi 41 locuri III, rezultate pentru care i s-a acordat diploma Honoris Causa pentru dezvoltarea sportului. În 1992-1993, când a trebuit sã-ºi satisfacã stagiul militar, Florin Ioan Penciuc a fost repartizat datoritã pregãtirii sale la o unitate de elitã din Bucureºti, timp în care a avut ca misiuni apãrarea ºi protecþia unor personalitãþi politice precum Nicolae Vãcãroiu, gen. Niculae Spiroiu, Ion Iliescu etc. Ulterior devine antrenor adjunct al serviciului de Protecþie ºi Pazã – SPP antitero, apoi antrenor coordonator al gãrzilor de corp ale liderului Miron Cozma. A continuat sã se perfecþioneze participând la stagii de pregãrire cu mari maeºtrii ºi antrenori ai lumii din Japonia, Elveþia, Anglia, Austria, Belgia etc, dupã care F.I.Penciuc obþine centura neagrã 2 Dan Shotokan, centura neagrã 1 Dan Wado-Ryu
1993 – liderul minerilor a angajat doi ”ofiþeri” ai serviciilor secrete? Aceºtia activeazã ºi astãzi, dar pe alte planuri...
ºi centura neagrã 1 Dan Jiu-Jitsu. Din 1996, Penciuc înfiinþeazã Asociaþia Sportivã Shogun România, afiliatã Federaþiei Române de Arte Marþiale, cu 5 baze sportive, din care 3 recunoscute de FRAM, respectiv la Vulcan, Aninoasa, Petroºani, Lupeni ºi Uricani. Un an mai târziu, acesta înfiinþeazã prima firmã profesionistã în domeniul protecþiei de bunuri ºi persoane din Valea Jiului, alãturi de antrenorul lui Mihai Leu, Alexandru Pescar. Aceºtia susþin primele cursuri de bodyguard în industria civilã sub egida Ministerului Muncii (era a doua societate din þarã care fãcea acest lucru), semnând practic actul de naºtere a acestei meserii. În 1999, Florin Penciuc intrã în conflict cu autoritãþile ºi pleacã din þarã. Justiþia românã îl judecã în lipsã, îl condamnã ºi îl dã în urmãrire prin Interpol. Douã tribunale
din Anglia au stabilit cã s-au comis grave abuzuri în cazul Penciuc în rãzboiul dintre douã servicii secrete, SRI ºi fosta ”doi ºi un sfert”, serviciul secret al Ministerului de Interne, ºi au cerut statului român acuzaþiile acestuia la momentul când se punea problema extrãdãrii, dar rãspunsul României nu a venit niciodatã, drept pentru care Anglia a hotãrât sã-l pãstreze. De precizat cã, în acea perioadã Gabriel Oprea ”conrola” ca parlamentar SRI, apoi a devenit ministru de Interne. În cazul lui Penciuc, Miron Cozma a susþinut, la momentul ultimei mineriade, cã acesta l-a trãdat, iar Penciuc susþine cã nu a fãcut-o ºi de aceea a avut probleme majore. Este greu de crezut cã plasarea celor doi în preajma lui Cozma nu a avut nici o legãturã, doar cã în cazul lui Penciuc ceva s-a scurtcircuitat... În înregistrarea video https://www.youtube.com/w atch?v=MeZnN5d4E0I - care circulã în media on line, în care apare Gabriel Oprea alãturi de Miron Cozma, la petrecerea de la restaurantul Vegas din Petroºani cu ocazia calificãrii echipei Jiul în prima Ligã, apare ºi Florin Ioan Penciuc... Deºi era specialist în informaþii în calitate de înalt calificat SPP-ist, Penciuc a declarat cã nu-ºi aduce aminte de Gabriel Oprea ºi cã cel mai probabil ”Cineva se ocupã de el ºi îl spijinã în mod constant. Doar serviciile ºi masonii pot sã facã asta, la
acest nivel… Numele îmi este FOARTE, FOARTE cunoscut însã când mã uit la persoana care este acum, nu îl recunosc…”, spune Penciuc, precizând cã este doar pãrerea lui... ºi noi ne-am nãscut ieri!
A
l doilea – ofiþer activ în justiþia militarã Dupã absolvirea ªcolii Militare de Ofiþeri din Sibiu, la arma Intendenþã, specialitate Logisticã, în urma cãreia a obþinut gradul de locotenent, Gabriel Oprea a activat pânã în 1990 ca ofiþer economist ºi apoi ca ofiþer de justiþie militarã, cu grad de cãpitan. În 1993, de unde intervine golul de 7 ani din cv-ul sãu, Gabriel Oprea a fost ”plasat” de vestitul avocat ºi profesor în drept Ion Neagu în echipa lui Miron Cozma, ca vicepreºedinte la Clubul Jiul. Ba mai mult, din declaraþiile fostilor vicepreºedinþi ai Confederaþiei Sindicatelor Miniere, acesta ar fi fost ºi vicepreºedinte al CSMN, pe perioada cât a fost ºi Aurelian
Serafinceanu (parþial) ºi Marcel Macarovschi. De precizat cã Ion Neagu l-a reprezentat pe Cozma în câteva dintre procesele sale penale, avocatul ºi profesorul în drept cunoscându-l pe Oprea pe când preda la ªcoala Militarã. L-a reîntalnit la Universitatea din Bucuresti, unde a fost student între 1985 ºi 1990. Apoi, prin anii ’90, Ion Neagu le-a fãcut cunoºtinta celor doi pentru a-l introduce pe viitorul premier interimar în lumea oamenilor influenþi. “L-am angajat pe Oprea, care era copilul de suflet al profesorului Neagu, la Clubul Jiul Petroºani, vicepreºedinte la momentul ãla, ºi uite-aºa, din aproape în aproape, cu mine s-a lansat ba la un fotbal, ba la o petrecere” – a declarat Miron Cozma. Tot sub îndrumarea lui Ion Neagu, Gabriel Oprea ºi-a obþinut controversatul titlul de doctor în drept. Coincidenþa merge mai departe, astfel încât, chiar în 1996 – anul din care dateazã celebrele înregistrari cu Oprea la
dreapta lui Miron Cozma – viitorul vicepremier era admis la doctorat. Dar cum Ion Neagu nu e doar o importantã figurã universitarã, ci ºi un avocat renumit, printre clienþii sãi cunoscuþi s-au numãrat Ion Iliescu (în dosarul mineriadei din 1990), Dan Ioan Popescu, Corneliu Iacubov, Gabriel Bivolaru, Victor Atanasie Stãnculescu, Liviu Valentin Viclea, Vladimir Dragoman, Dan Tartaga ºi turcul Husayn Saral. „În 1994 s-a fãcut Liga Profesionistã de Fotbal Tenis. Sãndulescu era preºedinte, eu eram vicepreºedinte ºi jucam într-un campionat împreunã cu Cozma, care era secretar general”, a explicat scurt ºi neconvingãtor, Gabriel Oprea, la B1 TV, prezenþa sa în preajma lui Miron Cozma. ”Confederaþia avea reprezentanþi puternici în acea perioadã la Bucureºti, când erau în echipã Gabriel Oprea, Aurelian Serafinceanu, Marcel Macarovschi ºi alþii. S-au realizat multe pe linie sindicalã atunci, inclusiv introducerea programului
TVR2 în Valea Jiului ºi urma sã se deschidã ºi o televiziune localã, exista chiar aparatura necesarã...” – a declarat Victor Bãdârcã, fost vicepreºedinte CSMR. Imediat dupã plecarea lui Oprea, Miron Cozma a fost prima oarã arestat, apoi a urmat marea disponibilizare din 1997… Acesta a fost activat în 2001 drept colonel de Justiþie. În decembrie 2001 a fost promovat la gradul de general maior activ de justiþie militarã. În 2003 primeºte a doua stea la gradul de general, în urma activitãþii desfãºurate la Rezervele Statului într-o funcþie de general cu trei stele. Este trecut în rezervã. Primeºte a treia stea la 1 decembrie 2008. Dar ºi pe alt plan, Oprea este ”accelerat” de Masonerie. În perioada 2000 – 2002, Gabriel Oprea a fost director adjunct al Colegiului Naþional de Apãrare, ºcoalã fãcutã de majoritatea membrilor din teritoriu a Masoneriei. Apoi, vicepreºedinte al Fundaþiei Colegiului Naþional de Apãrare ºi profesor asociat la catedra de Securitate Naþionalã. ªi mai precis, în 2001 Gabriel Oprea a devenit profesor la Colegiul Naþional de Apãrare, iar din 2002 conducãtor de doctorat la Academia de Poliþie „Alexandru Ioan Cuza”. Între anii 2003 – 2005, Gabriel Oprea a fost membru în Comisiile de Specialitate ale Consiliului Naþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certificatelor
Universitare - Comisia de ªtiinþe Militare, Ordine Publicã ºi Siguranþã Naþionalã. Din 2008 este profesor ºi conducãtor de doctorat la Academia Naþionalã de Informaþii. În plan politic, Gabriel Oprea a fost ales de douã ori deputat de Ilfov, prima oarã în 2004 ºi apoi în 2008, perioadã în care a fost membru al Comisiei Parlamentare Permanente a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru exercitarea Controlul Parlamentar asupra Activitãþii SRI. Imediat dupã alegerile din 2008, partidul sãu l-a propus pentru funcþia de ministru de interne. În ianuarie 2009, în urma numirii în funcþia de director general al DGIPI din Ministerul Administraþiei ºi Internelor a chestorului de poliþie Virgil Ardelean, au apãrut nemulþumiri în cadrul partidului privind numirile secretarilor de stat, pe care ministrul le fãcea fãrã a consulta partidul, considerând cã aceasta este exclusiv prerogativa ministrului. Prin decizia biroului executiv naþional al PSD îi este retras sprijinul politic ºi este
Actualitate 5 propus pentru excluderea din partid. Ca urmare a acestui fapt îºi prezintã demisia primului-ministru Emil Boc, care o acceptã, încheindu-ºi activitatea de ministru al Administraþiei ºi Internelor. În acelaºi timp, ºi-a prezentat demisia din funcþia de preºedinte al organizaþiei judeþene Ilfov a PSD. A pãrãsit partidul, activând ca deputat independent în Parlament. La sfârºitul lui 2009, a fost propus din nou ca ministru de interne în guvernul Negoiþã care însã nu a fost validat. În perioada 23 decembrie 2009 – 7 mai 2012 a fost ministru al Apãrãrii Naþionale, mai întâi în guvernul Boc 2 ºi apoi în cabinetul Ungureanu. Grupul independenþilor din Parlament, condus de Gabriel Oprea, a fondat în 2010 partidul Uniunea Naþionalã pentru Progresul României, iar acum este vicepremier. Oprea ºi Penciuc se pare cã ”lucreazã” încã, paralel sau nu, pentru aceleaºi scopuri. Apropiaþii susþin cã Florin Ioan Penciuc a fost reactivat la rândul lui, fiind reevaluat, dovadã stând munca asiduã ºi foarte eficientã în diaspora, din campania electoralã pentru alegerea preºedintelui României. ªi nu doar a lui Klaus Iohannis... Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 iulie 2015
Î
n acelaºi an, 1993, în echipa Luceafãrului Huilei, Miron Cozma, sunt angajaþi doi oameni – Gabriel Oprea, devenit general din locotenent de intendenþã, cu o traiectorie politicã fulminantã ºi actual vicepremier, ºi Florin Ioan Penciuc, din antrenor adjunct al serviciului de Protecþie ºi Pazã – SPP anti-tero devenit urmãrit internaþional pentru 17 capete de acuzare pe care nu le-a vãzut nimeni, azilant politic în Marea Britanie ºi actual specialist în medicina sportivã. Amândoi au activat paralel în preajma lui Miron Cozma, drumurile lor despãrþindu-se, aparent spre lumi diametral opuse, amândoi având tangenþã cu serviciile secrete. Unul – Gabriel Oprea – o iubeºte dorindu-ºi din suflet sã devinã ºef al unui serviciu de profil la cel mai înalt nivel – celãlalt o urãºte, refuzând la un moment dat colaborarea, nu se ºtie din ce motive, lucru care l-a costat scump, dupã cum au constatat douã tribunale din Anglia. Doar cã acum, amândoi ”activeazã”, în paralel sau nu... În 1993, Gabriel Oprea ºi Florin Ioan Penciuc au fost ”plasaþi” în preajma lui Miron Cozma ºi a minerilor... Cine sunt cei doi ºi ce hram au purtat ºi încã mai poartã?
U
nul - antrenor adjunct al serviciului de Protecþie ºi Pazã – SPP anti-tero Când a poposit în Valea Jiului, în 1988, Florin Ioan Penciuc era deja cunoscut în lumea artelor marþiale. Câºtigase câteva turnee naþionale. Dupã 1990 a devenit multiplu vicecampion, campion naþional ºi campion internaþional al României, apoi antrenor licenþiat al Federaþiei Române de Arte Marþiale. Ca antrenor licenþiat a promovat ºi pregãtit tineri cu care a scos Valea Jiului din anonimat. A obþinut cu aceºtia, la competiþii de anvergurã naþionale ºi internaþionale, 36 locuri I, 24
locuri II ºi 41 locuri III, rezultate pentru care i s-a acordat diploma Honoris Causa pentru dezvoltarea sportului. În 1992-1993, când a trebuit sã-ºi satisfacã stagiul militar, Florin Ioan Penciuc a fost repartizat datoritã pregãtirii sale la o unitate de elitã din Bucureºti, timp în care a avut ca misiuni apãrarea ºi protecþia unor personalitãþi politice precum Nicolae Vãcãroiu, gen. Niculae Spiroiu, Ion Iliescu etc. Ulterior devine antrenor adjunct al serviciului de Protecþie ºi Pazã – SPP antitero, apoi antrenor coordonator al gãrzilor de corp ale liderului Miron Cozma. A continuat sã se perfecþioneze participând la stagii de pregãrire cu mari maeºtrii ºi antrenori ai lumii din Japonia, Elveþia, Anglia, Austria, Belgia etc, dupã care F.I.Penciuc obþine centura neagrã 2 Dan Shotokan, centura neagrã 1 Dan Wado-Ryu
1993 – liderul minerilor a angajat doi ”ofiþeri” ai serviciilor secrete? Aceºtia activeazã ºi astãzi, dar pe alte planuri...
ºi centura neagrã 1 Dan Jiu-Jitsu. Din 1996, Penciuc înfiinþeazã Asociaþia Sportivã Shogun România, afiliatã Federaþiei Române de Arte Marþiale, cu 5 baze sportive, din care 3 recunoscute de FRAM, respectiv la Vulcan, Aninoasa, Petroºani, Lupeni ºi Uricani. Un an mai târziu, acesta înfiinþeazã prima firmã profesionistã în domeniul protecþiei de bunuri ºi persoane din Valea Jiului, alãturi de antrenorul lui Mihai Leu, Alexandru Pescar. Aceºtia susþin primele cursuri de bodyguard în industria civilã sub egida Ministerului Muncii (era a doua societate din þarã care fãcea acest lucru), semnând practic actul de naºtere a acestei meserii. În 1999, Florin Penciuc intrã în conflict cu autoritãþile ºi pleacã din þarã. Justiþia românã îl judecã în lipsã, îl condamnã ºi îl dã în urmãrire prin Interpol. Douã tribunale
din Anglia au stabilit cã s-au comis grave abuzuri în cazul Penciuc în rãzboiul dintre douã servicii secrete, SRI ºi fosta ”doi ºi un sfert”, serviciul secret al Ministerului de Interne, ºi au cerut statului român acuzaþiile acestuia la momentul când se punea problema extrãdãrii, dar rãspunsul României nu a venit niciodatã, drept pentru care Anglia a hotãrât sã-l pãstreze. De precizat cã, în acea perioadã Gabriel Oprea ”conrola” ca parlamentar SRI, apoi a devenit ministru de Interne. În cazul lui Penciuc, Miron Cozma a susþinut, la momentul ultimei mineriade, cã acesta l-a trãdat, iar Penciuc susþine cã nu a fãcut-o ºi de aceea a avut probleme majore. Este greu de crezut cã plasarea celor doi în preajma lui Cozma nu a avut nici o legãturã, doar cã în cazul lui Penciuc ceva s-a scurtcircuitat... În înregistrarea video https://www.youtube.com/w atch?v=MeZnN5d4E0I - care circulã în media on line, în care apare Gabriel Oprea alãturi de Miron Cozma, la petrecerea de la restaurantul Vegas din Petroºani cu ocazia calificãrii echipei Jiul în prima Ligã, apare ºi Florin Ioan Penciuc... Deºi era specialist în informaþii în calitate de înalt calificat SPP-ist, Penciuc a declarat cã nu-ºi aduce aminte de Gabriel Oprea ºi cã cel mai probabil ”Cineva se ocupã de el ºi îl spijinã în mod constant. Doar serviciile ºi masonii pot sã facã asta, la
acest nivel… Numele îmi este FOARTE, FOARTE cunoscut însã când mã uit la persoana care este acum, nu îl recunosc…”, spune Penciuc, precizând cã este doar pãrerea lui... ºi noi ne-am nãscut ieri!
A
l doilea – ofiþer activ în justiþia militarã Dupã absolvirea ªcolii Militare de Ofiþeri din Sibiu, la arma Intendenþã, specialitate Logisticã, în urma cãreia a obþinut gradul de locotenent, Gabriel Oprea a activat pânã în 1990 ca ofiþer economist ºi apoi ca ofiþer de justiþie militarã, cu grad de cãpitan. În 1993, de unde intervine golul de 7 ani din cv-ul sãu, Gabriel Oprea a fost ”plasat” de vestitul avocat ºi profesor în drept Ion Neagu în echipa lui Miron Cozma, ca vicepreºedinte la Clubul Jiul. Ba mai mult, din declaraþiile fostilor vicepreºedinþi ai Confederaþiei Sindicatelor Miniere, acesta ar fi fost ºi vicepreºedinte al CSMN, pe perioada cât a fost ºi Aurelian
Serafinceanu (parþial) ºi Marcel Macarovschi. De precizat cã Ion Neagu l-a reprezentat pe Cozma în câteva dintre procesele sale penale, avocatul ºi profesorul în drept cunoscându-l pe Oprea pe când preda la ªcoala Militarã. L-a reîntalnit la Universitatea din Bucuresti, unde a fost student între 1985 ºi 1990. Apoi, prin anii ’90, Ion Neagu le-a fãcut cunoºtinta celor doi pentru a-l introduce pe viitorul premier interimar în lumea oamenilor influenþi. “L-am angajat pe Oprea, care era copilul de suflet al profesorului Neagu, la Clubul Jiul Petroºani, vicepreºedinte la momentul ãla, ºi uite-aºa, din aproape în aproape, cu mine s-a lansat ba la un fotbal, ba la o petrecere” – a declarat Miron Cozma. Tot sub îndrumarea lui Ion Neagu, Gabriel Oprea ºi-a obþinut controversatul titlul de doctor în drept. Coincidenþa merge mai departe, astfel încât, chiar în 1996 – anul din care dateazã celebrele înregistrari cu Oprea la
dreapta lui Miron Cozma – viitorul vicepremier era admis la doctorat. Dar cum Ion Neagu nu e doar o importantã figurã universitarã, ci ºi un avocat renumit, printre clienþii sãi cunoscuþi s-au numãrat Ion Iliescu (în dosarul mineriadei din 1990), Dan Ioan Popescu, Corneliu Iacubov, Gabriel Bivolaru, Victor Atanasie Stãnculescu, Liviu Valentin Viclea, Vladimir Dragoman, Dan Tartaga ºi turcul Husayn Saral. „În 1994 s-a fãcut Liga Profesionistã de Fotbal Tenis. Sãndulescu era preºedinte, eu eram vicepreºedinte ºi jucam într-un campionat împreunã cu Cozma, care era secretar general”, a explicat scurt ºi neconvingãtor, Gabriel Oprea, la B1 TV, prezenþa sa în preajma lui Miron Cozma. ”Confederaþia avea reprezentanþi puternici în acea perioadã la Bucureºti, când erau în echipã Gabriel Oprea, Aurelian Serafinceanu, Marcel Macarovschi ºi alþii. S-au realizat multe pe linie sindicalã atunci, inclusiv introducerea programului
TVR2 în Valea Jiului ºi urma sã se deschidã ºi o televiziune localã, exista chiar aparatura necesarã...” – a declarat Victor Bãdârcã, fost vicepreºedinte CSMR. Imediat dupã plecarea lui Oprea, Miron Cozma a fost prima oarã arestat, apoi a urmat marea disponibilizare din 1997… Acesta a fost activat în 2001 drept colonel de Justiþie. În decembrie 2001 a fost promovat la gradul de general maior activ de justiþie militarã. În 2003 primeºte a doua stea la gradul de general, în urma activitãþii desfãºurate la Rezervele Statului într-o funcþie de general cu trei stele. Este trecut în rezervã. Primeºte a treia stea la 1 decembrie 2008. Dar ºi pe alt plan, Oprea este ”accelerat” de Masonerie. În perioada 2000 – 2002, Gabriel Oprea a fost director adjunct al Colegiului Naþional de Apãrare, ºcoalã fãcutã de majoritatea membrilor din teritoriu a Masoneriei. Apoi, vicepreºedinte al Fundaþiei Colegiului Naþional de Apãrare ºi profesor asociat la catedra de Securitate Naþionalã. ªi mai precis, în 2001 Gabriel Oprea a devenit profesor la Colegiul Naþional de Apãrare, iar din 2002 conducãtor de doctorat la Academia de Poliþie „Alexandru Ioan Cuza”. Între anii 2003 – 2005, Gabriel Oprea a fost membru în Comisiile de Specialitate ale Consiliului Naþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certificatelor
Universitare - Comisia de ªtiinþe Militare, Ordine Publicã ºi Siguranþã Naþionalã. Din 2008 este profesor ºi conducãtor de doctorat la Academia Naþionalã de Informaþii. În plan politic, Gabriel Oprea a fost ales de douã ori deputat de Ilfov, prima oarã în 2004 ºi apoi în 2008, perioadã în care a fost membru al Comisiei Parlamentare Permanente a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru exercitarea Controlul Parlamentar asupra Activitãþii SRI. Imediat dupã alegerile din 2008, partidul sãu l-a propus pentru funcþia de ministru de interne. În ianuarie 2009, în urma numirii în funcþia de director general al DGIPI din Ministerul Administraþiei ºi Internelor a chestorului de poliþie Virgil Ardelean, au apãrut nemulþumiri în cadrul partidului privind numirile secretarilor de stat, pe care ministrul le fãcea fãrã a consulta partidul, considerând cã aceasta este exclusiv prerogativa ministrului. Prin decizia biroului executiv naþional al PSD îi este retras sprijinul politic ºi este
Actualitate 5 propus pentru excluderea din partid. Ca urmare a acestui fapt îºi prezintã demisia primului-ministru Emil Boc, care o acceptã, încheindu-ºi activitatea de ministru al Administraþiei ºi Internelor. În acelaºi timp, ºi-a prezentat demisia din funcþia de preºedinte al organizaþiei judeþene Ilfov a PSD. A pãrãsit partidul, activând ca deputat independent în Parlament. La sfârºitul lui 2009, a fost propus din nou ca ministru de interne în guvernul Negoiþã care însã nu a fost validat. În perioada 23 decembrie 2009 – 7 mai 2012 a fost ministru al Apãrãrii Naþionale, mai întâi în guvernul Boc 2 ºi apoi în cabinetul Ungureanu. Grupul independenþilor din Parlament, condus de Gabriel Oprea, a fondat în 2010 partidul Uniunea Naþionalã pentru Progresul României, iar acum este vicepremier. Oprea ºi Penciuc se pare cã ”lucreazã” încã, paralel sau nu, pentru aceleaºi scopuri. Apropiaþii susþin cã Florin Ioan Penciuc a fost reactivat la rândul lui, fiind reevaluat, dovadã stând munca asiduã ºi foarte eficientã în diaspora, din campania electoralã pentru alegerea preºedintelui României. ªi nu doar a lui Klaus Iohannis... Ileana FIRÞULESCU
6 Actualitate
Prea sãraci pentru o canã de apã unt oameni atât de sãraci în Petroºani, încât vin S în piaþa agropalimentarã ºi iau zilnic câte un bidon de apã. Nimeni nu a îndrãznit sã îi opreascã, deºi robinetul este doar pentru cei din piaþã, iar Costel Avram, directorul general al Apa Serv vrea sã îi ajute. Acesta din urmã ºi-a exprimat disponibilitatea de a-i branºa la reþea, dar a recunoscut cã acum cautã o soluþie ºi pentru cei sãraci.
Zilnic, o mânã de oameni bãtrâni, prea sãraci sã îºi permitã o canã cu apã, vin la piaþa din Petroºani ºi îºi umplu câte un bidon de apã. Ei au fost observaþi de camerele de supraveghere ale pieþei, dar nimeni nu s-a putut opune la
un aºa scenariu trist. Cei din piaþã îi lasã ºi chiar ºi-ar dori sã îi ajute cumva. „Din pãcate, în ultimul timp, câteva persoane nevoiaºe vin zilnic ºi umplu bidoane cu apã potabilã ºi o carã, sãracii, spre casa lor. Mi-a fost jenã sã îi opresc
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 iulie 2015
sau sã le interzic, cã sunt bãtrâni ºi totuºi este doar apã potabilã”, a spus Sorin Creþu, administratorul de la piaþã. Factura la apã în hala pieþei agroalimentare ajunge la 3.000 de lei, dar nu intrã la socotealã ºi aceºti sãraci. Pentru ei, însã, directorul de la Apa Serv, Costel Avram, cãruia i-am sesizat acest fenomen incredibil, are ºi soluþii. „Mi-aþi sesizat aceastã problemã ºi mã gândesc serios sã gãsim o soluþie, sã vedem unde am putea amplasa una- douã ciºmele pentru aceºti oameni, fiindcã nici eu nu voi sãrãci ca societate, dacã voi pune douã ciºmele pentru aceºti oameni sãraci ai Vãii Jiului”, a spus ºi Costel Avram, director General SC Apa Serv. Costel Avram mai spune ºi cã îi va cãuta special pe aceºti oameni care au fost surprinºi de camerele de supraveghere ºi le oferi gratuit apã, dacã se constatã cã ei nu ºi-o pot permite. Diana MITRACHE
Universitatea Petroºani, centre de admitere la Deva ºi Tg. Jiu
I
nstituþia de învãþãmânt superior a scos la concurs nu mai puþin de 1719 de locuri în diferite specializãri, iar admiterea se face pe bazã de concurs de dosare. Rata bunã de promovabilitate la examenul de bacalaureat din sesiunea de varã îi face încrezãtori pe responsabilii Universitãþii din Petroºani, cã locurile vor fi ocupate, mai ales cã are deschise centre de înscriere ºi în Deva ori Târgu Jiu. Înscrierea candidaþilor a demarat pe 13 iulie, iar bãtaia cea mare se dã
Straja se pregãteºte de cupa bolizilor taþiunea din S vestul Vãii Jiului gãzduieºte în
Cei mai buni piloþi de raliu se vor întrece pe ºoseaua care leagã municipiul Lupeni de staþiunea Straja, un drum perfect pentru pasionaþii de automobilism ºi care le pune la grea încercare atât experienþa cât ºi bolizii. Cupa VTM Straja are loc pe parcursul a douã zile, concurenþii fiind
acest sfârºit de sãptãmânã Cupa VTM Straja, a doua etapã din cadrul campionatului naþional de vitezã pe traseu montan organizat de ACR Hunedoara.
Costel Avram, vicepreºedinte PNL Hunedoara:
Forþarea intrãrii la guvernare a PNL în acest an, este o greºealã - Domnule Avram, se tot spune cã v-aþi ameninþat colegii din PNL cu demisia Ce se întâmplã de fapt? - Cei care mã cunosc ºtiu cã sunt o fire vulcanicã dar, în acelaºi timp, ºtiu ºi cã nu sunt un om care pune armele jos. Nu am de gând sã demisionez din PNL. Am desigur nemulþumiri, cred eu justificate, faþã de modul în care decurge activitatea politicã. De multe ori, trãiesc impresia cã nu tragem cu toþii la “cãruþã” aºa cum ne obligã încrederea de care ne bucurãm în rândul electoratului din judeþul Hunedoara. Cred cã trebuie sã mãrim puþin tempo-ul, sã aducem ceva mai multã acþiune în noua noastrã
organizaþie a PNL Hunedoara, sã fim prezenþi în viaþa comunitãþilor pe care le reprezentãm ºi în rândul oamenilor care ne gireazã din punct de vedere politic. Sunt tulburi apele în PNL Hunedoara ? - În politicã puþine sunt momentele în care apele sunt liniºtite. Asta este, pânã la urmã, însãºi esenþa vieþii politice: dezbaterea permanentã, lupta de idei ºi dreptul de a avea un punct de vedere. - Cine e mai absent în viaþa politicã a noului PNL în Hunedoara: vechiul PNL sau fostul PDL ? - Construcþia liberalã încã nu este pe deplin finalizatã ºi
acest lucru mai lasã urme în viaþa de partid. Dar lucrurile merg între bine ºi foarte bine în judeþul nostru. În PNL avem lideri politici maturi, responsabili, care sunt capabili sã tragã la aceeaºi cãruþã. Vreau sã vã spun cã în ceea ce priveºte Valea Jiului, acolo unde se aflã aria mea de responsabilitate în calitate de vicepreºedinte al PNL Hunedoara, deja se vãd roadele unei activitãþi politice capabile sã le prezinte oamenilor din aceastã regiune cã noi, liberalii, avem soluþii pentru cele mai multe probleme ale comunitãþii. - Sunt ºanse ca din toamnã, PNL sã ajungã la guvernare. Este acest lucru un avantaj pentru liberalii hunedoreni, în prspectiva viitoarelor alegeri ? - În opinia mea, forþarea intrãrii la guvernare a PNL în
pentru locurile fãrã taxã de la cele trei facultãþi, adicã peste 600. Pentru masterat, oferta Universitãþii Petroºani cuprinde 700 de locuri, din care 200 sunt finanþate de la bugetul de stat, iar celelalte sunt cu taxã. Locuri au fost garantate ºi pentru românii de pretutindeni, iar în comparaþie cu anul universitar 2014/2015, cifrele de ºcolarizare au suferit mici modificãri. Cele mai multe locuri scoase la concurs de Universitatea Petroºani, pentru studiile de licenþã, sunt la specializãri cu profil economic dar ºi la sociologie. Universitatea din Petroºani a fost evaluatã în acest an de cãtre Agenþia Românã de Asigurare a Calitãþii în Învãþãmântul Superior (ARACIS) ºi a obþinut cea mai înaltã certificare, respectiv calificativul de instituþie de învãþãmânt superior cu „grad de încredere ridicat”. Maximilian GÂNJU
înscriºi ºi bolizii verificaþi tehnic iar în a doua zi au loc manºele concursului. Competiþia are trei categorii, respectiv Clasa Juniori la care pot participa piloþii ce nu au împlinit vârsta de 18 ani ºi care nu posedã permis de conducere. Totuºi, piloþii juniori trebuie sã aibã un certificat de absolvire al unui curs de pilotaj sportiv sau un
acest an, este o greºealã. Eu cred cã noi, liberalii, avem datoria de a intra la guvernare aºa cum se cuvine, validaþi de votul cetãþenilor ºi nu prin alianþe politice de conjuncturã. Este cât se poate de evident pentru oricine, chiar din atitudinea adoptatã de actualul Guvern, cã soluþiile liberale (relaxare fiscalã, încurajarea sectorului economic privat, eficientizarea sectorului bugetar etc.) sunt singurele care pot dezvolta România ºi care pot aduce românilor o viaþã mai bunã. Liberalii au dat, prin vot, un nou Preºedinte al Românilor ºi cred cã liberalii trebuie sã obþinã, tot prin vot, dreptul de a forma un Guvern, dreptul de a conduce Consilii judeþene ºi Consilii locale. - Ce pot face, din aceastã perspectivã, liberalii din Valea Jiului ºi liberalii din
palmares la Karting, Rally Sprint sau palmares VTM organizat în anii anteriori de ACR. Urmãtoarele clase sunt pentru avansaþi, dar ºi pentru debutanþi. Pe parcursul competiþiei DJ 664A, drumul de acces în staþiunea Straja, va fi închis circulaþiei publicului iar la final, câºtigãtorii vor primi cupe ºi medalii. M. GÂNJU
judeþul Hunedoara ? - În primul rând, cred cã trebuie sã fie prezenþi ceva mai activ în rândul cetãþenilor, cã trebuie sã le spunã oamenilor cum stau lucrurile cu adevãrat ºi cum pot ele evolua sãnãtos. Vreau sã vã spun cã, în Valea Jiului cel puþin, atitudinea pe care noi, liberalii, o avem peste tot în comunitate este una corectã faþã de oameni. Vrem sã le spunem locuitorilor Vãii Jiului cum stau lucrurile în prezent, care sunt perspectivele ºi, mai ales, care sunt diferenþele între a merge mai departe cu o politicã pãguboasã pentru noi toþi sau de a deschide calea spre politica liberalã, cea care a adus bunãstare ºi în anii de glorie ai dezvoltãrii Vãii Jiului, dar ºi cea care a adus bunãstare peste tot în Europa Occidentalã.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 iulie 2015
500 de persoane se luptã pentru 52 de posturi titularizabile
Înscrieri pentru bacul de toamnã
P
regãtiri pentru a doua sesiune a examenului de bacalaureat. Absolvenþii de liceu care nu au reuºit sã promoveze prima sesiune a examenului maturitãþii se pot înscrie pentru cea de-a doua etapã din acest an. Pânã în data de 17 iulie aceºtia îºi pot depune dosarele pentru a participa la cea de-a doua sesiune a acestui examen. La nivelul judeþului Hunedoara sunt 1126 de tineri care au nu au reuºit sã obþinã media ºase în prima sesiune a examenului de
bacalaureat, astfel cã aceºtia vor putea susþine în toamnã probã la care au picat. La aceºtia se adaugã ºi absolvenþii din promoþiile anterioare.
A
ugust, o nouã lunã de foc pentru absolvenþi
Luna august reprezintã cea de-a doua lunã de foc pentru absolvenþii de liceu care nu au reuºit sã promoveze examenul maturitãþii. Probele din cadrul acestei etape vor începe în data de 17 august, cu evalua-
Privesc spre viitor
P
e modelul ITI Delta Dunãrii s-ar dori ºi ITI Valea Jiului. ITI înseamnã Investiþii Teritoriale Integrate, iar cei din Valea Jiului se gândesc sã adere la acest instrument pe modelul celor de la Tulcea. Acest subiect a fost adus în discuþie de reprezentanþii Primãriei Petroºani care spun cã acest mecanism ar putea favoriza zona. “ITI Valea Jiului înseamnã o oportunitate destul de bunã. Nu trebuie sã ne ferim de nimic ceea ce este nou, dimpotrivã poate rezultatul va veni tocmai de acolo ºi mai bun chiar”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. ITI reprezintã un instrument de punere în aplicare a strategiilor teritoriale într-o manierã integratã. Acesta nu constituie o operaþiune sau o prioritate secundarã în cadrul unui program operaþional. “Sã dea Dumnezeu cã Valea Jiului sã fie zonã specialã. Ei pot sã facã. Dacã se vrea putem fi ajutaþi, în
rea competenþelor lingvistice ºi digitale. În 24 august este programatã prima probã scrisã, cea la Limba ºi literatura românã, ºi în 25 august la Limbã maternã. În 26 august va fi proba obligatorie a profilului (Matematicã sau Istorie) iar în 28 august cea la alegere a profilului ºi specializãrii. Notele iniþiale se vor afiºa în 1 septembrie, datã la care se pot depune ºi contestaþiile. Elevii vor afla rezultatele finale abia în 4 septembrie. Monika BACIU
primul rând sã salveze CEH-ul ºi apoi celelalte oportunitãþi. CEH-ul existã ºi trebuie salvat. Sã nu dãm pasãrea din mânã, CEH-ul trebuie salvat ºi pe lângã ºi restul oportunitãþilor care nu pot înlocui CEH-ul niciodatã”, a mai spus sursa citatã. Orice zonã geograficã care are caracteristici teritoriale specifice poate face obiectul unei ITI, de la anumite cartiere urbane cu multiple condiþii defavorabile, pânã la nivel urban, metropolitan, urban rural, subregional sau interregional. De asemenea, o ITI poate determina realizarea de acþiuni integrate în unitãþi geografice independente, având caracteristici similare în cadrul unei regiuni, de exemplu, o reþea de oraºe de dimensiuni mici sau medii. Nu este obligatoriu ca o ITI sã acopere întregul teritoriu al unei unitãþi administrative. În plus, o ITI este potrivitã pentru realizarea de acþiuni în contextul unei cooperãri teritoriale europene. Acþiunile adaptate necesitãþilor teritoriale specifice pot fi sprijinite prin intermediul instrumentului ÎÞI. Totuºi, contextul cooperãrii trebuie sã fie în continuare respectat. Monika BACIU
S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI
P
este 500 de persoane vor susþine astãzi proba scrisã a examenului de titularizare, aceasta fiind proba finalã, dupã ce au trecut de inspecþiile la clasã. La nivelul judeþului existã 499 de posturi
Actualitate 7 vacanþe, dintre care doar 52 sunt titularizabile. „Susþinerea probei scrise a examenului de titularizare în învãþãmântul preuniversitar va avea loc la Colegiul Naþional ‹Sabin Dragoi› Deva începând cu ora 10.00. Candidaþii vor fi prezenþi în sala de concurs, cel mai devreme la ora 8.00 ºi cel mai târziu la ora 9.00. Examenul va dura patru ore, timp în care dascãlii vor avea de tratat douã subiecte din disciplina
Tiberiu Iacob Ridzi îi va soma pe cei de la Ministerul Transporturilor iberiu Iacob T Ridzi cautã mãsurile legale
pentru a-i sensibiliza pe cei de la Ministerul Transporturilor în ceea ce priveºte gara din Petroºani.
iar primarul municipiului Petroºani îi va soma pe proprietari. Imaginea care îi “Din pãcate am fãcut întâmpinã pe cei care o serie întreagã de ajung la Petroºani cu mãsuri, nu am reuºit ajutorul trenurilor de cu aceastã garã, dar cãlãtori este una responsabilitatea desprinsã parcã din este a Ministerului filmele cu fantome. Transporturilor, Clãdirile care mai au respectiv a CFR-ului ºi puþin ºi se dãrâmã aºa cum am discutat completeazã tabloul în ºedinþa de consiliu, sumbru al acestui loc, voi studia problema la modul cel mai serios în aºa fel încât ei sã fie somaþi ca vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Miercuri Casa de Culturã a Sindicatelor 15.07.2015 în oraºul: - Vulcan organizeazã cursuri NOI SUNTEM MEREU ÎN între orele 08.00 - 20.00. de Noþiuni Fundamentale de SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Zona afectatã: Oraº Vulcan. Motivul Igienã. Telefon util: 0733.960311 restricþiei: Spãlare rezervor Brazi;
Mulþumim pentru înþelegere, Birou presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
de predare ºi un subiect din metodica predãrii. Rezultatele examenului vor fi afiºate în data de 20 iulie”, a precizat purtãtorul de cuvânt al IªJ Hunedoara, Claudia Anca. Cele mai multe posturi vacante sunt la disciplinã educaþie fizicã ºi sport. Pentru a fi declaraþi profesori titulari, candidaþii trebuie sã obþinã cel puþin nota 7, iar pentru a fi încadraþi ca suplinitori nota minimã ce trebuie obþinutã este cinci. Monika BACIU
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
ºi proprietari ºi dacã pe legea urbanismului nu se iau mãsuri atunci vom trece ºi la alte lucruri. Este poarta de intrare în Valea Jiului pe calea feratã, dar decizia nu se ia la Petroºani ºi atunci lucrurile treneazã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. De 15 ani, gara din Petroºani nu a suferit nicio reabilitare. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 iulie 2015
Henþ cu mâna
„Jiul nu moare, Jiul nu moare...” Nu, da` e în comã! Ghilimelele de sus invocã o strigare a ceea ce a mai rãmas din galeria echipei de fotbal Jiul Petroºani. Din pãcate, se anunþã o toamnã cumplitã pentru nonagenara echipã de pe Jiu... Mergeam împreunã cu antrenorul Sorin Ghiþan ieri dimineaþã pe un
drum comun. Eu la ale mele, el la antrenament. „Ce antrenament?” am întrebat eu surprins. „Cu ce-a mai rãmas de la copii ºi juniori”, rãspunde abãtut Ghiþan. „Nu cred cã ne mai înscriem, nu mai avem decât copii de 14-16 ani, nu vrem sã
fim ciuca bãtãilor din sezonul urmãtor” a precizat Sorin Ghiþan. Aºadar, aceasta pare a fi soarta echipei intratã în anul 96 al existenþei sale. Încã o datã se dovedeºte faptul cã „sã disparã Simota” nu a fost decât o cacealma demnã de premiul Oscar. „Venim noi!”, urlau oamenii de afaceri (de carton) din Petroºani, care se bãteau cu pumnul în piept cã vor sponsoriza echipa. Dacã cei de la C.S.M.
nu-ºi vor concepe un plan concret doar pentru secþia de fotbal, atunci prãbuºirea este iminentã. Pãcat.
Ediþia 1966-1967, etapa 1 Valea Jiului a avut de-a lungul vremii douã echipe în Liga I (Divizia „A”), Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni. În ediþiile noastre de miercuri sau joi, vã prezentãm un remember cu un meci al uneia dintre cele douã echipe, raportat la etapa la zi a Ligii I actuale.
Debut cu scorul etapei
În ediþia 1966-1967, dupã patru ani de absenþã, Jiul atacã din nou primul eºalon. Era pe 21 august 1966, la Petroºani
Fotbal, Liga I
Lider singuratic
z O singurã echipã a reuºit la startul ediþiei a 98-a a Ligii I (fosta Divizie „A”) sã câºtige, Pandurii Tg. Jiu cu 1-0 la ACS Poli. Recaº Timiºoara (ce gol a dat Rãduþ!), instalându-se fãrã concurenþã pe prima poziþie a clasamentului. z Debutantele (sau revenitele) în Liga I au dat chix, FC Voluntari nereuºind sã treacã de CSMS Iaºi (1-1), timiºorenii, aºa cum am arãtat mai sus, capotând pe teren propriu. z Campioana Steaua (0-0 cu Petrolul Ploieºti) nu-ºi prea gãseºte cadenþa, urmând a avea zile grele în Champions League, unde va avea un drum lung pânã la visurile erotice ale lui Gigi Becali, grupele Ligii Campionilor. z Surpriza etapei pare a fi Concordia Chiajna, cu un nesperat 2-2 la Astra Giurgiu, în faþa unei echipe pretendente la podiumul de clasament. z CFR Cluj ºi Petrolul Ploieºti au plecat cu un handicap de 6 puncte, dictat de FRF, pentru neîmplinirea unor criterii financiare.
venind Steagul Roºu Braºov, o echipã puternicã, avându-i în formaþie pe Adamache, Pescaru, Iuliu Jenei, Ivãncescu, Györfy sau Goran. Pe un stadion arhiplin (circa 8.000 spectatori pe vechiul stadion). Jiul vine ca un uragan, cu un atac Martinovici – Casandra – Libardi – Peronescu dezlãnþuit, reuºind un neverosimil 70 (4-0) cu echipa antrenatã de Silviu Ploeºteanu! Jiul, pe locul 1, din etapa 1 (ºi atunci erau tot 14 echipe) la toate capitolele: clasament, golgeteri, cu Stocker ºi Libardi în echipa etapei, cu Gigi Casandra autor a patru goluri! Iatã cum descrie cronicarul vremii (Nicolae Soare) în revista „Fotbal” debutul fulminant al Jiului.
Paginã realizatã de Genu TUÞU