Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 898
Cronica Vãii Jiului Marti, 14 Iulie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Adversari pânã ieri, de mâine în aceeaºi barcã?
C
oordonatorul liberalilor din Valea Jiului spune cã bârfe vor tot circula în perioada urmãtoare, cum cã este curtat de alte partide, însã nu se gândeºte sã pãrãseascã PNL. Pe scena politicã din Valea Jiului se vorbeºte tot mai des de trecerea coordonatorului PNL, Costel Avram, în tabãra UNPR, mai ales cã liderul liberal ºi-a manifestat nemulþumirea cu privire la anumite decizii ale conducerii organizaþiei judeþene. În plus, Avram n-a negat niciodatã prietenia cu unii lideri ai altor formaþiuni politice, însã informaþiile privind plecarea sa din PNL nu au nici un sâmbure de adevãr. „Nimic mai fals, nu am avut nici mãcar discuþii cu cineva de la UNPR, nu mi s-a fãcut nici o ofertã, nimic mai fals. Informaþii de acest gen, bârfe, vor mai tot circula însã nu am de gând sã plec din PNL la nici un alt partid”, susþine coordonatorul liberalilor din Valea Jiului. Costel Avram pune poziþia sa criticã faþã de unele decizii ale colegilor pe faptul cã este democraþie în partid ºi toþi membrii îºi pot
exprima liber punctul de vedere fãrã teama de repercusiuni. „Cei care mã cunosc ºtiu cã sunt o fire vulcanicã dar, în acelaºi timp, ºtiu ºi cã nu sunt un om care pune armele jos. Nu am de gând sã demisionez din PNL. Am nemulþumiri, cred eu justificate, faþã de modul în care decurge activitatea politicã. De multe ori, trãiesc impresia cã nu tragem cu toþii la “cãruþã” aºa cum ne obligã încrederea de care ne bucurãm în rândul electoratului din judeþul Hunedoara. Cred cã trebuie sã mãrim puþin tempo-ul, sã aducem ceva mai multã acþiune în noua noastrã organizaþie a PNL Hunedoara”, mai spune liderul PNL din Valea Jiului. De cealaltã parte, preºedintele UNPR Hunedoara spune cã partidul are „o politicã a porþilor deschise”, însã infirmã ºi el zvonurile. Maximilian GÂNJU
Doi petrileni – un deputat în Marea Adunare Naþionalã ºi bucãtãreasa lui Ceauºescu
anti Irenke (Irina Sava), bucãtãreasa lui Ceauºescu timp de 12 ani, este din Petrila, cea care la 16 ani a fost deportatã în Siberia, unde T la lucrat în minã, la Dombas, doar pentru vina de a fi învãþat la ºcoala germanã. Despre ea ºi despre faptul cã Ceauºescu a avut tatã liberal ºi frate legionar, dar ºi despre volumul ”Drumul cavalerilor”, i-a vorbit nepoatei sale, Iancu Aurel fost secretar de partid la Preparaþia Petrila ºi deputat în Marea Adunare Naþionalã. >>> PAGINILE 4-5
Fostul ºef al PSD Vulcan rãmâne social democrat
F
ostul lider al PSD Vulcan, Marin Coltescu, nu pãrãseºte organizaþia pe care a condus-o pânã în urmã cu circa o lunã de zile, deºi au apãrut o serie de informaþii cum cã a bãtut palma cu UNPR. Omul de afaceri din Vulcan spune cã „sunt speculaþii” însã nu doar
privind trecerea sa la UNPR ci ºi la PNL. „M-a sunat cineva ºi mi-a spus
sã nu fac pasul, sã trec la alt partid, pânã nu-i spun ºi lui. Auzise cã vreau sã
plec la PNL. I-am rãspuns cã nu am unde sã trec, nu plec din PSD. Mai bârfesc unii sau alþii, însã toate acestea sunt doar speculaþii”, a declarat Marin Coltescu. Totuºi, acesta admite cã pe viitor ºi-ar putea schimba aceastã opþiune. „Deocamdatã rãmân la PSD. Pe viitor nu ºtiu ce va fi sau cum va fi”, a explicat fostul preºedinte al PSD Vulcan. Unele
surse spun cã deja este „parafatã” trecerea la formaþiunea condusã de Oprea, iar alãturi de socialdemocrat ar trece ºi circa 150 de membri ai organizaþiei din Vulcan. Potrivit unor informaþii vehiculate pe surse, tabãra nemulþumiþilor din PSD ar fi avut o întrunire unde s-ar fi discutat chiar pãrãsirea organizaþiei condusã în acest moment de primarul ºi viceprimarul Vulcanului. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Proiectele administraþiei de la Petroºani ar avea nevoie de 40 de milioane de euro
A
proape 40 de milioane de euro. Atâta ar mai trebui pentru ca proiectele administraþiei locale de la Petroºani sã devinã realitate în ceea ce priveºte dezvoltarea staþiunii montane Parâng. Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Cel mai mare domeniu de schi din Europa de Est trebuia sã fie construit la
Petroºani, în Parâng. În afarã de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau sã aparã 17 piste noi, 2 telegondole, ºapte telescaune, 30 de tunuri de zãpadã ºi 7 maºini de bãtut zãpada. Complexul trebuia sã conþinã ºi douã centre turistice, o cabanã ºi o instalaþie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro. “Natura a fost extrem de generoasã cu Petroºaniul ºi cu toatã Valea Jiului. Dumnezeu ne-a dat un cadru natural de vis, însã resursele financiare sunt foarte puþine. Din bugetele locale nu poþi sã realizezi investiþiile necesare în infrastruc-
Groapa din Vulcan, închisã cu bani europeni roapa de gunoi de la Vulcan, singura în care depoziteazã toatã G Valea Jiului deºeurile menajere, va fi ecologizatã cu bani europeni.
Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara Adrian David a dat asigurãri cã banii vin dintr-un program european ce va fi eligibil pânã în 2020. Acum nu mai sunt suspiciuni cã am rãmâne cu mizeriile cu care trebuia sã ne descurcãm cu banii din buget. Groapa de gunoi de la Vulcan nu a putut fi prinsã în proiectul mare de ecologizare ce se desfãºoarã acum în judeþul Hunedoara, dar sunt ºanse pentru perioada urmãtoare. Ministrul Fondurilor Europene Marius Nica a fost în Valea Jiului ºi am primit garanþia cã vor fi bani pentru aceasta. „Pentru groapa de gunoi de la Vulcan am obþinut doar promisiunea cã va fi eligibilã pentru Programul Operaþional de Infrastructurã Mare. Este o veste foarte bunã pe care o aºteptam de mult. Consider cã administraþiei de la Vulcan i s-a fãcut o nedreptate la momentul anului 2007 – 2008, când s-au fãcut primii paºi pentru aceºti program, iar acum am obþinut certitudinea cã va eligibilã pentru 2014 -2020”, a declarat Adrian David, preºedintele CJ Hunedoara. Groapa de la Vulcan mai poate funcþiona pânã la finele anului viitor, când vom duce gunoiul la deponeul ecologic din nordul judeþului. Pânã atunci, va fi gata ºi staþia de sortare de la Petroºani ºi groapa din Vulcan va putea fi ecologizatã corespunzãtor. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
tura turisticã în aºa fel încât sã atragi turiºtii care se duc în Austria sau Bansko. Suntem foarte departe de Bansko din punctul de vedere al dezvoltãrii infrastructurii. Doar sã fim ºi ajutaþi de guvernanþi, pot fi îndreptaþi anumiþi invetsitori cãtre zonele astea care vãzându-le sã îºi doreascã sã investeascã aici. Atâta timp cât investitorii sunt duºi pe Valea Prahovei ºi în alte zone este foarte greu. Din bugetul local nu se poate. Foarte mulþi bani, la acest proiect ambiþios ºi complet mai e nevoie în jur de 40
Minor de cinci ani gãsit la cerºit pe strãzile Petroºaniului
C
opil de cinci ani trimis la cerºit. Poliþia Localã din municipiul Petroºani a rãscolit localitatea în identificarea celor care stau la cerºit. Dupã acþiunea de sãptãmâna trecutã au fost indetificate mai multe persoane care apelau la mila publicã, printre care ºi un copil. În aceste cazuri a fost sesizatã Direcþia de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului, dar ºi Poliþia municipiului Petroºani. “În urma acestei acþiuni au fost depistate cinci persoane dintre care douã cu domiciliul în
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
de milioane de euro”, a declarat Adrian Negoe, secretatul Primãriei Petroºani. Edilii locali de la Petroºani au planuri mari. Aceºtia vor ca anul viitor sã înceapã lucrãrile la noul telescaun TS4 care ar urma sã facã legãtura cu pârtia Slima. “Pentru Parâng continuãm lucrãrile, vom finaliza spaþiile tehnice ºi clãdirea unde este bazinul urmând anul viitor sã vedem dacã putem sã achiziþionãm pompele pentru zãpada artificialã. Dacã vrem sã facem tot proiectul, sumele sunt foarte
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 iulie 2015 mari, la câteva zeci de milioane de euro, dar noi avem prioritate pentru anul viitor sã finalizãm cu pompele de apã ºi construirea telescaunului TS4 care sã facã legãtura dintre pârtia B ºi Slima”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. De mai bine de doi ani municipalitatea de la Petroºani se judecã cu Romsilva pentru un teren în suprafaþã de 46 de hectare. Dupã ce magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au dat o sentinþã favorabilã municipalitãþii aceasta a fost atacatã de Romsilva la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, care a dispus rejudecarea cauzei, iar procesul a fost suspendat. Acum, reprezentanþii municipalitãþii încearcã sã rezolve aceastã speþã pe cale amiabilã. “Noi lucrãm la documentaþie ºi vom merge sã discutãm cu Romsilva. Vom merge în mod direct. Dacã nu vom reuºi ne vom reîntoarce la instanþã”, a
municipiul Petroºani ºi un copil minor în vârstã de cinci ani. Acestea au fost conduse la Poliþia municipiului Petroºani, au fost verificate în baza de date ºi de asemenea au fost amendate contravenþional”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. În cazul minorului identificat pe strãzile din Petroºani, Direcþia de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului deruleazã o anchetã. “Aici existã niºte prevederi mai speciale însã trebuie sã intervinã Direcþia pentru Protecþia Copilului ºi alte instituþii care au atribuþii in acest sens”, a mai spus sursa citatã. Pãrinþii care îºi trimit copiii la cerºit riscã
mai subliniat edilul petroºãnean. Potrivit documentelor, Ministerului Dezvoltãrii, nivelul de cofinanþare a proiectelor derulate în comun de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi autoritãþile publice locale este urmãtorul, unitãþile administrativ-teritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea totalã a contractelor de lucrãri încheiate în conformitate cu legislaþia în vigoare, exceptând domeniul schiabil, unitãþile administrativteritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea contractului aferent realizãrii documentaþiei tehnico-economice, încheiat în conformitate cu legislaþia în vigoare, în cazul domeniului schiabil, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului finanþeazã procurarea instalaþiilor de transport pe cablu ºi montajul acestora, în limita fondurilor disponibile. Monika BACIU
dosar penal ºi decãderea din drepturile pãrinteºti, însã procedura este una anevoioasã. Monika BACIU
Car men COSMAN- PREDA Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK Diana MITRACHE “Promovare” reprezintã (mitrachediana@yahoo.com) Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z z
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 iulie 2015
Primãriile cer blocarea conturilor CEH
N
u au primit banii cuveniþi din impozitul pe salarii de la minele din localitãþile lor, iar primãriile au cerut blocarea conturilor CEH. Totul se întâmplã, spun liderii de sindicat, din cauzã cã ajutorul de stat nu a intrat încã în conturi, deºi trebuia de la finele sãptãmânii trecute ºi situaþia devine tensionatã din nou. Dupã ce, una câte una, firmele cu care CEH are contracte au cerut insolvenþa, a venit rândul autoritãþilor locale sã îºi cearã drepturile. Primarul Ilie Pãducel de la Petrila recunoaºte cã este într-o situaþie dificilã ºi cã a trimis somaþii cãtre toþi creditorii, printre care ºi
minei Lonea. “Nu am fãcut-o special pentru minã, cã sunt ai noºtri ºi nu vreau asta. Am trimis somaþii cãtre toate firmele care ne datoreazã bani, pentru cã suntem într-o situaþie fãrã precedent”, a recunoscut Ilie Pãducel. Din pãcate, însã, liderii minerilor spun cã
Coconea de douã ori operat, dar stabil
T
oma Coconea a fost duminicã operat pentru a doua oarã, dar este în stare stabilã. El se aflã într-unul dintre cele mai bune spitale din Saint Moritz ºi, spun apropiaþii sãi, este în afara oricãrui pericol, chiar dacã a avut mult de suferit. Nu este singurul care a abandonat cursa din cauza rãnilor, dar pentru cã este foarte bun, a scãpat uºor ºi promite cã va reveni în 2 ani în acelaºi loc. A pierdut un dinte, a fost operat la cortul stâng ºi duminicã la nas, iar mai multe intervenþii minore le-a avut la mandibulã, dar acum este bine. Asta spun apropiaþii sãi, care þin permanent legãtura cu Toma ºi ne asigurã cã este pe mâini bune. Sâmbãtã a fost operat prima datã, iar duminicã a suferit încã o intervenþie chirurgicale. „Duminicã a avut cea de a doua intervenþie la piramida nazalã. Mai sunt mici probleme, dar nu grave, la mandibulã, mi-a spus cã ºi-a pierdut ºi un dinte, iar buza inferioarã ºi cea superioarã
sunt afectate, dar, una peste alta, astea sunt lucruri minore. Nu este nimic care sã îi agraveze starea de sãnãtate”, a spus prietenul ºi suporterul sãu Daniel Hãlãstãuan, sportiv ºi el din Valea Jiului, unul dintre puþinii cu care Toma Coconea a þinut mereu legãtura. Toma se aflã în cel mai bun spital din Saint Moritz ºi este tratat corect, dar prietenul sãu Daniel Hãlãstãuan ne spune cã sportivul nostru a avut noroc cu experienþa sa. Asta pentru cã a participat la toate concursurile din Alpi ºi a ºtiut ce sã facã, în momentele de crizã, în aer „Acolo sunt situaþii în care climatul atmosferic nu este cel mai prielnic pentru zborul cu parapanta. S-au format turbulenþe, care au dus la aterizare forþatã. Ar fi putut sã fie mult mai grav, dacã Tomi nu era atât de experimentat ºi nu reuºea sã reducã din situaþia criticã”, ne mai spune Daniel. Prietenul sãu din Valea Jiului, însã, ne asigurã cã Toma nu s-a speriat ºi cã în 2017 îl vom gãsi din nou în Alpi printre favoriþii de la
vina este a celor care întârzie acordarea ajutorului de stat. “Sper sã rezolvãm dupã ce vom primi ajutorul der salvare. Este o tergiversare, care duce spre umilinþã din partea Ministerului Finanþelor. Directorul general Constantin Jujan este la Bucureºti, tocmai pentru aceastã problemã. Am sesizat acest lucru ministrului Gerea, dar se pare cã la nivel de Bucureºti, Valea Jiului nu mai conteazã deloc”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul CEH. Mai mult, Nica spune
cã acum, mai mult ca oricând, se vede cã dacã mineritul moare, administraþiile publice au de suferit enorm ºi crede cã se va detensiona situaþia în scurt timp. “Nu sunt sume neplãtite din rea voinþã, ci din neputinþã ºi eu ºtiu cã, cel puþin anul trecut, când una dintre primãriile din Valea Jiului a avut grave probleme financiare, CEH a plãtit anticipat sumele datorate. Sperãm sã
RedBull X -Alps. Asta chiar dacã a recunoscut cã aceasta a fost cea mai grea cursã a sa. „Tomi este un luptãtor, un profesionist ºi mã gândesc cã lucrul acesta îl va ambiþiona ºi mai mult ºi, cu siguranþã, la ediþia din 2017, vom avea parte de un alt Toma Coconea, mult mai motivat ºi mult mai hotãrât sã recupereze ce a pierdut anul acesta”, a conchis Hãlãstãuan. ªi în acest an Toma Coconea a fost unul dintre favoriþii cursei, fiind cel mai experimentat concurent. El a participat la toate cele 7 ediþii ale celui mai greu concurs de anduranþã din lume, iar Valea Jiului l-a susþinut, indiferent de locul pe care a ajuns. Diana MITRACHE
Manole la Colegiul Economic Hermes din Petroºani, pentru cã de 7 ani se tot construieºte un hotel-ºcoalã.
rezolvãm situaþia ºi acum”, a mai spus Nica. CEH plãteºte sume importante cãtre toate primãriile din Valea Jiului ca ºi contribuþii, bani ce li se reþin minerilor pe ºtatele de platã, dar sumele nu au fost virate pentru cã acum
se fac doar plãþile cele mai importante. La CEH trebuia sã ajugã încã de la finele sãptãmânii trecute acel ajutor de stat, însã, banii întârzie nepermis de mult. Diana MITRACHE
Primãria reia licitaþia la Hermes arcã am fi în balada P Meºterului
Lucrãrile au început în 2008, dar nu au nicio ºansã sã fie finalizate, aºa cum ar trebui în decembrie 2015. Asta, în timp ce primãria reia licitaþia. La baza colegiului din Petroºani, una dintre firmele controlate de fostul prefect de Hunedoara, Aurelian Seranfinceanu a ridicat niºte piloni. Atât ºi a participat de douã ori la licitaþie, însã, recent a abandonat-o din nou. Generaþii întregi au pierdut ºansa de a face acolo practica, iar acum primãria Petroºani face
N-a mai atacat sentinþa magistraþilor de la Petroºani
T
rei ani cu suspendare, muncã în folosul comunitãþii ºi vizite la psiholog au decis magistraþii Judecãtoriei Petroºani, în dosarul de sechestrare al femeii care ºi-a lãsat pruncii sã ardã de vii. Femeia n-a mai atacat decizia judecãtorilor petroºãneni. Alina Nadia Ardeleanu, femeia care ºi-a încuiat cei trei prunci în casã ºi pe spãtarul patului a pus o lumânare aprinsã, apoi s-a dus sã-ºi cumpere de bãut, avea posibilitatea sã facã recurs la condamnarea datã de judecãtori, respectiv trei ani de închisoare. Mama denaturatã a primit aceastã pedeapsã pentru lipsirea de libertate a unui bãieþel de ºapte ani ºi putea face apel în termen de 10 zile de la comunicarea sentinþei, dar a renunþat la acest drept în condiþiile în care putea primi chiar o pedeapsã cu executare. Ardeleanu a fost judecatã pentru cã a vrut sã pedepseascã copilul unui vecin, l-a sechestrat în garsoniera groazei ºi dupã ce l-a
demersuri sã reia licitaþia. Asta, pânã nu se prãbuºeºte liceul din cauza lucrãrilor de jos. „Se va relua licitaþia pentru o nouã rundã ºi vom vedea exact ce vom face. Aºteptãm rãspunsul de la Ministerul Fondurilor Europene”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Atât poate face primarul, dupã ce în 2014 firma controlatã de Aurelian Serafinceanu a participat din nou la licitaþie ºi a câºtigat-o, doar cã nu a mai putut face nimic, motivând cã are probleme financiare. Între timp, groapa, sãpatã iniþial cu bani româneºti, a destabilizat structura de reziatenþã a întregului ansamblu al liceului, iar acum dupã ce a încasat cam 150.000 de lei a abandonat-o din nou. Termenul de cons-
trucþie este 31 decembrie 2015, dar primarul sperã sã reia licitaþia pânã la finele anului ºi, cu siguranþã, construcþia nu va fi gata. Reprezentanþii Primãriei Petroºani ºi cei ai Agenþiei de Dezvoltare Regionalã (ADR) Vest au semnat în noiembrie 2014 contractul de finanþare pentru proiectul demarat încã din 2008 ºi nefinalizat, în valoare de 3.365.622,67 lei, din care finanþarea nerambursabilã este 620.520,72 lei. Diana MITRACHE
bãtut, l-a obligat sã-ºi bage ardei iuþi în fund. Pe lângã pedeapsã, aceasta va trebui sã achite suma de 10.000 lei cu titlu de despãgubiri morale familiei bãieþelului abuzat. Pentru cã nu are un loc de muncã ºi trãieºte din ajutorul social, ar putea rãmâne fãrã locuinþã dacã va fi executatã silit. Alina Nadia Ardeleanu este cercetatã ºi pentru omor calificat în cazul celor trei copilaºi ai sãi ºi riscã sã stea ani grei dupã gratii dacã va fi gãsitã vinovatã. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
anti Irenke (Irina Sava), bucãtãreasa lui Ceauºescu timp de 12 ani, este din T Petrila, cea care la 16 ani a fost deportatã
în Siberia, unde la lucrat în minã, la Dombas, doar pentru vina de a fi învãþat la ºcoala germanã. Despre ea ºi despre faptul cã Ceauºescu a avut tatã liberal ºi frate legionar, dar ºi despre volumul ”Drumul cavalerilor”, i-a vorbit nepoatei sale, Iancu Aurel fost secretar de partid la Preparaþia Petrila ºi deputat Marea Adunare Naþionalã. ”Acea carte a fost pentru bunicul meu confirmarea a tot ce auzise, tot ce ºtia ºi mai mult decât atât… Spunea cã oameni ca tanti Irenke (Irina Sava – n.n.) meritau mãcar o reparaþie moralã, pe care nu au primit-o niciodatã. A fost momentul când nu a mai vrut sã facã nimic. A refuzat orice promovare, orice ofertã de mai bine preferând sã fie lãcãtuº la funicularul de la halda Preparaþiei Petrila, izolat de restul”... ”Bunicul meu mi-a povestit de tanti Irenke, din Petrila, cã a fost bucãtãreasa familiei Ceauºescu, la vila Azuga, dar ºi despre faptul cã Nicolae Ceauºescu a avut tatã liberal. Ba mai mult, tatãl lui Ceauºescu chiar a fost o scurtã perioadã primar liberal la Scorniceºti, pe vremea când liberalismul era pe val, prin 1922- 1923.
Un frate de-al dictatorului, Florea, a fost legionar, apoi a devenit jurnalist la Scânteia. Nu erau chiar sãraci. Familia lui Ceauºescu avea 7-8 ha de pãmânt, iar cea a Elenei Ceauºescu, tot aºa, aveau pãmânt, dar ºi magazin sãtesc. Bunicul meu ºtia multe pentru cã a fost secretar de partid la Preparaþia Petrila, apoi
Deputatul petrilean ºi nepoata
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 iulie 2015
Doi petrileni – un deputat în Marea Adunare Naþionalã ºi bucãtãreasa lui Ceauºescu
Nicolae Ceauºescu împreunã cu tatãl sãu - liberal deputat în Marea tarã ºi actele. Era mic Adunare Naþionalã, copil când mama sa i-a multiplu decorat... adus pe toþi ºase fraþii La alegeri, care erau în Valea Jiului. Au fãcut formale, bunicul fãcea foame multã în Munþii parte din acea comisie Apuseni, la Bucium, de numãrare a voturilor dar ºi aici, la Petrila. ºi îmi povestea cum pe Fãrã tatã, cu mama buletine oamenii scriau care muncea cu ziua.. multe nemulþumiri dar îmi povestea cã erau fãceau ºi multe momente când de dezvãluri, sau înjurau... foame mâncau rãºina Cu privire la de pe pomi... Dar toþi ”originea sãnãtoasã” s-au reaa lui Ceauºescu, lizat Deputatul s-a autoizolat mulþi comentau la Halda Preparaþiei Petrila cã dictatorul nu era ceea ce se dãdea ºi cã în dosaul sãu de cadre scria clar cã tatãl nu era plugar. Bunicul era supãrat din ca cauza acestor minciuoameni ni... El era orfan - tatãl ºi înainte ºi dupã 1989, sãu plecase pe front ºi au condus colective în acasã a venit... doar un minerit, unul chiar a pachet cu o hainã miliajuns primar în Bucium, iar copiii lor sunt niºte personalitãþi în domeniile lor de activitate... De tanti Irenke (Irina Sava), bucãtãreasa lui Ceauºescu, mi-a povestit cã a fãcut ºcoala cu ea, dar foarte puþin, la Lonea, pentru cã pãrinþii au mutat-o la ºcoala germanã, apoi cât erau de ºocaþi când au aflat cã deportat-o, împreunã cu alte fete ºi bãieþi de vârsta lor, în Rusia, prin Siberia” – a spus Maria Bãlan, nepoata moþului Iancu
Aurel, din Petrila. În documentarea noastrã, am aflat doar cã soþul bucãtãresei lui Ceauºescu, Ioan Sava, miner la Petrila, plecase de mulþi ani, la fetele sale care îºi fãcuserã un rost prin þarã. Dar, mergând din om în om, am aflat de la fiul unui fost miliþian cã despre Irina Sava s-a scris amplu pe un site, din multele care existã dedicate dictatorului Nicolae Ceauºescu. Aºa am aflat, de pe nicolaeceausescu.yolasite.com, povestea petrilencei, care la 16 ani a muncit în minele din Dombas ºi cum a trãit 12 ani cu frica în sân, ca bucãtãreasã a familiei Nicoale Ceauºescu, la Vila ªtevia din Azuga.
L
a 16 ani, la minã, în Siberia
Irina Sava s-a nãscut în Petrila, în 1928. Dupã tatã era cehoaicã, iar mama ei vorbea ungureºte. ªcoala primarã a fãcut-o în limba germanã, lucru care n-a prea ajutat-o, ba dimpotrivã. În ianuarie 1944, la doar 16 ani, a fost deportatã cu lotul de 25 de fete din Petrila care vorbeau limba germanã. ”Împlinisem 16 ani în decembrie, iar în ianuarie m-au trimis cu forþa in Dombas. Pãrinþii mei nu au putut face nimic. Am muncit doi ani ºi opt luni în
minã, la cãrbuni... Am avut noroc sã am zile” – povestea doamna Irina, cu circa 10 ani în urmã, pentru nicolae-ceausescu.yolasite.com. Zilnic, fãcea opt kilometri pânã la gura minei escortatã de santinelã, iar ziua de muncã se temina la unu noaptea... Munca brutã ºi lipsa hranei erau s-o rãpunã. S-a îmbolnãvit. Avea doar 39 de kg, iar pãrul îi cãzuse. A fost eliberatã în 1947 fiind gãsitã nevinovatã de o comisie din Cehoslovacia. Întoarsã la Petrila, doamna Irina, l-a cunoscut pe Ioan Sava, care fusese ºi el prizonier patru ani, tot în Rusia. S-au cãsãtorit ºi au avut trei fete.
Ceauºescu. Cicã pe Sofronie o dãduserã afarã, cã nu era deloc curatã. Bucãtarul de la Geizer i-a ºoptit cã e o femeie care gãteºte bine. Adicã eu. M-au ºi numit fãrã sã mã întrebe dacã vreau”- îºi amintea Irina Sava. Asta se întâmpla în 1977. ”Pe 16 august au venit pe Valea Azugii la pescuit pãstrãv. Securistul casei mi-a zis: Tovarãºã, sã-i primeºti
sã înjure. Din când în când se burzuluia ºi la bucãtãreasã, care de fapt þinea toatã cabana. ”Þipa la mine, cu niºte cuvinte pe care nu pot sã le reproduc”... În primul an era s-o pãþeascã rãu. Într-una din zile, a ieºit fum mult din ºemineu, iar securiºtii au crezut cã este atentat la viaþa dictatorului. Era agiatatul an 1977, când avuseserã loc revoltele de la Braºov ºi din Valea Jiului. ”Era deja
funcþie de ce conþinea pâinea i se prescria tratamentul. ”Nu este adevãrat cã Ceauºescu avea degustãtor. Mânca fãrã grijã din mâna mea. Sanepidul venea în fiecare dimineaþã sã verifice igiena bãilor ºi a casei, dar nu stãteau lângã mine sã vadã cum frãmânt aluatul” – explicã bucãtãreasa. La vila ªtevia, Ceauºeºtii nu veneau niciodatã singuri. Erau însoþiþi de Postelnicu, Dãscãlescu, Oprea, Andrei, Ana Mureºan. Irina gãtea, de regulã, pentru cel puþin opt persoane. Când erau mai mult de 15, mai venea un bucãtar s-o
P
âinea de Valea Jiului a fãcut-o bucãtãreasa dictatorului ”Minerii nu mâncau pâine cumpãratã de la magazin, cã se acreºte în minã. Aºa cã toate femeile din Valea Jiului ºtiau sã coacã pâine. Plus cã mie îmi plãcuse întotdeauna sã stau pe lângã mama, la bucãtãrie. Ea lucra la un inspector de minã. Aºa am prins drag de arta culinarã...”- spune Irina Sava. Când soþul sãu s-a pensionat, s-au mutat la Predeal, datoritã silicozei, acolo unde primise repartiþie una din fiice. Când Irina S. îºi cãuta un loc de muncã, a venit la ei la cinã chiar directorul Gospodãriei de partid ºi l-a întrebat dacã o poate angaja undeva. ”Dupã cum faci de mâncare, sã ºtii cã mâine îþi gãsesc de lucru”, i-ar fi zis acesta. ªi a angajat-o la Complexul Geizer, cameristã, dar a intrat ºi prin bucãtãrie... ”Într-o zi, a venit o comisie de la partid care cãuta bucãtãreasã pentru vila lui
Tanti Irenke (Irina Sava) bucãtãreasa lui Ceauºescu cu þuicã fiartã. Atâta fricã a fost în mine... Era totul pregãtit, când a intrat o femeie tare urâtã, cu pãrul pânã la umeri întors înãuntru. Zice: E deschis sus? Zic: E deschis. Femeia a coborât ºi a zis cãtre mine: Bravo, se vede cã s-a schimbat personalul. Acuma mã duc sã vãd, prinde bãrbatul meu ceva sau nu. Atunci mi-am dat seama cã era Elena. Ana Mureºan, securista lor, a pufnit în râs. Pe urmã a apãrut Ceauºescu, fãrã nici un peºte. Credeam cã scap tava. M-a prins de dupã gât ºi mi-a spus: Îmi place cum ai rânduit casa. Dar nu-þi dau de lucru la bucãtãrie, cã peºtele de aici nu mã cunoaºte” – spune Irina Sava recunoscând cã a tremurat de frica lor, dar ºi-a vãzut de cratiþele ei ºi a avut grijã sã nu-i supere. Când se enerva, Elena obiºnuia
pregãtitã maºina sã mã ridice. Dar eu nu eram cu nimic de vinã. M-a salvat chiar Ceauºescu, care le-a zis: lãsaþi femeia, probabil erau lemnele ude”- îºi amintea cu groazã petrileanca. Irina Sava povesteºte cã familia Ceauºescu nu avea degustãtor cum se spune, ci doar când fãcea pâine, mai fãcea o chiflã care era trimisã la laborator, pentru cã dictatorul avea diabet ºi
ajute. Cabana era doar pentru prieteni ºi familie. Revoluþia a prins-o la vilã, era cu soþul ei ºi cu un nepot. ”Tocmai fãcusem curãþenie de sãrbãtori. A venit armata peste noi ºi ne-a sechestrat douã sãptãmâni. Au fãcut inventarul cu pistolul pe masã. ªtevia este una din puþinele vile ale partidului de unde n-a dispãrut nimic. S-a zbãtut fata mea ºi ne-a adus acasã. Atunci m-am
Liberalul Adruþã Ceauºescu ºi Lixandra pãrinþii lui Ceausescu
îmbolnãvit de tensiune, de sperietura prin care am trecut” – îºi aminteºte Irina Sava. Vila ªtevia a fost predatã fostului primar al Predealului, Debret. Irina Sava a rãmas administratorul vilei-cabanã pânã la pensionare.
Actualitate 5 Deputatul Cristian Resmeriþã s-a þinut de cuvânt.
Transportul local din Lupeni pe cale de a fi rezolvat
Dupã ce a promis cã se implicã în rezolvarea problemei transportului local din Lupeni, ieri, deputatul Cristian rumul cavaleri- Resmeriþã a solicitat lor” ºi izolarea administraþiei locale sã întocmeascã documendeputatului Marii taþia pentru organizarea Adunãri Naþionale dezbaterii publice privind ”Când a apãrut proiectul de act normaprimul volum din trilotiv pentru aprobarea gia ”Drumul cavaleridocumentaþiei de delelor”, în anul în care gare prin concesiune a m-am nãscut eu, 1983, gestiunii serviciului de al cãrui autor este vestitransport public local de tul prozator, dramaturg cãlãtori prin curse reguºi publicist, Dragomir late în municipiul Horomnea, cel care a Lupeni, pentru anii lucrat la revista lunarã 2015-2021. ”Munca de partid”, a Astfel în data de fost mare vâlvã, îmi 22.07.2015, la sediul povestea bunicul ºi, mai Primãriei municipiului apoi, pãrinþii. A ºi fost Lupeni va avea loc dezdat afarã… Au stat la baterea publicã a proieccoadã, în librãrii, ca s-o tului de act normativ cumpere. Cartea este unde sunt invitaþi sã parun roman politic, cu ticipe toþi cei interesaþi multe fapte reale, prac- de concesionarea acestic devoala metodele tui serviciu, urmând ca ceauºiste din interior. A în cel mai scurt timp fost retrasã din bibliote- acest serviciu sã fie scos ci, iar celelate volume, la licitaþie ºi locuitorii oprite de la publicare… municipiului Lupeni Acea carte a fost sã beneficieze de pentru bunicul meu con- transportul local. firmarea a tot ce auzise, “Am promis cã mã tot ce ºtia ºi mai mult voi implica în rezolvarea decât atât… Spunea cã transportului local, iar eu oameni ca tanti Irenke îmi respect cuvântul dat. (Irina Sava – n.n.) meritau mãcar o reparaþie moralã, pe care nu au primit-o niciodatã. A fost momentul când nu a mai vrut sã facã nimic. A refuzat orice promovare, orice ofertã de mai bine preferând sã fie lãcãtuº la funicularul de la halda Preparaþiei Petrila, izolat de restul... A fost felul sãu de a protesta. De atunci nici ”Magazinul istoric”, la care era abonat de ani de zile, nu-l mai citea spunând cã nu ºtie cât adevãr conþine ºi câtã manipulare” – spune Maria Bãlan, despre bunicul sãu, fost deputat în Marea Adunare Naþionalã, decedat în 2011. Ileana FIRÞULESCU
”D
Foto: nicolae-ceausescu. yolasite.com
Nu se poate cã cetãþenii din Lupeni, acum în secolul vitezei, sã nu aibã cu ce sã se deplaseze ºi sã aºtepte cu orele în staþiile de transport”, spune Cristian Resmeriþã. Lipsa transportului local reprezintã o mare problemã cu care se confruntã în prezent cetãþenii municipiului Lupeni, dupã ce de aproximativ o lunã ºi jumãtate, în urma unui control al IPJ Hunedoara, firma care efectua transportul local a fost amendatã ºi mai apoi i s-a retras Licenþa de traseu. Din aceastã cauzã locuitorii din Lupeni are doreau sã ajungã înspre Petroºani ori Campu lui Neag erau nevoiþi sã aºtepte microbuzele care treceau dinspre Petroºani. Oamenii s-au plâns deputatului Cristian Resmeritã, care le-a promis cã în cel mai scurt timp problema va fi rezolvatã.
4 Actualitate
anti Irenke (Irina Sava), bucãtãreasa lui Ceauºescu timp de 12 ani, este din T Petrila, cea care la 16 ani a fost deportatã
în Siberia, unde la lucrat în minã, la Dombas, doar pentru vina de a fi învãþat la ºcoala germanã. Despre ea ºi despre faptul cã Ceauºescu a avut tatã liberal ºi frate legionar, dar ºi despre volumul ”Drumul cavalerilor”, i-a vorbit nepoatei sale, Iancu Aurel fost secretar de partid la Preparaþia Petrila ºi deputat Marea Adunare Naþionalã. ”Acea carte a fost pentru bunicul meu confirmarea a tot ce auzise, tot ce ºtia ºi mai mult decât atât… Spunea cã oameni ca tanti Irenke (Irina Sava – n.n.) meritau mãcar o reparaþie moralã, pe care nu au primit-o niciodatã. A fost momentul când nu a mai vrut sã facã nimic. A refuzat orice promovare, orice ofertã de mai bine preferând sã fie lãcãtuº la funicularul de la halda Preparaþiei Petrila, izolat de restul”... ”Bunicul meu mi-a povestit de tanti Irenke, din Petrila, cã a fost bucãtãreasa familiei Ceauºescu, la vila Azuga, dar ºi despre faptul cã Nicolae Ceauºescu a avut tatã liberal. Ba mai mult, tatãl lui Ceauºescu chiar a fost o scurtã perioadã primar liberal la Scorniceºti, pe vremea când liberalismul era pe val, prin 1922- 1923.
Un frate de-al dictatorului, Florea, a fost legionar, apoi a devenit jurnalist la Scânteia. Nu erau chiar sãraci. Familia lui Ceauºescu avea 7-8 ha de pãmânt, iar cea a Elenei Ceauºescu, tot aºa, aveau pãmânt, dar ºi magazin sãtesc. Bunicul meu ºtia multe pentru cã a fost secretar de partid la Preparaþia Petrila, apoi
Deputatul petrilean ºi nepoata
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 iulie 2015
Doi petrileni – un deputat în Marea Adunare Naþionalã ºi bucãtãreasa lui Ceauºescu
Nicolae Ceauºescu împreunã cu tatãl sãu - liberal deputat în Marea tarã ºi actele. Era mic Adunare Naþionalã, copil când mama sa i-a multiplu decorat... adus pe toþi ºase fraþii La alegeri, care erau în Valea Jiului. Au fãcut formale, bunicul fãcea foame multã în Munþii parte din acea comisie Apuseni, la Bucium, de numãrare a voturilor dar ºi aici, la Petrila. ºi îmi povestea cum pe Fãrã tatã, cu mama buletine oamenii scriau care muncea cu ziua.. multe nemulþumiri dar îmi povestea cã erau fãceau ºi multe momente când de dezvãluri, sau înjurau... foame mâncau rãºina Cu privire la de pe pomi... Dar toþi ”originea sãnãtoasã” s-au reaa lui Ceauºescu, lizat Deputatul s-a autoizolat mulþi comentau la Halda Preparaþiei Petrila cã dictatorul nu era ceea ce se dãdea ºi cã în dosaul sãu de cadre scria clar cã tatãl nu era plugar. Bunicul era supãrat din ca cauza acestor minciuoameni ni... El era orfan - tatãl ºi înainte ºi dupã 1989, sãu plecase pe front ºi au condus colective în acasã a venit... doar un minerit, unul chiar a pachet cu o hainã miliajuns primar în Bucium, iar copiii lor sunt niºte personalitãþi în domeniile lor de activitate... De tanti Irenke (Irina Sava), bucãtãreasa lui Ceauºescu, mi-a povestit cã a fãcut ºcoala cu ea, dar foarte puþin, la Lonea, pentru cã pãrinþii au mutat-o la ºcoala germanã, apoi cât erau de ºocaþi când au aflat cã deportat-o, împreunã cu alte fete ºi bãieþi de vârsta lor, în Rusia, prin Siberia” – a spus Maria Bãlan, nepoata moþului Iancu
Aurel, din Petrila. În documentarea noastrã, am aflat doar cã soþul bucãtãresei lui Ceauºescu, Ioan Sava, miner la Petrila, plecase de mulþi ani, la fetele sale care îºi fãcuserã un rost prin þarã. Dar, mergând din om în om, am aflat de la fiul unui fost miliþian cã despre Irina Sava s-a scris amplu pe un site, din multele care existã dedicate dictatorului Nicolae Ceauºescu. Aºa am aflat, de pe nicolaeceausescu.yolasite.com, povestea petrilencei, care la 16 ani a muncit în minele din Dombas ºi cum a trãit 12 ani cu frica în sân, ca bucãtãreasã a familiei Nicoale Ceauºescu, la Vila ªtevia din Azuga.
L
a 16 ani, la minã, în Siberia
Irina Sava s-a nãscut în Petrila, în 1928. Dupã tatã era cehoaicã, iar mama ei vorbea ungureºte. ªcoala primarã a fãcut-o în limba germanã, lucru care n-a prea ajutat-o, ba dimpotrivã. În ianuarie 1944, la doar 16 ani, a fost deportatã cu lotul de 25 de fete din Petrila care vorbeau limba germanã. ”Împlinisem 16 ani în decembrie, iar în ianuarie m-au trimis cu forþa in Dombas. Pãrinþii mei nu au putut face nimic. Am muncit doi ani ºi opt luni în
minã, la cãrbuni... Am avut noroc sã am zile” – povestea doamna Irina, cu circa 10 ani în urmã, pentru nicolae-ceausescu.yolasite.com. Zilnic, fãcea opt kilometri pânã la gura minei escortatã de santinelã, iar ziua de muncã se temina la unu noaptea... Munca brutã ºi lipsa hranei erau s-o rãpunã. S-a îmbolnãvit. Avea doar 39 de kg, iar pãrul îi cãzuse. A fost eliberatã în 1947 fiind gãsitã nevinovatã de o comisie din Cehoslovacia. Întoarsã la Petrila, doamna Irina, l-a cunoscut pe Ioan Sava, care fusese ºi el prizonier patru ani, tot în Rusia. S-au cãsãtorit ºi au avut trei fete.
Ceauºescu. Cicã pe Sofronie o dãduserã afarã, cã nu era deloc curatã. Bucãtarul de la Geizer i-a ºoptit cã e o femeie care gãteºte bine. Adicã eu. M-au ºi numit fãrã sã mã întrebe dacã vreau”- îºi amintea Irina Sava. Asta se întâmpla în 1977. ”Pe 16 august au venit pe Valea Azugii la pescuit pãstrãv. Securistul casei mi-a zis: Tovarãºã, sã-i primeºti
sã înjure. Din când în când se burzuluia ºi la bucãtãreasã, care de fapt þinea toatã cabana. ”Þipa la mine, cu niºte cuvinte pe care nu pot sã le reproduc”... În primul an era s-o pãþeascã rãu. Într-una din zile, a ieºit fum mult din ºemineu, iar securiºtii au crezut cã este atentat la viaþa dictatorului. Era agiatatul an 1977, când avuseserã loc revoltele de la Braºov ºi din Valea Jiului. ”Era deja
funcþie de ce conþinea pâinea i se prescria tratamentul. ”Nu este adevãrat cã Ceauºescu avea degustãtor. Mânca fãrã grijã din mâna mea. Sanepidul venea în fiecare dimineaþã sã verifice igiena bãilor ºi a casei, dar nu stãteau lângã mine sã vadã cum frãmânt aluatul” – explicã bucãtãreasa. La vila ªtevia, Ceauºeºtii nu veneau niciodatã singuri. Erau însoþiþi de Postelnicu, Dãscãlescu, Oprea, Andrei, Ana Mureºan. Irina gãtea, de regulã, pentru cel puþin opt persoane. Când erau mai mult de 15, mai venea un bucãtar s-o
P
âinea de Valea Jiului a fãcut-o bucãtãreasa dictatorului ”Minerii nu mâncau pâine cumpãratã de la magazin, cã se acreºte în minã. Aºa cã toate femeile din Valea Jiului ºtiau sã coacã pâine. Plus cã mie îmi plãcuse întotdeauna sã stau pe lângã mama, la bucãtãrie. Ea lucra la un inspector de minã. Aºa am prins drag de arta culinarã...”- spune Irina Sava. Când soþul sãu s-a pensionat, s-au mutat la Predeal, datoritã silicozei, acolo unde primise repartiþie una din fiice. Când Irina S. îºi cãuta un loc de muncã, a venit la ei la cinã chiar directorul Gospodãriei de partid ºi l-a întrebat dacã o poate angaja undeva. ”Dupã cum faci de mâncare, sã ºtii cã mâine îþi gãsesc de lucru”, i-ar fi zis acesta. ªi a angajat-o la Complexul Geizer, cameristã, dar a intrat ºi prin bucãtãrie... ”Într-o zi, a venit o comisie de la partid care cãuta bucãtãreasã pentru vila lui
Tanti Irenke (Irina Sava) bucãtãreasa lui Ceauºescu cu þuicã fiartã. Atâta fricã a fost în mine... Era totul pregãtit, când a intrat o femeie tare urâtã, cu pãrul pânã la umeri întors înãuntru. Zice: E deschis sus? Zic: E deschis. Femeia a coborât ºi a zis cãtre mine: Bravo, se vede cã s-a schimbat personalul. Acuma mã duc sã vãd, prinde bãrbatul meu ceva sau nu. Atunci mi-am dat seama cã era Elena. Ana Mureºan, securista lor, a pufnit în râs. Pe urmã a apãrut Ceauºescu, fãrã nici un peºte. Credeam cã scap tava. M-a prins de dupã gât ºi mi-a spus: Îmi place cum ai rânduit casa. Dar nu-þi dau de lucru la bucãtãrie, cã peºtele de aici nu mã cunoaºte” – spune Irina Sava recunoscând cã a tremurat de frica lor, dar ºi-a vãzut de cratiþele ei ºi a avut grijã sã nu-i supere. Când se enerva, Elena obiºnuia
pregãtitã maºina sã mã ridice. Dar eu nu eram cu nimic de vinã. M-a salvat chiar Ceauºescu, care le-a zis: lãsaþi femeia, probabil erau lemnele ude”- îºi amintea cu groazã petrileanca. Irina Sava povesteºte cã familia Ceauºescu nu avea degustãtor cum se spune, ci doar când fãcea pâine, mai fãcea o chiflã care era trimisã la laborator, pentru cã dictatorul avea diabet ºi
ajute. Cabana era doar pentru prieteni ºi familie. Revoluþia a prins-o la vilã, era cu soþul ei ºi cu un nepot. ”Tocmai fãcusem curãþenie de sãrbãtori. A venit armata peste noi ºi ne-a sechestrat douã sãptãmâni. Au fãcut inventarul cu pistolul pe masã. ªtevia este una din puþinele vile ale partidului de unde n-a dispãrut nimic. S-a zbãtut fata mea ºi ne-a adus acasã. Atunci m-am
Liberalul Adruþã Ceauºescu ºi Lixandra pãrinþii lui Ceausescu
îmbolnãvit de tensiune, de sperietura prin care am trecut” – îºi aminteºte Irina Sava. Vila ªtevia a fost predatã fostului primar al Predealului, Debret. Irina Sava a rãmas administratorul vilei-cabanã pânã la pensionare.
Actualitate 5 Deputatul Cristian Resmeriþã s-a þinut de cuvânt.
Transportul local din Lupeni pe cale de a fi rezolvat
Dupã ce a promis cã se implicã în rezolvarea problemei transportului local din Lupeni, ieri, deputatul Cristian rumul cavaleri- Resmeriþã a solicitat lor” ºi izolarea administraþiei locale sã întocmeascã documendeputatului Marii taþia pentru organizarea Adunãri Naþionale dezbaterii publice privind ”Când a apãrut proiectul de act normaprimul volum din trilotiv pentru aprobarea gia ”Drumul cavaleridocumentaþiei de delelor”, în anul în care gare prin concesiune a m-am nãscut eu, 1983, gestiunii serviciului de al cãrui autor este vestitransport public local de tul prozator, dramaturg cãlãtori prin curse reguºi publicist, Dragomir late în municipiul Horomnea, cel care a Lupeni, pentru anii lucrat la revista lunarã 2015-2021. ”Munca de partid”, a Astfel în data de fost mare vâlvã, îmi 22.07.2015, la sediul povestea bunicul ºi, mai Primãriei municipiului apoi, pãrinþii. A ºi fost Lupeni va avea loc dezdat afarã… Au stat la baterea publicã a proieccoadã, în librãrii, ca s-o tului de act normativ cumpere. Cartea este unde sunt invitaþi sã parun roman politic, cu ticipe toþi cei interesaþi multe fapte reale, prac- de concesionarea acestic devoala metodele tui serviciu, urmând ca ceauºiste din interior. A în cel mai scurt timp fost retrasã din bibliote- acest serviciu sã fie scos ci, iar celelate volume, la licitaþie ºi locuitorii oprite de la publicare… municipiului Lupeni Acea carte a fost sã beneficieze de pentru bunicul meu con- transportul local. firmarea a tot ce auzise, “Am promis cã mã tot ce ºtia ºi mai mult voi implica în rezolvarea decât atât… Spunea cã transportului local, iar eu oameni ca tanti Irenke îmi respect cuvântul dat. (Irina Sava – n.n.) meritau mãcar o reparaþie moralã, pe care nu au primit-o niciodatã. A fost momentul când nu a mai vrut sã facã nimic. A refuzat orice promovare, orice ofertã de mai bine preferând sã fie lãcãtuº la funicularul de la halda Preparaþiei Petrila, izolat de restul... A fost felul sãu de a protesta. De atunci nici ”Magazinul istoric”, la care era abonat de ani de zile, nu-l mai citea spunând cã nu ºtie cât adevãr conþine ºi câtã manipulare” – spune Maria Bãlan, despre bunicul sãu, fost deputat în Marea Adunare Naþionalã, decedat în 2011. Ileana FIRÞULESCU
”D
Foto: nicolae-ceausescu. yolasite.com
Nu se poate cã cetãþenii din Lupeni, acum în secolul vitezei, sã nu aibã cu ce sã se deplaseze ºi sã aºtepte cu orele în staþiile de transport”, spune Cristian Resmeriþã. Lipsa transportului local reprezintã o mare problemã cu care se confruntã în prezent cetãþenii municipiului Lupeni, dupã ce de aproximativ o lunã ºi jumãtate, în urma unui control al IPJ Hunedoara, firma care efectua transportul local a fost amendatã ºi mai apoi i s-a retras Licenþa de traseu. Din aceastã cauzã locuitorii din Lupeni are doreau sã ajungã înspre Petroºani ori Campu lui Neag erau nevoiþi sã aºtepte microbuzele care treceau dinspre Petroºani. Oamenii s-au plâns deputatului Cristian Resmeritã, care le-a promis cã în cel mai scurt timp problema va fi rezolvatã.
6 Invatamant
Cronica V達ii Jiului | Marti, 14 iulie 2015
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 iulie 2015
DREPT LA REPLICà Referitor la articolele din cotidianul Cronica Vãii Jiului, intitulate „Redevenþã pentru 9 ha luciu de apã: 1.500 lei/an, timp de 10 ani!” ºi „Consilier local din Petrila în grevã japonezã pentru balta concesionatã pe un pumn de mãrunþiº”, apãrute sãptãmâna trecutã, Asociaþia Pescarilor Sportivi Pro Pescar,ºi consiliul director al asociaþiei, reprezentatã prin preºedinte, Ion Carvaþchi, administrator de drept al lacului de pe Dealul Maleii, localitatea Petrila, prin prezentul drept la replicã dorim sã aducem la cunoºtinþa petrilenilor, membrilor pescari ai asociaþiei noastre, iubitorilor de pescuit sportiv/ recreativ din Valea Jiului, consilierilor locali ºi conducerii administraþiei locale din Petrila ºi, nu în ultimul rând, cititorilor fideli ziarului dumneavoastrã, cã aceste douã articole nu sunt în totalitate în concordanþã cu realitatea din teren. Mai jos o sã vã explicãm ºi de ce, în virtutea respectãrii adevãrului. În primul rând dorim sã mulþumim, în numele celor 1078 de pescari sportivi care fac parte din cadrul asociaþiei noastre, pentru faptul cã ne gãzduiþi în paginile ziarului ºi poziþia noastrã, un mod jurnalistic corect ºi echidistant, fapt care vã face cinste din punct de vedere deontologic. În al doilea rând dorim sã mulþumim în mod deschis domnului primar al Petrilei, consilierilor locali ºi tuturor celor din administraþia publicã petrileanã, care pe parcursul vremii ne-au susþinut ºi au înþeles cã parteneriatul încheiat între Asociaþia Pro Pescar ºi Consiliul Local Petrila aduce în timp un minim plus de venit de la o zonã care, înainte s-o administrãm noi, nu „producea” decât bãlãrii, mizerie, vegetaþie uscatã ºi apã murdarã – fapt care punea în pericol sãnãtatea celor care se „scãldau” aºa-zis într-o apã plinã de animale moarte, vegetaþie putrezitã ºi multã mizerie. Aducem la cunoºtinþa domnului consilier Turcaº, cã a avut la dispoziþie tot timpul din lume pentru a studia documentele depuse la primãrie de cãtre asociaþia noastrã, prin care Pro Pescar avea drept de folosinþã gratuitã timp de 10 ani a lacului ºi a terenului aferent de pe Dealul Maleii, lucru stabilit în urma votului Consiliului Local Petrila în data de 30 ianuarie 2013 (HCL nr. 9/2013). Prin aceastã hotãrâre de consiliu local, noi, cei din Asociaþia Pro Pescar ne obligam sã administrãm lacul ºi terenul aferent, acest lucru presupunând sã amenajãm lacul ºi terenul de lângã lacul în sine, astfel încât zona sã fie pregãtitã în cel mai scurt timp pentru pescuitul sportiv/ recreativ ºi
de competiþie. Zis ºi fãcut, astfel cã în aceastã perioadã, de când am preluat administrarea lacului ºi a terenului aferent, ne-am apucat serios de treabã ºi cu sprijinul membrilor asociaþiei – atât prin voluntariat cât ºi prin banii plãtiþi la cotizaþie, am consolidat malul lacului (sau bãlþii cum le place unora sã spunã) prin plantarea de mii de pomi (da, mii de pomi!) – e vorba de sãlcii pletoase, arini ºi mesteceni, brazi ºi pruni, plus alte soiuri în numãr mai redus. Am ecologizat totodatã malurile dar ºi suprafaþa luciului de apã, curãþind lacul ºi zona de sute ºi sute de pet-uri, de vegetaþie uscatã sau putrezitã, de murdãrie ºi acolo unde a fost cazul am toaletat frunziºul, lucruri care ne-au luat luni de zile, chiar ani, pãstrând apoi zona curatã, pânã azi, tot prin multã muncã de întreþinere, sãptãmânalã. Fiind obligaþi sã ridicãm standardele zonei, dacã ne dorim un lac ºi o zonã sãnãtoase ºi pline de viaþã, am montat coºuri de gunoi din 20 în 20 de metri, astfel ca cei ce vin la lac sã nu mai aibã niciun motiv de a nu pãstra zona curatã, încheind ºi un contract de prestãri-servicii cu firma de gospodãrie „Edil Urban” Petrila, pentru ridicarea periodicã a gunoiului. Tot în acest sens, am amenajat o filigorie, am montat mese, bãnci ºi scaune, astfel încât oamenii care vin la lac sã se simtã cât mai bine ºi sã aibã condiþiile minimale de a-ºi petrece câteva ore cât mai plãcut. Dar cel mai important lucru pe care l-am fãcut, ºi cel mai costisitor totodatã, a fost faptul cã am dat valoare lacului prin populare cu peºte, tone de crap de cea mai bunã calitate ºi de caras fiind aduse
Vãii Jiului, precum cã pe bani, cu facturã, chidomnul senator Vochiþoiu tanþã, certificat de sãnãtate este un membru fondator, ºi contract de conformidintre cei câþiva care am tate, de la ferma piscicolã pus bazele acestei asociaþii „Aurel Vlaicu” din judeþul de pescari, vã aducem la nostru. Cheltuielile sunt cunoºtinþã cu deosebit suportate de membrii respect faptul cã domnia asociaþiei prin cotizaþii, sa e într-adevãr unul dintre bani pe care îi justificãm, cei care au pus bazele oricând, pânã la ultimul acestei asociaþii ºi un mare leuþ. De altfel sumele se regãsesc ºi în documentaþia susþinãtor al acestui proiect – proiectul Pro Pescar, trimisã la Biroul Juridic al lucru de care nici noi nici Primãriei oraºului Petrila. domnul senator nu ne-am Reamintim ºi faptul, dezis niciodatã, noi fiind nu ca o laudã, dar se pare chiar mândri de acest fapt. cã e necesar sã le aducem Dar, în virtutea adevãrului, aminte unora, inclusiv trebuie adus la cunoºtinþã domnului consilier Turcaº, ºi faptul cã domnul senator cã dupã preluarea în Haralambie Vochiþoiu ºi-a gestiune ºi administrare a dat demult demisia din suprafeþei de apã ºi de funcþia de vicepreºedinte al teren aferent, am procedat asociaþiei noastre, tocmai la înscrierea în Cartea ca sã nu existe probleme Funciarã a acestor de incompatibilitate suprafeþe, documente exis(toate actele în acest tente tot la primãrie, inclusens, inclusiv decizia siv contractul de comodat judecãtoreascã existând în încheiat la notariat în data arhiva asociaþiei noastre). de 26 septembrie 2013. Pe lângã aceste acte Sper cã nu se face importante, am obþinut în nici o confuzie între lacul tot acest timp acte ºi avize deþinut de asociaþia Pro la fel de importante de la Pescar ºi celelalte lacuri de Administraþia Bazinalã pe raza oraºului Petrila. „Jiu-Craiova” (din cadrul Apelor Române) – pentru Cu consideraþie, folosinþa luciului de apã Ion Carvaþchi, (fãcându-se ºi analiza apei preºedintele Asociaþiei dupã ecologizarea de cãtre Pescarilor Sportivi Pro noi a lacului, care a ieºit Pescar, a lãturi de tot bunã!), de la mediu ºi, comitetul director foarte important pentru pescari, am obþinut licenþa pentru pescuit ºi acvaculturã (fapt care Hotel Palace angajeazã ne va permite ca dupã director marketing, anul 2016 sã avem ºi bucãtar ºi contabilã. Salariu posibilitatea sã motivant. Detalii la telefon întocmim documente 0751.199.100 necesare pentru atragerea de fonduri europene pe baza unui proiect, care sã sperãm cã va rezolva definitiv, la lac, vã oferã zilnic, prin magazinul problemele ce þin de alimentar Nr 16, Piaþa Centralã infrastructurã: energie electricã, reabilitarea CELE MAI IEFTINE drumului, introducerea SORTIMENTE de apã potabilã). Toate acestea DE CARNE DE PORC de mai sus s-au fãcut - Pulpã porc cu os - 9.80 lei cu mult efort ºi - Fleicã porc - 12.50 lei conºtiinciozitate, - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei cu muncã susþinutã - Carne tocatã - 12.80 lei zilnicã, cu voluntariat - Cotlet porc cu os - 14.20 lei cât cuprinde ºi, mai cu - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei seamã, cu multe - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei resurse financiare - Costiþã porc cu os - 9.90 lei obþinute din cotizaþia - Ciolane porc - 5 lei de membru, bani Grãsime pentru topit 5 lei gestionaþi la sânge, altfel nu se poate!
ANGAJÃRI
Referitor la faptul cã în cele douã articole, menþionate la început, apare ºi numele senatorului
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
ROMÂNIA JUDEÞUL HUNEDOARA
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI ANUNÞ Primãria municipiului Lupeni, în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, propune: Organizarea dezbaterii publice privind proiectul de act normativ: 1. PROIECT DE HOTÃRÂRE privind aprobarea documentaþiei de delegare prin concesiune a gestiunii serviciului de transport public local de cãlãtori prin curse regulate în municipiul Lupeni pentru anii 2015 – 2021. Dezbaterea publicã va avea loc în data de 22.07.2015, ora 10, la sediul Primãriei municipiului Lupeni, sala de ºedinþã a Consiliului Local al municipiului Lupeni. Proiectul de hotãrâre însoþit de anexele aferente vor fi afiºate la sediul Primãriei municipiului Lupeni, strada Revoluþiei, nr.2. Precizãm totodatã cã recomandãrile pe marginea proiectului de hotãrâre se primesc la registratura Primãriei municipiului Lupeni pânã la data de 20.07.2015. La ºedinþa publicã ce va avea loc la sediul Primãriei municipiului Lupeni pentru dezbaterea publicã a proiectului de act normativ sunt invitaþi sã participe cei interesaþi. Persoanele interesate se pot înscrie în vederea luãrii cuvântului în cadrul ºedinþei, la registratura Primãriei municipiului Lupeni. Pentru detalii vã rugãm sã consultaþi documentele ce vor fi afiºate la sediul Primãriei municipiului Lupeni.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 iulie 2015
Henþ cu mâna
Balamuc la Liga a II-a Se ºtie un lucru cert: startul ligii secunde, Liga a II-a sau Divizia „B”, se dã pe 29 august. Dar câte echipe, câte serii, ce sistem, niet! Nu se ºtie nimic. O ligã chinuitã de vreo câþiva ani –
epoca Burleanu –, care, cicã, ar avea acum un numãr de 28 echipe, aºadar, numai bune pentru douã serii de câte 14. Abia pe 20 iulie, CEX a F.R.F. va lua o decizie. Dar de pe acum, destule
echipe au mari probleme, anunþate aproape oficial: Oþelul Galaþi este aproape de faliment, F.C.M. Dorohoi nu mai are finanþare, Metalul Reºiþa a solicitat sã joace în Liga a III-a, C.F. Brãila ºi-a pierdut tot lotul ºi nu sunt bani pentru alþi jucãtori, F.C. Bihor Oradea
este ºi ea în pragul falimentului, incertitudini mari la „U” Cluj, Ceahlãul Piatra Neamþ, S.C. Bacãu, Olimpia Satu Mare, iatã, echipe cu istorie îndelungatã ºi în Divizia „A”. Posturile TV nu se înghesuie sã preia meciurile din liga secundã, doar dacã
echipele îºi asigurã finanþarea din reclama din spaþiile din jurul terenului, ele, televiziunile, oferindu-se sã transmitã gratuit aceste partide. Televiziunile ar putea fi interesate doar dacã Liga a II-a ar rãmâne cu o singurã serie. Sã aºteptãm 20 iulie, sã vedem ce se alege cu acest nivel.
90 de ani (1925) de la o mare performanþã a fotbalului din Valea Jiului (II)
Chinezul Timiºoara – U.C.A.S.P. 5-1 (2-0)
Amical internaþional înaintea finalei
Chinezul (antr. Teofil Morariu): Ad. Ritter – Steiner, Rössler, Bundi – Vogl, Hütter – Tänzer, Teszler, Frech I, Smler, Matek.
La câteva zile dupã victoria la „masa verde” cu „U” Cluj ºi înaintea semifinalei cu Jahn Cernãuþi, U.C.A.S.P. va susþine o partidã amicalã, pe 9 iunie 1925, cu echipa austriacã Amateure Viena, petroºenenii câºtigând clar cu scorul de 4-0.
U.C.A.S.P. (antr. Adalbert Szabo): Czako – Dobo, Blank, Klein – Franz, Al. Berkessy – Peterffy, Veszpremy, Kiminich, Danko, Messner.
Chinezul Timiºoara un adversar de temut Echipa muncitorilor de la cãile ferate din Timiºoara se înfiinþase în 1910 sub numele „Kinizsi”, denumirea fiind adoptatã dupã numele cãpitanului Pavel Chinezul (Cneazul) din armata lui Matei Corvin. În condiþiile marelui având al fotbalului timiºorean din perioada postbelicã,
Finala Camp. Naþional 1924-1925 - Arad, 9 august 1925
atât de puternic, precum Chinezul Timiºoara. Chinezul devine una din cele mai puternice echipe din þarã, reuºind între 1921-1927 ºase titluri consecutive, performanþã egalatã de Steaua în 1998. Valoarea deosebitã a jucãtorilor sãu a fãcut ca 17 dintre aceºtia sã fie selecþionaþi în Naþionala României în intervalul 1922-27, printre care ºi cei care în 1925 vor
susþine finala cu U.C.A.S.P.: Ad. Ritter, Matek, Steiner, Frech I, Tanzer, Em. Vogl, Hütter, Rössler, Teszler, Semler. În aceste condiþii – U.C.A.S.P. nu avea niciun jucãtor la Naþionalã – era evident cã va fi un meci extrem de greu, pe teren neutru, la Arad.
Bela Szabo se reîntoarce Se apropie ziua finalei, 9 august 1925. U.C.A.S.P. se deplaseazã la Arad cu o zi înainte (cei 250 km sunt strãbãtuþi cu trenul în aproape 10 ore!), încercând sã ia pulsul metropolei de pe Mureº. Emoþii pentru antrenorul Adalbert (Bela) Szabo, care va da piept cu fosta sa echipã Chinezul, acolo unde a jucat ºi a antrenat. Îi cunoºtea bine pe jucãtorii timiºoreni, le ºtia valoarea ridicatã. În 1925, Naþionala României susþine doar douã meciuri, 1-2 cu Turcia ºi 4-2 la Sofia, cu Bulgaria. În acest al doilea joc, timiºoreanul Gusti Semler marcase douã goluri, Tesler îºi fãcuse debutul, Tänzer, Vogl, Matek jucaserã ºi ei. Iar antrenorul României era Teofil Morariu, cel care antrena ºi Chinezul Timiºoara. Temeri argumentate ºi justificate în faþa unui team
Chinezul, ca un uragan... Din pãcate, cronicile timpului nu dau prea multe date referitoare la momentul jocului din 9 august 1925. Doar data ºi componenþa echipelor, fãrã relatarea meciului sau autorii golurilor. Dar este evident cã timiºorenii au jucat în nota ultimelor finale câºtigate (5-1 cu Victoria Cluj în 1922, 3-0 cu Victoria Cluj în 1923, 4-1 cu C.A. Oradea în 1924), deci, U.C.A.S.P. a fost o altã victimã sau Chinezul, un uragan greu de oprit. Ceea ce trebuie reþinut în acest context este cã, iatã, acum 90 de ani, fotbalul din Valea Jiului a putut fi reprezentat pânã la acest nivel, echipa Uniunii Cluburilor Atletice ale Societãþii Petroºani (U.C.A.S.P.), bunicul Jiului, a putut avea o astfel de performanþã, cea de a fi vicecampioana României la fotbal.
Paginã realizatã de Genu TUÞU