Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 897
Cronica Vãii Jiului Luni, 13 Iulie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Afaceristul acuzat de viol, pus sub control judiciar
O
mul de afaceri iranian acuzat cã a violat o minorã este cercetat sub control judiciar, mãsurã dispusã pe o perioadã de 60 de zile. Este în continuare în libertate, însã are anumite obligaþii impuse de mãsura controlului judiciar. Este vorba despre omul de afaceri Nasrollah Shariat Nalkiashari (64 de ani), cunoscut drept Naser, cercetat de procurorii din Petroºani pentru viol. Fapta s-ar fi petrecut miercuri seara, dupã ce fetiþa ar fi fost acostatã într-o zonã centralã din Petroºani. Omul de afaceri iranian ar fi ademenit-o pe fetiþã în aparatamentul sãu, spunându-i cã vrea sã-i dea un lãnþiºor de aur ca sã „o ajute”, dar mai apoi a întreþinut relaþii sexuale împotriva voinþei acesteia. Sunt informaþii conform cãrora minora ar fi fost ºi lovitã cu palma dar ºi cu cureaua, lovituri care i-ar fi provocat mai multe echimoze la nivelul corpului, iar cel care a sesizat poliþia
este chiar tatãl fetiþei. Adolescenta le-a povestit anchetatorilor cã a fost acostatã în timp ce se deplasa prin faþa blocului în care bãrbatul locuia. Fata spune cã omul de afaceri iranian a chemat-o la el ºi i-a propis un lãnþiºor de aur, cercei sau bani, pentru cã vrea sã facã o faptã bunã. În locuinþã, bîãrbatul. a încuiat uºa ºi ar fi constrâns-o prin violenþã sã facã sex cu el. Când iranianul s-a dus la baie, copila a fugit acasã ºi a povestit ce s-a întâmplat. „Plângerea a fost înregistratã ºi s-a constituit un dosar penal care se aflã în cercetare sub supravegherea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Deocamdatã ºi se adminsitreazã probatoriul”, a declarat joi purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Hunedoara, Bogdan Niþu. În cauzã a fost duspusã ºi o expertizã medico – legalã, absolut necesarã în astfel de situaþii. Car men COSMAN-PREDA
BÃTRÂNI - ÎN GRIJA VOLUNTARILOR
Pãrinþi pãrãsiþi de copii
P
este 50 de oameni þintuiþi la pat aºteaptã periodic vizita voluntarilor. De multe ori sunt singurii cu care aceºtia stau de vorbã timp de o sãptãmânã, iar voluntarii de la Caritas fac minuni. Proiectele lor tind sã se extindã ºi sã îi cuprindã pe toþi cei care ar muri de foame în casele lor, uitaþi de cei care le-au fost apropiaþi. >>> PAGINILE 4-5
Obligaþi sã îºi facã injecþiile în alte localitãþi
O
bligaþi sã se trateze în localitãþile învecinate. Douã oraºe din Valea Jiului nu au spitale, aºa se face cã bolnavii sunt obligaþi sã se trateze la unitãþile medicale din localitãþile învecinate. Este vorba de oraºul Uricani ºi de Aninoasa unde nu funcþioneazã niciun cabinet medical în
afarã de cele ale medicilor de familie. “Avem douã cabinete ale medicilor de familie,
dar nu avem unitate de primiri-urgenþe. Oamenii vin la medicii de familie pentru reþete, dar pentru
injecþii sau perfuzii trebuie sã meargã la Petroºani sau la Vulcan”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Edilii aninoseni îºi pun speranþele în medicul Petre Corlan care vrea sã realizeze aici un centrul de îngrijire, dar ºi de asistenþã medicalã continuã. “Sã sperãm cã domnul Corlan va reuºi în ceea ce ºi-a propus ºi atunci vom avea ºi noi în localitate un
centrul de asistenþã medicalã”, a mai subliniat Dunca. Aceeaºi problemã legatã de asistenþa medicalã este ºi la Uricani. Dãnuþ Buhãescu a precizat cã unitatea nu funcþioneazã. “Am început lucrãrile în 2003 ºi unitatea nu funcþioneazã nici acum. Nici nu va funcþiona”, a spus Dãnuþ Buhãescu, în faþa ministrului fondurilor Europene Marius Nica. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 iulie 2015
AMÂNARE Deputatul Cristian Resmeriþã promite rezolvarea problemei transportului local Tribunalul Ilfov vrea sã ºtie cine a
consultat-o pe Monica Iacob - Ridzi
L
ipsa transportului local reprezintã o mare problemã cu care se confruntã în prezent cetãþenii municipiului Lupeni, dupã ce de aproximativ o lunã ºi jumãtate, în urma unui control al IPJ Hunedoara, firma care efectua transportul local a fost amendatã ºi mai apoi i s-a retras licenþa de traseu. Din aceastã cauzã locuitorii din Lupeni care doreau sã ajungã înspre Petroºani ori Câmpu lui Neag erau nevoiþi sã aºtepte microbuzele care treceau dinspre Petroºani. Oamenii s-au plâns deputatului Cristian Resmeriþã, care promite cã în cel mai scurt timp problema va fi rezolvatã. „Într-adevãr la biroul meu parlamentar s-au prezentat numeroºi cetãþeni ai municipiului Lupeni care au reclamat lipsa transportului local solicitând reintroducerea acestuia. Aceºtia au argumentat necesitatea reintroducerii microbuzelor care sã efectueze transportul pe raza municipiului Lupeni, prin faptul cã deºi oraºul beneficiazã
de serviciile asigurate de transportatorul de pe ruta PetroºaniUricani, fiind o rutã foarte lungã, de cele mai multe ori microbuzele sunt foarte aglomerate ºi se circulã în condiþii foarte grele. Trebuie sã avem în vedere faptul cã sunt cetãþeni bolnavi care urcã în staþia de la Spitalul Municipal Lupeni ºi care nu pot aºtepta foarte mult în staþii sau sã circule în picioare, confruntânduse chiar cu situaþia ca pe ruta Lupeni-Câmpul lui Neag sã nu poatã fi luaþi din staþii din cauza aglomeraþiei. Am luat notã de solicitãrile cetãþenilor ºi prin biroul meu parlamentar voi face toate demersurile
Primãria Aninoasa preia groapa de gunoi ecologizatã roapa de gunoi de la Aninoasa G a fost ecologizatã, iar recepþia finalã a lucrãrilor va avea loc în aproximativ douã sãptãmâni.
Reprezentanþii administraþiei lcoale de la Aninoasa au fot sã verifice stadiul lucrãrilor care se apropie de final. “Groapa de gunoi urmeazã sã o preluãm noi dupã finalizarea lucrãrilor. Peste douã sãptãmâni va avea loc recepþia finalã. Constructorul a terminat mai repede lucrãrile de închidere ºi ecolo-
gizare a gropii de gunoi”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. O componentã importantã a proiectului o reprezintã închiderea ºi ecologizarea vechilor gropi de gunoi. La Aninoasa, Uroi, Haþeg, Petrila, Lupeni, Cãlan ºi Hunedoara lucrãrile de ecologizare au început deja ºi se aflã în diferite stadii de execuþie. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
T
ribunalul Ilfov nu a luat nici vineri o decizie în privinþa cererii de întrerupere a pedepsei pe caz de boalã formulatã de Monica Iacob –Ridzi. cãtre Primãria Lupeni, pentru cã lucrãtorii de aici sã întocmeascã cât mai urgent documentaþia necesarã reintroducerii transportului local, astfel încât în cel mai scurt timp sã se revinã la normalitate ºi cetãþenii Lupeniului sã beneficieze de serviciile de transport local”, ne-a declarat Cristian Resmeritã. Deputatul Cristian Resmeritã demonstreazã, încã o datã, cã îi pasã de locuitorii municipiului Lupeni, iar rezolvarea problemelor cu care aceºtia se confruntã reprezintã de fiecare datã o prioritate pentru el.
Lipsa locurilor de muncã, boalã cronicã în judeþ
H
unedorenii, curtaþi de agenþiile de recrutãri. Lipsa locurilor de muncã din judeþul Hunedoara se resimte acut. Aceastã boalã cronicã face sã înfloreascã industria recrutãrilor pentru strãinãtate. Sute de locuri de muncã sunt postate, zilnic, pe site-urile de profil.
D
e la ciupercãrii, la construcþii sau minerit
Ofertele locurilor de muncã din Europa sunt dintre cele mai diverse. Se cautã persoane pentru ciupercãrii în Germania, construcþii în Italia sau în mineritul din Germania. Piaþa locurilor de muncã din Europa este deschisã ºi
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
S-a acordat un nou termen, dupã vacanþa judecãtoreascã, respectiv pe data de 4 septembrie, iar în aceastã cauzã trebuie audiaþi ºi martori. În plus, magistraþii vor sã afle cine anume, din cadrul INML, a consultat-o pe Monica Iacob – Ridzi înainte de întocmirea raportului medico–legal. „Acordã termen la data de 04.09.2015, ora 12:00, termen pânã când se vor cita martorii Cristian Cãlin Nazare ºi Mihaela Marin Þârlea ºi se va reveni cu adresã cãtre INML pentru a se înainta instanþei lista experþilor care au participat la consultarea petentei ºi redactarea raportului de expertizã medico – legalã efectuat în cauzã, precum ºi fotocopii de pe toate actele cu caracter medical care au fost avut în vedere la întocmirea raportului de expertizã”, au decis judecãtorii Tribunalului Ilfov la termenul de vineri.
Monica Iacob Ridzi a fost condamnatã definitiv, în 16 februarie, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestãrile organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliþia Judeþeanã Cluj, fiind încarceratã la secþia exterioarã din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla. În data de 3 martie, a fost transferatã la Spitalul Penitenciar Jilava, la solicitatea sa ºi la recomandarea medicilor. Fostul demnitar a precizat cã suferã de 13 afecþiuni, printre care leuconeutropenie severã idiopaticã, trombofilie prin mutaþie homozigotã ºi heterozigotã, boala von Willebrand, tiroiditã cronicã, sindrom poliuropolidipsie, osteoporozã, gastritã, anemie feriptivã. Prin intermediul soþului sãu, fostul ministru al Tineretului a depus ºi o cerere de graþiere, care urmeazã sã fie analizatã de Preºedintele Klaus Iohannis. În plus, peste 5.000 de oameni din Petroºani au semnat o petiþie prin care cer preºedintelui graþierea Monicãi Iacob – Ridzi. Car men COSMAN-PREDA
< DECESE < Cadrele didactice de la Colegiul Economic "Hermes" Petroºani sunt alãturi de colegul prof. Irimie Nicolae în marea durere pricinuitã de decesul tatãlui. Sincere condoleanþe! Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!
pentru ospãtari sau infirmiere. Salariile sunt dintre cele mai diverse. Pleacã de la 600 de euro ºi pot ajunge ºi pânã la 2000 de euro pentru un inginer în construcþii. Fenomenul de emigrare din România este subevaluat, din cauza inexistenþei unei surse de date care sã ofere informaþii despre totalitatea persoanelor care pãrãsesc România pentru o perioadã de cel puþin 12 luni, cu sau fãrã schimbarea domiciliului. Monika BACIU
Car men COSMAN- PREDA Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK Diana MITRACHE “Promovare” reprezintã (mitrachediana@yahoo.com) Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z z
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 13 iulie 2015
Garniturã de tren în repaos, hoþi în activitate
Sute de kilograme de cãrbune dispar zilnic din vagoane
F
ie varã, fie iarnã, hoþii de cãrbune au activitate intensã. Precum o furnicã care vara îºi face provizii pentru iarnã aºa sunt ºi hoþii de cãrbune. Furturile din trenurile încãrcate cu huilã a devenit ocupaþia de bazã a hoþilor din Valea Jiului. Aceºtia atacã zilnic garniturile pline cu cãrbune, furând cantitãþi, uneori, impresionante, chiar ºi de ordinul sutelor de kilograme.
R
uta Lupeni – Petroºani
Pe ruta Lupeni – Petroºani o garniturã de tren încãrcatã cu
cãrbune stã staþionatã. Pe lângã, doi cetãþeni care care meticulos zeci de saci de cãrbune. Aºa se întâmplã în fiecare zi. Din vagoanele încãrcate cu cãrbune dispar zeci sau sute de kilograme de huilã zilnic, fãrã ca cineva sã fie tras la rãspundere. Acest lucru se întâmplã zilnic pe toatã raza Vãii Jiului. Cei doi cetãþeni cocoºaþi de greutatea
sacilor de cãrbune trec meticulos strada, drumul naþional ºi ascund “marfa” în boscheþi.
P
azã de milioane
Fie cã e vorba de Complexul Energetic Hunedoara sau de Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, ambele plãtesc milioane de lei
cãtre firmele de pazã care trebuie sã asigure obiectivele sau garniturile de tren. Complexul Energetic Hunedoara a atribuit companiei Compact Security SRL, la finalul anului trecut, un contract în valoare de 6,44 milioane lei, fãrã TVA, pentru servicii de pazã. Contractul prevede ‘prestarea serviciilor
Puncte termice reabilitate.
SNÎMVJ cautã piaþã de Nu în Valea Jiului uvernul alocã bani pentru desfacere pentru huilã G modernizarea unor puncte termice
S
NÎMVJ cautã piaþã de desfacere pentru huila produsã. Reprezentanþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului cautã sã îºi vândã cãrbunele prin alte pãrþi nu doar Complexului Energetic Hunedoara. “Vã aducem la cunoºtinþã cã Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului S.A. ,care îºi desfãºoarã activitatea conform planului de închidere întocmit în baza Deciziei nr. 2010/787/UE, privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive, are posibilitatea vânzãrii de cãrbune energetic pentru producerea de energie
termicã ºi electricã cu urmãtoarele caracteristici putere calorificã industrialã 3400-3800 kcal/kg, cenuºã industrialã 40-50 %, umiditate industrialã 6-10 %, materii volatile raportate la cãrbunele iniþial pânã la 39,9 %,valoarea sulfului combustibil raportat la proba iniþialã pânã la 2,9 %”, se aratã întrun anunþ al SNÎMVJ. La momentul de faþã, Complexul Energetic Hunedoara este singurul beneficiar al huilei produse la SNÎMVJ. Societatea energeticã are de plãtit undeva la 50 de milioane de lei pentru cãrbunele de la societatea de închideri. Monika BACIU
din judeþul Hunedoara. Niciunul dintre acestea nu se aflã în Valea Jiului.
Mai multe puncte termice din Brad vor fi modernizate în cadrul programului “Termoficare 2006-2015 - cãldurã ºi confort, componentã de reabilitare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termicã”. 1.176.886 de lei au fost alocaþi de Guvern pentru modernizarea a patru puncte termice din municipiul Brad. Obiectivele urmãrite în cadrul acestui program sunt plata cofinanþãrii de pânã la 70% din valoarea investiþiilor realizate în cadrul programului
de pazã a obiectivelor beneficiarului, a bunurilor ce fac obiectul activitãþii acestora, a tuturor valorilor, mijloacelor ºi instalaþiilor, precum ºi asigurarea accesului în ºi din incinta obiectivelor’. Paza obiectivelor miniere neviabile costã peste douã milioane de lei. Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului plãteºte undeva la aproape trei milioane de lei pentru cã activele sã îi fie pãzite de specialiºti. La începutul acestui an, societatea a atribuit un contract privind “Paza obiectivelor, bunurilor ºi valorilor de la sucursalele Mina Petrila, Mina Paroºeni ºi Mina Uricani” firmei SC AXIS CORPO-
rimãria Oraºului Aninoasa organizeazã concurs pentru ocuparea pe perioadã determinatã a funcþiei contractuale de execuþie, temporar vacanþe, de administrator financiar. Pentru a ocupa un
post contractual vacant sãu temporar vacant candidaþii trebuie sã îndeplineascã mai multe condiþii ºi anume sã aibã o vechime de minimum cinci ani în domeniu, sã aibã studii corespunzãtoare în domeniul economic ºi cunoºtinþe de operare
Monika BACIU
de cãtre autoritãþile locale, continuarea programului, pentru modernizarea, retehnologizarea ºi dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termicã a localitãþilor, eficientizarea, creºterea accesibilitãþii ºi îmbunãtãþirea calitãþii serviciului public de alimentare cu energie termicã a localitãþilor ºi promovarea surselor de producere a energiei în cogenerare de înaltã eficienþã, pe baza cererii de energie termicã utilã, diminuarea consumului de resurse energetice fosile ºi îndeplinirea angajamentelor României privind eficienþa energeticã ºi resursele regenerabile. (Monika BACIU)
Se cautã administrator financiar
P
RATE SECURITY SRL DEVA. Valoarea acestui contract este de 2.836.400,40 de lei ºi se deruleazã în perioada 11.01.2015 – 11.01.2016. Axis Corporate Security, societatea hunedoreanã care a câºtigat licitaþia la SNÎMVJ a subcontractat serviciile la firma gorjeanã Team TG Guard. Axis Corporate Security este o firmã înfiinþatã în 2009. În doar patru ani societatea a ajuns de la afaceri de 27.394 de lei (2009) la 19 milioane de lei (2013). În 2014 societatea ºi-a adjudecat licitaþii cu statul de 63% din valoarea cifrei de afaceri pe anul trecut.
pe calculator. Concursul va avea loc în daza de 28 iulie cu proba scrisã, iar data ºi ora probei practice ºi a interviului vor fi comunicate ulterior. Funcþionarii în serviciile de evidenta
contabilã ºi financiarã obþin, întocmesc ºi prelucreazã date contabile, statistice, financiare ºi alte date numerice ºi se ocupa de tranzacþiile în numerar ce apar întâmplãtor în domeniul afacerilor. Monika BACIU
4 Actualitate
Parângul ar putea avea un traseu de sanie de varã
taþiunea Parâng S ar putea deveni atractivã ºi vara. Un investitor vrea sã amenajeze un traseu de sanie de varã, în timp ce municipalitatea se gândeºte ºi la alte puncte de atracþie pentru cei care urcã vara în Parâng.
Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi a declarat cã existã un investitor care intenþioneazã sã ame-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 iulie 2015
najeze o pistã de sanie de varã. “Traseul ar urma sã plece de sus din Parâng ºi coboarã pânã la staþia intermediarã a telescaunului, aºa încât pasionaþii de
Colegiul Economic Hermes, al doilea pe judeþ în rândul liceelor tehnologice
S
unt mândri de performanþele elevilor. Anul acesta promovabilitatea la examenelul de bacalaureat a fost cu 12 procente mai mare faþã de anul trecut. Reprezentanþii ColegiuluI Economic Hermes din Petroºani se mândresc cu rezultatele obþinute de elevii lor, iar acestea îi claseazã la nivelul liceelor tehnologice pe locul al doilea. “Promovabilitatea este de 70,3% anul acesta.
acest sport sã aibã cu ce urca înapoi. Primãria ar urma sã concesioneze terenul pe care sã fie amplasate ºinele”, a precizat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi.
Discuþiile sunt, deocamdatã, la fazã incipientã, însã tarseul saniei de varã ar putea sã atragã turiºtii în Parâng ºi dupã terminarea sezonului de schi. În alte locuri din þarã ideea a prins foarte bine. De exemplu, în Buºteni de 4 ani existã o astfel de instalaþie, în cadrul unui Fun Parc, gândit sã funcþioneze atât iarna, cât ºi vara. ªi, de departe,turiºtii s-au declarat extrem de încântaþi de sania pe ºine cu ajutorul cãreia
Am avut 16 medii peste nouã, 10 note de 10 la matematicã ºi o notã de 10 la limba românã. Cu rezultatele pe care le avem pânã în momentul de faþã, înainte de soluþionarea contestaþiilor suntem pe locul al doilea la nivelul liceelor tehnologice. Colegiul Economic din Hunedoara se aflã deocamdatã pe primul loc”, a declarat Florentina Petrescu, directorul Colegiului Economic Hermes din Petroºani. Procentul de promovabilitate în rândul candidaþilor din seria curentã este de 77,11%, iar în ceea ce priveºte promoþiile anterioare acesta este de 38,89%. 15 contestaþii au fost depuse la nivelul liceului. Monika BACIU
Universitatea Petroºani- importantã în dezvoltarea Vãii Jiului
U
n rol extrem de important în dezvoltarea economicã a Vãii Jiului ºi reorientarea spre activitãþi economice care sã înlocuiascã extracþia huilei în condiþiile în care mineritul este pe închidere, îl poate avea ºi Universitatea din Petroºani.
Acest aspect a fost punctat în mai multe rânduri de ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, la întâlnirea cu primarii din Valea Jiului. „S-au purtat mai multe discuþii cu ministrul Fondurilor Europene, acesta vizitând Universitatea Petroºani. De altfel, prima oprire la venirea sa în Valea Jiului, a fost la Universitatea din Petroºani, iar încrederea arãtatã de domnul ministru Marius Nica ne onoreazã”, a declarat Dacian Ciodaru director în cadrul Universitãþii din Petroºani. Nica a cerut autoritãþilor locale din Valea Jiului sã se uneascã pentru a elabora proiecte mari ce pot primi uºor finanþare europeanã, dar a cerut ºi ca Universitatea sã fie parte în aceastã asociaþie care ar putea fi dupã modelul ADI. (Maximilian GÂNJU) GÂNJU)
au parte de o coborâre abruptã, în mare vitezã, peste dâmburi, mai ceva ca pe un derdeluº adevãrat. Sania poate atinge chiar ºi 40 de km pe orã.pe tot parcursul traseului, turiºtii sunt asiguraþi cu o centurã, iar sania are un sistem de frânare automatã, ca sã nu o ia prea tare la vale. Edilul din Petroºani vorbeºte însãºi de alte puncte de atracþie pentru dezvoltarea turismului montan de varã. Este vorba despre ame-
najarea, ca la carte, a traseelor montane pentru pasionaþii de drumeþii montane, dar ºi încurajarea unor sporturi precum parapantismul, mountain bike sau competiþiile de enduro. Deocamdatã, Parângul, la fel ca ºi celelalte staþiuni montane din Valea Jiului, sunt atractive doar iarna pentru turiºti, dar s-a vorbit în numeroase rânduri despre necesitatea dezvoltãrii turismului de varã. Car men COSMAN-PREDA
Toma Coconea, oprit din cauza unei accidentãri
P
etroºãneanul are un dinte spart, rãni minore la faþã dar ºi suspiciune de fracturã dupã o aterizare forþatã cauzatã de vremea foarte rea. Parapantistul hunedorean, veteranul competiþiei extreme derulate în aceste zile în Alpi, a pãrãsit competiþia înainte de final din cauza unei accidentãri care nu este gravã dar care nu-i mai permite sã continue. Toma Coconea a încercat din rãsputeri sã recupereze în zbor cei peste 100 de kilometri care-l despãrþeau de primul loc ºi chiar dacã vremea era neprielnicã pentru zbor în Alpi, hunedoreanul a riscat ºi chiar dacã lucrurile pãreau sub control iar Tomi lupta cu natura, în cele din urmã turbulenþele din Alpi l-au obligat sã aterizeze forþat. „Tomi a avut o aterizare forþatã datoritã condiþiilor de zbor nefavorabile, în urma cãreia a suferit câteva rãni minore la unul dintre braþe ºi piramida nazalã. Acum se afla la spital sub îngrijire medicalã ºi este în afara oricãrui pericol”, a spus Daniel Hãlãstãuan, unul dintre suporterii care-l însoþesc pe Toma. Pe de altã parte, organizatorii vorbesc pe site-ul oficial al competiþiei de o accidentare care, într-adevãr, nu-i pune viaþa în pericol dar care nu-l mai lasã sã continue cursa. Conform Red Bull X Alps, Tomi are câteva zgârieturi la faþã, ºi-a spart un dinte dar ºi o posibilã fracturã de claviculã. Sute de fani sunt alãturi de sportivul român care este o legendã la Red Bull X Alps prin determinarea sa ºi anduranþa de care a dat dovadã încã de la prima ediþie. Mulþi dintre fanii care i-au transmis gândurile lor bune sunt de peste hotare, din Franþa, Germania, Italia ori chiar Elveþia ºi care mai au în competiþie concurenþi din þãrile lor natale. Maximilian Gânju
BÃTRÂNI - ÎN GRIJA VOLUNTARILOR
Pãrinþi pãrãsiþi de copii
P
este 50 de oameni þintuiþi la pat aºteaptã periodic vizita voluntarilor. De multe ori sunt singurii cu care aceºtia stau de vorbã timp de o sãptãmânã, iar voluntarii de la Caritas fac minuni. Proiectele lor tind sã se extindã ºi sã îi cuprindã pe toþi cei care ar muri de foame în casele lor, uitaþi de cei care le-au fost apropiaþi. Vã vine sã credeþi, sau nu, dar lângã noi se petrec adevãrate drame pe care nici nu le observãm. În liniºtea prea apãsãtoare a caselor lor, zeci de bãtrâni aºteaptã cu înfrigurare ziua în care le vin voluntarii. Este poate singura zi în care schimbã o vorbã cu un om ºi asta, dupã ce au fost abandonaþi de rude. Voluntarii de la
Caritas le trec pragul sã le dea de mâncare, sã le aducã medicamente, ori sã îi spele. Mai mult, le plãtesc facturile ºi îi ajutã în gospodãrie, pentru cã ai lor sunt prea departe. „În Petroºani, avem, în momentul de faþã, pe departamentul de îngrijiri la domiciliu, 50 de beneficiari. Cauzele pentru care bãtrânii ajung în aceste situaþii
De la Pollicino, în Italia
A
n de an, oaspeþii italieni vin la Petroºani ºi anul acesta, dupã ce au construit o serã de legume pentru copiii de aici, îi duc ºi în Italia. Este o mini-vacanþã, la care aceºti copii, ce provin din familii fãrã posibilitãþi materiale limitate, nici nu sperau.
Zeci de copii italieni, în principal adolescenþi, au ajuns la Petroºani, la Casa Pollicino ca sã dea o mânã de ajutor celor de aici. S-au antrenat în jocuri ºi
sunt fie pentru cã aparþinãtorii lor pleacã la muncã în strãinãtate ºi foarte mulþi dintre ei sunt singuri, fie cã aparþinãtorii nu se mai intereseazã de ei. Acest serviciu pe care noi îl avem se bazeazã ºi pe voluntariat ºi avem ºi asistenþi social, îngrijitori la domiciliu, care zilnic merg la ei. Le fac cumpãrãturile, le plãtesc facturile ºi îi
au muncit cot la cot cu cei de aici, iar acum o parte dintre copiii de aici au pleacat în Italia, într-un schimb de experienþã inedit. Din pãcate, doar pentru 7 dintre ei a fost posibilã vacanþa, din cauza birocraþiei. „Vineri noapte, 7 copii au plecat în Italia, într-o tabãrã de douã sãptãmâni. Bucuria este enormã. Dar din pãcate, s-a plecat cu un numãr aºa de mic, din totalul copiilor pe care îi avem, pentru cã este foarte greu sã le faci paºapoarte copiilor, pentru cã, aºa cum se ºtie, la paºaport este nevoie de ambii pãrinþi sã fie de acord ºi este nevoie ºi de actele de însoþire peste graniþã ale copiilor. Noi avem pãrinþi plecaþi la muncã
îngrijesc din punct de vedere medical”, a spus Alexandru Kelemen, reprezentant Caritas Petroºani. Ca sã facã faþã, voluntarii primesc sprijin ºi de la Consiliul local al municipiului Petroºani ºi acum spun cã vor sã extindã acest serviciu.
peste hotare ºi a fost greu sã obþinem aprobãrile necesare din partea lor, iar pe de altã parte costul este foarte mare, pentru cã paºaportul, cu declaraþiile pãrinþilor, plus biletele de avion, transportul de la aeroport ºi pânã la aeroport sunt mari”, a spus Florentina Presecan, director la Casa Pollicino din Petroºani. Cei 7 copii din Petroºani vor petrece douã sãptãmâni în familii de italieni ºi vor vedea poate ce înseamnã sã ai cu adevãrat pãrinþi. Va fi o experienþã în provincia Belluno, de acolo de unde an de an vin la Petroºani prietenii lor. Diana MITRACHE
Totuºi, ei recunosc cã aceste servicii nu au încã importanþa de care se bucurã în alte þãri ºi ei fac eforturi mari sã le extindã. „Acum dorim sã îl extindem ºi la nivelul Consiliului Local al oraºului Petrila ºi la Vulcan. Nu este foarte uºor, dar este important sã ne recunoaºtem valorilor. De cele mai multe ori ne este fricã sã ne gândim la bãtrâneþe ºi de aceea nu vrem sã ºtim ce probleme au, dar avem foarte multe de învãþat de la ei ºi credem noi cã doar având grijã de ei putem sã continuãm ca ºi comunitate, ca societate mai sãnãtoasã”, mai spune Kelemen. Situaþia este dramaticã ºi, dacã pânã acum
am tot bãtut monedã pe copiii ai cãror pãrinþi sunt la muncã în strãinãtate, acum vorbim ºi depre pãrinþi ai cãror copii sunt în strãinãtate ºi au uitat de ei. „Foarte mulþi dintre bãtrânii de pe programul nostru, cam singura activitate a lor socialã este vizita îngrijitorului la domiciliu. Ei nu au posibilitatea sã iasã din casã, nu mai vorbesc cu nimeni ºi vizitele noastre, sunt foarte aºteptate de ei”, recunosc voluntarii care le trec pragul. Serviciul tinde sã se extindã ºi acum voluntarii veniþi la noi în Sãptãmâna voluntariatului au avut în plan ºi astfel de vizite la domiciliile bãtrânilor pãrãsiþi. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Parângul ar putea avea un traseu de sanie de varã
taþiunea Parâng S ar putea deveni atractivã ºi vara. Un investitor vrea sã amenajeze un traseu de sanie de varã, în timp ce municipalitatea se gândeºte ºi la alte puncte de atracþie pentru cei care urcã vara în Parâng.
Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi a declarat cã existã un investitor care intenþioneazã sã ame-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 iulie 2015
najeze o pistã de sanie de varã. “Traseul ar urma sã plece de sus din Parâng ºi coboarã pânã la staþia intermediarã a telescaunului, aºa încât pasionaþii de
Colegiul Economic Hermes, al doilea pe judeþ în rândul liceelor tehnologice
S
unt mândri de performanþele elevilor. Anul acesta promovabilitatea la examenelul de bacalaureat a fost cu 12 procente mai mare faþã de anul trecut. Reprezentanþii ColegiuluI Economic Hermes din Petroºani se mândresc cu rezultatele obþinute de elevii lor, iar acestea îi claseazã la nivelul liceelor tehnologice pe locul al doilea. “Promovabilitatea este de 70,3% anul acesta.
acest sport sã aibã cu ce urca înapoi. Primãria ar urma sã concesioneze terenul pe care sã fie amplasate ºinele”, a precizat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi.
Discuþiile sunt, deocamdatã, la fazã incipientã, însã tarseul saniei de varã ar putea sã atragã turiºtii în Parâng ºi dupã terminarea sezonului de schi. În alte locuri din þarã ideea a prins foarte bine. De exemplu, în Buºteni de 4 ani existã o astfel de instalaþie, în cadrul unui Fun Parc, gândit sã funcþioneze atât iarna, cât ºi vara. ªi, de departe,turiºtii s-au declarat extrem de încântaþi de sania pe ºine cu ajutorul cãreia
Am avut 16 medii peste nouã, 10 note de 10 la matematicã ºi o notã de 10 la limba românã. Cu rezultatele pe care le avem pânã în momentul de faþã, înainte de soluþionarea contestaþiilor suntem pe locul al doilea la nivelul liceelor tehnologice. Colegiul Economic din Hunedoara se aflã deocamdatã pe primul loc”, a declarat Florentina Petrescu, directorul Colegiului Economic Hermes din Petroºani. Procentul de promovabilitate în rândul candidaþilor din seria curentã este de 77,11%, iar în ceea ce priveºte promoþiile anterioare acesta este de 38,89%. 15 contestaþii au fost depuse la nivelul liceului. Monika BACIU
Universitatea Petroºani- importantã în dezvoltarea Vãii Jiului
U
n rol extrem de important în dezvoltarea economicã a Vãii Jiului ºi reorientarea spre activitãþi economice care sã înlocuiascã extracþia huilei în condiþiile în care mineritul este pe închidere, îl poate avea ºi Universitatea din Petroºani.
Acest aspect a fost punctat în mai multe rânduri de ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, la întâlnirea cu primarii din Valea Jiului. „S-au purtat mai multe discuþii cu ministrul Fondurilor Europene, acesta vizitând Universitatea Petroºani. De altfel, prima oprire la venirea sa în Valea Jiului, a fost la Universitatea din Petroºani, iar încrederea arãtatã de domnul ministru Marius Nica ne onoreazã”, a declarat Dacian Ciodaru director în cadrul Universitãþii din Petroºani. Nica a cerut autoritãþilor locale din Valea Jiului sã se uneascã pentru a elabora proiecte mari ce pot primi uºor finanþare europeanã, dar a cerut ºi ca Universitatea sã fie parte în aceastã asociaþie care ar putea fi dupã modelul ADI. (Maximilian GÂNJU) GÂNJU)
au parte de o coborâre abruptã, în mare vitezã, peste dâmburi, mai ceva ca pe un derdeluº adevãrat. Sania poate atinge chiar ºi 40 de km pe orã.pe tot parcursul traseului, turiºtii sunt asiguraþi cu o centurã, iar sania are un sistem de frânare automatã, ca sã nu o ia prea tare la vale. Edilul din Petroºani vorbeºte însãºi de alte puncte de atracþie pentru dezvoltarea turismului montan de varã. Este vorba despre ame-
najarea, ca la carte, a traseelor montane pentru pasionaþii de drumeþii montane, dar ºi încurajarea unor sporturi precum parapantismul, mountain bike sau competiþiile de enduro. Deocamdatã, Parângul, la fel ca ºi celelalte staþiuni montane din Valea Jiului, sunt atractive doar iarna pentru turiºti, dar s-a vorbit în numeroase rânduri despre necesitatea dezvoltãrii turismului de varã. Car men COSMAN-PREDA
Toma Coconea, oprit din cauza unei accidentãri
P
etroºãneanul are un dinte spart, rãni minore la faþã dar ºi suspiciune de fracturã dupã o aterizare forþatã cauzatã de vremea foarte rea. Parapantistul hunedorean, veteranul competiþiei extreme derulate în aceste zile în Alpi, a pãrãsit competiþia înainte de final din cauza unei accidentãri care nu este gravã dar care nu-i mai permite sã continue. Toma Coconea a încercat din rãsputeri sã recupereze în zbor cei peste 100 de kilometri care-l despãrþeau de primul loc ºi chiar dacã vremea era neprielnicã pentru zbor în Alpi, hunedoreanul a riscat ºi chiar dacã lucrurile pãreau sub control iar Tomi lupta cu natura, în cele din urmã turbulenþele din Alpi l-au obligat sã aterizeze forþat. „Tomi a avut o aterizare forþatã datoritã condiþiilor de zbor nefavorabile, în urma cãreia a suferit câteva rãni minore la unul dintre braþe ºi piramida nazalã. Acum se afla la spital sub îngrijire medicalã ºi este în afara oricãrui pericol”, a spus Daniel Hãlãstãuan, unul dintre suporterii care-l însoþesc pe Toma. Pe de altã parte, organizatorii vorbesc pe site-ul oficial al competiþiei de o accidentare care, într-adevãr, nu-i pune viaþa în pericol dar care nu-l mai lasã sã continue cursa. Conform Red Bull X Alps, Tomi are câteva zgârieturi la faþã, ºi-a spart un dinte dar ºi o posibilã fracturã de claviculã. Sute de fani sunt alãturi de sportivul român care este o legendã la Red Bull X Alps prin determinarea sa ºi anduranþa de care a dat dovadã încã de la prima ediþie. Mulþi dintre fanii care i-au transmis gândurile lor bune sunt de peste hotare, din Franþa, Germania, Italia ori chiar Elveþia ºi care mai au în competiþie concurenþi din þãrile lor natale. Maximilian Gânju
BÃTRÂNI - ÎN GRIJA VOLUNTARILOR
Pãrinþi pãrãsiþi de copii
P
este 50 de oameni þintuiþi la pat aºteaptã periodic vizita voluntarilor. De multe ori sunt singurii cu care aceºtia stau de vorbã timp de o sãptãmânã, iar voluntarii de la Caritas fac minuni. Proiectele lor tind sã se extindã ºi sã îi cuprindã pe toþi cei care ar muri de foame în casele lor, uitaþi de cei care le-au fost apropiaþi. Vã vine sã credeþi, sau nu, dar lângã noi se petrec adevãrate drame pe care nici nu le observãm. În liniºtea prea apãsãtoare a caselor lor, zeci de bãtrâni aºteaptã cu înfrigurare ziua în care le vin voluntarii. Este poate singura zi în care schimbã o vorbã cu un om ºi asta, dupã ce au fost abandonaþi de rude. Voluntarii de la
Caritas le trec pragul sã le dea de mâncare, sã le aducã medicamente, ori sã îi spele. Mai mult, le plãtesc facturile ºi îi ajutã în gospodãrie, pentru cã ai lor sunt prea departe. „În Petroºani, avem, în momentul de faþã, pe departamentul de îngrijiri la domiciliu, 50 de beneficiari. Cauzele pentru care bãtrânii ajung în aceste situaþii
De la Pollicino, în Italia
A
n de an, oaspeþii italieni vin la Petroºani ºi anul acesta, dupã ce au construit o serã de legume pentru copiii de aici, îi duc ºi în Italia. Este o mini-vacanþã, la care aceºti copii, ce provin din familii fãrã posibilitãþi materiale limitate, nici nu sperau.
Zeci de copii italieni, în principal adolescenþi, au ajuns la Petroºani, la Casa Pollicino ca sã dea o mânã de ajutor celor de aici. S-au antrenat în jocuri ºi
sunt fie pentru cã aparþinãtorii lor pleacã la muncã în strãinãtate ºi foarte mulþi dintre ei sunt singuri, fie cã aparþinãtorii nu se mai intereseazã de ei. Acest serviciu pe care noi îl avem se bazeazã ºi pe voluntariat ºi avem ºi asistenþi social, îngrijitori la domiciliu, care zilnic merg la ei. Le fac cumpãrãturile, le plãtesc facturile ºi îi
au muncit cot la cot cu cei de aici, iar acum o parte dintre copiii de aici au pleacat în Italia, într-un schimb de experienþã inedit. Din pãcate, doar pentru 7 dintre ei a fost posibilã vacanþa, din cauza birocraþiei. „Vineri noapte, 7 copii au plecat în Italia, într-o tabãrã de douã sãptãmâni. Bucuria este enormã. Dar din pãcate, s-a plecat cu un numãr aºa de mic, din totalul copiilor pe care îi avem, pentru cã este foarte greu sã le faci paºapoarte copiilor, pentru cã, aºa cum se ºtie, la paºaport este nevoie de ambii pãrinþi sã fie de acord ºi este nevoie ºi de actele de însoþire peste graniþã ale copiilor. Noi avem pãrinþi plecaþi la muncã
îngrijesc din punct de vedere medical”, a spus Alexandru Kelemen, reprezentant Caritas Petroºani. Ca sã facã faþã, voluntarii primesc sprijin ºi de la Consiliul local al municipiului Petroºani ºi acum spun cã vor sã extindã acest serviciu.
peste hotare ºi a fost greu sã obþinem aprobãrile necesare din partea lor, iar pe de altã parte costul este foarte mare, pentru cã paºaportul, cu declaraþiile pãrinþilor, plus biletele de avion, transportul de la aeroport ºi pânã la aeroport sunt mari”, a spus Florentina Presecan, director la Casa Pollicino din Petroºani. Cei 7 copii din Petroºani vor petrece douã sãptãmâni în familii de italieni ºi vor vedea poate ce înseamnã sã ai cu adevãrat pãrinþi. Va fi o experienþã în provincia Belluno, de acolo de unde an de an vin la Petroºani prietenii lor. Diana MITRACHE
Totuºi, ei recunosc cã aceste servicii nu au încã importanþa de care se bucurã în alte þãri ºi ei fac eforturi mari sã le extindã. „Acum dorim sã îl extindem ºi la nivelul Consiliului Local al oraºului Petrila ºi la Vulcan. Nu este foarte uºor, dar este important sã ne recunoaºtem valorilor. De cele mai multe ori ne este fricã sã ne gândim la bãtrâneþe ºi de aceea nu vrem sã ºtim ce probleme au, dar avem foarte multe de învãþat de la ei ºi credem noi cã doar având grijã de ei putem sã continuãm ca ºi comunitate, ca societate mai sãnãtoasã”, mai spune Kelemen. Situaþia este dramaticã ºi, dacã pânã acum
am tot bãtut monedã pe copiii ai cãror pãrinþi sunt la muncã în strãinãtate, acum vorbim ºi depre pãrinþi ai cãror copii sunt în strãinãtate ºi au uitat de ei. „Foarte mulþi dintre bãtrânii de pe programul nostru, cam singura activitate a lor socialã este vizita îngrijitorului la domiciliu. Ei nu au posibilitatea sã iasã din casã, nu mai vorbesc cu nimeni ºi vizitele noastre, sunt foarte aºteptate de ei”, recunosc voluntarii care le trec pragul. Serviciul tinde sã se extindã ºi acum voluntarii veniþi la noi în Sãptãmâna voluntariatului au avut în plan ºi astfel de vizite la domiciliile bãtrânilor pãrãsiþi. Diana MITRACHE
6 Invatamant
Cronica V達ii Jiului | Luni, 13 iulie 2015
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 iulie 2015
Stocuri nefolosite de 11 milioane de euro
rãu, dar nu aduce nepus în practicã nicionici nimic bun. datã. Când s-a gãsit Echipamentele au fost finanþare nu s-a gãsit cumpãrate în perioada contractor general care Guvernului Nãstase, sã accepte sumele nu vrea nimeni sã punã pentru retehnologizarea alocate în acest sens, iar pe butuci Sucursala grupului IV energetic, ulterior, când în sfârºit Electrocentrale Deva. dar investiþia a fost ultear fi avut cine sã „Am constatat cã în rior blocatã. Fosta conlucreze, nu a mai fost depozite existã stocuri ducere a Complexului finanþarea, recunoºteau de vreo 11 milioane de Energetic Hunedoara ar oficialii Electrocentrale euro ºi sunt ºi stocuri fi vrut sã le foloseascã în Mintia. fãrã miºcare sau cu De menþionat cã actualul proiect de actualele tensiuni din miºcare lentã. Am decis retehnologizare a ca, ce este în plus sã grupului energetic nr. 4, rândul angajaþilor s-au fãcut simþite mai ales folosim intern”, a prenumai cã materializarea cã piesele de la Mintia, dupã ce Adunarea intenþiei este puþin cizat Constantin Jujan. care valoreazã circa 11 Generalã a Acþionarilor probabilã. Cunocsãtorii Acesta a precizat cã milioane de euro, zac în spun cã sunt prea vechi de la CEH a aprobat astfel de transferuri vor divizarea companiei depozite nefolosite de ºi nu ar aduce nici un continua ºi în perioada energetice, care ar ani de zile ºi riscã sã îºi plus calitativ faþã de ce urmãtoare, în condiþiile însemna în principal este la ora actualã, aºa în care materialele pot fi piardã în cele din urmã despinderea activitãþii utilitatea. Aºa cã este de cã nu existã nici un refolosite ºi se evitã alte energetice de cea neînþeles, logic vorbind, temei pentru a fi utiachiziþii. De exemplu, minierã. de ce s-ar opune cineva lizate. Este nevoei de Grupul III energetic Car men utilizãrii lor, pentru a nu echipamente moderne, urmeazã sã intre în COSMAN-PREDA performante, reparaþii, iar atunci va fi se aºterne definitiv praceea ce nu se mai luatrã de acolo conducta ful sau rugina peste ele. poate spune rãcitoare, iar aceasta va despre utilajele facerea fi folositã pentru ruseºti. De preechipamentelor branºarea la reþeaua cizat cã echipadetermoficare a sediului ruseºti vã oferã zilnic, prin magazinul mentele respecadministrativ. „Nu vrem Sã ne reamintimcã alimentar Nr 16, Piaþa Centralã tive au fost achisã omorâm nicio aºa s-a întâmplat ºi cu ziþionate pentru – sucursalã. Am fost înþeechipamentele de proCELE MAI IEFTINE la vremea respecles greºit de unii dintre ducþie ruseascã pentru SORTIMENTE tivã – un ipotetic angajaþii de la Mintia, care acum 12 s-au aloDE CARNE DE PORC program de cat 21 de milioane de care sunt alimentaþi ºi retehnologizare, - Pulpã porc cu os - 9.80 lei dolari, iar acum zac în de anumite persoane aflat mai mult la curtea Termocentralei - Fleicã porc - 12.50 lei din rândul personalului nivel de studiu, de - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei Mintia. Un fel de apã de conducere”, a explinecesitate ºi sfinþitã, care nu face cat Jujan. De precizat - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei soluþionarea pe fond a acþiunii în - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei contencios administrativ. Decizia - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei poate fi atacatã cu recurs de - Costiþã porc cu os - 9.90 lei pãrþile din dosar. - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei Proiectul în urma cãruia au rezultat ºi victime dupã un conflict NOI SUNTEM MEREU ÎN între câþiva localnici, investitorul ederaþia Coaliþia Natura SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! ºi activiºtii de mediu, presupune 2000 România a avut construirea pe douã tronsoane a Telefon util: 0733.960311 câºtig de cauzã în procesul de trei MHC-uri. Activiºtii au cerut SERVIRE PROMPTà suspendare a executãrii Deciziei 0735.183175 Agenþiei pentru Protecþia - IREPROªABILÃ! Etapei de Încadrare pentru Mediului Hunedoara proiectul „Construire ºi Exploarevocarea Deciziei tare de Microhidrocentrale pe Etapei de Încadrare, Râul Alb”, pânã la soluþionarea apreciind cã aceasta contravine atât reglepe fond a acþiunii în contencios mentãrilor naþionale, administrativ. cât ºi prevederilor comunitare în domeActiviºtii de mediu au solicitat în instanþã anularea proiectului, în niul protecþiei mediuluna aprilie 2015, cu suspendarea lui, afectând speciile ºi habitatele protejate lucrãrilor pânã la soluþionarea la nivelul Uniunii cazului, iar la finele sãptãmânii Europene ºi distrecute, magistraþii Tribunalului trugând valea natuHunedoara au admis ca fondatã ralã a Râului Alb. cererea introdusã de Federaþia Maximilian Coaliþia Natura 2000 România GÂNJU împotriva Agenþiei pentru Protecþia Mediului Hunedoara ºi a dispus suspendarea executãrii deciziei etapei de încadrare nr.1327/26.08.2013 revizuitã la data de 11.09.2014, emisã de APM Hunedoara pânã la
CEH ia din stânga ºi pune în dreapta tocuri fãrã miºcare sau cu miºcare S lentã în valoare de 11 milioane de euro. Asta a descoperit conducerea Complexului Energetic Hunedoara la un banal inventar intern. Aºa cã, pentru a-ºi desfãºura activitatea în condiþii cât de cât optime, în lipsa fondurilor pentru investiþii, ia din stânga ºi pune în dreapta. Angajaþi ai Termocentralei Mintia au dezvãluit cã mai multe bunuri de la aceastã sucursalã energeticã iau calea Vãii Jiului. Periodic, piese ºi utilaje ies pe poarta unitãþii pentru a fi duse la Paroºeni. Alimentaþi ºi de diverse persoane din interior, care pun gaz pe foc, oamenii au ajuns sã se teamã cã, de fapt, se urmãreºte închiderea sau lichidarea Termocentralei Mintia în favoarea celei de la Paroºeni, a cãrei retehnologizare este la acest moment mai ieftinã, dat fiind faptul cã programul este demarat. Angajaþii sunt de pãrere cã este vorba despre un „furt cu acte
în regulã a patrimoniului de la termocentrala Mintia”, de unde au plecat spre Valea Jiului motoare, tablã, dar ºi alte utilaje din patrimoniu. „Ne divizãm dar patrimoniul pleacã în Valea Jiului? De ce? Cum vine asta, adicã ne separãm activitãþile dar înainte de asta vã golim depozitul cã avem nu avem nevoie de piesele voastre? Ãsta e jaf cu acte-n regulã”, spune unul dintre cei de la Mintia. Directorul Complexului Energetic Hunedoara, Constantin Jujan, recunoaºte transferul, dar spune cã este vorba doar despre stocurile cu miºcare lentã sau fãrã miºcareºi
Spitalele au fost aprovizionate cu ser antiviperin
T
rei spitale din Valea Jiului ºi alte patru din centrul judeþului au în farmaciile proprii ser antiviperin anunþã Direcþia de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara. Unitãþile sanitare care au în stoc la serviciile de urgenþã ser antiviperin sunt: Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva; Spitalul Municipal „ Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara; Spitalul de Urgenþã Petroºani; Spitalul Municipal Lupeni; Spitalul Municipal Haþeg, Spitalul Municipal Orãºtie ºi Spitalul Municipal Vulcan. Totodatã, specialiºtii DSP Hunedoara au emis ºi o atenþionare care-i priveºte pe turiºti dar ºi pe cei care merg la cules de fructe de pãdure ori ciuperci, aceºtia precizând cã în aceastã perioadã existã posibilitatea ridicatã ca viperele sã facã victime. (M. GÂNJU )
ANGAJÃRI
Hotel Palace angajeazã director marketing, bucãtar ºi contabilã. Salariu motivant. Detalii la telefon 0751.199.100
A
Activiºtii de mediu au câºtigat prima bãtãlie cu APM Hunedoara
F
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 iulie 2015
Henþ cu mâna
BUCURII DE VARÃ S-au cam încheiat toate competiþiile ce au avut ca sezon compact 2014-2015. De-acum e vacanþã, cam toatã lumea încearcã sã-ºi relaxeze cugetul înaintea unui
nou start. Care îl vor mai lua... Au fost, totuºi, niºte satisfacþii, unele chiar vizibile. De pildã, echipa de handbal junioare V de la C.S. Vulcan a reuºit o bunã
performanþã, locul 10 pe þarã la turneul final naþional, într-o competiþie chiar selectã. Excelentã ºi performanþa celor de la juniori A1de la Jiul Petroºani, cu o medalie de bronz tot într-o finalã naþionalã – chestiune trecutã aproape neobservatã
de cine ar trebui... –, lehamitea produsã cu aceastã ocazie împrãºtiind aproape toatã echipa Jiului din toamna care urmeazã. În fine, cam a treia reuºitã importantã a sezonului recent încheiat ar fi acele victorii în Cupa României la fotbal-tenis, reuºite
de sportivii de la Comexim R Lupeni. O fi mult, o fi puþin? Sunt, totuºi, bucuriile de varã, ale unui sport din Valea Jiului, care suferã tot mai evident. „De-om mai duce pân` la toamnã...”, vorba unui vechi cântec al Ioanei Radu.
90 de ani (1925) de la o mare performanþã a fotbalului din Valea Jiului
U.C.A.S.P. devine vicecampioana României! 9
august 1925. Echipa de fotbal a minerilor din Valea Jiului devine campioana României! Era perioada când campionatul naþional într-un alt sistem, disputat pe douã faze, una pe regiuni geografice ºi apoi în turnee finale. Prima datã s-a întâmplat în ediþia 1921-22 (era cea de-a zecea ediþie). Echipa minerilor din Valea Jiului, reunitã sub denumirea Uniunea Cluburilor Atletice ale Societãþii Petroºani (U.C.A.S.P.) din anul 1924, reprezentând echipele C.S. Vulcan ºi C.A.M. Petroºani atacã ediþia 1924-1925 cu toatã forþa, fiind campioana uneia din cele 9 regiuni stabilite pentru fotbal, cea a Districtului Arad. Echipa era pregãtitã de un tânãr antrenor, Adalbert Szabo (41 ani), fost jucãtor ºi antrenor la Chinezul (Kinizsi) Timiºoara.
D
oi paºi pânã în finalã
ADALBERT SZABO
Iosif Litz, vicepreºedintele CAMP a avut un rol deosebit în construirea arenei sportive Bonciocat, Puºcariu, Baciu, Cobârzan, Csiki. Petroºenenii vor conduce cu 1-0, dar datoritã unor incidente, meciul este întrerupt ºi se va da verdictul la „masa verde”, 3-0 pentru U.C.A.S.P., care se calificã în semifinale. U.C.A.S.P. joacã semifinala cu John Cernãuþi la Bucureºti, câºtigând cu 3-1 (2-0),
Aurel Sinca, secretar general UCASP, a depus o activitate deosebitã în dezvoltarea sportului
Tiberiu Timoc, director general al Societãþii „Petroºani”, preºedintele CAMP
un meci pe care l-a dominat de la un capãt la altul. Echipa revine în Valea Jiului, urmând o perioadã de pregãtire în vedereamarii finale contra celor de la Chinezul Timiºoara, campioana en titre la acea orã, de fapt, campioana ultimelor trei ediþii! Echipa era puternic
U.C.A.S.P. cade la sorþi sã joace în sferturile de finalã cu FINALÃ SFER TURI DE 4-0 Universitatea Cluj. a in at ltul Sl 2-1 Jocul va avea loc pe Jahn Cernãuþi – O – C.A. Oradea 0-3 5 iunie 1925 la Cluj, Braºovia Braºov a ar – Chinezul Timiºo 3-0 la clujeni evoluând Venus Bucureºti ” Cluj teren) U.C.A.S.P. – „U printre alþii, Lazãr, în 0 , 1(la „masa verde” Haþeganu, Ghilezan, SEMIFINALE 3-1 Þâranu, Aurel Guga Cernãuþi 3-0 U.C.A.S.P. – Jahn (viitorul jucãtor ov aº ara – Braºovia Br Chinezul Timiºo al Jiului), Raþiu,
susþinutã de minerii din Vulcan ºi Petroºani, de o conducere extrem de preocupatã de soarta ei, conducere formatã din ing. Tiberiu Timoc, preºedinte de onoare ºi executiv, inginerii Aurel Bãltãnoiu ºi Iosif Litz în calitate de vicepreºedinþi, Aurel Sinca în calitate de secretar general.
A
dalbert Szabo cel mai longeviv antrenor În lunga istorie a zecilor de antrenori care au antrenat Jiul Petroºani, existã ºi un început. Primii care s-au ocupat de pregãtirea echipei C.A.M.P.
(primul nume al Jiului) au fost, de fapt, niºte amatori: Keiling, C. Krausz, Spitzer, I. Nagy, Fr. Mille, Kovezdi. Apoi, între 1922-1923, ªtefan Csomag. Dar, în anul 1923, echipa este încredinþatã lui Adalbert Szabo, care pe atunci avea 40 de ani, omul fiind de profesie maistru minier mecanic. La 14 ani avea un contract la echipa de tineret Ujpesti Budapesta, pentru ca apoi, între anii 1907 ºi 1913, sã joace în prima echipã. În perioada 19131923 îl gãsim la celebra Chinezul (Kinizsi) Timiºoara, ca extremã stângã, apoi antrenor. În 1923 este adus la Jiul (C.A.M.P.), echipã la ora aceea aflatã la start în campionatele zonale. De altfel, Jiul (atunci se numea U.C.A.S.P.) va ajunge, sub conducerea antrenorului Adalbert Szabo, în finala naþionalã, când, la Arad, va pierde cu 1-5 finala, în favoarea celebrei Chinezul Timiºoara, în 1925. Succesul va fi reeditat într-o altã finalã în 1927, la Braºov, 2-3 cu Colþea (pe atunci Jiul reprezenta oraºul Lupeni). Adalbert Szabo, ca jucãtor, a jucat în cei 16 ani (1907-1923) în peste 600 de partide (circa 50 internaþionale), el practicând cu succes ciclismul ºi atletismul. A fost ºi arbitru licenþiat, dar la
Jiul a rãmas antrenor pânã în 1934, la prima echipã, apoi s-a preocupat pânã în anii 1940 de pregãtirea tinerelor talente, copii ºi juniori. Activând 11 ani ca antrenor principal al Jiului (19231934), se poate spune cã Adalbert Szabo a fost cel mai longeviv antrenor ºi cu cele douã succese din 1925 ºi 1927, ca performanþã, când echipa din Valea Jiului a fost vicecampioanã naþionalã.
Jiului V alea în 1925 La ºase ani dupã încheierea Primului Rãzboi Mondial (19141918), lucrurile începeau sã se aºeze ºi în Valea Jiului. Se încheia construcþia Cazinoului Muncitoresc (1924) din Colonia de Jos a Petroºaniului. Prefectura judeþului Hunedoara avea în subordine ºi pretura Petroºani cu 11 comune, care va rãmâne în aceastã variantã pânã în 1950. Se inaugureazã oficial Cazinoul Muncitoresc, iar în zona din spatele gãrii, pânã pe str. Enãchiþã Vãcãrescu (actuala zonã de centurã) apare primul drum pietruit din Petroºani. Se dã în folosinþã ºi Baia Comunalã de lângã Cazinoul Muncitoresc, iar la A.C.P. (Atelierele Centrale Petroºani) intrã în dotare primul cuptor pentru uscat forme în cadrul turnãtoriei.
Paginã realizatã de Genu TUÞU