Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 896
Cronica Vãii Jiului Vineri, 10 Iulie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Absolvenþii Colegiului Mihai Viteazu din Vulcan, felicitaþi de primarul Gheorghe Ile
A
bsolvenþii vulcãneni, felicitaþi de administraþia localã. Elevii Colegiului Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan au obþinut rezultate îmbucurãtoare la examenul maturitãþii, iar aceºtia au fost apreciaþi la scenã deschisã. Reprezentanþii administraþiei locale din Vulcan au þinut sã îi felicite pe aceºti tineri care pãºesc într-o nouã etapã a vieþii. “M-am bucurat foarte mult când doamna director a Colegiului nostru - prof. Malvine Socaci mi-a declarat cu mândrie profesionalã cã elevii din clasele a XII-a de anul acesta au reuºit într-un procent foarte mare sã treacã cu bine de examenele de la bacalaureat. Peste 90% dintre elevii de la Uman au obþinut rezultate foarte bune iar cei care au fost evindenþiaþi la festivitatea de premiere de la sfârºitul anului ºcolar au confirmat cã notele bune de la ºcoalã au fost primite pe merit... aceºtia obþinând ºi la bacalaureat note foarte mari.
Este îmbucurãtor faptul cã ºi elevii absolvenþi de la Real (tehnologic) au crescut performanþa anul acesta în sensul cã numãrul celor care au trecut cu bine de examenul de matematicã este mult mai mare. De altfel numãrul celor ce n-au reuºit sã treacã deloc aceste examene este nesemnificativ ceea ce demonstreazã încã o datã calitatea corpului didactic de la Colegiul Tehnic Mihai Viteazul. Felicit în mod sincer toþi absolvenþii Colegiului. Drumurile le sunt deschise. Îi aºteaptã multe examene pe care le doresc sã le treacã la fel de bine ca ºi pe cele de acum”, a spus primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Procentul de promovabilitate la Colegiul Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan este mai ridicat faþã de anul trecut.
Codru-i frate cu românul!
Grota - locul în care viaþa ar rezista în caz de rãzboi
D
oar patru adãposturi în caz de conflict armat sunt pregãtite exemplar la Petroºani, toate patru fiind gestionate de Protecþia Civilã, însã acestea nu pot oferi protecþie decât unui numãr mic de locuitori. Instituþia nu are nici cadru legal pentru a obliga asociaþiile de locatari sã-ºi menþinã curate ºi funcþionale subsolurile blocurilor, locuri ce au fost prevãzute a fi amenajate ca Monika BACIU loc de refugiu în caz de necesitate. >>> PAGINILE 4-5
Om de afaceri cercetat penal pentru violarea unei fetiþe de 14 ani!
n cunoscut U om de afaceri din Petroºani este acuzat cã ar fi ademenit o puºtoaicã de numai 14 ani, a dus-o în apartamentul lui, a lovit-o ºi a violat-o. Fapta s-ar fi petrecut miercuri seara, dupã ce fetiþa ar fi fost acostatã într-o
zonã centralã din Petroºani. Potrivit primelor informaþii, omul de afaceri iranian Nasrollah Shariat Nalkiashari, cunoscut drept Naser, ar fi ademenit-o pe fetiþã în aparatamentul sãu, iar apoi a întreþinut relaþii sexuale împotriva voinþei acesteia. Sunt informaþii conform cãrora minora ar fi fost ºi lovitã cu
palma dar ºi cu cureaua, lovituri care i-ar fi provocat mai
multe echimoze la nivelul corpului, iar cel care a sesizat
poliþia este chiar tatãl fetiþei. „Plângerea a fost înregistratã ºi s-a constituit un dosar penal care se aflã în cercetare sub supravegherea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Deocamdatã se administreazã probatoriul”, a declarat purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliþie al Judeþului
Hunedoara, Bogdan Niþu. În cauzã a fost dispusã ºi o expertizã medico – legalã, absolut necesarã în astfel de situaþii. Deocamdatã, bãrbatul este cercetat în stare de libertate, dar, în funcþie de cursul anchetei, lucrurile se pot schimba, iar anchetatorii ar putea sã cearã arestarea preventivã a acestuia. Car men COSMAN-PREDA
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 iulie 2015
Consilier local din Petrila în grevã japonezã pentru balta concesionatã pe un pumn de mãrunþiº
U
n consilier local din Petrila a fost joi, la ºedinþa de consiliu, în grevã japonezã. Florin Þurcaº a protestat în acest fel pentru modul de atribuire a unei bãlþi din Petrila, pe un pumn de mãrunþiº, cãtre o asociaþie despre care se spune cã este apropiatã senatorului UNPR Haralambie Vochiþoiu. Primãria Petrila a decis sã încheie un contract de asociere în participaþiune, pe o perioadã de 10 ani, cu Asociaþia Pro Pescar Petroºani. Iar pentru lacul cu o suprafaþã de 9 hectare a fost stabilitã la fix 1.500 de lei anual. Edilii au decis sã încheie contractul de asociere în participaþiune, pe o perioadã de 10 ani, direct cu reprezentanþii Asociaþiei Pescarilor Sportivi Pro Pescar, consideraþi a fi apropiaþi ai senatorului UNPR Haralambie Vochiþoiu, fãrã sã
organizeze vreo selecþie de oferte sau vreun eventual concurs de programe de dezvoltare a zonei. Iniþiatorul proiectului de hotãrâre este primarul Ilie Pãducel, despre care se spune cã ar fi în negocieri cu UNPR pentru a trece la aceastãformaþiune politicã. Pãducel a motivat cã oricum între cele douã pãrþi exista deja un contract de comodat, încheiat în 2013, ºi care mai era în vigoare încã vreo 8 ani de acum încolo ºi spune cã s-a gândit doar la “opor-
Valea noastrã aur poartã, noi milogi din poartã-n poartã... Valea Jiului, un loc atât de frumos, atât de bogat, cu oameni harnici, cu atâtea bogãþii sãdite de Dumnezeu în munþii care ne înconjoarã, ºi totuºi... atât de sãracã. ªtiu, ºi voi ca ºi mine v-aþi simþit umiliþi, priviþi de sus, evitaþi, doar suntem din Valea Jiului, de aici de unde au plecat minerii, nu? Nimeni nu ºi-a deschis ochii sã priveascã acest loc dintr-o altã perspectivã. Nici mãcar noi, cei care trãim aici... Suntem resemnaþi, deznãdãjduiþi, îmbãtrâniþi înainte de vreme... Soluþii ? Sunt... Oare cât din potenþialul turistic
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
tunitatea punerii în valoare, în interesul comunitãþii locale, a resurselor naturale de pe raza oraºului Petrila, prin promovarea pescuitului recreativ/ sportive de competiþie, precum ºi prin crearea unei zone propice pentru petrecerea timpului liber în mijlocul naturii”.
S
-a abþinut de la vot
Proiectul a intrat iniþial în dezbatere în ºedinþa CL Petrila de acum douã luni. Atunci a fost amânat în cele din urmã, din
al acestui colþ de lume este valorificat... Oare câte borcane de dulceaþa din tonele de zmeurã, afine, mure ori fragi care se recolteazã în Valea Jiului sunt produse aici, în Vale. Câte sticle de sirop din mugurii brazilor din Parâng se îmbuteliazã aici...? Nimeni nu s-a gândit sã facã asta, oare de ce? Mã întreb, neamþului cu bani nu i-ar “prii” câteva zile în grija unei familii de momârlani din Vale, cu brânzã proaspãtã, balmoº, câte o glajã de rachiu la fiecare masã, cu sloi ºi câte o hârbeica de costiþã afumatã tãvãlitã-n smântâna? Ziua pe crestele munþilor, ori prin locuri precum Peºtera Bolii, Cheile Jietului ori Campuºel, seara lângã foc cu un fluieraº din Cimpa zicând de joc, o mãmãligã-n aburi, prãvãlitã-n ciuhaiul cu lapte proaspãt muls...Noaptea-n purculete, învelit în otava proaspãt cositã, sub cerul satului din Vale... Astfel de lucruri, în ziua de astãzi sunt cãutate în întreaga lume, noi le avem, însã nu spunem despre
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
cauza opoziþiei puternice a unor consilieri, deranjaþi de perioada mare de timp pe care s-a decis asocierea ºi valoarea extrem de micã a redevenþei. Luna trecutã, proiectul a fost adoptat în aceeaºi formã, cu majoritate simplã. Unul dintre opozanþi a fost consilierul independent Florin Þurcaº, daracesta a lipsit de la ºedinþa de luna trecutã, însã acum a luat atitudine. A declarat grevã japonezã ºi s-a abþinut de la toate proiectele aflate pe ordinea de zi.
ele nimãnui... Agroturismul este necunoscut în Valea Jiului, avem atâtea locuri frumoase, atâtea obiceiuri dragi, atâtea mâncãruri tradiþionale, necunoscute...Nu existã nici mãcar un material de promovare care sã plece din Vale ºi sã descrie aceste lucruri simple, însã atât de frumoase... Noi încercam sã lãmurim turiºtii cu telegondolã, uitând cã putem face lucruri pe care nimeni în nici un alt loc din lume nu le poate face... Ori de câte ori în Vale vin oameni de seamã, aceºtia sunt duºi în aceleaºi locuri, sã vadã aceleaºi lucruri, mãnâncã în aceleaºi restaurante din centrul oraºulului, apoi pleacã... Cu ce rãmân? Cu nimic, poate doar cu impresia cã în Vale se poate face minerit ºi atât. Oare dacã le-am organiza o searã ca-n Valea Jiului în ograda unui gospodar de sub Parâng, ori de la poalele Retezatului nu le-am schimba pãrerea despre noi...? Zic...
„Proiectul a fost aprobat cu 10 voturi pentru, cu majoritate simplã, în urmã cu o ºedinþã. Aveam impresia cã ar fi fost nevoie de douã treimi pentru aprobarea lui, nu ºtiu cât e de legal. Apoi, redevenþa de 1.500 de lei pentru 9 hectare mi se pare foarte micã, când noi cerem sume mult mai mari pentru suprafeþe mult mai mici. De asemenea, din punctul meu de vedere, trebuia sã se concesioneze pe o perioadã mai micã, de 4 ani sã zicem, cu posibilitatea de revenire, sã dãm ºansa ºi celor care vor veni dupã noi sã decidã ce vor sã facã. Nu sunt de acord sã renunþi aºa de uºor la niºte lucruri”, a explicat Florin Þurcaº. Alesul local a precizat cã la Petrila suprafeþele de teren se concesioneazã de regulã cu 10 bani/ mp, aºa cã suma cerutã pentru balta multdisputatã este exterm de micã. La
începutul ºedinþei de consiliu, acesta a discutat cu primarul Petrilei, cu viceprimarul, cu preºedintele de ºedinþã, dar ºi cu colegii din consiliu, pe care i-ainformat cã va face grevã japonezã. Demersul sãu se opreºte aici, iar Florin Þurcaº a precizat cãa vrut doar sã arate cã nu poate fi de acord cu astfel de proiecte. Balta de pe raza oraºului Petrila pare destul de profitabilã, mai ales pentru cei care o administrezã. S-au fãcut investiþii pentru curãþarea bãlþii ºi pentru popularea ei, an de an, cu peºte, însã, în acelaºi timp reprezentanþii asociaþiei vorbesc de peste 1.000 de membri înscriºi, plãtitori de cotizaþie, iar în conturile asociaþiei mai intrã ºi bani din taxa de pescuit pentru balta administratã. România Curatã noteazã cã printre membrii fondatori ai Asociaþiei Pro Pescar se aflãºi senatorul UNPR Haralambie Vochiþoiu. Car men COSMAN-PREDA
Ionuþ DRÃGOTESC Car men COSMAN- PREDA Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK Diana MITRACHE “Promovare” reprezintã (mitrachediana@yahoo.com) Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z z
Cronica Vãii Jiului | Vineri 10 iulie 2015
Termocentrala Mintia ºi unitãþile miniere, puse gaj pentru accesarea împrumutului guvernamental
T
ermocentrala Mintia ºi unitãþile miniere din Valea Jiului vor constitui gajul cerut de guvern pentru accesarea de cãtre Complexul Energetic Hunedoara a împrumutului numit “ajutor de stat”. Termocentrala Paroºeni nu poate intra în calcule din cauzã cã este deja gajatã pentru alte credite anterioare. Chiar dacã banii vin pentru divizia energeticã a Complexului Energetic Hunedoara, nici unitãþile miniere din Valea Jiului nu scapã din algoritmul constituirii garanþiei pentru accesarea ajutorului de stat acordat de guvern. De asemenea, Sucursala Electrocentrale Deva – Mintia se va constitui drept gaj pentru banii acordaþi sub formã de împrumut cu dobândã. “Termocentrala Mintia are cea mai mare valoare, dar ºi unitãþile miniere vor fi constituite drept garanþie. Paroºeniul este deja gajat pentru celelalte credite”, a declarat
directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Constantin Jujan. Constituirea degaranþii a fost chiar o cerinþã a Executovului în momentul în care a aprobat acordareal,în douã tranºe a ajutorului de stat în valoare totalã de 167 de milioane de lei.Prima tranºã are valoare de 98,4 milioane de lei potrivit deciziei Executivului, iar suma va fi împãrþitã pentru achiziþionarea certificatelor de carbon pentru cele douã termocentrale, respectiv pentru a achita TVAului aferent instalaþiei de desulfurare de la Termocentrala
Complexul Energetic Hunedoara- datorii de 170 de milioane
A
dministraþia complexului, sindicatele cât ºi politicul ºi-au dat mâna pentru a gãsi soluþii care sã þinã în viaþã compania energeticã hunedoreanã. Actuala administraþie a reuºit sã þinã în frâu datoriile CEH. În urma unei întâlniri cu conducerea Complexului Energetic Hunedoara ºi sindicatul reprezentativ, un senator s-a angajat sã facã toate demersurile necesare pe lângã Guvern, astfel încât sã se gãseascã o soluþie pentru salvarea principalei industrii a Vãii Jiului. „Nu am contracte cu CEH-ul, dar mi-am asumat sã ajut la salvarea acestei companii. Nu pot sã cred cã este la final de drum acest
Paroºeni, dar ºi pentru efectuarea reparaþiilor la grupurile energetice de la termocentralele Mintia ºi Paroºeni. De precizat, însã, cã banii sunt alocaþi strict pentru sectorul energetic ºi în condiþii foarte bine determinate ºi niciun leu nu poate ajunge pentru divizia minierã. “Ajutorul reglementat prin acest act normativ nu se acordã în sectorul cãrbunelui ºi pentru a demonstra cã nu va fi utilizat în sectorul minier, activitatea minierã a societãþii se va separa legal de celelalte activitãþi. În acest scop, dupã intrarea în vigoare a acestei ordo-
complex. Nu toþi avem posibilitãþi sã ne mutãm în alte oraºe, Timiºoara, Bucureºti, pentru a ne gãsi un loc de muncã. Totodatã, sunt mulþi din zona politicã ºi sindicate care aºteaptã la cotiturã. Voi avea grijã ca personajele acestea sã fie deconspirate cât mai curând, aceste personaje trebuie eliminate. Nu le putem lãsa sã taie acest complex pentru a-l duce la fier vechi cum ºi-ar dori”, spune policitianul. Directorul general al CEH, Constantin Jujan, spune cã a vãzut o deschidere pentru ca demersurile administraþiei sã fie susþinute ºi la nivel guvernamental, mai ales cã astãzi CEH-ul este într-o situaþie criticã. De cealaltã parte liderul Sindicatului Muntele, Petre Nica spune cã „lucrurile esenþiale se discutã la nivel politic” ºi din acest motiv susþinerea politicienilor este foarte importantã. Pe de altã parte, Jujan, chiar dacã CEH-ul are probleme, a avut un management bun de la numirea în funcþie. Acesta a preluat compania cu o datorie de 170 de milioane de lei, iar aceastã creanþã comercialã nu a crescut în cele patru luni de când este condus de actuala administraþie. Maximilian GÂNJU
nanþe de urgenþã ºi având în vedere cã ajutorul de stat individual de salvare a fost autorizat de Comisia Europeanã în data de 21 aprilie 2015, societatea va iniþia demersurile pentru separarea activitãþii miniere de celelalte activitãþi”, a precizat Guvernul într-un comunicat.
ª
ase luni pentru rambursarea împrumutului
De asemenea, Executivul a precizat cã acordarea celei de-a doua tranºe, în sumã de 68, 524 milioane lei este condiþionatã de reîntregirea veniturilor
rezultate din privatizare, respectiv de rambursarea împrumutului acordat în baza Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.11/2015 privind acordarea unui împrumut Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. din venituri realizate din privatizare. “Împrumutul se acordã, în baza unei analize economico-financiare realizate de cãtre EximBank S.A. în vederea stabilirii capacitãþii de rambursare. Rambursarea împrumutului de 167 de milioane de lei se efectueazã integral, în
Actualitate 3
termen de 6 luni de la acordarea acestuia, împreunã cu dobânda aferentã. Pânã la data scadenþei împrumutului, Societatea Complexului Energetic Hunedoara S.A. are obligaþia sã prezinte Ministerului Finanþelor Publice planul de restructurare notificat Comisiei Europene. În baza acestui Plan de restructurare, la solicitarea societãþii, Ministerul Finanþelor Publice poate prelungi perioada de acordare a împrumutului, în aceleaºi condiþii de dobândã. Dacã în termen de 6 luni de la momentul acordãrii împrumutului de stat individual pentru salvare, societatea nu prezintã un plan de restructurare sau dovada restituirii ajutorului de stat individual pentru salvare, aceasta este obligatã sã prezinte un plan de lichidare voluntarã”, se mai aratã în comunicatul menþionat anterior.
Car men COSMAN-PREDA
Cresc salariile funcþionarilor din aparatul de specialitate al CJ Hunedoara Guvernul României a emis pe data de 30 iunie 2015 o ordonanþã de urgenþã OUG 27/2015 prin care se prevede cã autoritãþile administraþiei publice locale pot stabili o creºtere salarialã pentru personalul angajat în instituþiile publice locale de pânã la 12%, dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele condiþii: a) încadrarea cheltuielilor de personal în limita bugetului aprobat; b) încadrarea cheltuielilor de personal în limita plafonului de cheltuieli de personal repartizat conform prevederilor legale. Analizând aceste prevederi legislative, conducerea consiliului judeþean a decis sã
majoreze salariile tuturor angajaþilor din aparatul de specialitate, condiþiile din ordonanþã fiind îndeplinite. Prin urmare, preºedintele Consiliului
Judeþean Hunedoara, Adrian Nicolae David, a semnat o dispoziþie prin care aceastã mãrire salarialã de pânã la 12% sã intre în vigoare cu data de 02.07.2015.
4 Actualitate
Încã 60.000 de lei pentru reabilitarea Cinematografului „Victoria” din Petroºani
municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Clãdirea cinematografului, situatã într-o zonã centralã a unicipalitatea din Petroºani a trebuit sã suplimenteze municipiului Petroºani, contribuþia pentru proiectul privind reabilitarea aproape de sediul Cinematografului Victoria, inclus în Programul „Sãli de cinema”. Asta dupã ce Compania Naþionalã de Investiþii, care implementeazã administraþiei publice locale, se aflã într-o programul, a verificat documentaþiile întocmite de proiectant. avansatã stare de degradare dupã ce a De la aproape fost abandonatã ani de 290.000 de lei, zile. În 2009, imobilul a cât s-a aprobat iniþial, la trecut din proprietatea peste 346.000 de lei. privatã a statului ºi Aceasta este contribuþia administrarea Regiei pe care trebuie sã o Autonome a Distribuþiei suporte municipalitatea ºi Exploatãrii Filmelor din Petroºani pentru „RomâniaFilm” în implementarea proiecdomeniul public al tului privind reabilitarea municipiului Petroºani Cinematografului ºi administrarea CL „Victoria” din Petroºani. Doi ani mai prin Compania crescut cu vreo 60.000 Petroºani. târziu, însã, un om de Naþionalã de Investiþii, de lei, aºa cã s-a revenit afaceri din Petroºani a În luna februarie a a amplasamentului încã o datã asupra acestui an, aleºii locali luat în concesiune prin Cinematografului hotãrârii iniþiale. din Petroºani au aprolicitaþie publicã fostul „Victoria” ºi a terenului „În urma verificãrii bat participarea la subCinematograf Victoria aferent. În plus, de cãtre CNI a docuprogramul „Sãli de cipentru a-i reda primãria trebuie sã se mentaþiilor întocmite nema”, derulat de CNI. funcþionalitatea. Pe angajaeze cã va asigura de proiectant, au fost Pentru implementarea lângã obligativitatea de condiþiile pentru reabili- solicitate anumite propriu – zisã a proieca-i pãstra obiectul de tarea ºi modernizarea modificãri în Devizul tului, CNI a solicitat activitate timp de 5 ani, fostei sãli de cinema, General, care au trasmiterea unor docuinvestitorul anunþa cã iar la finele lunii mai condus la modificarea mente suplimentare, vrea sã deschidã ºi o s-a aprobat ºi valorii de finanþarecare dar ºi emiterea unei salã de bowling cu finanþarea din bugetul va fi suportatã de hotãrâri de consiliu disdouã piste, o salã de local a cheltuielilor municipiul Petroºani la tincte privind predarea jocuri, o casã de pariuri pentru servicii ºi lucrãri, valoarea de 346, 518 sportive ºi un fast food. cãtre Ministerul respectiv 289, 316 mii mii lei, cu TVA”, a Locaþia a fost curãþatã, Dezvoltãrii Regionale ºi lei. Numai cã suma a explicat primarul atât în exterior, cât ºi în Administraþiei Publice,
M
Coloana Infinitului – singura ºansã UNESCO
D
oar Coloana Infinitului mai poate fi inclusã în patrimoniul UNESCO. Experþii au respins la începutul acestei luni propunerea ca ansamblul Brâncuºi de la Târgu Jiu sã intre în acest for mondial. Mai avem o ºansã anul viitor, dar asta a afectat deja turismul chiar ºi în Valea Jiului. La cea de-a 39-a ediþie a Comitetului Patrimoniului Mondial
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 iulie 2015
UNESCO, programatã între 28 iunie ºi 8 iulie, la Bonn, în Germania,
propunerea României a fost respinsã. De vinã a fost poate birocraþia din România ºi documentaþia insuficient elaboratã, iar UNESCO s-a pronunþat deja de douã ori în legãturã cu aceastã propunere. Chiar pe site-ul UNESCO este prezentat faptul cã Ansamblul
„Calea Eroilor“ de la Târgu Jiu a mai fost propus de România sã fie inclus în patrimoniul mondial, în anul 1991. Dar Petroºaniul a pierdut ºi asta o spun cei care se ocupã de acest lucru ºi care voiau sã invite în Petroºani, la Peºtera Bolii ºi la Casa lui I. D. Sîrbu, specialiºtii UNESCO ce veneau la Târgu Jiu. „Ar fi fost o acþiune extrem de beneficã, pentru cã în faþa celor mai importanþi oameni în arta sculpturii, am fi reiterat importanþa Petroºaniului la realizarea ansamblului. Ar fi o soluþie ca în urmãtoarea analizã, care se va desfãºura anul viitor în Turcia sã nu mai fie propus întreg ansamblul de la Târgu Jiu ºi doar Colona Infinitã. Sã sperãm cã
interior, iar apoi municipalitatea a decis sã ia înapoi clãdirea pentru a putea finanþa proiectul din fonduri europene.
P
este 4 milioane de lei pentru reabilitare
Practic, primãria vrea sã aplice, în cadrul subprogramului „Sãli de Cinema”, derulat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice prin Compania Naþionalã de Investiþii, un subprogram nou care ar putea sã redea strãlucirea Cinematografului „Victoria” din Petroºani. În consecinþã, primãria a comandat efectuarea unui studiu tehnic, un proiect de reabilitare a
va fi aºa ºi cã vom avea semnale pozitive”, a declarat Ovidiu Rizopol, promotor al lui Brâncuºi în Valea Jiului. Potrivit specialiºtilor, din Ansamblul Brâncuºi fac parte Masa Tãcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sãrutului, Biserica Sfinþii Apostoli, precum ºi Coloana Fãrã Sfârºit, monument care impresioneazã prin dimensiunile sale. Judeþul Hunedoara ar avea de câºtigat pentru cã pãrþile coloanei s-au turnat la Atelierele din Petroºani, scaunele de la Masa Tãcerii au fost modelate iniþial la Deva ºi tot acolo ºi Poarta Sãrutului, iar Coloana Fãrã Sfârºit de la Târgu Jiu s-a nãscut practic în Vale ºi, odatã intratã în patrimoniul UNESCO ar aduce un plus de valoare locului. Diana MITRACHE
conematografului, care indicã cu exactitate ce trebuie fãcut ºi unde trebuie intervenit. Documentaþia tehnico – economicã elaboratã pentru obiectivul de investiþii „Reabilitarea ºi modernizarea cinematografului Victoria din municipiul Petroºani” are la bazã concluziile expertizei tehnice ºi ale raportului de audit energetic întocmit la cererea municipalitãþii. Pe de altã parte, pentru a putea fi inclus în programul derulat de CNI, sala de cinema ar urma sã fie transmisã în folosinþã gratuitã Ministerului Dezvoltãrii Regionale, prin CNI, pe toatã durata construirii obiectivului. În schimb, municipalitatea se obligã sã asigure finanþarea pentru racordurile la utilitãþi, sã asigure suprafeþele de teren necesare organizãrii de ºantier, dar ºi sã menþinã destinaþia obiectivului realizat ºi sã-l întreþinã pe o perioadã de minimum 15 ani. Car men COSMAN-PREDA
Codru-i frate cu românul!
Tomi Coconea - în zbor ºi alergare pentru România
Grota - locul în care viaþa ar rezista în caz de rãzboi
T
omi Coconea, parapantistul nostru de la Petroºani scrie din nou istorie la Red Bull X Alps ºi dupã câteva zile grele, în care a fost la un pas sã fie penalizat ºi a alergat o noapte întreagã ca sã recupereze din diferenþã, acum ne dã mari speoar patru adãranþe cã se aflã în primii 10. Joi a fost o zi extremã pentru el ºi posturi în caz de Tomi a îndurat vântul puternic, ploaia ºi umiditatea crescutã. conflict armat sunt pregãtite exemplar la diferenþã, iar joi s-a Tomi a pornit petroºãneanul Petroºani, toate patru luptat cu vântul ziua de joi din poziþia Toma Coconea ºi fiind gestionate de din care a depãºit anul acesta, mai mult puternic ºi ploaia, Protecþia Civilã, însã al 4-lea turnpoint ºi ca oricând a reuºit sã fiind pe locul 10. acestea nu pot oferi La miezul zilei, continua sã se pozine þinã cu sufletul la protecþie decât unui Toma avea 38 km în þioneze pe locul 12, gurã, fiind la un pas numãr mic de locuitori. zbor ºi 25 de km de la 114 km în spatele de penalizare, dupã
D
lui Maurer – favoritul cursei, dar a ajuns în primii 10, recuperând diferenþa. Toatã România este cu ochii pe
ce alãturi de alþi parapantiºti, a ieºit de pe traiectoria zborului. ªi-a folosit night pass-ul ºi a recuperat din
Aleargã cu San Montan!
P
este 100 de tineri promoveazã miºcarea ºi buna dispoziþie la Baru, la câþiva km de Petroºani, pe drumul spre Deva. Aleargã cu San Montan este sloganul lor ºi organizatorii spun cã la cea de a doua ediþie care începe sâmbãtã vin sã facã miºcare, pe un traeu între Baru ºi Tuliºa, atleþi din toatã þara, dar ºi din afara graniþelor. La final, toþi se pot delecta cu un gulaº. „Aleargã cu San Montan!” este un mijloc de viaþã, un mod de a trãi sãnãtos, de a promova miºcarea ºi de a cunoaºte împrejurimile. Totul se datoreazã organizatorilor, un grup de tineri pasionaþi de sport ºi lui Daniel Rãducanu, primarul din Baru, care a agreat încã de acum un an ideea unui astfel de tip de promovare. „La acest maraton, semimaraton, plus o cursã de copii, aºteptãm în jur de 150
alergare. În total 334 de km a zburat, alþi 331 de km i-a fãcut în alergare, iar joi la ora 13,00 îºi luase zborul înspre punctul 5 de la Brenta, Cima Tosa Italia. Tomi Coconea a fost concurentul pentru care s-a impus timpul de somn, pentru cã sportivul român doarmea foarte puþin, organizatorii fiind de pãrere cã îºi forþeazã limitele. Diana MITRACHE
de sportivi din toatã þara. Deja sunt înscriºi cam 100, avem ºi 2 concurenþi din Spania, Italia, SUA ºi aºteptãm ºi alþi sportivi sau oameni care vor sã vadã zona”, a spus Erika ªanta, organizatoarea competiþie care a ajuns la ediþia a doua ºi a adunat foarte mulþi concurenþi. Totul începe la Baru ºi maratoniºtii, care primesc la înscriere un kit, trebuie sã treacã peste munte, la o diferenþã de nivel apreciabilã, iar pe parcurs au mai multe puncte de hidratare. „Traseul este unul montan, cu diferenþã de nivel la proba de semimaraton de 1.000 m. Proba are 23 de km, maratonul are 40 de km, cu o diferenþã de nivel cu plus 1.700 m ºi avem o cursã pentru copii, pe categorii de
Instituþia nu are nici cadru legal pentru a obliga asociaþiile de locatari sã-ºi menþinã curate ºi funcþionale subsolurile blocurilor, locuri ce au fost prevãzute a fi amenajate ca loc de refugiu în caz de necesitate. Serviciul de Protecþie Civilã aflate în subordinea municipalitãþii Petroºani are mai multe soluþii pentru a proteja populaþia în cazul unui rãzboi ºi nu se bazeazã doar pe subsolurile de bloc ori pe adãposturile pe care le întreþine. ªi de aceastã datã ”codru-i frate cu românul”, iar arealul carspic al regiunii Vãii Jiului se
vârste, începând cu copilaºi de la 7 ani, care vor alerga de la 400m, pânã la 2 km în zona Baru, în funcþie de vârsta pe care o au. Vom avea 7 puncte de hidratare. Le vom asigura hidratare cu apã, cu izotoni, cu fructe ºi tot ce este necesar. Practic, vom face o buclã, plecãm din comuna Baru, ajungem în Tuliºa ºi de acolo coborâm pe un alt trasseu, tot în comuna Baru, unde aºteptãm concurenþii la final sã îºi ridice premiile”, a mai precizat Erika ªanta. ªi dacã nu iau premiile mari, care constau în diverse sume de bani ºi articole sportive, atunci mãcar se vor delecta cu o searã la foc de tabãrã ºi mâncare la ceaun, în zona comunei Baru. Diana MITRACHE
dovedeºte salvator. Astfel, Peºtera Bolii ori alte peºteri ºi grote pot salva mii de vieþi ºi din acest motiv sunt incluse într-un plan de apãrare a populaþiei. ”Adãposturile în caz de conflict se fac din subsolurile luate în evidenþã, adicã vreo 300. Acestea sunt date în folosinþa oamenilor, subsolurile de blocuri ºi în caz de ceva, oamenii le elibereazã în cel mai scurt timp ºi se doteayã cu ce trebuie. Sunt niºte planuri care se pun imediat în aplicare”, declarã Ioan Bunea, ºeful Protecþiei Civile Petroºani. Cea mai mare problemã este cã o parte însemnatã a subsolurilor acestea nu pot fi eliberate într-un timp scurt dat fiind faptul cã sunt inundate. Municipalitatea Petroºani nu poate administra ºi întreþine aceste subsoluri ca adãposturi din
cauza costurilor foarte mari, iar în plus nici legislaþia nu permite administrarea unui bun privat cum sunt multe dintre blocurile de locuinþe. Nici nu poate obliga proprietarii sã le întreþinã corespunzãtor, tot din lipsa unei reglementãri legale pe timp de pace. În aceste condiþii salvarea vine de la naturã. ”Se face autoevacuare dacã se întâmplã ceva. Avem sistemul acesta cu peºteri, cu dealuri. De exemplu avem în evidenþã ºi tunelurile de la Bolii, dispre Bãniþa, de la Meriºor ori Peºtera. Adicã tot ce existã ºi poate adãposti populaþia. ªi în þarã sunt puncte de comandã foarte bine puse la punct dar necesitã niºte costuri extraordinar de mari”, mai spune ºeful Protecþiei Civile Petroºani. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Încã 60.000 de lei pentru reabilitarea Cinematografului „Victoria” din Petroºani
municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Clãdirea cinematografului, situatã într-o zonã centralã a unicipalitatea din Petroºani a trebuit sã suplimenteze municipiului Petroºani, contribuþia pentru proiectul privind reabilitarea aproape de sediul Cinematografului Victoria, inclus în Programul „Sãli de cinema”. Asta dupã ce Compania Naþionalã de Investiþii, care implementeazã administraþiei publice locale, se aflã într-o programul, a verificat documentaþiile întocmite de proiectant. avansatã stare de degradare dupã ce a De la aproape fost abandonatã ani de 290.000 de lei, zile. În 2009, imobilul a cât s-a aprobat iniþial, la trecut din proprietatea peste 346.000 de lei. privatã a statului ºi Aceasta este contribuþia administrarea Regiei pe care trebuie sã o Autonome a Distribuþiei suporte municipalitatea ºi Exploatãrii Filmelor din Petroºani pentru „RomâniaFilm” în implementarea proiecdomeniul public al tului privind reabilitarea municipiului Petroºani Cinematografului ºi administrarea CL „Victoria” din Petroºani. Doi ani mai prin Compania crescut cu vreo 60.000 Petroºani. târziu, însã, un om de Naþionalã de Investiþii, de lei, aºa cã s-a revenit afaceri din Petroºani a În luna februarie a a amplasamentului încã o datã asupra acestui an, aleºii locali luat în concesiune prin Cinematografului hotãrârii iniþiale. din Petroºani au aprolicitaþie publicã fostul „Victoria” ºi a terenului „În urma verificãrii bat participarea la subCinematograf Victoria aferent. În plus, de cãtre CNI a docuprogramul „Sãli de cipentru a-i reda primãria trebuie sã se mentaþiilor întocmite nema”, derulat de CNI. funcþionalitatea. Pe angajaeze cã va asigura de proiectant, au fost Pentru implementarea lângã obligativitatea de condiþiile pentru reabili- solicitate anumite propriu – zisã a proieca-i pãstra obiectul de tarea ºi modernizarea modificãri în Devizul tului, CNI a solicitat activitate timp de 5 ani, fostei sãli de cinema, General, care au trasmiterea unor docuinvestitorul anunþa cã iar la finele lunii mai condus la modificarea mente suplimentare, vrea sã deschidã ºi o s-a aprobat ºi valorii de finanþarecare dar ºi emiterea unei salã de bowling cu finanþarea din bugetul va fi suportatã de hotãrâri de consiliu disdouã piste, o salã de local a cheltuielilor municipiul Petroºani la tincte privind predarea jocuri, o casã de pariuri pentru servicii ºi lucrãri, valoarea de 346, 518 sportive ºi un fast food. cãtre Ministerul respectiv 289, 316 mii mii lei, cu TVA”, a Locaþia a fost curãþatã, Dezvoltãrii Regionale ºi lei. Numai cã suma a explicat primarul atât în exterior, cât ºi în Administraþiei Publice,
M
Coloana Infinitului – singura ºansã UNESCO
D
oar Coloana Infinitului mai poate fi inclusã în patrimoniul UNESCO. Experþii au respins la începutul acestei luni propunerea ca ansamblul Brâncuºi de la Târgu Jiu sã intre în acest for mondial. Mai avem o ºansã anul viitor, dar asta a afectat deja turismul chiar ºi în Valea Jiului. La cea de-a 39-a ediþie a Comitetului Patrimoniului Mondial
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 iulie 2015
UNESCO, programatã între 28 iunie ºi 8 iulie, la Bonn, în Germania,
propunerea României a fost respinsã. De vinã a fost poate birocraþia din România ºi documentaþia insuficient elaboratã, iar UNESCO s-a pronunþat deja de douã ori în legãturã cu aceastã propunere. Chiar pe site-ul UNESCO este prezentat faptul cã Ansamblul
„Calea Eroilor“ de la Târgu Jiu a mai fost propus de România sã fie inclus în patrimoniul mondial, în anul 1991. Dar Petroºaniul a pierdut ºi asta o spun cei care se ocupã de acest lucru ºi care voiau sã invite în Petroºani, la Peºtera Bolii ºi la Casa lui I. D. Sîrbu, specialiºtii UNESCO ce veneau la Târgu Jiu. „Ar fi fost o acþiune extrem de beneficã, pentru cã în faþa celor mai importanþi oameni în arta sculpturii, am fi reiterat importanþa Petroºaniului la realizarea ansamblului. Ar fi o soluþie ca în urmãtoarea analizã, care se va desfãºura anul viitor în Turcia sã nu mai fie propus întreg ansamblul de la Târgu Jiu ºi doar Colona Infinitã. Sã sperãm cã
interior, iar apoi municipalitatea a decis sã ia înapoi clãdirea pentru a putea finanþa proiectul din fonduri europene.
P
este 4 milioane de lei pentru reabilitare
Practic, primãria vrea sã aplice, în cadrul subprogramului „Sãli de Cinema”, derulat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice prin Compania Naþionalã de Investiþii, un subprogram nou care ar putea sã redea strãlucirea Cinematografului „Victoria” din Petroºani. În consecinþã, primãria a comandat efectuarea unui studiu tehnic, un proiect de reabilitare a
va fi aºa ºi cã vom avea semnale pozitive”, a declarat Ovidiu Rizopol, promotor al lui Brâncuºi în Valea Jiului. Potrivit specialiºtilor, din Ansamblul Brâncuºi fac parte Masa Tãcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sãrutului, Biserica Sfinþii Apostoli, precum ºi Coloana Fãrã Sfârºit, monument care impresioneazã prin dimensiunile sale. Judeþul Hunedoara ar avea de câºtigat pentru cã pãrþile coloanei s-au turnat la Atelierele din Petroºani, scaunele de la Masa Tãcerii au fost modelate iniþial la Deva ºi tot acolo ºi Poarta Sãrutului, iar Coloana Fãrã Sfârºit de la Târgu Jiu s-a nãscut practic în Vale ºi, odatã intratã în patrimoniul UNESCO ar aduce un plus de valoare locului. Diana MITRACHE
conematografului, care indicã cu exactitate ce trebuie fãcut ºi unde trebuie intervenit. Documentaþia tehnico – economicã elaboratã pentru obiectivul de investiþii „Reabilitarea ºi modernizarea cinematografului Victoria din municipiul Petroºani” are la bazã concluziile expertizei tehnice ºi ale raportului de audit energetic întocmit la cererea municipalitãþii. Pe de altã parte, pentru a putea fi inclus în programul derulat de CNI, sala de cinema ar urma sã fie transmisã în folosinþã gratuitã Ministerului Dezvoltãrii Regionale, prin CNI, pe toatã durata construirii obiectivului. În schimb, municipalitatea se obligã sã asigure finanþarea pentru racordurile la utilitãþi, sã asigure suprafeþele de teren necesare organizãrii de ºantier, dar ºi sã menþinã destinaþia obiectivului realizat ºi sã-l întreþinã pe o perioadã de minimum 15 ani. Car men COSMAN-PREDA
Codru-i frate cu românul!
Tomi Coconea - în zbor ºi alergare pentru România
Grota - locul în care viaþa ar rezista în caz de rãzboi
T
omi Coconea, parapantistul nostru de la Petroºani scrie din nou istorie la Red Bull X Alps ºi dupã câteva zile grele, în care a fost la un pas sã fie penalizat ºi a alergat o noapte întreagã ca sã recupereze din diferenþã, acum ne dã mari speoar patru adãranþe cã se aflã în primii 10. Joi a fost o zi extremã pentru el ºi posturi în caz de Tomi a îndurat vântul puternic, ploaia ºi umiditatea crescutã. conflict armat sunt pregãtite exemplar la diferenþã, iar joi s-a Tomi a pornit petroºãneanul Petroºani, toate patru luptat cu vântul ziua de joi din poziþia Toma Coconea ºi fiind gestionate de din care a depãºit anul acesta, mai mult puternic ºi ploaia, Protecþia Civilã, însã al 4-lea turnpoint ºi ca oricând a reuºit sã fiind pe locul 10. acestea nu pot oferi La miezul zilei, continua sã se pozine þinã cu sufletul la protecþie decât unui Toma avea 38 km în þioneze pe locul 12, gurã, fiind la un pas numãr mic de locuitori. zbor ºi 25 de km de la 114 km în spatele de penalizare, dupã
D
lui Maurer – favoritul cursei, dar a ajuns în primii 10, recuperând diferenþa. Toatã România este cu ochii pe
ce alãturi de alþi parapantiºti, a ieºit de pe traiectoria zborului. ªi-a folosit night pass-ul ºi a recuperat din
Aleargã cu San Montan!
P
este 100 de tineri promoveazã miºcarea ºi buna dispoziþie la Baru, la câþiva km de Petroºani, pe drumul spre Deva. Aleargã cu San Montan este sloganul lor ºi organizatorii spun cã la cea de a doua ediþie care începe sâmbãtã vin sã facã miºcare, pe un traeu între Baru ºi Tuliºa, atleþi din toatã þara, dar ºi din afara graniþelor. La final, toþi se pot delecta cu un gulaº. „Aleargã cu San Montan!” este un mijloc de viaþã, un mod de a trãi sãnãtos, de a promova miºcarea ºi de a cunoaºte împrejurimile. Totul se datoreazã organizatorilor, un grup de tineri pasionaþi de sport ºi lui Daniel Rãducanu, primarul din Baru, care a agreat încã de acum un an ideea unui astfel de tip de promovare. „La acest maraton, semimaraton, plus o cursã de copii, aºteptãm în jur de 150
alergare. În total 334 de km a zburat, alþi 331 de km i-a fãcut în alergare, iar joi la ora 13,00 îºi luase zborul înspre punctul 5 de la Brenta, Cima Tosa Italia. Tomi Coconea a fost concurentul pentru care s-a impus timpul de somn, pentru cã sportivul român doarmea foarte puþin, organizatorii fiind de pãrere cã îºi forþeazã limitele. Diana MITRACHE
de sportivi din toatã þara. Deja sunt înscriºi cam 100, avem ºi 2 concurenþi din Spania, Italia, SUA ºi aºteptãm ºi alþi sportivi sau oameni care vor sã vadã zona”, a spus Erika ªanta, organizatoarea competiþie care a ajuns la ediþia a doua ºi a adunat foarte mulþi concurenþi. Totul începe la Baru ºi maratoniºtii, care primesc la înscriere un kit, trebuie sã treacã peste munte, la o diferenþã de nivel apreciabilã, iar pe parcurs au mai multe puncte de hidratare. „Traseul este unul montan, cu diferenþã de nivel la proba de semimaraton de 1.000 m. Proba are 23 de km, maratonul are 40 de km, cu o diferenþã de nivel cu plus 1.700 m ºi avem o cursã pentru copii, pe categorii de
Instituþia nu are nici cadru legal pentru a obliga asociaþiile de locatari sã-ºi menþinã curate ºi funcþionale subsolurile blocurilor, locuri ce au fost prevãzute a fi amenajate ca loc de refugiu în caz de necesitate. Serviciul de Protecþie Civilã aflate în subordinea municipalitãþii Petroºani are mai multe soluþii pentru a proteja populaþia în cazul unui rãzboi ºi nu se bazeazã doar pe subsolurile de bloc ori pe adãposturile pe care le întreþine. ªi de aceastã datã ”codru-i frate cu românul”, iar arealul carspic al regiunii Vãii Jiului se
vârste, începând cu copilaºi de la 7 ani, care vor alerga de la 400m, pânã la 2 km în zona Baru, în funcþie de vârsta pe care o au. Vom avea 7 puncte de hidratare. Le vom asigura hidratare cu apã, cu izotoni, cu fructe ºi tot ce este necesar. Practic, vom face o buclã, plecãm din comuna Baru, ajungem în Tuliºa ºi de acolo coborâm pe un alt trasseu, tot în comuna Baru, unde aºteptãm concurenþii la final sã îºi ridice premiile”, a mai precizat Erika ªanta. ªi dacã nu iau premiile mari, care constau în diverse sume de bani ºi articole sportive, atunci mãcar se vor delecta cu o searã la foc de tabãrã ºi mâncare la ceaun, în zona comunei Baru. Diana MITRACHE
dovedeºte salvator. Astfel, Peºtera Bolii ori alte peºteri ºi grote pot salva mii de vieþi ºi din acest motiv sunt incluse într-un plan de apãrare a populaþiei. ”Adãposturile în caz de conflict se fac din subsolurile luate în evidenþã, adicã vreo 300. Acestea sunt date în folosinþa oamenilor, subsolurile de blocuri ºi în caz de ceva, oamenii le elibereazã în cel mai scurt timp ºi se doteayã cu ce trebuie. Sunt niºte planuri care se pun imediat în aplicare”, declarã Ioan Bunea, ºeful Protecþiei Civile Petroºani. Cea mai mare problemã este cã o parte însemnatã a subsolurilor acestea nu pot fi eliberate într-un timp scurt dat fiind faptul cã sunt inundate. Municipalitatea Petroºani nu poate administra ºi întreþine aceste subsoluri ca adãposturi din
cauza costurilor foarte mari, iar în plus nici legislaþia nu permite administrarea unui bun privat cum sunt multe dintre blocurile de locuinþe. Nici nu poate obliga proprietarii sã le întreþinã corespunzãtor, tot din lipsa unei reglementãri legale pe timp de pace. În aceste condiþii salvarea vine de la naturã. ”Se face autoevacuare dacã se întâmplã ceva. Avem sistemul acesta cu peºteri, cu dealuri. De exemplu avem în evidenþã ºi tunelurile de la Bolii, dispre Bãniþa, de la Meriºor ori Peºtera. Adicã tot ce existã ºi poate adãposti populaþia. ªi în þarã sunt puncte de comandã foarte bine puse la punct dar necesitã niºte costuri extraordinar de mari”, mai spune ºeful Protecþiei Civile Petroºani. Maximilian GÂNJU
6 Invatamant
Cronica V達ii Jiului | Vineri, 10 iulie 2015
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 iulie 2015
Ajutã copiii bolnavi de cancer, dãruindu-le pãrul tãu!
U
rmând un model britanic, al organizaþiei The Little Princess Trust (LPT), donarea de pãr pentru a confecþiona peruci ce vor fi oferite copiilor bolnavi de cancer este un concept nou în România. Proiectul a fost iniþiat de o tânãrã studentã la Medicinã, Ioana-Maria Andrioaie, cu ajutorul Societãþii Studenþilor Mediciniºti din Iaºi (SSMI). Avantajul acestui proiect este cã oricine poate dona. Trebuie doar ca cea mai scurtã ºuviþã de pãr sã aibã minim 17 cm. În rest, condiþiile sunt rezonabile: pãrul poate fi drept, ondulat, cârlionþat, vopsit atât timp cât culoarea este naturalã ºi nu o nuanþã artificialã, de exemplu verde. De asemenea, se acceptã ºi codiþe ce au fost tunse cu mult timp în urmã, dar au fost pãstrate în condiþii bune. În schimb, nu se
acceptã extensiile, dredurile, pãrul tip afro sau pãrul grizonant. Pãrul necesar donãrii este relativ simplu de obþinut. Acesta poate fi tuns atât la un salon de coafurã, cât ºi acasã, atât timp cât sunt respectaþi urmãtorii paºi: pãrul trebuie spãlat ºi uscat bine înainte, prins cu un elastic sus (unde urmeazã sã fie tuns), împletit, prins cu un elastic jos (la baza codiþei împletite) ºi apoi secþionat deasupra elasticului de sus. Pãrul trebuie sã fie complet uscat în momentul tunderii, apoi sigilat într-o pungã curatã. În momentul de faþã,
2.000 de lei amendã pentru Primãria Petroºani
D
ouã amenzi de câte 1.000 de lei fiecare a primit Primãria Municipiului Petroºani din partea Autoritãþii Electorale Permanentã. Sancþionatã a fost ºi Primãria Lunca Cernii, tot cu un total de 2.000 de lei, în timp ce Bãniþa a scãpat doar cu un avertisment. Autoritatea Electoralã Permanentã a desfãºurat, în luna iunie 2015, peste 603 acþiuni de control la nivel naþional, în scopul îndeplinirii principalelor obiective ale activitãþii de instruire ºi control electoral. În urma acestora, au fost aplicate 208 sancþiuni contravenþionale, 69 dintre acestea concretizându-se prin amenzi în cuantum total de 74.600 lei, iar 139 prin avertismente scrise.
peste 100 de persoane din România ºi-au tuns pãrul, cu scopul de a-l dona copiilor, prin intermediul proiectului LPT. Odatã cu extinderea conceptului la nivel naþional, s-a mãrit ºi echipa LPT. Pentru a lucra mai organizat ºi pentru a asigura maximum de eficienþã în procesul de informare cu privire la principiile proiectului, mai mulþi voluntari români au decis sã se implice ºi sã ofere detalii celor care doresc sã se alãture campaniei. În judeþul Hunedoara, Larisa Duþã, din oraºul Haþeg, la rândul ei donatoare în cadrul proiectului LPT, este cea care se implicã
Pe raza de competenþã a Filialei Vest a AEP au fost aplicate 23 de sancþiuni contravenþionalem din care 7 amenzi în cuantum total de 7.000 lei ºi 16 avertismente scrise, pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului ºi pentru modificarea ºi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale, a Legii administraþiei publice locale nr.215/2001 ºi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleºilor locali, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Printre administraþiile publice sancþionate se numãrã Primãria Petroºani ºi Lunca Cernii – cu câte douã amenzi de câte 1.000 de lei fiecare, respectiv Primãria Bãniþa, care a primti de aceastã datã doar un avertisment. Car men COSMAN-PREDA
activ în promovarea conceptului la nivel local, dar ºi judeþean, ºi poate oferi detalii tuturor celor care doresc sã se alãture campaniei. Larisa poate fi contactatã pe e-mail, la adresa: larisa.c.duta@gmail.com, sau pe Facebook: https://www.facebook.com/larisa.duta. Larisa a aflat de campania LPT în urma unei ºtiri de televiziune ºi a decis ca
schimbarea ei de look sã-i ajute pe cei mici, care suferã din cauza uneia dintre cele mai temute afecþiuni. „Pe mine mã încearcã un sentiment de neputinþã de fiecare datã când privesc durerile lumii în care trãiesc ºi îmi doresc enorm sã ajut, fie cã e vorba de gesturi mici sau de sacrificii. Simt cã avem o datorie faþã de semenii noºtri ºi faþã de întreaga Planetã, de aceea
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
nu trebuie sã privim nepãsãtori, gândindune cã atâta timp cât nu ni se întâmplã nouã, nu conteazã. Iar în acest caz, bucuria copiilor de a avea din nou pãr te miºcã ºi te face sã simþi cã poþi sã-i susþii cumva. Doar faptul cã am renunþat în urmã cu o lunã la câþiva centimetri m-a fãcut sã fiu mai preocupatã de astfel de cauze, fiind interesatã ºi de alte iniþiative de ajutor.”- a declarat Larisa Duþã pe blogul personal (www.larisa-duta.ro) Echipa LPT încercã sã strângã cât mai multe codiþe de pãr ºi sã alcãtuiascã fondul necesar pentru confecþionarea lor ºi trimiterea câtorva donaþii în Marea Britanie, la organizaþia The Little Princess Trust. Costul unei peruci variazã de la 600 la 1.400 de lei ºi orice sumã donatã poate fi de mare ajutor. Perucile vor fi distribuite în mod gratuit copiilor bolnavi de cancer din þarã ºi din strãinãtate.
ANGAJÃRI
Hotel Palace angajeazã director marketing, bucãtar ºi contabilã. Salariu motivant. Detalii la telefon 0751.199.100
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 iulie 2015
Henþ cu mâna
Canicula le-a luat minþile „Sportivii” noºtri de frunte, alde motociclistul Popescu-Tãriceanu ori baschetbalistul Ponta, ºi-au mãrit „indemnizaþiile” de „jucãtori”, cu un „fair-
play” unic în istorie. În timp ce þara stã sã ia foc, la propriu ºi la figurat, nenorociþii ãºtia de la Bucureºti s-au gândit cã n-ar fi rãu sã-ºi tripleze salari-
ile!? Cicã sã nu-i mai corupã nimeni. Adicã mãi, valori naþionale ce sunteþi, puneþi voi botul la 3.000-4.000 de euro salariu, când puteþi da oricând tunuri de milioane? Aºadar, goþulanii, demnitarii cum le place lor adresarea,
INEDIT
În „probe” la Jiul Petroºani - CINCI VACI!
S
ituaþia dramaticã în care se aflã viitorul echipei Jiul Petroºani ia ºi aspecte tragi-comice: joi dimineaþã, pe la ora 9:00, antrenorii Marin Tudorache ºi Cosmin Kanduth au descins la stadionul din Lunca Jiului, pentru antrenamentele cu juniorii C, D ºi E.
vor fi scoºi ºi din foame, începând cu 1 august, când vor avea salarii undeva spre 200.000.000 lei vechi. Bravos naþiune, bravos iubiþi conducãtori, „`re-aþi ai dracului”, vorba lui Radu Banciu. Dragi români fraieri, strângeþi
Acolo însã, stupoare, o cireadã de vaci, pe terenul numãrul 3, îºi lua micul dejun, se plimbau, se uitau ºi se bãlegau. Adicã, tot tacâmul. Ar fi urmat o siesta, dar cu eforturi ºi rugãminþi (!), cornutele mioritice au fost îndepãrtate. „Am ajuns de râsul lumii! Un dezinteres total din partea celor care rãspund de baza sportivã a C.S.M.ului, cred cã totul se duce
de râpã. Pe nimeni nu mai intereseazã nimic, nici nu mai ºtim ce sã facem”, a spus dezamãgit antrenorul Cosmin
FOTBAL TENIS
FOTBAL. TRANSFER.
Trei titluri pentru Comexim R Lupeni
C
D
acã în anul 2014, echipa de fotbal-tenis Comexim R Lupeni s-a impus doar într-o singurã probã în Cupa României, de data aceasta, în finalele de la Mamaia, echipa lui Didi Druncea a reuºit un triplu succes. Sportivii din Lupeni ºi-au confirmat valoarea, impunând-se în trei finale, în partida cu Viitorul Alexandria. La simplu ºi la triplu, sportivele Ana Maria Gherghel, Ana Maria Rizescu, Letiþia Bivolaru ºi Mariana Licã au cucerit trofeul, apoi victorie ºi la echipa mixtã de
tineret (cu bãieþii Rãzvan Vornicu, Daniel Popovici ºi David Licã în plus faþã de numele de mai sus) ºi în fine, un trofeu la juniorii U.16, cu Darius Pufu, David Licã, Daniel Popovici, Raul Dobirci ºi Bogdan Bob, victorioºi la dublu ºi triplu. Lupenenii au pierdut doar finala la juniori U.18, 0-3 cu F.T. Rãzvan Cluj. „Au fost cinci zile grele, cu ploaie ºi vânt. Am jucat pe zgurã, noi fiind obiºnuiþi cu suprafeþe de salã, dar una peste alta, eu sunt mulþumit de majoritatea sportivilor noºtri” a spus Didi Druncea, antrenorul Comexim R Lupeni.
buzunarele, sugeþi burþile ºi daþi-le nenorociþilor de conducãtori de 18 ori salariu minim pe economie. Ruºine ºi lehamite, pentru aceºti greþpºi de conducãtori ai României. Kanduth. Aºadar, gazonul Jiului, a devenit tãpºan pentru vacile comunitãþii. Demn (!) de reþinut.
„Chinezul” de pe Jiu! ând a fost adus la Jiul Petroºani în vara lui 2006, de la divizionara „C” Fink Fenster Carei, avea doar 18 ani. Era golgeterul acelei serii de „C”. Venise la o selecþie, l-a vãzut antrenorul Jiului de atunci, Florin Marin, ºi l-a reþinut în lot. Ulterior, Eric Bicfalvi s-a impus, devenind titular la Naþionala de Tineret, jucând mijlocaº la Jiul, într-o echipã din care fãceau parte,
geterul Diviziei „A”, fapt ce l-a propulsat ºi spre Naþionala României, unde a debutat în noiembrie 2014 (2-0 cu Danemarca). Recent, Eric Bicvalvi (27 ani) a optat pentru campionatul din China, unde a semnat pentru ocupanta locului 14, echipa Liaoning Whowin, unde va avea un salariu de 1,2 milioane euro pe an. Fostul jucãtor de la Volyn Luþk (unde în trei sezoane a
printre alþii, C. Mulþescu, Hotoboc, Scarlatache, Kalai, Pintilii, Mircea Gheorghe, Gabi
Eric Bicfalvi pe vremea când evolua la Jiul Petroºani Apetrei, Dulcea, Cipr. Petre, M. Constantinescu, Vrãjitoarea sau Drida. Apoi a jucat la Steaua ºi Gloria Buzãu, ajungând în Ucraina, la Volyn Luþk, devenind în ediþia trecutã gol-
jucat 77 partide, marcând 28 goluri), a mai avut oferte de la ªahtior Doneþk ºi Dnepr Dnepropetrovsk, dar ºi de la echipe din Rusia ºi Ucraina.
Paginã realizatã de Genu TUÞU