Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 889
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 1 Iulie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Pierderile de la Paroºeni, recuperate sâmbãtã
P
este 600 de tone de huilã s-au pierdut pentru cã în Mina Paroºeni nu s-a lucrat timp de 24 de ore. Incidentul s-a produs luni dimineaþã din cauza unui buldozerist care a distrus alimentarea cu energie electricã ºi implicit a oprit aerajul sub pãmânt. Ceea ce s-a petrecut la mina Paroºeni este deosebit de grav ºi firma va fi trasã la rãspundere. Minerii de la Paroºeni vor lucra în sâmbãta de la finele acestei sãptãmâni pentru cã luni nu a putut intra sub pãmânt niciun schimb. Abia marþi, de la schimbul I s-a intrat în siguranþã sub pãmânt, incidentul fiid catalogat ca deosebit de grav. Pierderile sunt foarte mari, dar vor fi recuperate de mineri. „Sunt pierderi cauzate de lipsa producþie pentru o zi întreagã, producþie pe care noi încercãm sã o recuperãm în ziua de sâmbãtã. Evenimentul s-a produs luni în jurul 8,00 dimineaþa ºi am luat toate mãsurile standard ce sunt foarte bine stabilite, ºi anume, evacuarea oamenilor din subteran, dupã care am trecut la eliminarea defectului, care a durat pânã în jurul orei 0,30 noaptea de luni spre marþi, defect generat de vechimea foarte mare a cablurilor electrice care alimentau staþia principalã de ventilatoare, veche de peste 40 de ani”, a spus Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. În fapt, minerii au fost nevoiþi sã înlocuiascã o bunã parte din cablurile ce alimenteazã subteranul cu energie electricã, dupã ce un ºofer al unui buldozer de la firma de închideri a trecut peste ele ºi le-a rupt. Astfel a
fost întrerupt aerajul ºi, pentru cã exista riscul acumulãrii de metan, în minã nu s-a mai intrat 24 de ore. Acum, firma va fi trasã la rãspundere. „Activitatea s-a reluat normal la schimbul I marþi, urmând ca ziua de sâmbãtã sã recuperãm producþia. Producþia în actualele condiþii, ºi anume, terminarea unui complex mecanizat ºi repornirea altuia, este undeva la 600 de tone pe zi. Cu siguranþã, o anchetã va stabili adevãraþii vinovaþi ºi vom calcula prejudiciile generate de acest eveniment ºi, cu siguranþã, ne vom îndrepta împotriva firmei care a generat acest incident”, a mai precizat Aurel Anghel. Mina Paroºeni a intrat pe program de închidere ºi ecologizare, iar buldozerul care a produs incidentul deosebit de grav aparþine firmei Castrum. Conducerea minei a fost nevoitã sã înlocuiascã o parte din cablurile subterane ºi abia apoi a repornit aerajul. Diana MITRACHE
Fãrã precedent: 75% avansul pentru mineri
Foto: Alexis Vettoretti
P
remierã absolutã în istoria mineritului din Valea Jiului. Pentru prima datã minerii de la Complexul Energetic Hunedoara nu primesc salariul întreg. Nu sunt bani, iar situaþia financiarã a minelor viabile este una gravã. Oare, începe sfârºitul? >>> PAGINA A 3-A
Încep disponibilizãrile, scad concediile
A
cam apus era concediilor de boalã cu anii, în minerit. Cei de la Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului spun cã, imediat dupã ce oamenii au intrat în preavize, numãrul celor care sunt în foi de boalã a scãzut la jumãtate, semn cã tocmai cei care se disponibilizeazã erau ºi foarte bolnavi. Ani de zile erau cuantificaþi în doar câteva zile dintr-o lunã lucrãtoare la mineri, iar perioadele când era de cosit, numãrul
angajaþilor în foi de boalã creºtea exponenþial. Acum, parcã a mai scãzut numãrul celor bolnavi bruc ºi asta imediat ce au intrat în vigoare preavizele disponibilizaþilor. „Putem sã spunem cã ne-am confruntat cu un fenomen legat de aceste disponibilizãri ºi anume, cei care erau înscriºi în programul de disponibilizare, majoritatea era în concedii medicale. Odatã cu intrarea în preaviz a celor care trebuie sã plece din sistem la 1 iulie, numãrul de foi de boalã
a scãzut de la 11% la 5-6%”, a spus Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. La nivelul minelor viabile din cadrul CEH, însã, procentul foilor de boalã în luna iunie a acestui an a fost mare ºi doar la mina Lonea era de 13%. Foile de boalã au fost dintotdeauna o problemã pentru administraþia din minerit, doar anul trecut, ortacii de la cele patru mine care alcãtuiesc Divizia Minierã a CEH, au avut în 11 luni peste 95.000 de zile de foaie de boalã. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 iulie 2015
Primãria Petroºani ºi Keops se dueleazã în instanþã
A
dministraþia localã de la Petroºani se judecã cu firma Keops. Dupã ce ani la rând autoritãþile locale de la Petroºani au derulat contracte cu firma controlatã de omul de afaceri Siminel Iordache, acum acesta îºi cere partea. Pe rolul Tribunalului Hunedoara a fost înregistrat un dosar în care firma Keops a chemat la barã Consiliul Local Petroºani ºi Municipiul Petroºani prin primar într-un dosar care are ca obiect “obligaþia de a face”. “Acþiunea are ca obiect returnarea investiþiei fãcute în cinematograful Victoria înainte de a fi preluat din nou de cãtre administraþia localã. Dosarul de judecã pe fond, pânã la acest moment neavând nicio înfãþiºare”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al primãriei Petroºani. Clãdirea cinematografului, situatã într-o zonã
centralã a municipiului Petroºani, aproape de sediul administraþiei publice locale, se aflã într-o avansatã stare de degradare dupã ce a fost abandonatã ani de zile. În 2009, imobilul a trecut din proprietatea privatã a statului ºi administrarea Regiei Autonome a Distribuþiei ºi Exploatãrii Filmelor „RomâniaFilm” în domeniul public al municipiului Petroºani ºi administrarea CL Petroºani. Doi ani mai târziu, însã, omul de afaceri Siminel Iordache a luat în concesiune prin licitaþie publicã fostul Cinematograf Victoria pentru a-i reda funcþionalitatea. Pe lângã
obligativitatea de a-i pãstra obiectul de activitate timp de 5 ani, investitorul anunþa cã vrea sã deschidã ºi o salã de bowling cu douã piste, o salã de jocuri, o casã de pariuri sportive ºi un fast food. Locaþia a fost curãþatã, atât în exterior, cât ºi în interior, iar apoi municipalitatea a decis sã ia înapoi clãdirea pentru a putea finanþa proiectul din
fonduri europene. Tocmai pentru aceste investiþii, omul de afaceri vrea sã îºi recupereze banii, care se ridicã la suma de aproximativ 122.000 lei.
M odernizare
Amplasamentul ºi terenul aferent va fi predat cãtre Compania Naþionalã de Investiþii, care imple-
Parlamentari cu economii la bãncile elene
D
oi parlamentari hunedoreni fãrã restricþii la retragerile de bani din bãncile greceºti. Grecia se confruntã cu probleme financiare deosebite care au repercursiuni ºi în România. Doi parlamentari hunedoreni au economii la bãncile româneºti cu capital grecesc. Este vorba de Carmen Hãrãu care în anul 2002 ºi-a deschis un cont la Banc Post al cãrui valoare la zi este de 16.372 de lei. Un alt parlamentar cu bani depuºi în bãncile elene este Mariana Câmpeanu. Aceasta
ºi-a deschis un cont de economii în anul 2014 al cãrui valoare la zi este de 49.000 de lei. Este însã ºi un parlamentar hunedorean care are datorii la bãncile româneºti cu capital elen. Este vorba de deputatul Mircia Muntean care în anul 2006 a contractat un credit de la Banca Româneascã în valoare de
139.000 de RON. Creditul este scadent în anul 2025. Reprezentanþii Bãncii Naþionale a României îi liniºtesc pe cei care au conturi de economii în aceste bãnci. „Nu vorbim de bãnci greceºti, vorbim despre bãnci româneºti care au avut la un moment dat capitalul de fondare grecesc. Ele se supun legislaþiei româneºti, o legislaþie care prevede, pe de altã parte, garantarea tuturor depozitelor în cuantumul sumei de 100.000 de euro, asta pentru toate bãncile, nu e o condiþie specialã pentru unele. În consecinþã, nu e niciun motiv de preocupare din punctul de vedere al BNR în ceea ce priveºte rezervele sau depozitele cetãþenilor români”, a declarat Dan Suciu, purtãtorul de cuvânt al BNR, potrivit Digi24.
Bancile din Grecia vor ramane inchise pana pe 6 iulie, a doua zi dupa referendum, iar populatia va putea retrage de la bancomate sume limitate de bani. Retragerile de la bancomate vor fi limitate in aceasta
perioada la 60 de euro pe zi pentru greci, in timp ce strainii nu au restrictii. Monika BACIU
menteazã programul. În consecinþã, primãria a comandat efectuarea unui studiu tehnic, un proiect de reabilitare a conematografului, care indicã cu exactitate ce trebuie fãcut ºi unde trebuie intervenit. Documentaþia tehnico – economicã elaboratã pentru obiectivul de investiþii „Reabilitarea ºi modernizarea cinematografului Victoria din municipiul Petroºani” are la bazã concluziile expertizei tehnice ºi ale raportului de audit energetic întocmit la cererea municipalitãþii. Pe de altã parte, pentru a putea fi inclus în programul derulat de CNI, sala de cinema ar urma sã fie transmisã în folosinþã gratuitã Ministerului Dezvoltãrii Regionale, prin CNI, pe toatã durata construirii obiectivului. În schimb, municipalitatea se obligã sã asigure finanþarea pentru racordurile la utilitãþi, sã asigure suprafeþele de teren necesare organizãrii de ºantier, dar ºi sã menþinã destinaþia obiectivului realizat ºi sã-l întreþinã pe o perioadã de minimum 15 ani. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 iulie 2015
Fãrã precedent: 75% avansul pentru mineri
P
remierã absolutã în istoria mineritului din Valea Jiului. Pentru prima datã minerii de la Complexul Energetic Hunedoara nu primesc salariul întreg. Nu sunt bani, iar situaþia financiarã a minelor viabile este una gravã. Oare, începe sfârºitul? Minerii din Valea Jiului nu au primit decât o parte din valoarea avansurilor, care au început sã intre pe carduri marþi dimineaþã, pentru cã miercuri este 1 iulie. Ortacii au luat doar 75%, deoarece CEH trece printr-o situaþie economicã dificilã ºi nu sunt bani suficienþi pentru acoperirea cheltuielilor cu salarizarea. Asta l-a fãcut pe deputatul deputatul Cristian Resmeriþã sã
reacþioneze imediat ºi a cerut demisia directorului general al CEH, Constantin Jujan ºi a liderului de sindicat Petre Nica. „Din punctul meu de vedere, ceea ce se întâmplã acum reprezintã cel mai mare atentat la existenþa mineritului în sine. Jujan continuã vechea politicã a Guvernului PDL ºi, din pãcate, umblã la salariile oamenilor. Eu, în urmã cu câteva sãptãmâni, am atras atenþia asupra faptului cã la CEH se întâmplã niºte lucruri nu tocmai la locul lor. Sãptãmâna trecutã am cerut
demisia ministrului Gerea, pentru cã nu se implicã deloc în rezolvarea problemelor CEH, ºi cred cã azi (n.r marþi, 30 iunie), este absolut necesar ca cei care conduc CEH, cuplul Jujan – Nica sã facã în aºa fel încât sã îºi înceteze activitatea la acest nivel, iar la nivel de CEH sã se facã un management profesionist. Dacã moare CEH va muri întreagã Vale a Jiului”, a precizat Cristian Resmeriþã, deputat PSD de Valea Jiului. Mai mult, deputatul a spus cã la CEH se petrec premiere dupã
Terenul de la Iscroni- dorit în continuare de investitori
M
ai mulþi investitori încã au rãmas interesaþi de suprafaþa de teren pe care este colonia Iscroni-Aninoasa, deºi aºteaptã de mai mulþi ani ca familiile sã fie mutate într-un bloc social iar terenul eliberat.
Încã de pe vremea fostului edil al Aninoasei se tot vorbeºte de construcþia unui bloc social în care familiile nevoiaºe din colonie sã fie mutate. În primul rând pentru a avea condiþii decente de trai ºi nu ca în evul mediu cum se întâmplã în colonie, iar în plus pentru a cosmetiza zona ce lasã o impresie extrem de proastã turiºtilor care vin în staþiunile de schi din vestul Vãii Jiului. Mai existã ºi un al treilea motiv, autoritãþile locale ºi comunitatea având de câºtigat în condiþiile în care locurile de muncã în Aninoasa sunt o raritate iar investitorii mari pot fi numãraþi pe
degetele unei mâini. „Unii dintre potenþialii investitori au renunþat pentru cã ºi-au restrâns politica de expansiune dar mai sunt mulþi alþii. Ca intenþie am vãzut cã ºi Dedeman ori Ambient ar fi interesaþi, sunt mai mulþi investitori care ar vrea sã facã ceva pe acel teren. Eu aº vrea sã vãd aprobat proiectul ºi fãcut blocul, sã pot sã-i mut pe oameni. Apoi dupã ce ecologizez terenul sunt sigur cã oricine vede un teren mare lângã stradã este interesat. Blocul acesta ne dã peste cap tot planul, oamenii
premiere ºi toate în sensul negativ, aºa încât lucrurile au ajus la un nivel extrem de grav. „Faptul cã astãzi se plãtesc doar o parte din salariile oamenilor, reprezintã un al doilea atentat grav la existenþa CEH. Am mai avut un precedent foarte pericolos, ºi anume, cã Termocentrala Paroºeni, pentru prima oarã în istoria de peste 50 de ani a fost opritã, cã nu exista cãrbune sã funcþioneazã ºi, practic, avem în 10 zile douã fapte fãrã precedent: Termocentrala Paroºeni opritã cã nu e cãrbune ºi cã oamenii nu îºi iau salariile”, a mai spus deputatul. Premierul Ponta va afla de la deputatul hunedorean despre aceastã situaþie din Valea Jiului, iar Cristian Resmeriþã spune cã îi cere premierului o soluþie. „Pe
mai vin ºi ne întreabã ce se mai întâmplã cu terenul. Pânã la urmã nu este urât doar pentru Aninoasa, mã refer la cum aratã acum zona, este urât ºi pentru Valea Jiului. Vin turiºtii sã ajungã la Straja sau în Retezat, la Uricani, ºi trec pe lângã colonia aceia urâtã”, declarã primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca. Casele din Colonia Iscroni au o vechime de peste 100 de ani ºi aparþin în mare parte administraþiei locale, însã din cauza vechimii nu mai pot fi reabilitate cu bani publici. Nici nu ar merita investiþia explicã edilii, pentru cã costa mai mult decât dacã ar fi ridicate de la zero. Maximilian GÂNJU
cale electronicã, voi face o propunere ca aceastã conducere sã fie preluatã de o societate specializatã în management de pe piaþa internaþionalã, ca sã conducã acest complex, în aºa fel încât locurile de muncã sã fie respectate ºi CEH sã îºi continue activitatea”, a conchis Resmeriþã.
Conducerea CEH a refuzat sã dea un punct de vedere referitor la acest subiect arzãtor ºi nici liderii de sindicat nu au vrut sã comenteze. În fapt, cele douã pãrþi vor pleca la Bruxelles în aceste zile ca sã dicute cu comisarii europeni problemele CEH. Diana MITRACHE
Abonamente la prima parcare pãzitã din Petroºani
L
ocuitorii din zona Pieþei Centrale a Municipiului Petroºani vor avea la dispoziþie abonamente pentru parcare cu pazã pe timp de noapte.
Administraþia pieþelor lucreazã la un proiect prin care sã poatã încheia abonamente, mai ales cã numãrul ºoferilor care au cãzut victime hoþilor a fost numeros. În aceste condiþii, ºeful Pieþei Centrale, Sorin Creþu, spune cã parcarea pe care o administreazã este supravegheatã video ºi patrulatã de un paznic, iar pe timp de noapte este un loc ferit de hoþi. Preþurile abonamentelor lunare pentru parcarea pe timp de noapte ar putea fi cuprins între 30 ºi 50 de lei dacã proiectul va fi aprobat. M. GÂNJU
4 Actualitate
Doi Tulipani la Universitatea din Petroºani
M
ai mult decât o minune am gãsit în campusul Univeristãþii din Petroºani. Doi Tulipani, acei pomi care înfloresc ca ºi lalelele, galben-portocalii, au fost identificaþi de studenþi ºi acum conducerea instituþiei vrea sã îi protejeze. Asta dupã ce se ºtia cã singurul copac cu lalele este la Iscroni ºi cã el a fost adus tocmai din America de Nord de o familie de baroni vechi ai urbei. Primele poze cu copacii înfloriþi au apãrut recent pe o reþea de socializare ºi aºa au realizat cei din campus ce minune au în curte. Copacii par aclimatizaþi în aceastã zonã ºi, pentru cã înfloresc o datã la patru ani, abia acum au fost remarcaþi. Nimeni nu i-a plantat ºi nimeni nu i-a identificat pânã recent, când florile galben-portocalii au fost remarcate de
cei din campus. „Sunt doi astfel de copaci în cadrul Universitãþii din Petroºani. Sunt foarte mari amândoi. Au ºi pui. Au înflorit ºi aºa ne-am dat
seama cã avem aceºti Tulipani în cadrul Campusului Universitãþii din Petroºani. Intenþia noastrã este sã îi protejãm, sã îi îngrãdim ºi vrem sã îi contactãm pe cei de la Parcul Dendrologic din Simeria, sã vedem ce climat trebuie sã le asigurãm ca sã îi protejãm”, a precizat Conf. Dr. Ing. Marius Marcu, Rectorul Universitãþii din Petroºani. Nici studenþii nu
i-au vãzut pânã acum, dar sunt încântaþi cã au aºa ceva în drumul lor. „Habar nu aveam cã existã astfel de copaci, dar florile lor sunt foarte frumoase ºi le-am remarcat sus. Acum am vãzut pe Facebook niºte poze ºi am început sã îi cãutãm. Credeam cã este doar unul, pe care îl zãream dintr-un laborator, dar apoi mi-a zis un coleg cã mai este unul spre sala de sport. Suntem norocoºi”, ne-a spus un student. Asta, în timp ce alþii din campus,
abia acum îi zãresc ºi le admirã coroana înfloritã. „Nu ºtiam cã avem aºa ceva aici. Dar sunt copaci maturi, aºa cã existau ºi înainte, doar cã poate nu le-am zãrit florile. Acum cred cã au ajuns la vârsta necesarã ºi e foarte bine cã vor fi evidenþiaþi!”, ne-a spus un alt student din campus. Copacii cu lalele sunt specii rare ºi primul astfel de exemplar, care a existat în zonã, poate fi admirat la Aninoasa în Valea Jiului, pe DN 66 A, puþin înainte de intrarea în oraº. Acel copac a fost adus din America de Nord în anul 1880, dar despre cei din campus nu s-a ºtiut pânã de curând. De acum, însã, profesorii de aici vor sã îi punã în valoare ºi, în scurt timp, le vor crea cadrul optim pentru dezvoltare ºi îi vor îngrãdi, ca sã îi facã vizibili pentru toatã lumea. Diana MITRACHE
Cursuri în englezã la Universitatea din Petroºani e vor preda cursuri în S limba englezã la
Universitatea din Petroºani. Acesta este unul dintre primele planuri ale noului rector Marius Marcu, care spune cã, pentru început, vor sã atragã studenþii strãini la disciplinele tradiþionale ºi unice de aici din Petroºani.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 iulie 2015
Planurile pentru viitorul program academic de la Petroºani
includ ºi predarea în limba englezã. Asta pentru cã profesorii de
aici sunt de pãrere cã doar aºa vor atrage ºi studenþii strãini, care în anii comunismului nu lipseau de la Petroºani. Nu este o întoarcere în timp, ci un pas spre viitorul acestei instituþii de învãþãmânt, care are un prestigiu recunoscut în lume. Rectorul Marius Marcu ne spune la ce profile s-a gândit, pentru început. „Eu m-am gândit, urmeazã sã discut ºi cu colegii din Consiliul de administraþie, de la cele douã facultãþi tehnice, în primul rând. Un program în limba englezã pe domeniul minier ºi celãlalt program pe inginerie electricã, calculatoare, inginerie mecanicã, urmând ca, ulterior, sã se dezvolte, în mãsura necesitãþilor, ºi alte programe de acest fel”, a precizat Conf. Dr. Ing. Marius Marcu, rectorul U.P. Imediat ce va fi posibilã aceastã idee a celor
de la universitate, profesorii spun cã vor lua legãtura cu ambasadele din România ale diverselor þãri, pentru a le prezenta astfel oferta de ºcolarizare de aici. Totuºi, pe primul plan râmân studenþii din þarã, care deocamdatã sunt informaþi ce studii pot face aici. „Dorinþa mea este sã urgentãm demararea acþiunilor de a acredita câteva programe de studii în limbi strãine, pentru a atrage mai mulþi studenþi, nu numai de la noi din þarã, sau din zona ºi cred cã este o necesi-
Consiliul Judeþean continuã lucrãrile la Drumul Poºtalioanelor
L
ucrãrile la DJ 666, supranumit “Drumul Poºtalioanelor” sau “Drumul Dracului” (dupã cifrele din compunerea lui) continuã, dupã ce s-a identificat ºi soluþia tehnicã pentru a proteja magistrala de gaz care trece prin zona respectivã.
avut o problemã tehnicã cu niºte traversãri, mai precis 6, ale unei magistrale de gaz. A venti deja soluþia tehnicã pentru a proteja þeava de gaz în zonele care sunt traversate de drum. Acolo avem atribuit un câºtigãtor al licitaþiei, deci practic suntem în procedura de a achiziþiona serviciul, sau sã vedem exact cine va construi protecþia pentru þeava de gaz, ca urmând apoi sã asfaltãm tot drumul pânã la intrarea în municipiul Vulcan”, a explicat Adrian David. Importanþa DJ 666, cunoscut ca ºi "Drumul dracului" sau "Drumul
Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, a declarat cã pe DJ666 a existat o problemã tehnicã, dar acum aceasta s-a rezolvat. “La drumul judeþean Meriºor – Dealul Babii am
tate de a demara aceste acþiuni. Avem intenþia de a trimite scrisori, din partea Universitãþii, cãtre pãrinþii viitorilor absolvenþi de liceu”, a mai precizat rectorul Universitãþii din Petroºani. La Petroºani, studenþii pot urma cursuri de licenþã în: matematicã, ingineria ºi protecþia mediului, informaticã, ori construcþii miniere, electromecanicã, inginerie industrialã, topografie, în domeniul minier, economic, ori ºtiinþe sociale. Diana MITRACHE
Poºtalioanelor" este cunoscutã de sute de ani. În perioada medievalã drumul era folosit intens pentru negoþ, aspect evidenþiat ºi de realizarea Turnului de vama de la Crivadia, însã, calea de acces ºi-a pierdut din importanþã dupã realizarea, în anul 1870, a cãii ferate Simeria-Subcetate – Meriºor –Bãniþa – Petroºani. Iar autoritãþile judeþene au decis sã modernizeze acest drum. Oficialii CJ Hunedoara au precizat cã, odatã implementat proiectul, distanþa dintre Dealul Babii (Vulcan) ºi Meriºor (DN66) se va scurta cu circa 16 kilometri. În plus, s-ar putea vorbi ºi despre dezvoltarea agroturismului în zonã, pentru cã aceastã rutã mai scurtã dar extrem de pitoreascã ar putea fi folositã de cei ce merg spre staþiunile montane Pasul Vâlcan ºi Straja. Car men COSMAN-PREDA
Vitezã ºi adrenalinã în Straja
V
itezã pe traseu montan. Peste douã sãptãmâni în staþiunea montanã Straja va avea loc cea de-a doua ediþie a cupei vitezã pe traseu montan organizat de ACR. Aceastã etapã se organizeazã pe douã zile, în prima zi concurenþii sunt aºteptati pentru verificãrile tehnice ºi pentru înscrieri iar în a doua zi se vor desfãºura manºele concursului. Concursul se adreseazã mai multor categorii de participanþi ºi anume junoiri, avansaþi sau debutanþi. ”Pentru stabilirea clasei în care se încadreazã automobilele echipate cu motor turbo/compresor acestora li se vor aplica urmãtorii
coeficienþi: benzinãturbo cmc x 1.7, diesel-turbocmc x 1.5, benzinã-compresor cmc x 1.6”, spun organizatorii. Pentru clasa Juniori sunt admiºi în competiþie piloþii care nu au împlinit încã vârsta de 18 ani ºi care nu posedã permis de conducere. Pentu înscrierea persoanelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani este necesar ca pe lângã documentele depuse la înscriere sã se depunã o declara-
Complexul Energetic Hunedoara se judecã la Petroºani cu Garda de Mediu
J
udecãtoria Petroºani a înregistrat deja acþiunea în instanþã formulatã de Complexul Energetic Huendoara împotriva Gãrzii Naþionale de Mediu – Comisariatul Judeeþan Hunedoara. Oficialii CEH cer în instanþã anularea procesului verbal de contravenþie din data de 23.06.2015 prin care s-a dispus sistarea activitãþii la Sucursala Electrocentrale Deva ºi SE Paroºeni. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecãtoriei Petroºani, dar încã nu s-a stablit un termen de judecatã. De precizat, însã, cã procesul verbal întocmit de comisarii Gãrzii de Mediu nu produce efecte juridice deocamdatã, în condiþiile în care a fost contestat în instanþã, astfel cã ambele termocentrale pot funcþiona în continuare pânã la o soluþie definitivã a instanþei. Reamintim cã, sãptãmâna trecutã Garda de Mediu a decis suspendarea activitãþii la cele douã termocentrale incluse în
CEH din cauzã cã nu s-au conformat normelor de mediu în vigoare. Comisarii de mediu au precizat cã, în vederea obþinerii Autorizaþiei Integrate de Mediu, la Mintia este necesarã realizarea investiþiilor ce decurg din respectarea Directivei 2001/80/C pentru cele trei instalaþii mari de ardere (IMA1, IMA2, IMA3), respectiv reabilitare electrofiltre, reabilitare azãtoare cu NOx redus. De asemenea, pentru Mintia s-a decis aplicarea unei sancþiuni în valoare de 60.000 lei pentru cã unitatea funcþioneazã fãrã a deþine autorizaþie integratã de mediu. La Paroºeni, în schimb, trebuie finalizatã investiþia privind desulfurarea gazelor de ardere, care este realizatã în proporþie de peste 88 la sutã, respectiv schimbarea tehnologiei de colectare, transport ºi depozi-
tare a zgurii ºi cenuºii, care este realizatã de asemenea în proporþie de aproximativ 55%. Investiþia de aici s-a blocat din cauzã cã CEH nu a achitat TVAul cãtre constructor, dar, odatã cu efectuarea plãþilor, lucrãrile se pot relua în orice moment. Închiderea celor douã termocentrale ar reprezenta cântecul de lebãdã pentru compania energeticã, dat fiind faptul cã veniturile principale pentru derularea activitãþii CEH vin din vânzarea de energie. Car men COSMAN-PREDA
þie notarialã a ambilor pãrinþi prin care aceºtia îºi exprimã acordul ca persoana în cauzã sã participe la etapã sã fie expres menþionat faptul cã tutorii legali îºi asumã întreaga responsabilitate privind faptele minorului pe întreg parcursul desfãºurãrii concursului. Deasemenea trebuie sã prezinte un certificat de absolvire al unui curs de pilotaj
sportiv sau un palmares la Karting sau un palmares Rally Sprint sau palmares VTM organizat în anii anteriori de ACR. Oficialii sau organizatorii pot interzice juniorilor sã ia startul în cazul în care constatã cã poziþia juniorului la postul de pilotaj, vizibilitatea acestuia ori accesul la comenzile automobilului sunt necorespunzãtoare. Monika BACIU
6 Actualitate
Referendum la Universitatea din Petroºani
B
iroul electoral al Universitãþii Petroºani organizeazã un referendum. Sãptãmâna viitoare, la instituþia de învãþãmânt superior din Petroºani va avea loc un referendum pentru stabilirea modalitãþii de alegere a rectorului pentru mandatul 2016-2020. “Referendumul stabileºte modalitatea de desemnare a Rectorului pe baza unui concurs public
sau prin votul universal, direct ºi secret al tuturor cadrelor didactice ºi de cercetare titulare din cadrul univer-
sitãþii ºi al reprezentanþilor studenþilor din Senatul universitar ºi
din consiliile facultãþilor. Metodologia referitoare la procesul
Ultimul cãutãtor de aur din þarã, premiat în campania “Premianþii fãrã premii”
U
rmãtorul protagonist al campaniei noastre este un om care a stat departe de spaþiul mediatic, un om care s-a implicat în viaþa de zi cu zi aºa cum a putut mai bine, pentru cã a înþeles care este esenþa vieþii. Pentru urmãtoarea ediþie am ales sã vã prezentãm un pasionat de muncã. A gãsit primele fire de aur pe când era doar un copil. Acum are 80 de ani, iar aproape jumãtate din viaþã ºi-a petrecut-o în subteran. Ioan Cãtãlina, un bãtrân din satul Stãnija, comuna Buceº, a rãmas ultimul cãutãtor de aur din þarã. Aurarul din judeþul Hunedoara trãieºte înconjurat de paradisul Munþilor Apuseni. Vorbeºte cu drag despre Vârful Bãilor, Piatra Corbului, Dealul Ungurului, Muntele Fericeaua, dar ºi despre Valea Roºie, Dealul Cetãþii ºi Dealul Carnic. Asta pentru cã acestea sunt locurile prin care s-a perindat în întreaga sa viaþã. A hoinãrit ani de zile, singur, prin munþi, a scormonit prin malurile apelor ºi prin cele mai mai ascunse cotloane ale pãdurilor lângã care a crescut. Asta este cea mai mare pasiune a lui ºi are un talent înnãscut în a gãsi o micã avere chiar ºi în cele mai mãrunte pietre. ªi nici nu am putea numi altfel ceea ce face bãtrânul aurar din Stãnija, având în vedere cã de o viaþã culege picãturi de aur de pe bucãþele mici de piatrã. Într-o cutiuþã de plastic, þine câteva pietricele care sclipesc. „Piatra asta am adunat-o de pe un drum forestier. Cu o lupã se pot vedea punctuleþele de aur curat de pe ea”, spune Ioan Catalina, convins de faptul cã munþii noºtri sunt plini de aur, ºi cã fãrã sã ºtim, pãºim de cele mai multe ori pe el.
îngropatã T radiþie de securitate
Demult, acum mai bine de o sutã de ani, majoritatea oamenilor din zonã lucrau la minele de aur. Din asta îºi
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 iulie 2015 de constituire ºi de alegere a structurilor ºi funcþiilor de conducere la nivelul Universitãþii din Petroºani a fost aprobatã de Senatul Universitãþii din Petroºani în ºedinþa din data de 4 iunie 2015”, se aratã în anunþul postat pe siteul Universitãþii Petroºani. Universitatea din Petroºani va fi condusã de conferenþiarul
ciri au fost cu totul îngropate dupã ziua aceea.
lui, mai P asiunea presus de orice
duceau ei traiul. Ioan Catalina îºi aminteºte ºi acum de poveºtile bunicului sãu. Dar foarte mulþi cãutau aurul singuri, prin râurile ºi pârâurile din munþi. Pentru
unui cal ºi nici n-au apucat sã clipeascã când s-au trezit în faþa lor cu un cãlãreþ îmbrãcat într-o hainã de piele lungã ºi neagrã. Au rãmas înmãrmuriþi de spaimã, când
Mult timp a trecut de când nu a mai putut sã caute aur, dar cãderea comunismului a fost un nou început pentru bãtrânul aurar. Cu un ºaitroc foarte vechi ºi cu o hurcã, moºtenite de la bunicul sãu, Ioan Catalina s-a apucat din nou de aceastã îndeletnicire, de care spune cã nu se va lãsa, atât cât va mai fi pe acest pãmânt. Astãzi este un pensionar pe care-l apasã singurãtatea, dupã ce nevasta i-a murit de ani de zile, iar
cã mulþi ºi-au gãsit sfârºitul prin munþi, din cauza lãcomiei, înainte sã porneascã la lucru, cãutãtorii de aur obiºnuiau sã spunã o rugãciune. κi aminteºte ºi cum a început el sã înveþe. Asta se întâmpla mai înainte de 1950, iar pe vremea aceea puteai sã fii chiar ucis dacã erai prins de securiºti. De aceea, începutul a fost foarte greu. Bunicul sãu se temea de faptul cã fiind copil, Ioan s-ar putea lãuda prin sat cu ce face, ºi ar putea fi prinºi. Nu s-a întâmplat, însã, niciodatã lucrul ãsta, ºi totuºi, într-o zi fierbinte de iulie, bunicul sãu a fost prins. Tocmai descãrcase vreo patru saci de minereu, împreunã cu un ucenic ce-l însoþea prin munþi. Au fost surprinºi de zgomotul fãcut de galopul
cãlãreþul i-a luat la rost. „Nenorociþilor, pânã mâine sã nu mai vãd nimic aici. Sã gãsesc totul curat, nivelat ºi frumos, aºa cum a fost, aþi înteles?”, a spus rãspicat omul în negru, ºi dus a fost. Aurarii au rãmas pe gânduri ºi doar dupã vreo orã au putut lua o decizie. Nu se gândeau cã se mai întoarce sã-i verifice ºi astfel ºi-au vãzut mai departe de treabã. Dar n-a trecut prea mult timp ºi calul s-a auzit din nou. De data aceasta, securistul s-a înfuriat ºi ºi-a îndreptat arma cãtre cei doi. Nu a tras decât un foc în aer ºi a plecat dupã ce i-a asigurat cã a doua zi nu va mai fi la fel de îngãduitor. Totuºi, nu s-a mai întors niciodatã. Dar, nici Catalina nu a mai avut parte de lecþiile bunicului sãu. Tainele acestei îndeletni-
fiica i-a plecat de acasã, gãsindu-ºi rostul ei în viaþã. Însã, nu s-a lãsat învins nici de bãtrâneþe, nici de boalã, nici de singurãtate ºi, chiar dacã nu în acelaºi ritm ca-n tinereþe, încã mai cautã aur prin munþi ºi maluri de ape. A reuºit sã-ºi construiascã singur un ºaitroc, care sã-l înlocuiascã pe cel care îl avea de mai bine de 100 de ani. Spune cu mândrie despre acesta cã înlocuieºte un laborator întreg ºi, mai mult, este ºi mai rapid. Ca sã fie totul legal, a umblat ani de zile dupã autorizaþii, ºi mare i-a fost mirarea când a aflat cã e singurul din þarã care doreºte aºa ceva. Crede cã, pe lângã faptul cã oamenii îºi pierd interesul pentru cãutatul aurului din cauza evoluþiei societãþii, mai intervin ºi cheltuielile de zeci de milioa-
universitar Marius Marcu – noul rector desemnat de Senatul Universitãþii, care va ocupa acest post pânã la datã când vor fi alegerile pentru noul mandat. Asta se va întâmpla în lunã martie, ori chiar aprilie a anului viitor, atunci când îi exipra practic mandatul profesorului universitar Aron Poantã. Monika BACIU
ne pentru înnoirea acestor autorizaþii. Face asta din plãcere, însã, ºi pentru cã într-un timp, cãutatul aurului prin munte era tradiþie, îºi doreºte sã ducã aceastã îndeletnicire, atât cât poate, mai departe. Astfel îi trec zilele lui Ioan Cãtãlina. Mai este vizitat, uneori, de tot felul de curioºi veniþi de peste hotare, care vor sã afle poveºtile lui. Spune cã a gãzduit oameni de prin America, Asia, Australia ºi de prin toatã Europa. Alteori, sâmbãta, copiii din sat se mai strâng pe lângã el, pentru a-i asculta poveºtile despre vechii cãutãtori de aur ºi a învãþa tainele acestei meserii. ªtie cã nici unul dintre ei nu se va þine de treabã în continuare, dar bãtrânul le explicã cu rãbdare ce înseamnã sã scotoceºti prin munþi, dupã metalul galben. Nici el nu mai iese la fel de des la cãutat, pentru cã nu mai are atâta putere, iar siliciul îi înþeapã tot mai mult plãmânii. E convins cã Munþii Apuseni mai au aur pentru încã douã generaþii, dar se consoleazã cu gândul cã el este cel care nu a trãdat tradiþia. Iar începând din iarna trecutã, s-a apucat sã aºtearnã pe hârtie tot ce cunoaºte despre aur, tot ce a vãzut ºi tot ce într-o zi va deveni doar poveste. Vã propunem sã ne întâlnim cu acest om, care este un simbol al judeþului Hunedoara, cã suntem mândri de el ºi cã-i mulþumim pentru ceea ce este el ca om. Sâmbãtã, 04 iulie 2015, ora 11.00, domnul Ioan Cãtlina vine sã-l cunoaºtem. Aveþi ocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Iniþiatorii proiectului „Premianþii fãrã premii”
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 iulie 2015
Cercetãtor INSEMEX, martor cheie în proces de ucidere din culpã
E
xpertul INSEMEX Emilian Ghicioi este unul dintre martorii cheie în dosarul Uricani 2011. Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã - INSEMEX Petroºani a realizat expertiza în dosarul Uricani 2011 imediat dupã producerea nefericitului accident în care ºi-au pierdut viaþa cinci mineri. Dupã ce a fost realizatã o contraexpertizã solicitatã de avocaþii inculpaþilor, instanþa de la Petroºani a decis audierea celor care au realizat primul document în care au fost stabilite circumstanþele producerii accidentului. Astfel, cercetãtorul INSEMEX Emilian Ghicioi va fi în faþa magistraþilor. “Amânã judecarea cauzei ºi fixeazã termen la data de
01.09.2015, ora 10:30, termen la care se va proceda la continuarea audierii martorului Ghicioi Emilian”, se aratã în soluþia instanþei de la Petroºani. Cei care au fost la faþa locului imediat dupã producerea accidentului spun cã este puþin probabil cã la patru ani diferenþã sã mai fie identificate noi probe. “Nu ºtiu ce probe noi sau ce dovezi noi ar putea fi evidenþiate în condiþiile în care odatã cu trecerea timpului au fost modificãri care au intervenit asupra poziþiilor locale,
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
pe galeriile la care s-au constatat la data producerii evenimentului.efectele dinamice ºi termice, lucru pe care cercetãtorii de la INSEMEX le-au constatat imediat dupã producerea evenimentului, adicã au fost echipele de salvatori ºi ulterior dupã normalizarea atmosferei subterane au mers cercetãtori care au constatat efectele dinamice ºi termice, amploarea acestora, modul de propagare a suflului exploziei, s-a pus la vremea respectivã în evidenþã producerea fenomenelor de explozie”, a declarat în urmã cu câteva luni Emilian Ghicioi, director tehnic în cadrul INSEMEX Petroºani. În urmã cu un an de zile, expertul INSEMEX, declara cã e prea puþin probabil ca o nouã contraexpertizã sã scoatã alteva în relief în cazul producerii accidentului din data de 5 februarie 2011 de la mina Uricani. ”Elemente noi sau
35.000 pentru reparaþiile parcurilor din Lupeni
B
ani pentru parcuri. Autoritãþile locale de la Lupeni au aprobat alocarea unei sume importante de bani pentru reparaþiile parcurilor din localitate. Nu o datã s-au plâns cetãþenii din municipiul Lupeni de starea deplorabilã a locurilor de joacã. Imaginile postate pe reþelele de socializare nu au rãmas fãrã ecou, astfel cã aleºii locali au ºi luat iniþiativa. “Am alocat suma de 35.000 lei pentru reparaþii curente parcuri. Din pãcate n-am reuºit împrejmuirea mobilierului de joacã cu covor cauciucat (am propus), dar o sã fie protejate, de jur împrejur, cu nisip”, spun reprezentanþii autoritãþilor
elemente în plus nu cred cã ar mai fi. S-ar mai face doar o interpretare ºi eventual s-ar reliefa anumite aspecte neimportante în producerea evenimentului, dar care sã deturneze atenþia de la cauzele producerii evenimentului. Este o prevedere legislativã cã pentru efectuarea expertizelor tehnice nu doar în cadrul exploziilor, pãrþile implicate într-un astfel de proces sã solicite efectuarea unor expertize tehnice judi-
Aproape un milion pentru reparaþiile drumurilor
ai multe drumuri din municipiul M Lupeni vor fi modernizate. Banii vin de la bugetul naþional, iar sumele vor fi repartizate cãtre capitolul drumuri având în vedere solicitãrile cetãþenilor. Aproape un milion de lei au fost alocaþi pentru acest capitol.
“Am alocat suma de 500.000 lei pentru reabilitarea ºi modernizarea drumurilor ºi trotuarelor. 154.000 lei pentru modernizare drumuri, ieºirea din Lupeni spre Uricani, drumul de acces spre Spital, strada 1 Mai, ambele trotuare de pe Bulevard, 346.000 lei pentru modernizarea Calea
ciare fie de pe lista experþilor judiciari, fie la institutele abilitate de statul român. INSEMEX are aceste abilitãri la nivel naþional, fiind singurul institut de acest fel din România care poate efectua expertize tehnice pentru producerea exploziilor sau a altor procese pirogene care au urmat unei explozii sau nu au avut neapãrat legãturã cu o explozie”, a mai declarat Ghicioi Monika BACIU Braii. ªtiu cã nu este mult, mai avem de lucru, dar atât permite bugetul. N-am uitat de Cartierul ªtefan, Cartierul Viitorului, Strada Roºia, Cartierul Barbateni. Am solicitat în ºedinþa ºi sper sã reuºim sã acoperim ºi cartierele menþionate cât ºi altele”, spun autoritãþile locale de la Lupeni. Astfel ºi drumul care face legãtura cu staþiunea montanã Strajã va fi modernizat de cãtre autoritãþile locale. Acest lucru aduce un plus atât pentru cetãþeni cât ºi pentru turiºti. Un alt drum care va fi reparat este cel care face legãtura dintre Lupeni ºi Uricani. Monika BACIU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
locale. Imaginile postate de pãrinþi pe reþelele de socializare aratã cã leagãnele, toboganele ºi balansoarele pentru cei mici sunt rupte, nesigure, gata la orice miºcare sã se dãrâme. Din banii alocaþi de municipalitate vor avea loc lucrãri de reparaþii, dar totodatã se va încerca ºi achiziþionarea de mobilier de joacã nou. Monika BACIU
ANGAJÃRI
Hotel Palace angajeazã director marketing , bucãtar ºi contabilã. Salariu motivant. Detalii la telefon 0751.199.100
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 iulie 2015
Henþ cu mâna
Ne mai regãsim prin Europa?
S-a încheiat recent prima ediþie a Jocurilor Europene, desfãºurate la Baku, în Azerbaidjan. 43 de state de pe bãtrânul continent au fost prezente acolo,
printre care ºi România, cu 147 de sportivi. Printre ei, Simona Bãncilã la tir cu arcul, Simona din Aninoasa. N-a urcat pe vreun podium de premiere, dar a fost acolo... O prezenþã modestã
la nivel continental, doar locul 17, reuºit din cele 12 medalii de aur, argint ºi bronz. Scrima, gimnastica ºi judo au fost sporturile care „ne-au scos”. În rest, sub aºteptãri... Atât s-a putut. Un
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara. Analizã Campionatul 2014-2015 z Minerul Uricani
Rãu... da` mai bine în deplasare! M
inerul Uricani a fãcut unul dintre cele mai slabe sezoane din existenþa de aproape 70 de ani a echipei! Start complet ratat, 0-8 la Cetate Deva, nu a mai putut redresa echipa decât dupã un 1-1 la CS Vulcan, în etapa a 5-a. Turul este în continuare dezastruos, chiar dacã Vasile Scurtu renunþã la funcþia de
Fazã dintr-un meci Minerul Uricani Jiul Petroºani din septembrie 2014 antrenor dupã etapa a 9-a (0-5 la Gloria Geoagiu) în favoarea lui Neculai Baltaru. Final de toamnã pe
68! . .. e , 1 . o N l u Veteran Portarul Traian Câmpean are vârsta anului de naºtere, 1968 (socotiþi dumneavoastrã...), dar tot nu se lasã! A apãrat în ultimii 30 de ani în toatã Valea Jiului, ºi de fiecare datã când vrea sã renunþe nu are cui lãsa locul. „Nu vine nimeni din urmã” spune mereu „Jalon” Câmpean. ªi culmea, a reuºit meciuri memorabile ºi acum, la 47 de ani!
locul 14, loc pe care Uricaniul îl va pãstra pânã la finalul campionatului. Chiar dacã, paradoxal, echipa de pe Jiul de Vest este mai prolificã, per ansamblu, în deplasare (vezi caseta tehnicã), aducând cu patru puncte mai mult din meciurile din deplasare! Vechea gardã – Tr. Câmpean, Anghelina, Vajda, Gabi Trestian, Mihãilescu – nu a putut suplini lipsa de experienþã a unor puºti, talentaþi de altfel, dar necopþi. Chiar dacã Romanesc s-a impus ca un veritabil golgeter, n-a fost suficient. Cu siguranþã, viitorul este unul sumbru. Mai mult ca sigur, o serie din „veteranii”
Paginã realizatã de Genu TUÞU
preview nu tocmai reuºit înaintea Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro din 2016, dar totuºi, pânã atunci mai e ceva vreme. Sã sperãm cã vreme bunã.
Minerul Uricani 2014-2015 Anul înfiinþãrii: 1947 BILANÞ 2014-2015 Locul 14: 28 3 7 18 26-84 16p. -acasã: 14 1 3 10 18-34 6p. -deplasare: 14 2 4 8 8-50 10p. ANTRENORI: Vasile Scurtu (et. 1-9), Neculai Baltaru (et. 10-30) ECHIPA STANDARD: Tr. Câmpean (Beleni) – Anghelina (Epuran), G. Trestian (Dreguº), Bãlãnean (Opriº), Erdös (Fl. Maria) – Vâlcicã (Mihãilescu), Dãrãbanã (Balizs), A. Vajda (Picior), Suvac (Bãescu) – D. Scurtu (Proteasa), Romanesc (Agachi). GOLGETERI: 9 goluri: Romanesc; 6 goluri: Proteasa; 3 goluri: Mihãilescu; 2 goluri: Dãrãbanã; 1 gol: D. Scurtu, Anghelina, Vajda, V. Scurtu, Suvac
Pãdurarul este golgeter Atacantul Petricã Romanesc (24 ani) a fost cu 9 goluri golgeterul echipei. El este un caz mai aparte fiind în funcþia (meseria) de pãdurar al Ocolului Silvic Uricani, locuitor al cãtunului Bilugu, la sud de Uricani, Romanesc s-a impus în acest campionat prin vitezã ºi mult efort fizic (aºa-i stã bine unui pãdurar!), reuºind chiar ºi un hat-trick, trei goluri marcate în penultima etapã, 6-3 cu Dacia Orãºtie. enumeraþi mai sus se vor lãsa la vatrã, ºatunci lucrurile se vor complica.
E posibil ca pânã la toamnã, conducãtorii Uricaniului sã gãseascã soluþii pentru ca echipa
Minerul sã redevinã o forþã, care nu demult se bãtea la ºefia Ligii a IV-a hunedorene.
La Uricani, media de spectatori a fost în jur de 100 de suporteri