Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 873
Cronica Vãii Jiului Marti, 9 Iunie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Magneþii din Saºa, cãutaþi de mascaþii din Gorj
O
acþiune în forþã a poliþiºtilor din cadrul Serviciului Transporturi Feroviare din IPJ Gorj a fost derulatã ieri dimineaþã, în judeþul Hunedoara, pe raza Vãii Jiului, oamenii legii cãutând mai mulþi suspecþi de furturi de pe infrastructura feroviarã. Razia s-a derulat încã de la primele ore ale dimineþii, în zona Livezeni, anchetatorii având indicii cã mai mulþi suspecþi de furturi s-ar afla în cartierul Saºa din Petroºani. Trupele speciale ale Jandarmeriei împreunã cu poliþiºtii au ridicat mai multe persoane pe care le-au dus la sediul Poliþiei Petroºani pentru cercetãri. Poliþiºtii gorjeni aveau informaþii cã în Saºa locuiesc mulþi indivizi care au comis furturi pe segmentul feroviar care strãbate Defileul Jiului ºi au pus circulaþia
trenurilor în pericol. Pe de altã parte, nu este pentru prima datã când poliþiºtii hunedoreni ori cei din judeþul învecinat, descind în cartierul aflat la intrarea în Defileul Jiului pentru a-i sãlta pe hoþii de componente folosite la infrastructura feroviarã. Maximilian GÂNJU
Arºi de vii, mama prea beatã
T
rei copii de un an, 7 ºi 10 ani au pierit în flãcãri în timp ce implorau ajutor, duminicã noaptea la Uricani. Cei trei erau închiºi în casã de mama lor, care era prea beatã sã mai facã ceva ºi privea de jos. Focul s-a extins la întreg blocul, iar femeia se pare cã nu e prima încercare de acest fel, pentru cã ºi-ar mai fi ucis alþi doi copii, împreunã cu concubinul sãu, acum câþiva ani, la Câmpu lui Neag. >>> PAGINILE 4-5
La spital, de la fast food
A
proape 30 de oameni sunt internaþi la spitalul din Vulcan ºi alþi 3 au fost trimiºi la Deva, pentru cã nu mai sunt paturi. Toþi au acuzat dureri abdominale, vãrsãturi ºi stare generalã proastã, dupã ce au mâncat de la un fast food din piaþa Lupeni. Unitatea a fost închisã, dar pericolul nu a trecut, iar medicii se aºteaptã la încã un val de bolnavi. Situaþie fãrã precedent la Spitalul de boli infecþioase din Vulcan, unde nu mai sunt paturi, pentru câþi oameni au nevoie de internare. Toþi au mâncat de la un fast food din Lupeni, unitate aflatã în incinta pieþei din localitate ºi
apoi li s-a fãcut rãu de la mâncare. Sunt aproape 30 de internaþi la Vulcan ºi pentru cã nu mai sunt paturi, restul au fost trimiºi la Deva. „Au fost trimiºi cãtre Spitalul din Deva, secþia infecþioase, defapt 3 pacienþi. De
sâmbãtã ºi pânã acum am avut 29 de prezentãri. 20 de pacienþi sunt internaþi la noi la secþia de boli infecþioase”, a spus dr. Cãtãlin Popa, director medical la Spitalul din Vulcan. Unitatea din Lupeni a fost închisã, imediat ce cazurile au început sã se succeadã, iar medicii au raportat incidentul la DSV. Totul a pronit de la maionezã, dupã cum se suspicioneazã acum,
însã, cu certitudine, doar analizele medicale vor da verdictul. „Putem suspiciona o toxiinfecþie alimentarã, având în vedere tabloul clinic prezentat de pacienþi, însã, con-
firmarea poate fi datã numai în urma rezultatelor de laborator”, a mai menþionat medicul Cãtãlin Popa. Numãrul pacienþilor ar putea sã nu se opreascã aici, pentru cã timp de 3 zile, oamenii au cumpãrat din acea unitate sandviºuri, aºa cã medicii sunt pregãtiþi cu medicamente ºi gata de intervenþie. „Ne aºteptãm, pentru cã, în cursul zilei de sâmbãtã s-au prezentat pacienþi, care au consumat în cursul zilei de vineri. Deci la 24 de ore au debutat simptomele cu greaþã, vãrsãturi, cefalee, preponderent
occipitalã, cu scaune diareice multiple, cam la 24 de ore ºi ne aºteptãm sã mai vinã, cum de altfel s-au mai prezentat ºi luni pacienþi din acelaºi motiv”, a concluzionat directorul medical al Spitalului din Vulcan. Situaþia este una fãrã precedent ºi unitatea din Lupeni a fost închisã pentru verificãri. Surse din rândul DSVSA spun cã acel fast food nu a ridicat nicodatã probleme, dar acum se fac verificãri amãnunþite, pentru cã numãrul celor cu probleme este foarte mare. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Pe o piaþã concurenþialã,
Oltenii cer lichidarea CEH
G
orjenii cer insolvenþa CEH. Oltenii din Gorj vor sã scape de Complexul Energetic Hunedoara ºi sã trimitã societatea în insolvenþã, iar apoi în faliment.
O societate din Mãtãsari judeþul Gorj cere insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara. URESERV, societatea care a furnizat Complexului Energetic Hunedoara benzi transportoare, dar ºi alte echipamente miniere nu ºi-a primit banii, astfel cã aceasta se aliniazã celor care vor lichidarea societãþii energetice hunedoara. Conform datelor, URESERV S.A. oferã produse ºi servicii pentru industrie precum structuri metalice, piese de schimb ºi mententanta pentru benzi transportoare. “Deþinem instalaþii de vulcanizat la cald benzi transportoare cu lãþimi pânã la 2000 mm precum ºi soluþii de vulcanizat la rece-produse Germania”, se aratã pe site-ul societãþii gorjene. Directorul general al
CEH a declarat în urmã cu ceva timp cã dacã ar putea, cei din Oltenia ar scãpa de Complexul Energetic Hunedoara pentru a rãmâne singuri pe piaþa de energie. “Dacã este un an ploios hidro are capacitate mare de producþie, dacã este un an secetos ºi este soare existã capacitãþi instalate mari de fotovoltaice ºi de eoliene care pot sã scoatã de pe piaþã toatã energia termo. Este ºi Complexul Energetic Oltenia care nu are o situaþie grozavã, dar
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 iunie 2015 nu este în situaþia noatrã, funcþioneazã pe aceeaºi piaþã, nu sunt aºa de mari costurile, dar ºi acolo existã o concurenþã cu noi ºi ei dacã ar putea sã ne reducã aceastã activitate cu sigurnaþã ar face-o. suntem la limitã în ceea ce priveºte funcþionarea cu cele douã termocentrale”, a spus Constantin Jujan, în urmã cu câteva sãptãmâni. “Este destul de greu pentru activitatea firmelor cu care Complexul are niºte relaþii contractuale de foarte multã vreme. Unii sunt parteneri tradiþionali, de pe vremea când mineritul funcþiona în cadrul Companiei Naþionale a Huilei sau a Regiei Naþionale a Huilei, furnizori de echipamente, de materiale de schimb cãrora nu le putem facem plãþile. Acolo sunt angajaþi. Este o situaþie dramaticã”, a mai precizat sursa citatã. Astfel, firmã din Gorj se aliniazã celor alte ºapte societãþi care solicitã intrarea în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara. Un rãspuns în acest caz va fi oferit de magistraþii Tribunalului Hunedoara în data de 18 iunie. Monika BACIU
Restart la grãdiniþa de la IG Duca
D
upã ani în care lurãrile de construcþie de la grãdiniþa IG Duca din Petroºani au stagnat, acum consilierii locali de la Petroºani se vor întruni în ºedinþã pentru a aproba alocarea unei sume de bani care are ca destinaþie acest edificiu. Potrivit reprezentanþilor administraþiei publice locale, banii urmeazã a fi folosiþi pentru realizarea unui proiect care sã stabileascã de ce sumã mai este nevoie pentru finalizarea lucrãrilor. “Banii se vor aloca pentru realizarea unui proiect de evaluare care sã stabileascã de ce sumã mai este nevoie pentru continuarea lucrãrilor ºi abia apoi se va ºti de câþi bani e nevoie pentru a termina
construcþia. Este un restart al proiectului. Apoi se va organiza licitaþie pentru a stabili firma constructoare”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Clãdirea care ar fi trebuit sã devinã un edificiu de educaþie pentru sute de copii din Petroºani a ajuns un loc unde boschetarii îºi duc veacul ºi unde persoane diferite se pot droga. Incinta clãdirii a ajuns depozit de gunoaie ºi adãpost pentru
boschetari. Mai grav este faptul cã aici se gãsesc ºi sticle întregi de prenandez, dar ºi pungi cu ajutorul cãrora aceastã substanþã a fost inhalatã. Construcþia edificiului nu a fost finalizatã, iar miniºtrii dau vina pe autoritãþile locale. Condamnatã sã rãmânã la stadiu de construcþie neterminatã sau, mai bine spus, ruinã. Aceasta pare sã fie soarta grãdiniþei de lângã ªcoala Generalã „I.G.Ducã” din Petroºani, pentru care nu se mai
Municipalitatea de la Petroºani cautã salvamar de câteva luni
Î
ncã nu s-a gãsit salvamar pentru bazinul didactic din Petroºani. De câteva luni bune, autoritãþile locale de la Petroºani cautã un salvamar care sã deserveascã bazinul didactic care a fost dat în folosinþã în toamna anului trecut, însã nici pânã acum nu s-a gãsit o persoanã care sã întruneascã condiþiile cerute. Aºa se face cã din nou, municipalitatea de la Petroºani a scos la concurs postul de salvamar. Clubul Sportiv Municipal Jiul Petroºani, organizeazã concurs pentru ocuparea gãsesc fonduri în vederea finalizãrii ei. Asta în ciuda faptului cã ar fi nevoie de locuri suplimentare în grãdiniþe, însã Ministerul Educaþiei nu a mai gãsit în conturi sumele necesare finalizãrii lucrãrilor. Construcþia acestui edificiu a început în anul 2007 ºi nici pânã în prezent nu a fost finalizatã. Pânã la acest stadiu, lucrarea a fost executatã de SC Simar SRL, firmã controlatã de omul de afaceri Alin Simota, care a câºtigat licitaþia organizatã în anul 2007. A încasat aproximativ 1,2 milioane de lei, dar construcþia este departe de a fi finalizatã. Valoarea de adjudecare a fost de puþin peste 1,5 milioane de lei, iar grãdiniþa trebuia finalizatã dupã 14 luni de la demararea construcþiei, respectiv 30.12.2008, însã în 6 ani lucrurile s-au complicat. Monika BACIU
urmãtoarelor funcþii contractuale, în cadrul Compartimentului bazin de înot didactic ºcolar, astfel muncitor calificat (casier) – pe perioadã determinatã ºi muncitor calificat (salvamar) – pe perioadã nedeterminatã. Cei care se vor prezenta la concursul pentru ocuparea postului de salvamar trebuie sã aibã studii generale ºi sã deþinã un atestat de salvamar. Concursul se va organiza la sediul Primãriei Municipiului Petroºani în data de 30.06.2015, ora 10 proba scrisã, iar data ºi ora interviului vor fi comunicate ulterior. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii Jiului | Marti 9 iunie 2015
De nouã ani plãteºte ºi se judecã pentru fanteziile în afaceri ale liderului Adrian Jurca D e nouã ani, problemele lui Iulian Munteanu Antohi, din Petroºani, curg fãrã încetare, aºa cum s-a întâmplat cu toþi cei care au fãcut împrumuturi pentru vestitul ºi controversatul lider al Sindicatului Liber E.M.Livezeni, Adrian Jurca. Rostogolirea datoriilor neplãtite a fãcut ca sumele sã creascã ameþitor, iar oamenii plãtesc ºi vor plãti multã vreme pentru fanteziile investiþionale ale sindicalistului. ªi cum Adrian Jurca nu mai are nimic în proprietate, fiind executat tot pentru datorii, acesta pare cã s-a înseninat pentru cã nu mai are nici o apãsare. Oamenii cãrora le-a cerut ajutorul spun cã Jurca le rãspunde cã el nu se poate plãti nimic pentru cã nu mai are... nimic. Pe de altã, Sindicatul Liber E.M.Livezeni a fost angajat la plata datoriilor prin reprezentantul sãu, acelaºi Adrian Jurca, din banii de cotizaþii ale membrilor. ªi, probabil, pentru a fugi de tãvãlugul grãmezilor de bani care trebuie returnaþi, sume care se umflã cu majorãri ºi penalitãþi pentru neplatã, Sindicatul Liber a fost transformat în Sindicatul ”Noroc Bun”... Iulian Munteanu Antohi este unul din cei mulþi care s-au împrumutat la bãnci ºi CAR-uri pentru afacerile fanteziste ale liderului de sindicat Adrian Jurca, având ca scop îmbogãþirea Sindicatului Liber E.M.Livezeni, pentru cã un sindicat cu bani, este un sindicat puternic, iar liderii pot deveni niºte mici dumnezei. Aºa se face cã Iulian Munteanu Antohi s-au împrumutat la BCR Petroºani, cu suma de 35.000 lei, în anul 2006, în luna august, iar returnarea banilor s-o facã sindicatul lui Jurca. În luna noiembrie, acelaºi an, Sindicatul Liber E.M.Livezeni încheie un contract de împrumut cu Iulian Munteanu, prin care Adrian Jurca angajeazã sindicatul sã plãteascã respectiva sumã în 25 de rate lunare, adicã pânã în decembrie 2008. Doar cã Sindicatul nu ºi-a onorat angajamentul, drept pentru care Iulian Munteanu
Antohi a fost bun de platã. Sigur cã omul s-a dus peste Adrian Jurca încercând sã-l
Livezeni pentru ca instanþa de judecatã sã îl oblige sã plãteascã împrumutul nerestituit, plus dobânzile aferente – 65.627 lei. Instanþa constatã, judecã ºi hotãrãºte. Prin Sentinþa definitivã nr. 1557/2013, obligã pârâtul sã-ºi plãteascã datoria, plus vreo 4900 lei cheltuieli de judecatã.
convingã sã-ºi plãteascã datoria, iar liderul n-a zis nu, dar nu avea de unde. ªi pentru a-ºi demonstra buna intenþie, pentru cã altfel putea ”intra” în zona penalã, preºedintele de sindicat a înºtiinþat oficial recuperatorii cã debitul aparþine Sindicatului ºi nu lui Iulian Munteanu,
iar pentru relaþii suplimentare s-a menþionat pe sine. Degeaba! Pe Iulian Munteanu Antohi îl presa BCR, prin metodele civile, iar suma creºtea. În luna ianuarie 2010, acesta îi cere lui Adrian Jurca sã încheie o conveþie de platã, prin care Jurca, în calitate de preºedinte de sindicat, consimte reþinerea succesivã din cotizaþia sindicatului de cãtre E.M.Livezeni, pânã la achitarea sumei majorate de 40.324 lei. Peste alte patru luni, mai precis în 23 aprilie 2010, Conveþia de platã a fost autentificatã la Notariat, dar suma deja crescuse la 42.384 lei. Tot degeaba! Cum contractul de creditare bancarã fusese încheiat între Iulian Munteanu ºi BCR, Banca se îndrepta împotriva celui cu care încheiase contractul de împrumut. Executorii judecãtoreºti i-au bãtut la uºã, fiind bãgat la platã. Iulian Munteanu a încercat sã gãseascã soluþii, pentru cã în afarã de o platã – 7600 lei, în septembrie 2008, Sindicatul a sistat returnarea, ºi în iulie 2012 îi face plângere civilã Sindicatului
Dar cum un necaz nu vine niciodatã singur, Iulian Munteanu Antohi s-a trezit cu altã dandana. Biroul Executorului Judecãtoresc omite Sentinþa judecãtoreascã ºi trimite tuturor pãrþilor – Munteanu, Casa de Pensii (pentru poprire) ºi BCR (pentru înºtiinþare) – toate documentele întocmite cu încuviinþarea Judecãtoriei Sibiu de înfiinþare a popririi pânã la suma de 81.078 lei, cu toate cheltuielile aferente. Înebunit de situaþie, Iulian Munteanu insistã pe Sentinþa de la Petroºani, drept pentru care executorul înºtiinþeazã ºi Sindicatul Liber Livezeni, dar care sindicat între timp nu mai existã. Contabilul ºef al Minei Livezeni direcþioneazã adresele cãtre... Sindicatul ”Noroc Bun”, acelaºi dar cu alt nume, dar asta nu-i foloseºte lui Munteanu. Ca urmare, Iulian Munteanu Antohi face contestaþie la poprirea fãcutã de executorul
Actualitate 3 judecãtoresc luând naºtere alt proces, care se aflã în derulare la Sibiu. Practic veniturile familiei Munteanu se duc de ani de zile pe fanteziile liderului Adrian Jurca, pe faptul cã respectiva familie i-a acordat încredere, aºa cum au fãcut-o mulþi angajaþi, membri de sindicat. ”Doresc sã se stopeze aceastã situaþie, ca mãcar de acum încolo sã-ºi plãteascã datoria. Cred cã eu am plãtit destul pentru asta” – a declarat Iulian Munteanu Antohi, din Petroºani. Acesta a precizat cã Adrian Jurca i-a spus cã-i pare rãu, dar chiar nu are de unde plãti pentru cã ºi el a pierdut tot ce avea. Dar Adrian Jurca a angajat sindicatul în toatã aceastã ”afacere” prin trei documente succesive, chiar dacã între timp a trecut membrii de sindicat de pe Sindicatul Liber E.M.Livezeni pe Sindicatul ”Noroc Bun”. Deznodãmântul este incert pânã la judecarea contestaþiei existând doar douã variante: cotizaþia membrilor de sindicat sã fie direcþionatã în contul datoriei cãtre BCR sau Iulian Munteanu sã plãteascã ani buni în calitate de contractant direct cu BCR. Adicã, Adrian Jurca, artizanul acestor probleme nu va fi atins pentru cã este sãrac, deºi a distrus multe destine la viaþa lui. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Arºi de vii, mama prea beatã rei copii, de un an, 7 ºi 10 ani au pierit în flãcãri în timp ce T implorau ajutor, duminicã noaptea la Uricani. Cei trei erau închiºi în casã de mama lor, care era prea beatã sã mai facã ceva
instanþã”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Surse apropiate anchetei spun cã mama celor trei prunci ar putea fi anchetatã chiar pentru omor calificat. Anchetatorii nu au exclus posibilitatea ca ea sã fi dat intenþionat foc locuinþei, însã cercetarea este abia la început.
ºi privea de jos. Focul s-a extins la întreg blocul, iar femeia se pare cã nu e prima încercare de acest fel, pentru cã ºi-ar mai fi ucis alþi doi copii, împreunã cu concubinul sãu, acum câþiva ani, la Câmpu lui Neag. Micuþii au fost închiºi în casã de mama lor care a plecat prin oraº dupã bãuturã. Femeia s-ar fi întors când a zãrit flãcãrile ºi chiar ºi-ar fi zãrit unul dintre copii, care era în balcon, dar era prea beatã sã facã ceva. A încercat sã urce, nu a ajuns la etajul IV ºi apoi a fugit, fiind gãsitã ore bune dupã tragedie. În tot acest timp cei mici implorau mila ºi au murit urlând dupã ajutor din spatele uºii metalice încinse de flãcãri ºi închisã de mama, prea beatã sã îi ajute. Vecinii spun cã pruncii trãiau oricum un adevãrat iad. Mama lor era mai mult beatã ºi asta ºtiu cel mai bine oamenii despre ea. Mai mult, soþul sãu este internat la spital, tot din cauza bãuturii. „Le are cu bãutura. Strângea badoage toatã ziua ºi tot ce fãcea bani, dãdeau pe bãuturã amândoi. Îi bãtut ºi ãla ºi e în spital, copiii erau închiºi în casã. Ea cam nu avea curent ºi....”, spune ºocatã de tragedie o femeie din cartier, în timp ce vecina de palier a femeii ne explicã cum s-a petrecut totul duminicã noaptea. „Copiii, primii doi, au
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 iunie 2015
decedat acasã ºi unul în drum spre spital. Ardea totul în jur. Erau cu alcoolul pãrinþii lor, cu bãtãile, copiii mergeau dupã apã, avea grijã fata mare de ei, umblau ºi dupã PET-uri, aia mare þinea casa. Nu aveau apã ºi curent ºi erau foarte sãraci”, ne spune vecina de la etajul IV, care duminicã noaptea nu a putut nici sã iasã din casã cã flãcãrile erau la uºa ei ºi au topit acoperiºul, iar smoala de pe bloc s-a scurs în casa ei. O altã vecinã ne-a spus cã fetiþa de 10 ani era pur ºi simplu chinuitã de ambii pãrinþi ºi bãtutã, chiar dacã era singura care îi îngrijea pe ceilalþi fraþi ai ei. „O trimetea cu cãruicorul cu copilul ºi cu douã bidoane de 5 litri la izvor peste Jiu, ca sã ia apã, cu nici apã nu avea. Dacã nu venea repede, tatãl ei þipa dupã ea de se auzea de aici din stradã ºi o mai ºi bãtea de o auzeau toþi vecinii. Mama lor era beatã,
jos. Când am deschis uºa, douã camere erau deja prinse de foc ºi veneau flãcãri. Pompierii au luat fata, dar prea târziu ºi noi am plecat cu ce aveam pe noi. Tatãl are cirozã ºi ea stãtea jos ºi rãgea ca un animal. Pãi dacã era beatã? Bea spirt medicinal”, ne spune femeia. Flãcãrile au cuprins tot acoperiºul blocului ºi smoala s-a scurs în locuinþele de la ultimul etaj. Oamenii au rãmas þintuiþi în locuinþe de vâlvâtaie, în timp ce mama copiilor era prea beatã sã cheme ajutor. Pompierii s-au cãznit minute în ºir sã
Î
stingã vâlvãtaia. A fost nevoie de 5 maºini de pompieri ºi 30 de pompieri, care au acþionat ore întregi. „Primul echipaj s-a axat pe încercarea de a salva copiii.
Temperatura era foarte mare, condiþii foarte grele de lucru, iar primilor subofiþeri care au intrat acolo li s-au topit efectiv echipamentul ºi cãºtile. În bucãtãrie am gãsit primul copil care a fost transportat la spital, dar a murit. Apoi s-au axat pe cãutarea celorlalþi doi. În altã camerã a mai fost gãsit cel mic, iar al treilea, în balcon. Probabil cã cei mari au încercat sã se salveze, dar uºa era închisã la apartament ºi mama copiilor nu a fost de gãsit”, a declarat Adrian Avram, comandant al Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Totul a pornit de la o lumânare lãsatã probabil intenþionat de mama beatã, care a plecat ºi a încuiat uºa. Femeia a fost gãsitã dupã câteva ore, când s-a dus prin oraº pentru a cere o þigarã ºi acum este cercetatã pentru ucidere din culpã, dar se pare cã nu este la prima încercare de acest fel.
lþi doi prunci au murit sub A privirile mamei denaturate
Mama celor trei minori care au pierit în incendiul de ieri noapte, a mai avut doi copilaºi care au sfârºit tragic. În urmã cu circa zece ani de zile, soþul ei i-a omorât pe cei doi bebeluºi, unul de un an ºi jumãtate iar celãlalt de ºapte luni. Copiii au fost bãtuþi cu cruzime ºi strangulaþi de cãtre criminal iar ea obligatã sã priveascã ororile. Criminalul a fost condamnat ºi a murit în închisoare, iar femeia n-a fost pusã sub acuzare. De aceastã datã poliþiºtii ºi procurorii au deschis un dosar penal ºi o cerceteazã pe femeie pentru moartea copiilor. „S-a întocmit un dosar penal pentru ucidere din culpã ºi se vor cerceta circumstanþele în care a survenit decesul celor trei minori. În mãsura în care femeia va fi gãsitã vinovatã, probabil cã va fi condamnatã de cãtre
ngropaþi de autoritãþile locale
Cele trei suflete nevinovate vor fi îngropate creºtineºte de cãtre primãria din localitate. „Nu are cine sã se ocupe de cele necesare, noi ne vom ocupa. Mama lor trãia din ajutorul social ºi alocaþii, iar actualul soþ este internat în spital. Mai strângea sticle de plastic ºi mai fãcea un ban. Fetiþa era o frumuseþe, eu o ºtiu ºi sunt ºocat de cele întâmplate, îmi pare tare rãu. Categoric ne vom ocupa de cele necesare ”, mai spune Dãnuþ Buhãescu, primarul din Uricani. Autoritãþile locale, dupã o primã evaluare, au estimat cã sunt în jurul a 60 de apartamente afectate. Alte douã tragedii aproape identice au mai avut loc tot în Uricani, în urmã cu câþiva ani. Douã fetiþe au sfârºit carbonizate, în anul 2007, dupã ce au fost închise în locuinþã de cãtre bunica lor care lãsase un reºou pornit. Alþi doi bebeluºi au murit arºi de vii din cauzã cã mama lor a lãsat o lumânare aprinsã în garsoniera în care locuia ºi a plecat sã cumpere pâine de la un chioºc. Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU
L
a începutul lunii iunie, în prima duminicã, momârlanii din Valea Jiului încep urcatul oilor la munte, iar transhumanþa devine realitate ºi în zilele noastre, când, întreaga suflare a satelor de munte se îmbracã de sãrbãtoare. Alãturi de preot, mãsoarã laptele ºi pentru asta încing o scurtã petrecere momârlãneascã la stâna construitã acum mai bine de 100 de ani. Nimeni nu mai ºtie exact cine a ridicat acest adãpost, dar acum, familia Gãlãþan, oameni gospodari ºi cu frica de Dumnezeu, sunt cei care au organizat mãsuratul oilor. Au plecat de dimineaþã de acasã, au înhãmat caii, armãsari de rasã, lãsaþi liberi sã pascã pe munte, ºi s-au aºezat în jurul stânii. Totul este organizat ca la carte, dupã o reþetã doar de ei ºtiutã ºi nimeni nu le iese din cuvânt. O mânã de bãrbaþi, cu fluiere vechi, cântã melodii, în timp ce restul zic þipuituri, un fel de îndemnuri la armonie ºi pace, dar ºi vorbe de falã, pentru cã momârlanii sunt oameni mândri. Cãlare, câþiva tineri. Eu le-aº zice copii, cã nu au mai mult de 15 ani, fete ºi bãieþi, drepþi în ºa, mânã alaiul ºi femeile încing o scurtã horã în bãtãturã. Locul e desprins parcã din basm. Între brazi, într-un luminiº, departe de ochii eventualilor turiºti, momârlanii s-au întins pe o micã pajiºte. Un bordei vechi, cu o camerã e tot ce îi trebuie ciobanului. Acolo sunt vasele noi ºi nici pomenealã de alte facilitãþi. Aici totul e ca acum 100 de ani, cu excepþia vaselor despre care oamenii locului spun cã sunt
Transhumanþa, un secol de tradiþii în Parâng
noi, ca sã fie totul ecologic ºi bun. Tocmai de aceea brânza are aºa gust bun, cã oile pasc iarba asta neatinsã. „Acum facem mãsuratul la stâna
familiei Gãlãþan, din Gura Plaiului, aºa cum îi spunem noi locului acesta. Sunt mai mulþi sãteni la un loc, care au adunat oile, aici sus la munte ºi timp de 3 zile le mulgem. Fiecare mulge oaia lui. Care cât lapte are ºi apoi înmulþim cu 7. La fiecare kg, adãugãm alte 7 pentru brânzã, cã sunt 7 zile. Avem unitãþi de mãsurã în care punem laptele ºi baciul Ion ºi Bãciþa lui, Ileana, le mãsoarã cu atenþie”, spune Dorel Cãlina, unul dintre cei ce conduce ceata momârlanilor la fiecare eveniment al cãtunului.
Momârlanii nu se tem de drum ºi înãlþimi. Bãciþa Ileana Gãlãþan mi-a zis cã pânã în noapte la ora 1,00 a avut treabã. A coborât vacile de aici de sus ºi îmi arãta jos, aproape de oraº, un acoperiº roºu - casa ei. Distanþa pentru aceastã femeie trecutã de prima tinereþe nici nu existã ºi, ajutatã de un cal,
repede putem, cã avem treabã”, spune bãciþa Ileana Gãlãþan. Au trecut anii ºi ciobanii nu mai au aºa multe oi. Nu se mai meritã, dar tradiþia se respectã, indiferent cât de mare este turma. Duminicã, în jurul prânzului, momârlanii au fost toþi prezenþi în Gura Plaiului, îmbrãcaþi de sãrbãtoare ºi cu
zilnic face drumul spre munte, ºi iarna ºi vara. La fel a fãcut ºi acum ºi la fel va face mereu, pânã poate sã umble ºi sã respire aerul rece de aici de sus. „Cine îi obiºnuit cu muntele, urcã uºor. Noi, care aici ne-am nãscut, urcãm fãrã grijã ºi cât vom trãi ºi va vrea Dumnezeu, aici vom fi. De unde am casa, fac o orã, o orã ºi jumãtate. Cât de
preotul cãtunului, care le-a binecuvântat mioarele. „Ne-am modernizat, suntem în UE ºi cu toate astea, aici avem o stânã autenticã. Aºa a fost mereu. UE e un cuvânt spus aiurea, aici, de 100 ºi ceva de ani facem la fel, numai vasele ce s-au mai modernizat de atunci, dar de aia-i bunã brânza noastrã”, a completat ºi baciul Ion Gãlãþan. Au prins vreme bunã, au dansat ºi au cântat la fluier, iar liniºtea locului a fost brãzdatã doar de behãitul oilor ºi nechezatul cailor, care nu prea se împacã ei cu hamul, fiind obiºnuiþi sã stea liberi. „Nu-i greu la stânã, numai sã nu fii singur, cã atunci doar cu fluierul te alini”, ne
mãrturiseºte un alt cioban, venit ºi el în straie populare. Mai sus, au încins ºi o masã, ce a fost binecuvântatã de preot ºi la ceaun au pus berbec. Au mâncat pentru cã se lasã postul ºi de acum oile rãmân sus la munte, unde iarba proaspãtã, rãcoarea ºi aerul tare fac brânza ºi laptele sã
aibã gustul autentic. Sigur cã cel mai mîndru e momârlanul care are oaia ce dã cel mai mult lapte. E o mândrie în sat sã fii primul ºi momârlanii sunt oameni aprigi, gata sã munceascã pentru animale ºi sã îºi creascã ºi copiii în acelaºi spirit. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Arºi de vii, mama prea beatã rei copii, de un an, 7 ºi 10 ani au pierit în flãcãri în timp ce T implorau ajutor, duminicã noaptea la Uricani. Cei trei erau închiºi în casã de mama lor, care era prea beatã sã mai facã ceva
instanþã”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Surse apropiate anchetei spun cã mama celor trei prunci ar putea fi anchetatã chiar pentru omor calificat. Anchetatorii nu au exclus posibilitatea ca ea sã fi dat intenþionat foc locuinþei, însã cercetarea este abia la început.
ºi privea de jos. Focul s-a extins la întreg blocul, iar femeia se pare cã nu e prima încercare de acest fel, pentru cã ºi-ar mai fi ucis alþi doi copii, împreunã cu concubinul sãu, acum câþiva ani, la Câmpu lui Neag. Micuþii au fost închiºi în casã de mama lor care a plecat prin oraº dupã bãuturã. Femeia s-ar fi întors când a zãrit flãcãrile ºi chiar ºi-ar fi zãrit unul dintre copii, care era în balcon, dar era prea beatã sã facã ceva. A încercat sã urce, nu a ajuns la etajul IV ºi apoi a fugit, fiind gãsitã ore bune dupã tragedie. În tot acest timp cei mici implorau mila ºi au murit urlând dupã ajutor din spatele uºii metalice încinse de flãcãri ºi închisã de mama, prea beatã sã îi ajute. Vecinii spun cã pruncii trãiau oricum un adevãrat iad. Mama lor era mai mult beatã ºi asta ºtiu cel mai bine oamenii despre ea. Mai mult, soþul sãu este internat la spital, tot din cauza bãuturii. „Le are cu bãutura. Strângea badoage toatã ziua ºi tot ce fãcea bani, dãdeau pe bãuturã amândoi. Îi bãtut ºi ãla ºi e în spital, copiii erau închiºi în casã. Ea cam nu avea curent ºi....”, spune ºocatã de tragedie o femeie din cartier, în timp ce vecina de palier a femeii ne explicã cum s-a petrecut totul duminicã noaptea. „Copiii, primii doi, au
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 iunie 2015
decedat acasã ºi unul în drum spre spital. Ardea totul în jur. Erau cu alcoolul pãrinþii lor, cu bãtãile, copiii mergeau dupã apã, avea grijã fata mare de ei, umblau ºi dupã PET-uri, aia mare þinea casa. Nu aveau apã ºi curent ºi erau foarte sãraci”, ne spune vecina de la etajul IV, care duminicã noaptea nu a putut nici sã iasã din casã cã flãcãrile erau la uºa ei ºi au topit acoperiºul, iar smoala de pe bloc s-a scurs în casa ei. O altã vecinã ne-a spus cã fetiþa de 10 ani era pur ºi simplu chinuitã de ambii pãrinþi ºi bãtutã, chiar dacã era singura care îi îngrijea pe ceilalþi fraþi ai ei. „O trimetea cu cãruicorul cu copilul ºi cu douã bidoane de 5 litri la izvor peste Jiu, ca sã ia apã, cu nici apã nu avea. Dacã nu venea repede, tatãl ei þipa dupã ea de se auzea de aici din stradã ºi o mai ºi bãtea de o auzeau toþi vecinii. Mama lor era beatã,
jos. Când am deschis uºa, douã camere erau deja prinse de foc ºi veneau flãcãri. Pompierii au luat fata, dar prea târziu ºi noi am plecat cu ce aveam pe noi. Tatãl are cirozã ºi ea stãtea jos ºi rãgea ca un animal. Pãi dacã era beatã? Bea spirt medicinal”, ne spune femeia. Flãcãrile au cuprins tot acoperiºul blocului ºi smoala s-a scurs în locuinþele de la ultimul etaj. Oamenii au rãmas þintuiþi în locuinþe de vâlvâtaie, în timp ce mama copiilor era prea beatã sã cheme ajutor. Pompierii s-au cãznit minute în ºir sã
Î
stingã vâlvãtaia. A fost nevoie de 5 maºini de pompieri ºi 30 de pompieri, care au acþionat ore întregi. „Primul echipaj s-a axat pe încercarea de a salva copiii.
Temperatura era foarte mare, condiþii foarte grele de lucru, iar primilor subofiþeri care au intrat acolo li s-au topit efectiv echipamentul ºi cãºtile. În bucãtãrie am gãsit primul copil care a fost transportat la spital, dar a murit. Apoi s-au axat pe cãutarea celorlalþi doi. În altã camerã a mai fost gãsit cel mic, iar al treilea, în balcon. Probabil cã cei mari au încercat sã se salveze, dar uºa era închisã la apartament ºi mama copiilor nu a fost de gãsit”, a declarat Adrian Avram, comandant al Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Totul a pornit de la o lumânare lãsatã probabil intenþionat de mama beatã, care a plecat ºi a încuiat uºa. Femeia a fost gãsitã dupã câteva ore, când s-a dus prin oraº pentru a cere o þigarã ºi acum este cercetatã pentru ucidere din culpã, dar se pare cã nu este la prima încercare de acest fel.
lþi doi prunci au murit sub A privirile mamei denaturate
Mama celor trei minori care au pierit în incendiul de ieri noapte, a mai avut doi copilaºi care au sfârºit tragic. În urmã cu circa zece ani de zile, soþul ei i-a omorât pe cei doi bebeluºi, unul de un an ºi jumãtate iar celãlalt de ºapte luni. Copiii au fost bãtuþi cu cruzime ºi strangulaþi de cãtre criminal iar ea obligatã sã priveascã ororile. Criminalul a fost condamnat ºi a murit în închisoare, iar femeia n-a fost pusã sub acuzare. De aceastã datã poliþiºtii ºi procurorii au deschis un dosar penal ºi o cerceteazã pe femeie pentru moartea copiilor. „S-a întocmit un dosar penal pentru ucidere din culpã ºi se vor cerceta circumstanþele în care a survenit decesul celor trei minori. În mãsura în care femeia va fi gãsitã vinovatã, probabil cã va fi condamnatã de cãtre
ngropaþi de autoritãþile locale
Cele trei suflete nevinovate vor fi îngropate creºtineºte de cãtre primãria din localitate. „Nu are cine sã se ocupe de cele necesare, noi ne vom ocupa. Mama lor trãia din ajutorul social ºi alocaþii, iar actualul soþ este internat în spital. Mai strângea sticle de plastic ºi mai fãcea un ban. Fetiþa era o frumuseþe, eu o ºtiu ºi sunt ºocat de cele întâmplate, îmi pare tare rãu. Categoric ne vom ocupa de cele necesare ”, mai spune Dãnuþ Buhãescu, primarul din Uricani. Autoritãþile locale, dupã o primã evaluare, au estimat cã sunt în jurul a 60 de apartamente afectate. Alte douã tragedii aproape identice au mai avut loc tot în Uricani, în urmã cu câþiva ani. Douã fetiþe au sfârºit carbonizate, în anul 2007, dupã ce au fost închise în locuinþã de cãtre bunica lor care lãsase un reºou pornit. Alþi doi bebeluºi au murit arºi de vii din cauzã cã mama lor a lãsat o lumânare aprinsã în garsoniera în care locuia ºi a plecat sã cumpere pâine de la un chioºc. Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU
L
a începutul lunii iunie, în prima duminicã, momârlanii din Valea Jiului încep urcatul oilor la munte, iar transhumanþa devine realitate ºi în zilele noastre, când, întreaga suflare a satelor de munte se îmbracã de sãrbãtoare. Alãturi de preot, mãsoarã laptele ºi pentru asta încing o scurtã petrecere momârlãneascã la stâna construitã acum mai bine de 100 de ani. Nimeni nu mai ºtie exact cine a ridicat acest adãpost, dar acum, familia Gãlãþan, oameni gospodari ºi cu frica de Dumnezeu, sunt cei care au organizat mãsuratul oilor. Au plecat de dimineaþã de acasã, au înhãmat caii, armãsari de rasã, lãsaþi liberi sã pascã pe munte, ºi s-au aºezat în jurul stânii. Totul este organizat ca la carte, dupã o reþetã doar de ei ºtiutã ºi nimeni nu le iese din cuvânt. O mânã de bãrbaþi, cu fluiere vechi, cântã melodii, în timp ce restul zic þipuituri, un fel de îndemnuri la armonie ºi pace, dar ºi vorbe de falã, pentru cã momârlanii sunt oameni mândri. Cãlare, câþiva tineri. Eu le-aº zice copii, cã nu au mai mult de 15 ani, fete ºi bãieþi, drepþi în ºa, mânã alaiul ºi femeile încing o scurtã horã în bãtãturã. Locul e desprins parcã din basm. Între brazi, într-un luminiº, departe de ochii eventualilor turiºti, momârlanii s-au întins pe o micã pajiºte. Un bordei vechi, cu o camerã e tot ce îi trebuie ciobanului. Acolo sunt vasele noi ºi nici pomenealã de alte facilitãþi. Aici totul e ca acum 100 de ani, cu excepþia vaselor despre care oamenii locului spun cã sunt
Transhumanþa, un secol de tradiþii în Parâng
noi, ca sã fie totul ecologic ºi bun. Tocmai de aceea brânza are aºa gust bun, cã oile pasc iarba asta neatinsã. „Acum facem mãsuratul la stâna
familiei Gãlãþan, din Gura Plaiului, aºa cum îi spunem noi locului acesta. Sunt mai mulþi sãteni la un loc, care au adunat oile, aici sus la munte ºi timp de 3 zile le mulgem. Fiecare mulge oaia lui. Care cât lapte are ºi apoi înmulþim cu 7. La fiecare kg, adãugãm alte 7 pentru brânzã, cã sunt 7 zile. Avem unitãþi de mãsurã în care punem laptele ºi baciul Ion ºi Bãciþa lui, Ileana, le mãsoarã cu atenþie”, spune Dorel Cãlina, unul dintre cei ce conduce ceata momârlanilor la fiecare eveniment al cãtunului.
Momârlanii nu se tem de drum ºi înãlþimi. Bãciþa Ileana Gãlãþan mi-a zis cã pânã în noapte la ora 1,00 a avut treabã. A coborât vacile de aici de sus ºi îmi arãta jos, aproape de oraº, un acoperiº roºu - casa ei. Distanþa pentru aceastã femeie trecutã de prima tinereþe nici nu existã ºi, ajutatã de un cal,
repede putem, cã avem treabã”, spune bãciþa Ileana Gãlãþan. Au trecut anii ºi ciobanii nu mai au aºa multe oi. Nu se mai meritã, dar tradiþia se respectã, indiferent cât de mare este turma. Duminicã, în jurul prânzului, momârlanii au fost toþi prezenþi în Gura Plaiului, îmbrãcaþi de sãrbãtoare ºi cu
zilnic face drumul spre munte, ºi iarna ºi vara. La fel a fãcut ºi acum ºi la fel va face mereu, pânã poate sã umble ºi sã respire aerul rece de aici de sus. „Cine îi obiºnuit cu muntele, urcã uºor. Noi, care aici ne-am nãscut, urcãm fãrã grijã ºi cât vom trãi ºi va vrea Dumnezeu, aici vom fi. De unde am casa, fac o orã, o orã ºi jumãtate. Cât de
preotul cãtunului, care le-a binecuvântat mioarele. „Ne-am modernizat, suntem în UE ºi cu toate astea, aici avem o stânã autenticã. Aºa a fost mereu. UE e un cuvânt spus aiurea, aici, de 100 ºi ceva de ani facem la fel, numai vasele ce s-au mai modernizat de atunci, dar de aia-i bunã brânza noastrã”, a completat ºi baciul Ion Gãlãþan. Au prins vreme bunã, au dansat ºi au cântat la fluier, iar liniºtea locului a fost brãzdatã doar de behãitul oilor ºi nechezatul cailor, care nu prea se împacã ei cu hamul, fiind obiºnuiþi sã stea liberi. „Nu-i greu la stânã, numai sã nu fii singur, cã atunci doar cu fluierul te alini”, ne
mãrturiseºte un alt cioban, venit ºi el în straie populare. Mai sus, au încins ºi o masã, ce a fost binecuvântatã de preot ºi la ceaun au pus berbec. Au mâncat pentru cã se lasã postul ºi de acum oile rãmân sus la munte, unde iarba proaspãtã, rãcoarea ºi aerul tare fac brânza ºi laptele sã
aibã gustul autentic. Sigur cã cel mai mîndru e momârlanul care are oaia ce dã cel mai mult lapte. E o mândrie în sat sã fii primul ºi momârlanii sunt oameni aprigi, gata sã munceascã pentru animale ºi sã îºi creascã ºi copiii în acelaºi spirit. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 iunie 2015
Primãria Lupeni cheamã la barã constructorii din Straja
A
dministraþia localã de la Lupeni a chemat la barã constructorii domeniului schiabil din Straja, într-un dosar care are ca obiect litigiu privind achiziþiile publice. În faþa instanþei de judecatã s-au aliniat ACOMIN, Kranz Eurocenter, Aviaþia Utilitarã Bucureºti ºi Termogaz Company, care se aflã în reorganizare judiciarã. Dosarul a fost depus la Tribunalul Hunedoara în data de 28 mai, însã magistratul a decis sã se abþinã. “Ia act de abþinerea d-nei judecãtor Duca Corina la judecarea dosarului”, se aratã în motivarea deciziei. La finele anului 2011, Primãria Lupeni a scos la licitaþie proiectul de dezvoltare al Staþiunii Straja. Contractul, în valoare de 152.909.216 lei, a fost adjudecat de asocierea SC Termogaz Company SA Haþeg, SC Acomin SA Cluj Napoca, SC Kranz Eurocenter SRL Piteºti. De când a fost adjudecat proiec-
tul, la Lupeni au ajuns pentru Straja 37 milioane de lei. Potrivit datelor oficiale, pentru domeniul schiabil din Straja, Primãria Lupeni are de încasat aproape 50 de milioane de lei de la Guvern, bani pe care trebuie sã îi achite firmelor intrate în asociere – Acomin ºi Termogaz Company – care au executat lucrãri. Pentru a reduce impactul negativ al restrângerii activitãþii din minerit, începând
cu anul 2011, administraþia localã a municipiului Lupeni a început derularea unui proiect de investiþii în straþiunea montanã traja. Proiectul a fost aprobat de ministerul existent la vremea respectivã, adicã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi are o valoare de 189.607.421,00 lei cu TVA inclus. Potrivit datelor oficiale, în urma unei centralizã ce dateazã de la finele anului tre-
Primãria Petroºani angajeazã director ºi agent de turism
P
rimãria Petroºani cautã director. În urmã cu ceva timp au început lucrãrile la centrul de informare turisticã din Petroºani. Pânã sã fie finalizate acestea, reprezentanþii municipalitãþii vor sã se asigure cu vor fi ºi persoane care sã deserveascã centrul. Astfel, se cautã un director ºi un agent de turism. Persoana care va candida pentru postul de director trebuie sã întruneascã urmãtoarele condiþii. Sã aibã studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã, absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã, vechime în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcþiei de mini-
mum 2 ani, sã fie absolvent al unui curs de agent de turism absolvit cu Certificat de calificare profesionalã recunoscut de M.M.F.P.S.P.V. ºi M.E.N.
cut, la Lupeni, acolo unde funcþioneazã Staþiunea Straja, Executivul a alocat 1,5 milioane de lei. Aici lucrãrile au demarat mai târziu decât în Parâng, dar constructorul s-a miºcat mai repede ºi fãrã prea multe piedici, aºa cã acum putem vorbi despre o modernã telegondolã deja funcþionalã. Dupã ce a executat lucrãri de milioane de lei la dezvoltarea domeniilor schiabile din þarã, firma Termogaz a intrat în insolvenþã. În urmã cu câþiva ani în þarã au început lucrãri de modernizare a domeniilor schiabile. Termogaz Company ºi-a adjudecat multe dintre aceste contracte, a efectuat lucrãri pentru care nu ºi-a primit banii, iar acum a intrat în insolvenþã. Pentru a-ºi recupera banii, administratorul judiciar al firmei cautã dreptatea în instanþã ºi tocmai de aceea a acþionat în judecatã ºi administraþia localã de la Lupeni. Monika BACIU
totodatã candidatul trebuie sã aibã cunoºtinþe de operare pe calculator – Word, Excel, Power Point, Internet, cunoºtinþe de limba englezã nivel avansat, spirit analitic ºi capacitate de sintezã, abilitãþi de comunicare ºi capacitate de lucru în echipã. Candidaþii trebuie sã îºi depãunã dosarele pânã în data de 19 iunie 2015 ºi concursul va avea loc în data de 30 iunie. Concursul constã în 3 etape succesive ºi anume selecþia dosarelor de înscriere, proba scrisa, inclusiv test de verificare a cunostiintelor de limba engleza ºi interviul în cadrul cãruia se testeazã abilitãþile, aptitudinile ºi motivaþia candidaþilor. Se pot prezenta la urmãtoarea etapã numai candidaþii declaraþi admiºi la etapa precedentã. Monika BACIU
Ambulanþã nouã pentru judeþ
nouã ambuO lanþã pentru
judeþul Hunedoara. Inspectoratele pentru Situaþii de Urgenþã au primit 25 de autospeciale pentru transport personal si victime multiple (ATPVM). ªi judeþului Hunedoara i-a fost repartizatã o autospecialã sanitarã. “Maºinile sunt echipate pentru intervenþia la accidente cu victime multiple. Noile dotãri vor ajuta personalul medical în muncã. În ultimii 4 ani, Ministerul Sãnãtãþii a achiziþionat 603 ambulanþe ºi autospeciale prin acord - cadru pentru reînnoirea parcului auto” a declarat ministrul Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu. La finele anului trecut, Serviciului Judeþean de Ambulanþã Hunedoara i-au mai fost repartizate douã ambulanþe, una dintre ele fiind adusã la Petroºani. La acel moment, directorul SJA Hunedoara, Valeria Filimon declara cã ar mai fi nevoie de patru autospeciale pentru a putea funcþiona corespunzãtor. Monika BACIU
Absolvirea coincide ºi cu ºomajul
D
e pe bãncile ºcolii, în ºomaj. Absolvenþii de liceu care nu vor sã îºi continue studiile au posibilitatea de a beneficia de indemnizaþie de ºomaj. Timp ce ºase luni aceºtia vor primi cîte 250 de lei. Pentru a beneficia de acest sprijin financiar absolvenþii trebuie sã se înscrie în termen de 60 de zile de la data absolvirii, ca persoanã aflatã în cãutarea unui loc de muncã, la agenþia de ocupare a forþei de muncã, în raza cãreia îºi are domiciliul. În aceastã perioadã tinerii pot sã îºi caute un loc de muncã. În cazul în care în acest interval de timp, absolvenþii îºi gãsesc un loc de muncã mai beneficiazã de o sumã de bani în cuantum de 500 de lei ca primã de încadrare. Acest drept se solicitã în termen de maximum 60 de zile de la data angajãrii. (Monika BACIU)
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 iunie 2015
Lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în Parâng, continuate cu bani de la Ministerul Dezvoltãrii
N
u mai puþin de 20.000 de lei vor fi investiþi în perioada urmãtoare în proiectul ce vizeazã dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng. Banii vin de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, care a semnat contractul de finanþare. Potrivit primarului Tiberiu Iacob – Ridzi, banii sunt alocaþi în cadrul Programului Naþional de Dezvoltare Localã si sunt destinaþi obiectivelor de investiþii ce au ca scop punerea în valoare a potenþialului turistic local. Contarctul de finanþare a fost semnat de MDRAP, reprezentat
de ministrul Liviu Dragnea ºi Unitatea Administrativ Teritorialã Municipiul Petroºani, reprezentatã de primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. Edilul a menþionat cã suma de 20.000 de lei va intra în bugetul Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din cadrul
Primãriei Municipiului Petroºani pentru continuarea proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil din staþiunea Parâng. De precizat cã valoarea totalã a investiþiei din Parâng este de 361,220 milioane de lei ºi, în funcþie de alocaþiile bugetare anuale, pentru finalizarea acestui proiect în anii urmãtori se vor încheia noi contracte de finanþare, spun oficialii MDRAP. Proiectul pentru Parâng este extrem de îndrãzneþ ºi vizeazã realizare a unui uriaº
Avem un nou calendar de scumpire a gazelor
G
uvernul a convenit cu Comisia Europeanã (CE) un nou calendar de liberalizare a preþului gazelor pentru consumatorii casnici, care prevede majorãri anuale, nu trimestriale ca pânã în prezent, cu câte 6 lei pe MWh. Conform acestui calendar, avizat de Executiv, preþurile la gazele pentru consumatorii casnici vor creºte de la 53 lei/MWh la 60 lei/MWh, din iulie acest an, la 66 lei/MWh în 2016, la 72 lei/MWh lei în 2017 ºi la 78 lei/MWh în 2018, informeazã Mediafax, citând surse oficiale. România s-a angajat
faþã de Comisia Europeanã ºi Fondul Monetar Internaþional sã elimine preþurile reglementate în sectorul gazelor ºi energie electricã. Piaþa de gaze a fost liberalizatã pentru companii în 1 ianuarie 2014, astfel cã în prezent doar populaþia mai primeºte gaze la preþuri reglementate. În negocierile de la
Vremea va fi mai caldã decât în mod obiºnuit
R
egimul termic va fi unul mai cald decât în mod obiºnuit în urmãtoarele douã sãptãmâni. Vor fi ºi intervale de timp cu instabilitate atmosfericã, reiese din prognoza Administraþiei Naþionale de Meteorologie /ANM/, valabilã pentru perioada 8-21 iunie,
începutul anului, Fondul Monetar Internaþional ºi Comisia Europeanã au cerut Guvernului sã creascã preþul gazelor pentru populaþie ºi centrale de energie termicã (CET) de la 53,3 lei la 62 lei MWh, de la 1 aprilie. Guvernul a avansat preþul de 58 lei, neacceptat de FMI ºi CE. Refuzul de a creºte preþul la gaze a fost unul dintre motivele pentru care nu a fost încheiatã o nouã scrisoare de intenþie la acordul
publicatã luni. La munte, pe tot parcursul intervalului, vremea va fi mai caldã decât în mod obiºnuit în aceastã perioadã din an, astfel cã vor fi, în medie, valori maxime de 17-20 de grade ºi minime de 8-11 grade, pentru perioada 14-15 iunie fiind posibile temperaturi chiar ºi mai ridicate. Instabilitatea atmosfericã se va manifesta în special în zilele de 10 ºi 11 iunie, dar ºi în perioada 15-17 iunie, când aversele se vor semnala pe spaþii mai extinse ºi vor fi posibile cantitãþi de apã mai însemnate.
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
complex turistic pentru sporturi de iarnã, ce ar fi transformat staþiunea într-una dintre cele mai moderne din Europa. Lipsa banilor, care trebuiau sã vinã de la Guvern, a fãcut, însã ca lucrãrile sã se desfãºoare extrem de lent. Pânã acum, în cadrul proiectului au fost amenajate pârtiile de schi, bazinul de apã pentru instalaþiile de zãpadã artificialã, au fost achiziþionate instalaþiile propriu – zise, tunurile de zãpadã, ratrakurile, echipamentele pentru pârtii, dar a fost construit ºi
un nou telescaun, care pleacã de la Cabana Rusu. Domeniul schiabil din Parâng ar urma sã se întindã pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii, iar pentru accesul facil ar urma sã fie amenajatã ºi o
cu FMI. Conform calendarului convenit de Guvern în 2011 cu FMI ºi CE, preþul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit sã creascã de la 53,3 lei MW/h în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 ºi la 62 lei în iulie 2015. Creºterea preþului a fost însã amânatã de Guvern, care doreºte prelungirea calendarului de eliminare a preþurilor reglementate cu trei ani, pânã la 30 iunie 2021.
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -17.90 lei - Ceafã porc cu os - 14.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 3.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
telegondolã. Licitaþia pentru realizarea lucrãrilor cuprinse în proiect a fost câºtigatã de asocierea de firme Kranz Eurocenter Piteºti – Acomin Cluj ºi Doppelmayer Austria. Car men COSMAN-PREDA
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 iunie 2015
Henþ cu mâna
De ce nu vor în Liga a IV-a? De ani de zile, lupta pentru locul 1 în Liga a V-a Hunedoara este una viu disputatã, acerbã chiar. Sunt câteva echipe, acolo sus la vârf, care se „bat” la titlu, dar surprizã, îºi doresc doar
locul 1 ºi atât: nu vor în Liga a IV-a! ª-atunci de ce atâta zdroabã? Întotdeauna, între echipele mici, a existat acea rivalitate enormã: Gen. Berthelot, Rãchitova, comuna Pui, de ani de
zile se bat acolo, la primul loc, pe care pânã la urmã îl refuzã. Principala problemã pe care o ridicã aceste echipe este obligativitatea de a avea o echipã de juniori. Sã fim serioºi! La nivelul ãsta, câns se ºtie ce mai sunt cheltuielile ºi eforturile, unde majoritatea echipelor provin
din mediul comunal, este aproape imposibil sã mai cheltuieºti ºi cu o echipã de juniori. Care oricum nu ajung nicãieri... Mãcar aºa, dai frâu liber pasiunii unor oameni care joacã din plãcere, care în general nu au pretenþii de a ajunge pe marile trepte ale fotbalului european!?
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
100 de spectatori (!?) la succesul Devei z Jiul Petroºani încheie campionatul fãrã victorie de cinci etape, dupã 2-4 acasã cu Aurul Brad, pentru jiuliºti marcând Ad. Ilie ºi Graur. z C.S. Vulcan încheie bine, 2-0 cu Retezatul Haþeg (goluri Roºca ºi Miclãuº), deºi la 0-0, Sg. Maier a trimis în barã dintr-o loviturã de la 11 m. z Inter Petrila a reuºit în final locul 4, dupã victoria cu 4-0 cu Minerul Uricani (goluri Torkos, Bocu, Duma, Ad. Dolha). z Cetate Deva a umilit cu 12-1 pe Victoria Cãlan (Pribac ºi Silv. Boloº au reuºit câte o triplã) spre
Fazã de atac a Lupeniului la poarta lui Cibotaru (Aurul Certej) bucuria celor... 100 de spectatori!? z Primarul Petru Mãrginean (Deva) a oferit trofeul de câºtigare a Ligii a IV-a echipei sale, Cetate Deva. z ªoimul Bãiþa a reuºit un 1-1 la Universitatea
Petroºani, dupã ce gazdele au deschis scorul din penalty, prin Grigoraº. z Petroºenenii au încheiat meciul fãrã Grigoraº ºi Chiruþã, eliminaþi de arbitrul Sergiu Stanca (Orãºtie).
Hercules Lupeni – Aurul Certej 7-0 (5-0)
Final cu poftã de goluri
Venitã la Lupeni mai mult sã facã un act de prezenþã, echipa din Certej s-a trezit în faþa unui adversar cu chef de fotbal, chiar dacã a jucat cu câteva improvizaþii pe unele posturi, care au suplinit bine absenþele lui Baltaru, Ungurianu, Curtean sau D. Ursachi. Cu un Rere Moldovan exploziv ºi rapid, cu un M. Filip bine marcat
Ar fi bine dacã A.J.F.-ul hunedorean ar gãsi toleranþã la acest nivel, nu de alta, dar în felul acesta, vom avea o sutã de ani de-acum încolo acelaºi tablou la Liga a IV-a iar dedesubt”, la a V-a, va dispãrea pasiunea.
în atac, cu Brânduºa care ºi-a câºtigat un meritat post de titular, echipa lui Dan Voicu a marcat de ºapte ori ºi o mai putea face de cel puþin patru ori: min. 26 Brânduºa rateazã din 4 m, min. 30 R. Moldovan trimite razant pe lângã poartã, min. 52 portarul Cibotaru respinge „bomba” lui Soare, min. 85, M. Dumitrescu ºuteazã în transversalã de la 35 m! În tot acest timp, oaspeþii au avut o singurã ocazie de gol, când în min. 41 portarul Lupeniului, Adi Farcaº, are o intervenþie uluitoare la ºutul lui Al. Constantin. Meci, practic, fãrã istoric, în care Hercules Lupeni a mai demonstrat încã o datã cã îºi meritã pe deplin locul ocupat în campionat. Cine ºtie, poate la anul, nãzuinþele vor fi altele...
Brânduºa a marcat primele douã goluri la Lupeni
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Hercules Lupeni – Aurul Certej 7-0 (5-0) Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): A. Farcaº - Filip, Savu, M. Dumitrescu, Harangozo I – Harangozo II, Ciocârlan, Al. Cojocaru (min. 50 Soare), M. Pop – R. Moldovan, Brânduºa (min. 66 Ifrim). Aurul Certej (antr. Gabi Constantin): Cibotaru – Tescu, Gal, Hort, Bg. Ciobanu – And. Botezat, Vasiu, Uruci, Al. Constantin – Al. Botezat, Bozeºan. Arbitru: Daniel Thirt – Cãlan Obs. AJF: Ion Iusco – Veþel Spectatori: 400 GOLURILE: 1-0: Brânduºa (min. 10), gol din 4 m, la centrarea lui R. Moldovan; 2-0: Brânduºa (min. 20), cu latul din 14 m, la o pasã a lui R. Moldovan; 3-0: R. Moldovan (min. 37), întoarce trei fundaºi ºi înscrie superb de la 6 m; 4-0: R. Moldovan (min. 39), din acþiune; 5-0: M. Filip (min. 44), dribleazã trei adversari ºi înscrie; 6-0: Harangozo I (min. 70), din acþiune; 7-0: R. Moldovan (min. 73), din acþiune
Fotbal juniori
Fotbalul nu are vacanþã! Chiar dacã toate competiþiile oficiale s-au încheiat la nivelul copiilor ºi juniorilor – excepþie, Cupa Grassrouts la nivel AJF Hunedoara, aflatã în derulare –, iatã cã antrenorul Iosif „Ecsy” Izsak de la Iosif Izsak în aºteptarea Pro Fair ediþiei a 2-a a Cupei Play Vulcan “Fair Play” la Vulcan a marºat pentru organizarea ediþiei a 2-a a Cupei Fair-Play. Ea cuprinde zeci de elevi de pe raza municipiului Vulcan, ce va cuprinde 12 echipe – patru ºcoli gimnaziale, Nr. 1, 4, 5 ºi 6 – grupate pe categorii de vârstã: cl. I-III, cl. IV-V, cl. VI-VII), fiecare ºcoalã participând cu câte trei echipe. Vor fi echipe formate din 6+1 jucãtori, pe câte douã reprize x 15 minute. Competiþia se va desfãºura în intervalul 10-12 iunie a.c. la stadionul „Central” din Vulcan. „Mã bucur cã vom reuºi sã organizãm aceastã competiþie, cu sprijinul profesorilor de educaþie fizicã de la cele patru ºcoli, Marius Ciungan, Amaximoaie, Gh. Achim ºi Mihai Porkolab, care au îmbrãþiºat ideea cã toþi copiii au nevoie de miºcare. Cred cã va fi o competiþie reuºitã, la care vor rãspunde zeci de copii de la ºcolile gimnaziale din Vulcan” a spus Iosif Izsak.
10 ANI ÎN CAMPIONATUL UNGAR
Iosif Izsak (n. 3 iulie 1967) a jucat la Minerul Vulcan între 1980-1933, apoi a trecut un sezon (1993-94) la Jiul Petroºani, dar consacrarea a cunoscut-o în cele zece campionate (1994-2004) din Ungaria, unde cu echipa F.C. Tiszakecske a promovat în prima ligã! Dupã un alt sezon la Inter Petrila (2004-2005) ºi o escalã în Ungaria, a revenit la Vulcan, dedicându-se muncii de antrenor.