CVJ NR. 872 LUNI 8 IUNIE 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 872

Cronica Vãii Jiului Luni, 8 Iunie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

ApaServ, investiþii de 70 de milioane de euro în vestul Vãii Jiului

A

paServ Valea Jiului, noi investiþii în valoare de aproape 70 de milioane de euro. eprezentanþii societãþii de apã din Valea Jiului ºi-au fãcut deja planurile pentru noile investiþii ce urmeazã a fi realizate pentru cetãþeni.

Acum se încearcã obþinerea fondurilor necesare pentru implementarea proiectelor.

“Suntem primul operator de servicii de apã ºi canalizare din România care deja nu doar cã are în vedere noi investiþii în aceastã direcþie, dar deja am trecut de fazele iniþiale de discuþii, am contractat ºi firma de consultanþã ºi ne aflãm deja într-o etapã înaintatã de elaborare a documentaþiilor tehnice, studiilor de fezabilitate, în vederea accesãrii de fonduri europene pentru execuþia lucrãrilor”, a declarat Costel Avram, directorul general al ApaServ Valea Jiului.

Noul proiect european este estimat la o valoare totalã de 67 milioane de euro.

Reprezentanþii societãþii de apã au în vedere reabilitarea

reþelelor de canalizare menajerã pe o lungime totalã de 44 de kilometri, în localitãþile Petrila, Petroºani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni ºi Uricani), reabilitarea unui numãr de 3 surse de apã, respectiv captãrile de la Jieþ, Polatiºte ºi Izvoru, reabilitarea magistralei de aducþiune a apei potabile Valea de Peºti – Petroºani pe o lungime de circa 26 kilometri, reabilitarea staþiilor de tratare a apei potabile Tãia ºi Zãnoaga, reabilitarea unor reþele de distribuþie a apei potabile din Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani pe o lungime totalã de circa 64 de kilometri.

Prioritare vor fi investiþiile din partea de vest a Vãii Jiului, având în vedere faptul cã acolo nu au fost executate lucrãri în prima parte a programului derulat de ApaServ Valea Jiului.

Monika BACIU

Acum 495 de ani (9 iunie 1520) a avut loc

Prima „unire” a Vãii Jiului cu Þara Româneascã

Î

nainte de încercarea lui Mihai Viteazul de a uni cele trei þãri române (1600) sau de Marea Unire a Transilvaniei cu România (1918), Valea Jiului a fost pusã în faþa unei situaþii istorice de a fi sub sceptrul domnesc al Þãrii Româneºti (Valahia). Se întâmpla în urmã cu 495 de ani, în vara lui 1520. Era un act de alipire semnat de domnitorul Neagoe Basarab. >>> PAGINILE 4-5

Nedeia Vulcãneanã se apropie de start

D

e la muzicã popularã, nedeia din Vulcan a devenit o adevãratã petrecere ce þine timp de 3 zile, cu ritmuri colorate, cu trupe cunoscute din þarã, soliºti locali ºi o paradã a costumelor tradiþionale. De aceastã datã manifestarea se þine în centrul oraºului, aºa cum a promis primarul Gheorghe Ile. Nedeia Vulcãneanã va avea loc la finele lunii iunie la Vulcan ºi, spre deosebire de anii trecuþi, manifestãrile se mutã în zona din faþa primãriei din localitate. Gheorghe Ile recunoaºte cã totul

a pornit de la ideea de a promova tradiþiile locale ºi cã, an de an, s-a mai adãugat câte o manifestare, aºa încât acum þine 3 zile. „Cu toate cã, la început, a fost doar muzicã popularã, acum avem ºi

muzicã pop, rock, cu fiecare an am extins ºi sâmbãta festivalul, apoi, în alt an, am extins ºi vinerea ºi am invitat talentele locale, pentru a recruta cu adevãrat copiii talentaþi.

Duminica este partea mai palpitantã, când pe Bulevardul Mihai Viteazul avem parada portului popular ºi, desigur, intrã în marº, în aplauzele tutur-

or, ºi sportivii ºi ansamblurile coordonate de Consiliul local, care vor defila pe bulevard. Ne oprim apoi sus la Brazi”, a spus Gheorghe Ile, primarul

municipiului Vulcan.

Deocamdatã, primarul Gheorghe Ile nu a vrut sã facã public numele trupelor ce vor concerta, dar a promis o ediþie de neuitat a acestui eveniment. „Sâmbãtã seara, în

ultimul week-end al acestei luni, va avea loc un concert de muzicã pop, rock ºi muzicã uºoarã, cu formaþii consacrate din România. Este o surprizã ºi nu divulg asta pânã la Nedeia Vulcãneanã”, a mai spus Ile. Nedeia Vulcãneanã ajunge în 2015 la ediþia cu numãrul 43, iar an de an, de aproape o jumãtate de veac, localnicii de aici s-au adunat la începutul verii pentru a sãrbãtori oraºul ºi a promova tradiþiile locale.

Diana

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 iunie 2015

Cristian Resmeriþã, noul preºedinte Introducerea gazului în al organizaþiei PSD Lupeni apartamentele din Lupeni, pe prea multe emoþii, ultima sutã de metri F ãrã Cristian Remeriþã a fost

P

ales preºedintele organizaþiei municipale a PSD Lupeni, atmosfera lucrãrilor Conferinþei de dare de seamã ºi alegeri fiind una destinsã fãrã tensiuni ºi jocuri de culise, aºa cum s-a întâmplat în alte pãrþi.

“Trebuie sã rãspândim valorile, ideile ºi conceptele social-democrate in cercuri cat mai largi, iar noi, social-democraþii, sa fim din ce in ce mai multi si mai uniti pentru a putea avea rezultate cât mai bune”, a declarat Cristian Resmeriþã, noul preºedinte al PSD Lupeni.

Organizaþia PSD Lupeni este o formaþiune politicã numeroasã, cu un numãr de 1371 de membri ºi numeroºi simpatizanþi ºi este cea mai puternicã organizaþie politicã din judeþ. Rezultatele obþinute de PSD Lupeni cu prilejul diverselor alegeri locale, parlamentare , europarlamentare ºi prezidenþiale în decursul ultimilor 15 ani, au plasat-o pe primul loc în judeþ ºi chiar la nivel naþional.

Pe lângã preºedintele organizaþiei, Cristian Resmeriþã, cu unanimitate de voturi a celor 133 de delegaþi prezenþi la Conferinþã, au fost desemnaþi ºi ceilalþi membri ai biroului executiv, respectiv Viorel Iacob Mesaroº –

entru municipiul Lupeni, alimentarea cu gaz a fost unul dintre proiectele pe care administraþia localã si l-a dorit implementat în întregime, pânã la finele acestui an.

preºedinte executiv, Cornel Damon Lungan – vicepreºedinte, Maria Pestrea (preºedinta OFSD) – vicepreºedinte, Viorel Vasian (preºedintele Seniorilor) – vicepreºedinte, Costicã-Felix Someºan (liderul organizaþiei de tineret) – vicepreºedinte, Ilie Romoºan – vicepreºedinte, Dan Marcu – secretar executiv, Leontina Stanciu – trezorier, Nicolae Tuvene, Teodor Mangu, Olimpiu Stoicuþa, Gheorghiþã Manolache, Ion Pîrvulescu, Teofil Dobrean, Rodica Cîmpean, Lucian Resmeriþã, Darius Cîmpean, Ovidiu Adrian Misaroºi, Florica Borc, Florinel Nicuºor Chiroºca – membri.

Planurile de viitor ale noii echipe de conducere au ca obiective principale: finalizarea proiectelor aflate în curs de derulare alãturi de viceprimarul ºi actuala echipã de consilieri ai Primãriei Lupeni si câºtigarea alegerilor locale ºi parlamentare ce vor avea loc în 2016 .

Marius MITRACHE

Cu câteva luni în urmã, atunci când se efectua recepþia conductei de gaz care asigura branºarea la reþeaua de gaz a unui numãr de aproximativ 1700 de apartamente, deputatul Cristian Resmeriþã, cel care a avut o contribuþie importanta la realizarea acestui proiect, prezent la eveniment, vorbea plin de speranþã despre faptul cã va face tot ce ii stã în putinþã ca pânã in varã, sã se finalizeze introducerea gazului metan în toate blocurile din localitate. Acesta fiind, de altfel, unul din cele mai importante proiecte din ultimii 10 ani pentru municipiul Lupeni.

Zilele trecute deputatul Cristian Resmeriþã alãturi de Nicolae

Laurenþiu Nistor: Un procuror DNA Doi tineri din nu poate fi mai presus de Parlament! Lupeni, rãniþi în

S

ocial democraþii din judeþul Hunedoara merg pe mâna lui Ponta, urmãrit penal de procurorii DNA, iar liderul organizaþiei judeþene îi cere sã reziste presiunilor ºi sã nu demisioneze.

PSD Hunedoara, printr-un comunicat de presã, menþioneazã ºi moþiunea de cenzurã a liberalilor ºi cred cã n-ar fi tocmai o coincidenþã demersul juridic împotriva premierului. Astfel, PSD Hunedoara anunþã cã îl susþine pe Victor Ponta în funcþia de premier, deoarece „prezumþia de nevinovãþie primeazã, iar demisia nu poate veni în mod forþat în urma citãrii de cãtre DNA pentru audieri" ºi "respinge în totalitate”

ideea demisiei acestuia. „Prezumþia de nevinovãþie primeazã, iar demisia nu poate veni în mod forþat în urma citãrii de cãtre DNA pentru audieri în ziua în care Partidul Naþional Liberal depune o moþiune de cenzurã.

Mandatul de premier a fost atribuit lui Victor Ponta în mod democratic de cãtre Parlamentul României, iar demersul preºedintelui Klaus Iohannis, privind solicitarea de demisie a premierului, nu este decât o abor-

dare politicianistã, în afara cadrului constituþional ºi nu are decât rolul de a sprijini PNL în demersurile sale. Klaus Iohannis, ca preºedinte al tuturor românilor, trebuie sã dea dovadã de imparþialitate, iar pânã când justiþia îºi spune cuvântul era firesc sã fie reþinut în declaraþii”, se aratã în comunicatul de presã semnat de preºedintele organizaþiei judeþene, deputatul Laurenþiu Nistor.

Liderul PSD mai susþine cã „un procuror DNA nu poate fi mai presus de Parlament, Guvern ºi de cetãþenii acestei þãri! Acest fapt nu ar însemna altceva decât dictaturã, iar România nu se poate întoarce în haos ºi la vremuri pe care nu ºi le mai doreºte".

M. GÂNJU

urma unui accident

D

oi tineri din municipiul Lupeni au fost implicaþi într-un accident rutier petrecut pe DN 66, aproape de Simeria, din cauza unui ºofer neatent.

Unul dintre tineri, pasager, a fost rãnit grav iar cel care conducea motocicleta a suferit rãni uºoare. „În data de 06.06.2015, în jurul orei 15:45, un bãrbat în vârstã de 42 de ani, din oraºul Cãlan, în timp ce conducea o autoutilitarã pe DN66, pe raza comunei Bãcia, din direcþia DN7 – Cãlan, a efectuat un viraj spre stânga fãrã sã se asigure corespunzãtor ºi a acroºat motociclul condus din aceeaºi direcþie de mers de cãtre un tânãr în vârstã de 28 de ani, din municipiul Lupeni, care se încadrase în depãºirea autoutilitarei”, aratã IPJ Hunedoara. ªoferul dubiþei este cercetat pentru comiterea infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã.

Maximilian GÂNJU

Coþop-Managerul de Proiect Senior Managementul Proiectelor Regiunea Vest ºi autoritãþile locale de la Primãria Lupeni, au efectuat recepþia conductei de gaz care va alimenta blocurile D4, D3,D2 ºi D1 de pe strada Tudor Vladimirescu, iar din aceastã sãptãmânã locuitorii acestor blocuri se pot prezenta la sediul E-ON din Petroºani pentru a incheia contractele de furnizare a gazului.

Astfel, o nouã promisiune a deputatului Cristian Resmeriþã a fost îndeplinitã ºi un alt proiect important pentru locuitorii Lupeniului a ajuns la final. În prezent doar douã blocuri de lângã mina Lupeni au rãmas neracordate la reþeaua de gaz.

Marius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 8 iunie 2015

Proiectele din Valea Jiului, SF-uri pentru consilierii judeþeni

U

n proiect din era comunismului, referitor la introducerea în Valea Jiului a unor autobuze electrice a fost reluat în urmã cu câþiva ani de cãtre reprezentanþii Consiliului Judeþean ºi reactualizat cu nevoile secolului XXI. Chiar ºi aºa sunt consilieri care considerã acest proiect ca fiind unul de domeniul ºtiinþifico-fantasticului care nu are nicio ºansã sã fie implementat.

“Acest proiect nu o sã înceapã ºi nu o sã fie realizat nici peste 100 de ani. Aþi promis cã banul public va fi cheltuit cu chibzuinþã.

Mai mult, domnilor vicepreºedinþi,

amândoi aþi candidat în 2012 pe o listã comunã Uniunea Social-Popularã, condusã la acel timp de Emil Boc, acum sunteþi liberali sub un an, fiecare dintre dumneavoastrã. Cred cã nu e obligatoriu sã promovaþi în continuare proiectele fostei conduceri a consiliului judeþean. De aceea, vã solicit ca banii publici sã fie cheltuiþi cu chibzuinþã ºi eficient”, a spus consilierul judeþean Ioan Dumitru

ªtaier.

Preºedintele interimar al Consiliului Judeþean, Dorin Gligor, susþine cã edilii din Valea Jiului cer ca acest proiect sã fie implementat ºi chiar finalizat.

“Domnule consilier, nu pot sã vã contrazic, aveþi dreptate 100% dar tocmai asta facem, proiectul de hotãrâre nu prevede niciun suport financiar, deci nu cheltuim nimic, doar extindem asocierea. Rãspunsul

la sumele cheltuite vi l-am dat data trecutã, banii au fost cheltuiþi în numele victoriei din 2012, dar aþi spus încã un adevãr în faþa cetãþenilor ne adresãm cu fapte, cu programe ºi atunci cred cã ar fi extrem de interesantã o dezbatere pe tema propusã de dumneavoastrã ºi nu cu declaraþii ale unor persoane. Pentru colegi, pentru toatã lumea, o sã avem ºi o întâlnire cu primarii din Valea Jiului, noi am mai avut

una, ºi ei au solicitat continuarea acestui proiect. Despre posibilitatea de finanþare hai sã mai avem rãbdare o lunã, douã, apar ghidurile de finanþare ºi atunci facem analiza concretã dar cheltuialã nu mai avem de fãcut.”, a replicat Dorin Gligor, preºedintele interimar al CJH. Adrian Zvîncã considerã o necesitate un transport, civilizat, bazat pe autobuze electrice.

“Doream doar sã atrag atenþia cã transportul cu autobuzele electrice nu e în niciun caz de domeniu ºtiinþifico-fantastic, probabil în copilãria domnului consilier erau la acest nivel, în momentul actual sunt o realitate.

Autobuze electrice

funcþioneazã în destul de multe oraºe din lume ºi scopul acestor finanþãri pe fonduri structurale este tocmai sã se dezvolte noile tehnologii. Nu înþeleg de ce e vãzut acest proiect ca o cheltuialã sau risipire a banului public”, a spus consilierul judeþean Adrian Zvîncã.

Ideea a luat naºtere în anii regimului comunist, iar dupã mai bine de 20 de ani aceastã a fost preluatã ºi de reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara.

Toate administraþiile locale din Valea Jiului au aderat la acest proiect judeþean, care are rolul de a facilita transportul locuitorilor din Valea Jiului.

Monika BACIU

CEH penalizatã cu 100 de euro/ Cui îi pasã de 200 de mineri faþã tona de dioxid de carbon

C

omplexul Energetic Hunedoara, neconform din punct de vedere al legislaþiei de mediu. Nechiziþionarea certificatelor de carbon de cãtre Complexul Energetic Hunedoara pânã la data de 30 aprilie, face ca entitatea sã fie consideratã neconformã de cãtre Ministerul Mediului. “În cazul nerespectãrii acestei obligaþii se aplicã penalitatea de 100 de euro/tonã de dioxid de carbon echivalent emisã pentru care operatorul nu a restituit certificatele, echivalentã în leu la cursul de schimb leu/euro al Bãncii Naþionale a României, sumã care se constituie venit la fondul pentru mediu, în condiþiile legii, operatorul fiind considerat neconform”, se aratã în documentele Ministerului Mediului.

Complexul Energetic Hunedoara a primit douã notificãri, una în luna

aprilie ºi una în lunã martie.

“Autoritatea publicã centralã pentru protecþia mediului comunicã Administraþiei Fondului pentru Mediu lista operatorilor care nu restituie în condiþiile legii certificatele aferente anului precedent, în vederea demarãrii procedurii de stabilire, control ºi emitere a deciziei care constituie titlu de creanþã pentru încasarea penalitãþii de 100 de euro”, se mai aratã în document. În tot acest timp, reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara fac eforturi pentru a nu fi nevoiþi sã plãteascã amendã de 120 de milioane de euro.

“Am primit un sprijin real din partea Comisiei, ne-am deplasat la sediul Digi Clima ºi la Digi Competition ºi discuþiile purtate au concluzionat un lucru: haideþi sã ne facem treaba, sã rambursãm ajutorul de stat ilegal, sã achiziþionãm certificatele de CO2 ºi dupã aceea, încursul luinii iunie, sã venim cu dosarul în care sã explicãm de ce s-a întârziat. Nu este vina companiei (CEH – n.r.), este vina statului ºi putem sã fim iertaþi”, a declarat ministrul Energiei, Andrei Gerea. ªi în cazul în care Complexul Energetic Hunedoara ar fi avut numãrul necesar de certificate, acestea tot ar fi trebuit achiziþionate, potrivit reglementãrilor de mediu.

Monika BACIU

de problemele reale ale þãrii?

V

alea Jiului este vãzutã ca o patã pe harta României. Mineriadele nu au fãcut altceva, în opinia unora, decât sã atragã asupra Vãii Jiului o patã de ruºine. Întreaga þarã percepe aceastã zonã ca pe una a sãlbaticilor.

Minerii din Valea Jiului devin însã, din când în când, brusc interesanþi pentru oamenii politici.

Disponibilizarea ortacilor de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului trezeºte oamenii politici care pânã acum nu au acordat atenþie zonei. Europarlamentarul Siegfried Mureºan cautã, pe o reþea de socializare, soluþii pentru minerii care urmeazã a fi disponbilizaþi la societatea care închide minele din Valea Jiului.

“225 de mineri din Valea Jiului îºi vor pierde locurile de muncã la 1 iulie. Mã ocup sã vãd dacã îi putem ajuta dintr-unul din fondurile europene”, spune europarlamentarul pe Facebook.

Rãspunsurile nu au

întâziat sã aparã. Pãrerile sunt împãrþite, în funcþie de interse.

“De când se folosesc banii europeni în aceste scopuri? alte categorii de salariaþi nu au rãmas fãrã servici? v-aþi ocupat ºi de ei? cui îi pasa de 200 de mineri fata de problemele reale ale þãrii? toþi cetãþenii au aceleaºi drepturi nu doar minerii”, spune un utilizator al reþelei de socializare.

“Trecând peste faptul cã minerii din Valea Jiului au fãcut niºte lucruri urâte în Bucureºti ºi în România, oare guvernul plin de cinstiþi ce pãzeºte, ce pãzeºte cu Valea, cu Oltchimul, cu CFR Marfã, ºi în general cu România?”, sopune un alt utilizator.

Monika BACIU

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 iunie 2015

Acum 495 de ani (9 iunie 1520) a avut loc

Prima „unire” a Vãii Jiului cu Þara Româneascã

Anul 5 z Numãrul 90 z Luni, 8 iunie 2015 2 pagini z Coordonator Genu TUÞU

Î

nainte de încercarea lui Mihai Viteazul de a uni cele trei þãri române (1600) sau de Marea Unire a Transilvaniei cu România (1918), Valea Jiului a fost pusã în faþa unei situaþii istorice de a fi sub sceptrul domnesc al Þãrii Româneºti (Valahia).

Se întâmpla în urmã cu 495 de ani, în vara lui 1520. Era un act de alipire semnat de domnitorul Neagoe Basarab.

exploatarea zãcãmântului de cãrbuni.

Acest loc, de colþ sud-vestic al judeþului Hunedoara, aºezat între culmile muntoase ale Parângului, Vâlcanului ºi Retezatului, brãzdat de cele douã Jiuri, cu numeroºii lor afluenþi, nu a fost locuit dintotdeauna de o populaþie atât de densã, precum în aceºti peste 160 de ani de epocã industrializatã.

Desigur, descoperirile arheologice efectuate de-a lungul timpului duc indiciile umane pânã în

Þinutul celor douã Jiuri În istoria Transilvaniei, viaþa ºi trãirea în spaþiul cunoscut generic ca „Valea Jiului”, a avut particularitãþi specifice, mai ales dupã boom-ul economic început în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, odatã cu descoperirea ºi

Petru de Pereny, voievodul transilvan din perioada 1526-1529

Þãrile Române în secolul al XVI-lea paleolitic (cca. 10.0008.000 î. Hr.) cu urme de vase rudimentare de lut ºi podoabe descoperite la Peºtera Bolii, prin anii 1870-1890.

Epoca Bronzului (cca. 500 î. Hr.) a scos la ivealã, în zona Livezeni ºi a sãpãturilor cu ocazia construirii bisericii romano-catolice, securi ºi fragmente de securi, scoabe din metal.

Lucrãrile de canalizare ºi la fundaþiile unor clãdiri din Petroºaniul sfârºitului de veac al XIX-lea au scos la ivealã din antichitate ºi epoca stãpânirii romane în Dacia, monede greceºti ºi romane, iar la Valea Ungurului, lângã Vulcan, o lance de fier din secolele VII-VIII.

Cercetãrile au dovedit cã Cetatea Bolii a constituit un excelent adãpost pentru oamenii din epoca de piatrã. Sunt dovezi elocvente cã aceastã zonã aflatã pe cele douã Jiuri a fost populatã din cele mai vechi timpuri.

Studiile amãnunþite ale istoricilor Vasile Pârvan ºi A.P. Xenopol au dus la concluzia cã aceste locuri au fost populate de geto-dacii care au asimilat ulterior (cca. 150 d. Hr.) ºi alte popoare migratoare, precum sargeþii sau siginii. De altfel, din epoca geto-dacicã au rãmas câteva denumiri: Jiul, Jieþ, Maleia, Straja.

Valea Jiului în Evul Mediu Existã o perioadã destul de lungã, timp de aproximativ 1.200 de ani (secolele IV-XVI) în care mãrturii istorice despre viaþa de aici sunt extrem de rare. Se poate însã desprinde concluzia cã, într-o vreme în care în Þara Haþegului, cnezatele ºi voevodatele erau într-o ascensiune, exista viaþã ºi la vecinii din „Þara Jiului”.

Voievodul Litovoi, care stãpânea Þara Haþegului, îºi stabilise graniþele cu Þara

Româneascã în Valea Jiului.

Dupã dispariþia voevodatelor, nobilimea românã este îndepãrtatã, regii Ungariei pun stãpânire pe acele þinuturi, pe care nu o datã le „tranºeazã” ca ºi „daruri” pentru familiile nobiliare din Þara Haþegului.

Cel mai vechi document despre aceste donaþii dateazã din anul 1416. Atunci, în vremea vicevoevodului Lorant Lepes, cneazul Muzsina îºi vinde posesiunile, printre care ºi una din Valea Jiului.

Apoi, în 1439, regele maghiar Albert de Habsburg (1437-1439), reînnoieºte actele de proprietate ale familiei Kendeffy (nume maghiarizat din „Cândea”) asupra unor

moºii din Valea Jiului, primite în urmã cu un an de la regele Sigismund de Luxemburg (13871437). Cândeºtii au creat o armatã puternicã de români din Þara Haþegului, cel mai reprezentativ din familie fiind Nicolae Cânde (Miklos Kendeffy), care a înfruntat oastea turceascã în 1442 la Vulcan. În anii urmãtori, pentru fapte de vitejie în diferite prilejuri pe câmpurile de luptã, familia Cândeºtilor a primit o sumedenie de posesiuni ºi moºii din partea regilor Ungariei, la Sãlaº, Meriºor, Baru.

Un document exact este datat 18 ianuarie 1493 este un act de donaþie reînnoit, sub semnãtura regelui Vladislav al II-lea Jagello (1490-1516), unde se întãreºte diploma de donaþie pentru Mihail Kendeffy ºi urmaºilor acestuia, fiind vorba despre terenuri arabile, pãºuni ºi fâneþe, cunoscute sub numele Pterella (Petrila), Malee (Maleia), Rathond (Rãtundul), Mariszovar (Moriºoara) ºi Nyakmezew (Câmpu lui Neag). Tot în anul 1493 apare un act scris despre un „impozit românesc” (oláhadó), plãtit de bãºtinaºi în capre ºi oi, celor ce

Trupe de grãniceri au patrulat pe zona de graniþã stabilitã pe vârfurile de munte

stãpâneau aceste terenuri din Valea Jiului.

Neclaritatea graniþelor dintre populaþia de „dincolo ºi dincoace” de munþi a dus la nenumãrate lupte între oameni. Tocmai de aceea, în anul 1514 se va întruni o comisie la Meriºor, pentru a stabili hotarele între Transilvania ºi Þara Româneascã, fiind trimiºi reprezentanþii celor douã formaþiuni statale, conduse la vremea aceea de domnitorul Neagoe Basarab în Valahia, respectiv Ioan Zapolya în Transilvania.

Conform studiilor efectuate de Nicolae Iorga, aceºtia s-au adunat ºi „sfat fãcând, cu credinþã ºi mare blãstãm s-au legat ºi s-au aºezat cum mai mult de acum înainte aceste doao pãmânturi (þãri) gâlcevi ºi rãzminþe ºi hoþii sau prãzi ºi jafuri sã nu se mai facã, ci sã fie cu mare pace ºi frãþie”.

Aceastã comisie a avut ºi o încredinþare militarã, pentru a se lua mãsuri asupra atacurilor turceºti, care deveniserã tot mai ameninþãtoare.

Deºi au fost editate legi aspre în ceea ce priveºte contactele între populaþia româneascã ºi cea ardeleanã, aceasta nu a respectat prea mult aceastã graniþã iluzorie.

Actul de acum cinci veacuri Valea jiului va intra „dintr-un condei” în posesia domnitorului muntean neagoe Basarab (1512-1521), care la o înþelegere cu voevodul transilvan Ioan Zapolya (1510-1526) au parafat noua graniþã care va trece pe la Meriºor, ca punct principal de reper. Actul este scris la Târgoviºte (documentul se aflã la Arhivele Statului din

Sibiu, colecþia Brukenthal), întocmit de partea munteanã, semnat apoi ºi de reprezentanþii Ardealului. Fiecare dintre cei doi conducãtori de þarã ºi-au desemnat reprezentanþii pentru a parafa noua graniþã. Din partea Þãrii Româneºti au fost prezenþi banul Stanciu ºi spãtarul Neagoe, logofãtul radu ºi postelnicul Albu din Borãºti, postelnicul Dan din Româneºti, logofãtul Socol din Baia, postelnicul Bran din Polovragi, postelnicul

Mari – Cracul Leurdei – muntele Morariu – muntele Zahnei – muntele Tutilã.

Linia de hotar continuã pe alte coordonate de toponimie a vechilor locuri (Râul ªes, Olanul Mare, Olanul Mic, Piatra Albã, Cracul lui Mihoc, Cupenul, Opesat, Bogdãnetul, Vlãsculeþul Mic, Vârful Râu, La Piatrã, Rajia etc.).

Condiþiile au fost stabilite de domnitorul muntean Neagoe Basarab ºi acceptate de voevodul transilvan Ioan

Peºtera Bolii, locul unde s-au descoperit în secolul al XIX-lea urme ale omului paleolitic

Stanciu din Crasna.

Reprezentanþii Ardealului au fost câþiva nemeþi din Þara Haþegului, ioan Cândeº ºi Laczko Cânda, apoi Sãrãcin Frenczy din Rãchitova, Petru Zlaºti ºi Miclãuº Tuºtea din Mujina, Iacov din Râu Bãrbat, Stanciu din Mãþeºti ºi Iancu din Sãtcili. S-au stabilit niºte reguli legate de eventualele acte de jaf ºi hoþie, stabilindu-se o linie de graniþã, „ca se ºtie: de la apa Oltului pânã la Rasava (Orºova) de cãtre Þara Ardealului ºi de cãtre Þara Româneascã”. Într-un calcul actual, aceastã graniþã ar fi urmat o linie de hotar pe aliniamentul Voineasa – Vf. Lui Pãtru – Mãgura – Dealul Babii – Vf. Tuliºa – Muntele ªiglãu – Vf. Scoarþa – Vf. Dragºanul – Paltinul – Soarbele – Galbenii Mici – Galbenii

Zapolya: „Deci întru aceasta, aºa precum au întocmit acei nemeºi ai lui Ianoº craiul împreunã cu boierii domniei mele, care sunt mai sus ziºi, care au aºezat hotarele ºi semnele pe munþi ºi au ales munþii Þãrii Româneºti de cãtre munþii Ardealului, precum au aflat dupã

dreptate, aºa sã fie acest aºezãmânt neclintit, fãrã tulburare, în veci”.

Documentul a fost scris de „gramaticul” Bogdan în Cetatea de scaun de la Târgoviºte, „luna iunie 9 zile ºi de la Adam în anul 7028 (1520)”, act purtând semnãtura lui Neagoe Basarab. Înfrângerea Ungariei ºase ani mai târziu, în bãtãlia de la Mohacs (aprilie 1526) în faþa oºtilor otomane conduse de sultanul Suleyman Magnificul, avea sã punã o amprentã asupra Transilvaniei.

Astfel, regele Ungariei (ºi voevodul Transilvaniei), Ioan Zapolya pierde tronul, pentru care va începe o luptã pentru el. Va fi o luptã pentru tron între nobilimea mijlocie ºi micã, pe de-o parte (cea care îl susþine în continuare pe Ioan Zapolya) ºi cea formatã din magnaþi, care îl vor pe Ferdinand de Habsburg. La conducerea Transilvaniei va veni voevodul Petru de Pereny (1526-1529).

Transilvania îºi dobândeºte statutul de principat autonom sub suveranitatea Porþii Otomane, regim politic asemãnãtor cu al Þãrii Româneºti ºi Moldovei.

Acest fapt duce în plan economic ºi politic la intensificarea legãturilor dintre cele douã state, bazate pe unitatea de neam, limbã, culturã, obiceiuri ºi credinþã,

Domnitorul valah Neagoe Basarab ºi voevodul transilvan Ioan Zapolya au semnat „unirea” Vãii Jiului cu Þara Româneascã

Ioan Zapolya favorizate ºi de unitatea de spaþiu geografic românesc.

Domnia ulterioarã a lui Mihai Viteazul (1593-1601) va reuºi vremelnic prima unire a

celor trei þãri româneºti - Þara Româneascã, Transilvania, Moldova –, unire care însã nu s-a putut menþine din cauza împotrivirii marilor puteri ale lumii, Austria, Polonia, Imperiul Otoman.

Treptat, s-a pierdut ºi noþiunea de hotar stabilitã în 1520, Valea Jiului revenind în zona de influenþã a Transilvaniei încã multe veacuri de regatul maghiar, într-un fel sau altul, pânã la Marea Unire din 1918, când Valea Jiului a fost integratã la þara-mamã, România.

Graniþa dintre Þara Româneascã ºi Transilvania trecea ºi prin Munþii Vâlcanului

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 iunie 2015

Acum 495 de ani (9 iunie 1520) a avut loc

Prima „unire” a Vãii Jiului cu Þara Româneascã

Anul 5 z Numãrul 90 z Luni, 8 iunie 2015 2 pagini z Coordonator Genu TUÞU

Î

nainte de încercarea lui Mihai Viteazul de a uni cele trei þãri române (1600) sau de Marea Unire a Transilvaniei cu România (1918), Valea Jiului a fost pusã în faþa unei situaþii istorice de a fi sub sceptrul domnesc al Þãrii Româneºti (Valahia).

Se întâmpla în urmã cu 495 de ani, în vara lui 1520. Era un act de alipire semnat de domnitorul Neagoe Basarab.

exploatarea zãcãmântului de cãrbuni.

Acest loc, de colþ sud-vestic al judeþului Hunedoara, aºezat între culmile muntoase ale Parângului, Vâlcanului ºi Retezatului, brãzdat de cele douã Jiuri, cu numeroºii lor afluenþi, nu a fost locuit dintotdeauna de o populaþie atât de densã, precum în aceºti peste 160 de ani de epocã industrializatã.

Desigur, descoperirile arheologice efectuate de-a lungul timpului duc indiciile umane pânã în

Þinutul celor douã Jiuri În istoria Transilvaniei, viaþa ºi trãirea în spaþiul cunoscut generic ca „Valea Jiului”, a avut particularitãþi specifice, mai ales dupã boom-ul economic început în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, odatã cu descoperirea ºi

Petru de Pereny, voievodul transilvan din perioada 1526-1529

Þãrile Române în secolul al XVI-lea paleolitic (cca. 10.0008.000 î. Hr.) cu urme de vase rudimentare de lut ºi podoabe descoperite la Peºtera Bolii, prin anii 1870-1890.

Epoca Bronzului (cca. 500 î. Hr.) a scos la ivealã, în zona Livezeni ºi a sãpãturilor cu ocazia construirii bisericii romano-catolice, securi ºi fragmente de securi, scoabe din metal.

Lucrãrile de canalizare ºi la fundaþiile unor clãdiri din Petroºaniul sfârºitului de veac al XIX-lea au scos la ivealã din antichitate ºi epoca stãpânirii romane în Dacia, monede greceºti ºi romane, iar la Valea Ungurului, lângã Vulcan, o lance de fier din secolele VII-VIII.

Cercetãrile au dovedit cã Cetatea Bolii a constituit un excelent adãpost pentru oamenii din epoca de piatrã. Sunt dovezi elocvente cã aceastã zonã aflatã pe cele douã Jiuri a fost populatã din cele mai vechi timpuri.

Studiile amãnunþite ale istoricilor Vasile Pârvan ºi A.P. Xenopol au dus la concluzia cã aceste locuri au fost populate de geto-dacii care au asimilat ulterior (cca. 150 d. Hr.) ºi alte popoare migratoare, precum sargeþii sau siginii. De altfel, din epoca geto-dacicã au rãmas câteva denumiri: Jiul, Jieþ, Maleia, Straja.

Valea Jiului în Evul Mediu Existã o perioadã destul de lungã, timp de aproximativ 1.200 de ani (secolele IV-XVI) în care mãrturii istorice despre viaþa de aici sunt extrem de rare. Se poate însã desprinde concluzia cã, într-o vreme în care în Þara Haþegului, cnezatele ºi voevodatele erau într-o ascensiune, exista viaþã ºi la vecinii din „Þara Jiului”.

Voievodul Litovoi, care stãpânea Þara Haþegului, îºi stabilise graniþele cu Þara

Româneascã în Valea Jiului.

Dupã dispariþia voevodatelor, nobilimea românã este îndepãrtatã, regii Ungariei pun stãpânire pe acele þinuturi, pe care nu o datã le „tranºeazã” ca ºi „daruri” pentru familiile nobiliare din Þara Haþegului.

Cel mai vechi document despre aceste donaþii dateazã din anul 1416. Atunci, în vremea vicevoevodului Lorant Lepes, cneazul Muzsina îºi vinde posesiunile, printre care ºi una din Valea Jiului.

Apoi, în 1439, regele maghiar Albert de Habsburg (1437-1439), reînnoieºte actele de proprietate ale familiei Kendeffy (nume maghiarizat din „Cândea”) asupra unor

moºii din Valea Jiului, primite în urmã cu un an de la regele Sigismund de Luxemburg (13871437). Cândeºtii au creat o armatã puternicã de români din Þara Haþegului, cel mai reprezentativ din familie fiind Nicolae Cânde (Miklos Kendeffy), care a înfruntat oastea turceascã în 1442 la Vulcan. În anii urmãtori, pentru fapte de vitejie în diferite prilejuri pe câmpurile de luptã, familia Cândeºtilor a primit o sumedenie de posesiuni ºi moºii din partea regilor Ungariei, la Sãlaº, Meriºor, Baru.

Un document exact este datat 18 ianuarie 1493 este un act de donaþie reînnoit, sub semnãtura regelui Vladislav al II-lea Jagello (1490-1516), unde se întãreºte diploma de donaþie pentru Mihail Kendeffy ºi urmaºilor acestuia, fiind vorba despre terenuri arabile, pãºuni ºi fâneþe, cunoscute sub numele Pterella (Petrila), Malee (Maleia), Rathond (Rãtundul), Mariszovar (Moriºoara) ºi Nyakmezew (Câmpu lui Neag). Tot în anul 1493 apare un act scris despre un „impozit românesc” (oláhadó), plãtit de bãºtinaºi în capre ºi oi, celor ce

Trupe de grãniceri au patrulat pe zona de graniþã stabilitã pe vârfurile de munte

stãpâneau aceste terenuri din Valea Jiului.

Neclaritatea graniþelor dintre populaþia de „dincolo ºi dincoace” de munþi a dus la nenumãrate lupte între oameni. Tocmai de aceea, în anul 1514 se va întruni o comisie la Meriºor, pentru a stabili hotarele între Transilvania ºi Þara Româneascã, fiind trimiºi reprezentanþii celor douã formaþiuni statale, conduse la vremea aceea de domnitorul Neagoe Basarab în Valahia, respectiv Ioan Zapolya în Transilvania.

Conform studiilor efectuate de Nicolae Iorga, aceºtia s-au adunat ºi „sfat fãcând, cu credinþã ºi mare blãstãm s-au legat ºi s-au aºezat cum mai mult de acum înainte aceste doao pãmânturi (þãri) gâlcevi ºi rãzminþe ºi hoþii sau prãzi ºi jafuri sã nu se mai facã, ci sã fie cu mare pace ºi frãþie”.

Aceastã comisie a avut ºi o încredinþare militarã, pentru a se lua mãsuri asupra atacurilor turceºti, care deveniserã tot mai ameninþãtoare.

Deºi au fost editate legi aspre în ceea ce priveºte contactele între populaþia româneascã ºi cea ardeleanã, aceasta nu a respectat prea mult aceastã graniþã iluzorie.

Actul de acum cinci veacuri Valea jiului va intra „dintr-un condei” în posesia domnitorului muntean neagoe Basarab (1512-1521), care la o înþelegere cu voevodul transilvan Ioan Zapolya (1510-1526) au parafat noua graniþã care va trece pe la Meriºor, ca punct principal de reper. Actul este scris la Târgoviºte (documentul se aflã la Arhivele Statului din

Sibiu, colecþia Brukenthal), întocmit de partea munteanã, semnat apoi ºi de reprezentanþii Ardealului. Fiecare dintre cei doi conducãtori de þarã ºi-au desemnat reprezentanþii pentru a parafa noua graniþã. Din partea Þãrii Româneºti au fost prezenþi banul Stanciu ºi spãtarul Neagoe, logofãtul radu ºi postelnicul Albu din Borãºti, postelnicul Dan din Româneºti, logofãtul Socol din Baia, postelnicul Bran din Polovragi, postelnicul

Mari – Cracul Leurdei – muntele Morariu – muntele Zahnei – muntele Tutilã.

Linia de hotar continuã pe alte coordonate de toponimie a vechilor locuri (Râul ªes, Olanul Mare, Olanul Mic, Piatra Albã, Cracul lui Mihoc, Cupenul, Opesat, Bogdãnetul, Vlãsculeþul Mic, Vârful Râu, La Piatrã, Rajia etc.).

Condiþiile au fost stabilite de domnitorul muntean Neagoe Basarab ºi acceptate de voevodul transilvan Ioan

Peºtera Bolii, locul unde s-au descoperit în secolul al XIX-lea urme ale omului paleolitic

Stanciu din Crasna.

Reprezentanþii Ardealului au fost câþiva nemeþi din Þara Haþegului, ioan Cândeº ºi Laczko Cânda, apoi Sãrãcin Frenczy din Rãchitova, Petru Zlaºti ºi Miclãuº Tuºtea din Mujina, Iacov din Râu Bãrbat, Stanciu din Mãþeºti ºi Iancu din Sãtcili. S-au stabilit niºte reguli legate de eventualele acte de jaf ºi hoþie, stabilindu-se o linie de graniþã, „ca se ºtie: de la apa Oltului pânã la Rasava (Orºova) de cãtre Þara Ardealului ºi de cãtre Þara Româneascã”. Într-un calcul actual, aceastã graniþã ar fi urmat o linie de hotar pe aliniamentul Voineasa – Vf. Lui Pãtru – Mãgura – Dealul Babii – Vf. Tuliºa – Muntele ªiglãu – Vf. Scoarþa – Vf. Dragºanul – Paltinul – Soarbele – Galbenii Mici – Galbenii

Zapolya: „Deci întru aceasta, aºa precum au întocmit acei nemeºi ai lui Ianoº craiul împreunã cu boierii domniei mele, care sunt mai sus ziºi, care au aºezat hotarele ºi semnele pe munþi ºi au ales munþii Þãrii Româneºti de cãtre munþii Ardealului, precum au aflat dupã

dreptate, aºa sã fie acest aºezãmânt neclintit, fãrã tulburare, în veci”.

Documentul a fost scris de „gramaticul” Bogdan în Cetatea de scaun de la Târgoviºte, „luna iunie 9 zile ºi de la Adam în anul 7028 (1520)”, act purtând semnãtura lui Neagoe Basarab. Înfrângerea Ungariei ºase ani mai târziu, în bãtãlia de la Mohacs (aprilie 1526) în faþa oºtilor otomane conduse de sultanul Suleyman Magnificul, avea sã punã o amprentã asupra Transilvaniei.

Astfel, regele Ungariei (ºi voevodul Transilvaniei), Ioan Zapolya pierde tronul, pentru care va începe o luptã pentru el. Va fi o luptã pentru tron între nobilimea mijlocie ºi micã, pe de-o parte (cea care îl susþine în continuare pe Ioan Zapolya) ºi cea formatã din magnaþi, care îl vor pe Ferdinand de Habsburg. La conducerea Transilvaniei va veni voevodul Petru de Pereny (1526-1529).

Transilvania îºi dobândeºte statutul de principat autonom sub suveranitatea Porþii Otomane, regim politic asemãnãtor cu al Þãrii Româneºti ºi Moldovei.

Acest fapt duce în plan economic ºi politic la intensificarea legãturilor dintre cele douã state, bazate pe unitatea de neam, limbã, culturã, obiceiuri ºi credinþã,

Domnitorul valah Neagoe Basarab ºi voevodul transilvan Ioan Zapolya au semnat „unirea” Vãii Jiului cu Þara Româneascã

Ioan Zapolya favorizate ºi de unitatea de spaþiu geografic românesc.

Domnia ulterioarã a lui Mihai Viteazul (1593-1601) va reuºi vremelnic prima unire a

celor trei þãri româneºti - Þara Româneascã, Transilvania, Moldova –, unire care însã nu s-a putut menþine din cauza împotrivirii marilor puteri ale lumii, Austria, Polonia, Imperiul Otoman.

Treptat, s-a pierdut ºi noþiunea de hotar stabilitã în 1520, Valea Jiului revenind în zona de influenþã a Transilvaniei încã multe veacuri de regatul maghiar, într-un fel sau altul, pânã la Marea Unire din 1918, când Valea Jiului a fost integratã la þara-mamã, România.

Graniþa dintre Þara Româneascã ºi Transilvania trecea ºi prin Munþii Vâlcanului

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 iunie 2015

Începe examenul maturitãþii

tatele finale ale exaPetroºani un alt centru Constantin Brâncuºi menului maturitãþii. de examen este la din Petrila se vor La nivelul judeþului Colegiul Naþional de întâlni la bacalaureat la bsolvenþii de liceu intrã în febra Hunedoara sunt 13 Informaticã Carmen CT Dimitrie Leonida. examenului de bacalaureat. Începând La Lupeni este un centre de examen, Sylva. Aici vor susþine de astãzi absolvenþii claselor de liceu încep singur centru de exadintre care cinci sunt bacalaureatul elevii de examenul de bacalaureat cu competenþele în Valea Jiului. Astfel, la Carmen Sylva ºi cei men la Liceul Teoretic de comunicare în limba românã. la Colegiul Economic de la Colegiul Naþional Mircea Eliade, iar la Vulcan vor veni ºi Hermes din Petroºani Mihai Eminescu din absolvenþii de la Liceul vor susþine examenul Petroºani. Absolevnþii La nivelul judeþului a fi la fel de greu ca ºi Tehnologic Reteza din maturitãþii în jur de de la Colegiul Tehnic Hunedoara s-au înscris anul trecut, iar elevii Uricani 300 de absolvenþi de Dimitrie Leonida ºi aproximativ 4.000 de vor fi supravegheaþi liceu. Aici vor da Colegiul Tehnic Monika BACIU candidaþi, 3329 fiind video. În data de 29 bacalaureatul din seria actualã, iar iunie, candidaþii vor de la ApaServ printr-o elevii 559 din seriile anteîncepe probele scrise simplã cerere.

Colegiului rioare. Examenele ale examenului de “Oamenii se pot adresa Economic orale se încheie cu bacalaureat. Prima la societatea noastrã penproba de evaluare a probã scirsã va fi cea perioada 7-9 iulie can- Hermes ºi cei tru închirierea vidanjelor în competenþelor lingvisla limba ºi literatura didaþii nemulþumiþi pot ai Liceului funcþie de programarea pe Tehnologic românã. Rezultatele tice într-o limbã depune contestaþiile. care o facem astfel asigu”Apollonius” vor fi afiºate în data strãinã. Bacalaureatul ocietatea de apã În data de 10 iulie rãm contra-cost transportul Petroºani. La din acest an se anunþã de 6 iulie, iar în vor fi afiºate rezuldin Valea Jiului acestor ape murdare la oferã locuitorilor din staþia de epurare. Trebuie Valea Jiului pe lângã sã se facã o cerere simplã serviciile de apã ºi pentru închirierea acestor nã pe iubitorii naturii sã eprezentanþii utilaje. Costurile pot sã canal ºi alte servicii. viziteze aceste locuri unde administraþiilor difere de la o situaþie la peisajele taie rãsuflarea locale din Valea Jiului alta, pot sã fie fose septice Acestea trebuie însã oricui prin frumuseþe. interacþioneazã cu mai mari sau mai mici, plãtite de cãtre cei care le “În curând drumul Petrilacetãþenii ºi prin poate fi nevoie de un utilaj solicitã. Astfel, persoanele Jieþ - Cabana Groapa Seacã intermediul paginilor de -Obârºia Lotrului va fi mai complex, noi avem din Valea Jiului care nu socializare. mai multe utilaje în dotare, sunt racordate la sistemul reabilitat. Aveþi ce admira...”, de canalizare însã spun reprezentanþii Primãriei stadiului avansat de Ultimul exemplu în acest au fosã septicã pot Petrila pe pagina lor de degradare, este practicabil sens este cel al edililor de la apela la serviciile socializare. doar vara ºi iarna, cei care Petrila care folosesc pagina Firma constructoare are se încumetã pot merge doar celor de la sociede socializare pentru a-i tatea de apã. la dispoziþie doi ani pentru a cu maºini 4×4. reabilitarea informa pe locuitorii zonei finaliza lucrãrile la drumul drumului cuprinde ºi porþiu- Curãþarea foselor asupra faptului cã în curând care a fost afectat anul nea spre Petroºani, care stã septice se poate vor demara lucrãrile de trecut de inundaþii. Lucrãrile acum sã se prãbuºeascã, dar face contra-cost modernizare a drumului care se vor derula pe ruta Jieþ – cu vidanjele de la ºi tronsonul ce duce spre face legãtura dintre Valea limitã cu judeþul Vâlcea.

ApaServ, iar staþiunea de schi Jiului ºi judeþul Vâlcea, prin Drumul face legãtura cu închirierea acestor Transalpina, prin Cheile Voineasa. judeþul Vâlcea, ori cu utilaje costã între Jieþului. iar preþul poate sã difere Totodatã, edilii îi îndeamTransalpina, iar din cauza Monika BACIU 80 ºi 280 de lei pe orã de la o situaþie la alta”, în funcþie de dotãrile particip eu ºi Simona a declarat în urmã cu utilajului.

Bãncilã, reprezentanta ceva timp Florin Donisã, Vidanjele societãþii de lotului de senioare”, a spus director tehnic SC apã din Valea Jiului pot fi Viorel Hãbian, preºedintele ApaServ Valea Jiului. închiriate de cãtre orice Clubului Anena al arcaºilor Cei de la ape spun cã locuitor al Vãii Jiului care din Aninoasa. are nevoie de acestea pen- existã astfel de cereri, în Arcaºii noºtri sperã într-un rcaºii din permanenþã. Închirierea tru a curãþa fosele septice titlu la aceastã competiþie ºi Aninoasa au plecat vidanjelor se face contrasau canalele ce sunt pentru asta s-au antrenat cu week-end-ul trecut în cost, iar acest lucru aduce amplasate pe domeniul un instructor corean. bani suplimentari la Azerbaidjan, la privat. Cei care au nevoie „Pregãtirea a fost intensã ºi bugetul de la ApaServ.

Olimpiada Eupoeanã. de aceste utilaje nu trebuie eu cred cã o sã se vadã decât sã se adreseze celor Monika BACIU rezultateele, având în vedere Este prima întrecere de cã ºi instructorul din Coreea acest gen ºi din Valea Jiului va fi acolo”, a mai spus ne reprezintã cei mai buni Hãbian. spre Bucureºti, pentru cã doi sportivi de la Anena, Peste 6.000 de sportivi vor delegaþia României va fi Viorel Hãbian ºi Simona lupta pentru 239 de medalii. primitã ºi la Cotroceni.

Bãncilã.

De asemenea, cu ocazia „Avem prilejul sã Între 12 ºi 28 iunie la Jocurilor, în Azerbaidjan vor participãm la prima ediþie Baku, în capitala sosi peste 3.000 de reprezena Jocurilor Olimpice ale Azerbaidjanului, are loc tanþi oficiali ai echipelor.

Europei, care se vor prima ediþie a Jocurilor Ceremonia de deschidere va desfãºura la Baku ºi suntem Europene, o competiþie avea loc pe 12 iunie, iar combucuroºi cã facem parte din multisport care cuprinde ºi delegaþia României, care are petiþiile se vor desfãºura pe întrecerea de tir cu arcul.

19 discipline sportive, fiind cam 200 de persoane ºi Arcaºii din Aninoasa nu organizate în 20 de arene. sperãm sã facem o figurã puteau sã lipseascã ºi în Diana MITRACHE frumoasã. De la Aninoasa acest week-end ei pleacã

A

ApaServ oferã servicii contra-cost

S

Informarea cetãþenilor pe Facebook

R

Arcaºii, la Olimpiada europeanã

A

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 iunie 2015

Tiberiu Iacob Ridzi, pe bicicletã de Ziua Mediului

Z

iua Mondialã a Mediului a fost sãrbãtoritã pe bicicletã de edilul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Primarul a dat startul evenimentului, la finele sãptãmânii trecute, alãturi de zeci de copii, care au venit pe douã sau trei

roþi ºi care chiar au desenat pe asfalt. A fost ºi un mic spectacol de muzicã ºi poezie, iar marºul s-a desfãºurat pe ºa, prin centrul oraºului. ”Într-un format mobil, dinamic ºi plin de entuziasm - alãturi de copiii Petroºaniului - am punctat astãzi împreunã cu membrii Asociaþiilor Pro Parâng ºi Casa Pro Urbis momentul dedicat

A intrat în panicã din cauza uºii

Ocrotirii ºi Conservãrii Mediului. Cu toþii avem nevoie sã facem miºcare pentru a ne menþine sãnãtatea trupeascã ºi sufleteascã. Este important sã ºtim cã putem face miºcare într-un mediu nepoluat.

Suntem din acest punct de vedere binecuvântaþi sã trãim într-o zonã montanã ºi cu grad mic de poluare. Mã bucur cã au venit atât de mulþi tineri pe bicicletã, pentru cã, probabil, acest mod de a ne deplasa va câºtiga în viitor cât mai mulþi adepþi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Diana MITRACHE

O femeie de 60 de ani a avut nevoie de intervenþia pompierilor ºi a celor de la Ambulanþã, dupã ce a rãmas blocatã în propriul apartament.

Incidentul a avut loc într-un bloc de locuinþe aflat chiar peste drum de Detaºamentul de Pompieri Petroºani, iar femeia a încercat sã iasã din locuinþã ºi

Zilele Petroºaniului, reflexie în apã u trecut Zilele Municipiului Petroºani, dar efectele încã se resimt A ºi se vãd cu ochiul liber, în ciuda celor ce au încercat sã facã ordine. ªi dacã pe podul din centrul oraºului miroase încã a ulei încins de la grãtareele care au curs pe trotuar, sub pod, putem gãsi borcane care au conþinut murãturi, cutii de gogoºele ºi sticle de bere.

Civilizaþia este departe de a ne fi ajuns la Petroºani, iar dupã manifestarea de pe centrul civic, ce a adunat mii de localnici, apa ce brãzdeazã artera principalã este încã plinã de dovezi. Nimeni nu poate contesta cã aici s-au consumat mici, gogoºi, murãturi ºi bere ºi asta în ciuda autoritãþilor locale care au acþionat imediat dupã ce s-a terminat petrecerea.

Din pãcate, însã, la o sãptãmânã distanþã, în apã tot mai sunt urme. „Bineînþeles cã orice acþiune care se desfãºoarã pe

domeniul public al oraºului Petroºani, unde existã ºi

lume, rãmâne, din pãcate ºi mizerie. Mulþi dintre cetãþeni, nu numai ai municipiului Petroºani, aruncã foarte multe resturi menajere, inclusiv pe albia pârârului Maleia.

Noi, administraþia localã, am pus la dispoziþia tuturor comercianþilor ºi a cetãþenilor peste 10 pubele pentru resturile menajere, dar au fost aruncate ºi pe albia pârâului”, a spus Daniel Viºan, directorul SPADPP. Chiar dacã au încercat sã cureþe imediat resturile, tot mai sunt încã prin apã ambalaje ºi aºa efectele Zilelor

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

Municipiului Petroºani se fac simþite pânã acum, la o sãptãmânã distanþã de data când au început.

Din pãcate, albia pârâului Maleia, care trece prin centrul oraºului este mereu nãpãditã de obiecte de uz casnic ºi cei de la serviciul de gospodãrie abia fac faþã.

Diana MITRACHE

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -17.90 lei - Ceafã porc cu os - 14.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 3.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

a constatat cã uºa metalicã nu se mai deschide. Pentru cã a intrat în panicã mai mulþi muncitori care anvelopeazã blocul au cerut ajutor pompierilor, ar aceºtia au reuºit sã deblocheze uºa femeii. (M.G.)

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 iunie 2015

Henþ cu mâna

Nici nu japca! Într-un fotbal actual naþional (ºi nu numai!), când fotbaliºtii se plimbã precum taxiurile în noapte, greu de crezut cã au existat momente în istoria fotbalului, în care au existat jucãtori

care au fost prezenþi mulþi ani numai la aceeaºi echipã. Dacã recordul mondial este deþinut de un turc, Altinordu, cu 27 de ani la aceeaºi echipã (între 1929-1956), sau

de mai celebrii Maldini (AC Milan) sau Giggs (manchester United) cu 24 de ani sub aceleaºi culori, mai gãsim câte ceva ºi prin fotbalul românesc trecut: Antonescu, 14 ani la Farul Constanþa, Stancu – 14 ani la FC Argeº, Remus Câmpeanu – 15 ani la

„U” Cluj.

Au fost ºi la Jiul Petroºani, unii chiar rezistând presiunii de a fi luaþi cu arcanul, precum Petre Libardi, care a preferat sã facã armata la batalion, decât sã joace la Steaua! ªi alþi jucãtori ai Jiului au rezistat tentaþiei de a fi transferaþi

la alte echipe, ei fiind mândri cã pot apãra culorile unei echipe respectate la vremea aceea. Alþii au plecat, dar au revenit: Lasconi, Tudorache, Henzel, Hotoboc, Fl. Stoica, D. Militaru, I. Varga, s-au simþit parcã mai confortabil la Jiul. Timpuri apuse.

Avem ºi noi longevivii noºtri...

Este jucãtorul cel mai longeviv de la Jiul, el prinzând perioada celor 14 ani neîntrerupþi ai echipei în Divizia „A”, 1946-1960! A jucat 130 de meciuri în primul eºalon, fiind un mijlocaº defensiv. A fost descoperit de reputatul antrenor Cici Braun-Bogdan pe maidanele Coloniei de Jos a Petroºaniului ºi promovat de antrenorul Rudolf Jenny în Divizia „A”, în 1946.

R

ecent, cotidianul „Gazeta Sporturilor” a realizat un material despre jucãtrii cu cei mai mulþi ani la o echipã, fãrã ca aceºtia sã fi jucat la un alt club.

Surprinde cã statisticienii respectabilei publicaþii au omis cã ºi Jiul Petroºani a avut astfel de jucãtori.

„Keke” Jucãtorul cu cele mai multe prezenþe în Divizia „A”, 261 de meciuri, a fost Andrei Stocker, care a jucat numai la Jiul în primul eºalon, vreme de zece campionate, între 1966-1976.

Povestea venirii sale la Jiul este de... poveste.

Andrei Stocker – alintat de colegii de echipã „KEKE” - în anul 19641965 a fost stâlpul apãrãrii echipei Minerul Aninoasa din Campionatul Judeþean de fotbal. Era o echipã de top judeþean, care cu echipa ªtiinþa Petroºani se lupta pentru câºtigarea titlului judeþean, prilej de

Andrei Stocker, recordmanul de jocuri în Divizia „A”, la Jiul

promovare în Divizia „C”. În derby-ul lor de primãvarã disputat pe stadionul „Jiul”, KEKE – la un fault mai tare de înãlþimea lui (2.05m) este eliminat. La meci asistase antrenorul Jiului, ªtefan Coidum, i-a plãcut de lungarul aninoasean ºi Stoker a jucat duminica viitoare în echipa Jiul ºi a jucat bine, acomodându-se repede cu compartimentul de apãrare.

Aceastã promovare a întãrit compartimetul apãrãrii Jiului el devenind un jucãtor de bazã al echipei, timp de 11 ani, când a plecat în strãinãtate. „Keke” avea un fi zic impozant înalt de peste 2 metri dar foarte ataºat de echipã ºi orice eºec al echipei îl afecta. Era modest, foarte popular, avea rãbdare sã explice fanilor Jiului orice cauzã a unor eºecuri ºi crea un optimism în rândul spectatorilor care îl iubeau. N-a uitat de unde plecase. Periodic, în timpul liber, îºi vizita foºtii colegi de la Aninoasa care în acea perioadã era o generaþie de 14 karate. Cu o formulã de echipã, Minerul Aninoasa: Ivanov, Olteanu, C. Golgoþiu, M. Golgoþiu, Boroº, Furnea, Gudacu, Herlea, Pall, Bredan, Bordea (antrenor Florea),

coechipieri la Jiul fiindu-i printre alþii, în primul sezon la Jiul, 1965-1966, Ivãnescu, V. Zamfir, I. Sandu, Peronescu, Casandra, Libardi.

Libardi, 13 ani la Jiul!

Un alt caz special a fost Petre Libardi, care a venit la Jiul la vârsta de 21 de ani, de la Minerul Câmpulung Muscel.

A jucat în perioada 1963-1966 în Divizia „B”, dupã care în continuare, 19661976, zece ani, în Divizia „A”, 239 meciuri în care a marcat 45 de goluri.

Gogu, fundaºul de fier Extrem de devodat echipei a fost ºi Gogu Tonca, zece ani la Jiul (1966-1976), un adevãrat simbol al devotamentului faþã de culorile clubului petroºenean. În fine, lista celor cu minimum zece ani neîntrerupþi la Jiul ar putea fi încheiatã de atacantul Victor Gabor (1952-1962), care a înscris în Divizia „A” 37 de goluri.

Icã ºi Licã, 24 de ani împreunã!

Portarul Aurel (Icã) Crâsnic ºi Ion (Licã) Panait au avut 12 campionate la Jiul, fiecare. Licã Panait ºi Icã Crâsnic au jucat ºi în Naþionalã. Panait a venit la Jiul în 1948, jucând pânã în 1960, la fel icã Crâsnic, din 1950 pânã în 1962.

Doi jucãtori care mai bine de un deceniu au fost oameni de bazã ai apãrãrii Jiului în Divizia „A”.

Un lider de longevitate surprizã: Iosif „Bonþu” Deleanu

Iosif „Bontu” Deleanu, liderul de longevitate la Jiul Petroºani Fãrã a fi fost un jucãtor spectaculos, are, totuºi, onoarea sã fi fost jucãtorul cu cei mai mulþi ani, 14, jucaþi la Jiul Petroºani.

Alþi jucãtori care au mai multe sezoane la Jiul, dar cu întreruperi ºi reveniri, sunt Florin Stoica – 10 ani (198997, 1998-2000), Dumitru Hotoboc (1998-2009), Sorin Ghiþan – 10 ani (19891999), Gabi Apetrei – 10 ani (1999-2003, 2004-2005, 2006-2011), Emeric Farkas II – 10 ani (1951-1962).

Paginã realizatã de Genu TUÞU

PRIMII ZECE JUCÃTORI 1. Iosif Deleanu 2. Petre Libardi 3. Aurel Crâsnic 4. Licã Panait 5. Andrei Stocker 6. Emeric Farkas II 7. Cornel Sãlãgean 8. Gogu Tonca 9. Tudor Paraschiva 10. Victor Gabor

-

1946-1960 1963-1976 1950-1962 1948-1960 1965-1976 1951-1962 1975-1986 1966-1976 1946-1956 1952-1962

– – – – – – – – – –

130 239 207 203 261 128 237 176 197 169

jocuri. jocuri. jocuri. jocuri. jocuri. jocuri. jocuri. jocuri. jocuri. jocuri.