CVJ NR. 872 LUNI 8 IUNIE 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 872

Cronica Vãii Jiului Luni, 8 Iunie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

ApaServ, investiþii de 70 de milioane de euro în vestul Vãii Jiului

A

paServ Valea Jiului, noi investiþii în valoare de aproape 70 de milioane de euro. eprezentanþii societãþii de apã din Valea Jiului ºi-au fãcut deja planurile pentru noile investiþii ce urmeazã a fi realizate pentru cetãþeni. Acum se încearcã obþinerea fondurilor necesare pentru implementarea proiectelor. “Suntem primul operator de servicii de apã ºi canalizare din România care deja nu doar cã are în vedere noi investiþii în aceastã direcþie, dar deja am trecut de fazele iniþiale de discuþii, am contractat ºi firma de consultanþã ºi ne aflãm deja într-o etapã înaintatã de elaborare a documentaþiilor tehnice, studiilor de fezabilitate, în vederea accesãrii de fonduri europene pentru execuþia lucrãrilor”, a declarat Costel Avram, directorul general al ApaServ Valea Jiului. Noul proiect european este estimat la o valoare totalã de 67 milioane de euro. Reprezentanþii societãþii de apã au în vedere reabilitarea

reþelelor de canalizare menajerã pe o lungime totalã de 44 de kilometri, în localitãþile Petrila, Petroºani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni ºi Uricani), reabilitarea unui numãr de 3 surse de apã, respectiv captãrile de la Jieþ, Polatiºte ºi Izvoru, reabilitarea magistralei de aducþiune a apei potabile Valea de Peºti – Petroºani pe o lungime de circa 26 kilometri, reabilitarea staþiilor de tratare a apei potabile Tãia ºi Zãnoaga, reabilitarea unor reþele de distribuþie a apei potabile din Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani pe o lungime totalã de circa 64 de kilometri. Prioritare vor fi investiþiile din partea de vest a Vãii Jiului, având în vedere faptul cã acolo nu au fost executate lucrãri în prima parte a programului derulat de ApaServ Valea Jiului. Monika BACIU

Acum 495 de ani (9 iunie 1520) a avut loc

Prima „unire” a Vãii Jiului cu Þara Româneascã

Î

nainte de încercarea lui Mihai Viteazul de a uni cele trei þãri române (1600) sau de Marea Unire a Transilvaniei cu România (1918), Valea Jiului a fost pusã în faþa unei situaþii istorice de a fi sub sceptrul domnesc al Þãrii Româneºti (Valahia). Se întâmpla în urmã cu 495 de ani, în vara lui 1520. Era un act de alipire semnat de domnitorul Neagoe Basarab. >>> PAGINILE 4-5

Nedeia Vulcãneanã se apropie de start

D

e la muzicã popularã, nedeia din Vulcan a devenit o adevãratã petrecere ce þine timp de 3 zile, cu ritmuri colorate, cu trupe cunoscute din þarã, soliºti locali ºi o paradã a costumelor tradiþionale. De aceastã datã manifestarea se þine în centrul oraºului, aºa cum a promis primarul Gheorghe Ile. Nedeia Vulcãneanã va avea loc la finele lunii iunie la Vulcan ºi, spre deosebire de anii trecuþi, manifestãrile se mutã în zona din faþa primãriei din localitate. Gheorghe Ile recunoaºte cã totul

a pornit de la ideea de a promova tradiþiile locale ºi cã, an de an, s-a mai adãugat câte o manifestare, aºa încât acum þine 3 zile. „Cu toate cã, la început, a fost doar muzicã popularã, acum avem ºi

muzicã pop, rock, cu fiecare an am extins ºi sâmbãta festivalul, apoi, în alt an, am extins ºi vinerea ºi am invitat talentele locale, pentru a recruta cu adevãrat copiii talentaþi. Duminica este partea mai palpitantã, când pe Bulevardul Mihai Viteazul avem parada portului popular ºi, desigur, intrã în marº, în aplauzele tutur-

or, ºi sportivii ºi ansamblurile coordonate de Consiliul local, care vor defila pe bulevard. Ne oprim apoi sus la Brazi”, a spus Gheorghe Ile, primarul

municipiului Vulcan. Deocamdatã, primarul Gheorghe Ile nu a vrut sã facã public numele trupelor ce vor concerta, dar a promis o ediþie de neuitat a acestui eveniment. „Sâmbãtã seara, în

ultimul week-end al acestei luni, va avea loc un concert de muzicã pop, rock ºi muzicã uºoarã, cu formaþii consacrate din România. Este o surprizã ºi nu divulg asta pânã la Nedeia Vulcãneanã”, a mai spus Ile. Nedeia Vulcãneanã ajunge în 2015 la ediþia cu numãrul 43, iar an de an, de aproape o jumãtate de veac, localnicii de aici s-au adunat la începutul verii pentru a sãrbãtori oraºul ºi a promova tradiþiile locale. Diana

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 iunie 2015

Cristian Resmeriþã, noul preºedinte Introducerea gazului în al organizaþiei PSD Lupeni apartamentele din Lupeni, pe prea multe emoþii, ultima sutã de metri F ãrã Cristian Remeriþã a fost

P

ales preºedintele organizaþiei municipale a PSD Lupeni, atmosfera lucrãrilor Conferinþei de dare de seamã ºi alegeri fiind una destinsã fãrã tensiuni ºi jocuri de culise, aºa cum s-a întâmplat în alte pãrþi.

“Trebuie sã rãspândim valorile, ideile ºi conceptele social-democrate in cercuri cat mai largi, iar noi, social-democraþii, sa fim din ce in ce mai multi si mai uniti pentru a putea avea rezultate cât mai bune”, a declarat Cristian Resmeriþã, noul preºedinte al PSD Lupeni. Organizaþia PSD Lupeni este o formaþiune politicã numeroasã, cu un numãr de 1371 de membri ºi numeroºi simpatizanþi ºi este cea mai puternicã organizaþie politicã din judeþ. Rezultatele obþinute de PSD Lupeni cu prilejul diverselor alegeri locale, parlamentare , europarlamentare ºi prezidenþiale în decursul ultimilor 15 ani, au plasat-o pe primul loc în judeþ ºi chiar la nivel naþional. Pe lângã preºedintele organizaþiei, Cristian Resmeriþã, cu unanimitate de voturi a celor 133 de delegaþi prezenþi la Conferinþã, au fost desemnaþi ºi ceilalþi membri ai biroului executiv, respectiv Viorel Iacob Mesaroº –

entru municipiul Lupeni, alimentarea cu gaz a fost unul dintre proiectele pe care administraþia localã si l-a dorit implementat în întregime, pânã la finele acestui an.

preºedinte executiv, Cornel Damon Lungan – vicepreºedinte, Maria Pestrea (preºedinta OFSD) – vicepreºedinte, Viorel Vasian (preºedintele Seniorilor) – vicepreºedinte, Costicã-Felix Someºan (liderul organizaþiei de tineret) – vicepreºedinte, Ilie Romoºan – vicepreºedinte, Dan Marcu – secretar executiv, Leontina Stanciu – trezorier, Nicolae Tuvene, Teodor Mangu, Olimpiu Stoicuþa, Gheorghiþã Manolache, Ion Pîrvulescu, Teofil Dobrean, Rodica Cîmpean, Lucian Resmeriþã, Darius Cîmpean, Ovidiu Adrian Misaroºi, Florica Borc, Florinel Nicuºor Chiroºca – membri. Planurile de viitor ale noii echipe de conducere au ca obiective principale: finalizarea proiectelor aflate în curs de derulare alãturi de viceprimarul ºi actuala echipã de consilieri ai Primãriei Lupeni si câºtigarea alegerilor locale ºi parlamentare ce vor avea loc în 2016 . Marius MITRACHE

Cu câteva luni în urmã, atunci când se efectua recepþia conductei de gaz care asigura branºarea la reþeaua de gaz a unui numãr de aproximativ 1700 de apartamente, deputatul Cristian Resmeriþã, cel care a avut o contribuþie importanta la realizarea acestui proiect, prezent la eveniment, vorbea plin de speranþã despre faptul cã va face tot ce ii stã în putinþã ca pânã in varã, sã se finalizeze introducerea gazului metan în toate blocurile din localitate. Acesta fiind, de altfel, unul din cele mai importante proiecte din ultimii 10 ani pentru municipiul Lupeni. Zilele trecute deputatul Cristian Resmeriþã alãturi de Nicolae

Laurenþiu Nistor: Un procuror DNA Doi tineri din nu poate fi mai presus de Parlament! Lupeni, rãniþi în

S

ocial democraþii din judeþul Hunedoara merg pe mâna lui Ponta, urmãrit penal de procurorii DNA, iar liderul organizaþiei judeþene îi cere sã reziste presiunilor ºi sã nu demisioneze. PSD Hunedoara, printr-un comunicat de presã, menþioneazã ºi moþiunea de cenzurã a liberalilor ºi cred cã n-ar fi tocmai o coincidenþã demersul juridic împotriva premierului. Astfel, PSD Hunedoara anunþã cã îl susþine pe Victor Ponta în funcþia de premier, deoarece „prezumþia de nevinovãþie primeazã, iar demisia nu poate veni în mod forþat în urma citãrii de cãtre DNA pentru audieri" ºi "respinge în totalitate”

ideea demisiei acestuia. „Prezumþia de nevinovãþie primeazã, iar demisia nu poate veni în mod forþat în urma citãrii de cãtre DNA pentru audieri în ziua în care Partidul Naþional Liberal depune o moþiune de cenzurã. Mandatul de premier a fost atribuit lui Victor Ponta în mod democratic de cãtre Parlamentul României, iar demersul preºedintelui Klaus Iohannis, privind solicitarea de demisie a premierului, nu este decât o abor-

dare politicianistã, în afara cadrului constituþional ºi nu are decât rolul de a sprijini PNL în demersurile sale. Klaus Iohannis, ca preºedinte al tuturor românilor, trebuie sã dea dovadã de imparþialitate, iar pânã când justiþia îºi spune cuvântul era firesc sã fie reþinut în declaraþii”, se aratã în comunicatul de presã semnat de preºedintele organizaþiei judeþene, deputatul Laurenþiu Nistor. Liderul PSD mai susþine cã „un procuror DNA nu poate fi mai presus de Parlament, Guvern ºi de cetãþenii acestei þãri! Acest fapt nu ar însemna altceva decât dictaturã, iar România nu se poate întoarce în haos ºi la vremuri pe care nu ºi le mai doreºte". M. GÂNJU

urma unui accident

D

oi tineri din municipiul Lupeni au fost implicaþi într-un accident rutier petrecut pe DN 66, aproape de Simeria, din cauza unui ºofer neatent. Unul dintre tineri, pasager, a fost rãnit grav iar cel care conducea motocicleta a suferit rãni uºoare. „În data de 06.06.2015, în jurul orei 15:45, un bãrbat în vârstã de 42 de ani, din oraºul Cãlan, în timp ce conducea o autoutilitarã pe DN66, pe raza comunei Bãcia, din direcþia DN7 – Cãlan, a efectuat un viraj spre stânga fãrã sã se asigure corespunzãtor ºi a acroºat motociclul condus din aceeaºi direcþie de mers de cãtre un tânãr în vârstã de 28 de ani, din municipiul Lupeni, care se încadrase în depãºirea autoutilitarei”, aratã IPJ Hunedoara. ªoferul dubiþei este cercetat pentru comiterea infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã. Maximilian GÂNJU

Coþop-Managerul de Proiect Senior Managementul Proiectelor Regiunea Vest ºi autoritãþile locale de la Primãria Lupeni, au efectuat recepþia conductei de gaz care va alimenta blocurile D4, D3,D2 ºi D1 de pe strada Tudor Vladimirescu, iar din aceastã sãptãmânã locuitorii acestor blocuri se pot prezenta la sediul E-ON din Petroºani pentru a incheia contractele de furnizare a gazului. Astfel, o nouã promisiune a deputatului Cristian Resmeriþã a fost îndeplinitã ºi un alt proiect important pentru locuitorii Lupeniului a ajuns la final. În prezent doar douã blocuri de lângã mina Lupeni au rãmas neracordate la reþeaua de gaz. Marius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 8 iunie 2015

Proiectele din Valea Jiului, SF-uri pentru consilierii judeþeni

U

n proiect din era comunismului, referitor la introducerea în Valea Jiului a unor autobuze electrice a fost reluat în urmã cu câþiva ani de cãtre reprezentanþii Consiliului Judeþean ºi reactualizat cu nevoile secolului XXI. Chiar ºi aºa sunt consilieri care considerã acest proiect ca fiind unul de domeniul ºtiinþifico-fantasticului care nu are nicio ºansã sã fie implementat. “Acest proiect nu o sã înceapã ºi nu o sã fie realizat nici peste 100 de ani. Aþi promis cã banul public va fi cheltuit cu chibzuinþã. Mai mult, domnilor vicepreºedinþi,

amândoi aþi candidat în 2012 pe o listã comunã Uniunea Social-Popularã, condusã la acel timp de Emil Boc, acum sunteþi liberali sub un an, fiecare dintre dumneavoastrã. Cred cã nu e obligatoriu sã promovaþi în continuare proiectele fostei conduceri a consiliului judeþean. De aceea, vã solicit ca banii publici sã fie cheltuiþi cu chibzuinþã ºi eficient”, a spus consilierul judeþean Ioan Dumitru

ªtaier. Preºedintele interimar al Consiliului Judeþean, Dorin Gligor, susþine cã edilii din Valea Jiului cer ca acest proiect sã fie implementat ºi chiar finalizat. “Domnule consilier, nu pot sã vã contrazic, aveþi dreptate 100% dar tocmai asta facem, proiectul de hotãrâre nu prevede niciun suport financiar, deci nu cheltuim nimic, doar extindem asocierea. Rãspunsul

la sumele cheltuite vi l-am dat data trecutã, banii au fost cheltuiþi în numele victoriei din 2012, dar aþi spus încã un adevãr în faþa cetãþenilor ne adresãm cu fapte, cu programe ºi atunci cred cã ar fi extrem de interesantã o dezbatere pe tema propusã de dumneavoastrã ºi nu cu declaraþii ale unor persoane. Pentru colegi, pentru toatã lumea, o sã avem ºi o întâlnire cu primarii din Valea Jiului, noi am mai avut

una, ºi ei au solicitat continuarea acestui proiect. Despre posibilitatea de finanþare hai sã mai avem rãbdare o lunã, douã, apar ghidurile de finanþare ºi atunci facem analiza concretã dar cheltuialã nu mai avem de fãcut.”, a replicat Dorin Gligor, preºedintele interimar al CJH. Adrian Zvîncã considerã o necesitate un transport, civilizat, bazat pe autobuze electrice. “Doream doar sã atrag atenþia cã transportul cu autobuzele electrice nu e în niciun caz de domeniu ºtiinþifico-fantastic, probabil în copilãria domnului consilier erau la acest nivel, în momentul actual sunt o realitate. Autobuze electrice

funcþioneazã în destul de multe oraºe din lume ºi scopul acestor finanþãri pe fonduri structurale este tocmai sã se dezvolte noile tehnologii. Nu înþeleg de ce e vãzut acest proiect ca o cheltuialã sau risipire a banului public”, a spus consilierul judeþean Adrian Zvîncã. Ideea a luat naºtere în anii regimului comunist, iar dupã mai bine de 20 de ani aceastã a fost preluatã ºi de reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara. Toate administraþiile locale din Valea Jiului au aderat la acest proiect judeþean, care are rolul de a facilita transportul locuitorilor din Valea Jiului. Monika BACIU

CEH penalizatã cu 100 de euro/ Cui îi pasã de 200 de mineri faþã tona de dioxid de carbon

C

omplexul Energetic Hunedoara, neconform din punct de vedere al legislaþiei de mediu. Nechiziþionarea certificatelor de carbon de cãtre Complexul Energetic Hunedoara pânã la data de 30 aprilie, face ca entitatea sã fie consideratã neconformã de cãtre Ministerul Mediului. “În cazul nerespectãrii acestei obligaþii se aplicã penalitatea de 100 de euro/tonã de dioxid de carbon echivalent emisã pentru care operatorul nu a restituit certificatele, echivalentã în leu la cursul de schimb leu/euro al Bãncii Naþionale a României, sumã care se constituie venit la fondul pentru mediu, în condiþiile legii, operatorul fiind considerat neconform”, se aratã în documentele Ministerului Mediului. Complexul Energetic Hunedoara a primit douã notificãri, una în luna

aprilie ºi una în lunã martie. “Autoritatea publicã centralã pentru protecþia mediului comunicã Administraþiei Fondului pentru Mediu lista operatorilor care nu restituie în condiþiile legii certificatele aferente anului precedent, în vederea demarãrii procedurii de stabilire, control ºi emitere a deciziei care constituie titlu de creanþã pentru încasarea penalitãþii de 100 de euro”, se mai aratã în document. În tot acest timp, reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara fac eforturi pentru a nu fi nevoiþi sã plãteascã amendã de 120 de milioane de euro. “Am primit un sprijin real din partea Comisiei, ne-am deplasat la sediul Digi Clima ºi la Digi Competition ºi discuþiile purtate au concluzionat un lucru: haideþi sã ne facem treaba, sã rambursãm ajutorul de stat ilegal, sã achiziþionãm certificatele de CO2 ºi dupã aceea, încursul luinii iunie, sã venim cu dosarul în care sã explicãm de ce s-a întârziat. Nu este vina companiei (CEH – n.r.), este vina statului ºi putem sã fim iertaþi”, a declarat ministrul Energiei, Andrei Gerea. ªi în cazul în care Complexul Energetic Hunedoara ar fi avut numãrul necesar de certificate, acestea tot ar fi trebuit achiziþionate, potrivit reglementãrilor de mediu. Monika BACIU

de problemele reale ale þãrii?

V

alea Jiului este vãzutã ca o patã pe harta României. Mineriadele nu au fãcut altceva, în opinia unora, decât sã atragã asupra Vãii Jiului o patã de ruºine. Întreaga þarã percepe aceastã zonã ca pe una a sãlbaticilor. Minerii din Valea Jiului devin însã, din când în când, brusc interesanþi pentru oamenii politici. Disponibilizarea ortacilor de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului trezeºte oamenii politici care pânã acum nu au acordat atenþie zonei. Europarlamentarul Siegfried Mureºan cautã, pe o reþea de socializare, soluþii pentru minerii care urmeazã a fi disponbilizaþi la societatea care închide minele din Valea Jiului. “225 de mineri din Valea Jiului îºi vor pierde locurile de muncã la 1 iulie. Mã ocup sã vãd dacã îi putem ajuta dintr-unul din fondurile europene”, spune europarlamentarul pe Facebook. Rãspunsurile nu au

întâziat sã aparã. Pãrerile sunt împãrþite, în funcþie de interse. “De când se folosesc banii europeni în aceste scopuri? alte categorii de salariaþi nu au rãmas fãrã servici? v-aþi ocupat ºi de ei? cui îi pasa de 200 de mineri fata de problemele reale ale þãrii? toþi cetãþenii au aceleaºi drepturi nu doar minerii”, spune un utilizator al reþelei de socializare. “Trecând peste faptul cã minerii din Valea Jiului au fãcut niºte lucruri urâte în Bucureºti ºi în România, oare guvernul plin de cinstiþi ce pãzeºte, ce pãzeºte cu Valea, cu Oltchimul, cu CFR Marfã, ºi în general cu România?”, sopune un alt utilizator. Monika BACIU

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 iunie 2015

Acum 495 de ani (9 iunie 1520) a avut loc

Prima „unire” a Vãii Jiului cu Þara Româneascã

Anul 5 z Numãrul 90 z Luni, 8 iunie 2015 2 pagini z Coordonator Genu TUÞU

Î

nainte de încercarea lui Mihai Viteazul de a uni cele trei þãri române (1600) sau de Marea Unire a Transilvaniei cu România (1918), Valea Jiului a fost pusã în faþa unei situaþii istorice de a fi sub sceptrul domnesc al Þãrii Româneºti (Valahia). Se întâmpla în urmã cu 495 de ani, în vara lui 1520. Era un act de alipire semnat de domnitorul Neagoe Basarab.

exploatarea zãcãmântului de cãrbuni. Acest loc, de colþ sud-vestic al judeþului Hunedoara, aºezat între culmile muntoase ale Parângului, Vâlcanului ºi Retezatului, brãzdat de cele douã Jiuri, cu numeroºii lor afluenþi, nu a fost locuit dintotdeauna de o populaþie atât de densã, precum în aceºti peste 160 de ani de epocã industrializatã. Desigur, descoperirile arheologice efectuate de-a lungul timpului duc indiciile umane pânã în

Þinutul celor douã Jiuri În istoria Transilvaniei, viaþa ºi trãirea în spaþiul cunoscut generic ca „Valea Jiului”, a avut particularitãþi specifice, mai ales dupã boom-ul economic început în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, odatã cu descoperirea ºi

Petru de Pereny, voievodul transilvan din perioada 1526-1529

Þãrile Române în secolul al XVI-lea paleolitic (cca. 10.0008.000 î. Hr.) cu urme de vase rudimentare de lut ºi podoabe descoperite la Peºtera Bolii, prin anii 1870-1890. Epoca Bronzului (cca. 500 î. Hr.) a scos la ivealã, în zona Livezeni ºi a sãpãturilor cu ocazia construirii bisericii romano-catolice, securi ºi fragmente de securi, scoabe din metal. Lucrãrile de canalizare ºi la fundaþiile unor clãdiri din Petroºaniul sfârºitului de veac al XIX-lea au scos la ivealã din antichitate ºi epoca stãpânirii romane în Dacia, monede greceºti ºi romane, iar la Valea Ungurului, lângã Vulcan, o lance de fier din secolele VII-VIII.

Cercetãrile au dovedit cã Cetatea Bolii a constituit un excelent adãpost pentru oamenii din epoca de piatrã. Sunt dovezi elocvente cã aceastã zonã aflatã pe cele douã Jiuri a fost populatã din cele mai vechi timpuri. Studiile amãnunþite ale istoricilor Vasile Pârvan ºi A.P. Xenopol au dus la concluzia cã aceste locuri au fost populate de geto-dacii care au asimilat ulterior (cca. 150 d. Hr.) ºi alte popoare migratoare, precum sargeþii sau siginii. De altfel, din epoca geto-dacicã au rãmas câteva denumiri: Jiul, Jieþ, Maleia, Straja.

Valea Jiului în Evul Mediu Existã o perioadã destul de lungã, timp de aproximativ 1.200 de ani (secolele IV-XVI) în care mãrturii istorice despre viaþa de aici sunt extrem de rare. Se poate însã desprinde concluzia cã, într-o vreme în care în Þara Haþegului, cnezatele ºi voevodatele erau într-o ascensiune, exista viaþã ºi la vecinii din „Þara Jiului”. Voievodul Litovoi, care stãpânea Þara Haþegului, îºi stabilise graniþele cu Þara

Româneascã în Valea Jiului. Dupã dispariþia voevodatelor, nobilimea românã este îndepãrtatã, regii Ungariei pun stãpânire pe acele þinuturi, pe care nu o datã le „tranºeazã” ca ºi „daruri” pentru familiile nobiliare din Þara Haþegului. Cel mai vechi document despre aceste donaþii dateazã din anul 1416. Atunci, în vremea vicevoevodului Lorant Lepes, cneazul Muzsina îºi vinde posesiunile, printre care ºi una din Valea Jiului. Apoi, în 1439, regele maghiar Albert de Habsburg (1437-1439), reînnoieºte actele de proprietate ale familiei Kendeffy (nume maghiarizat din „Cândea”) asupra unor

moºii din Valea Jiului, primite în urmã cu un an de la regele Sigismund de Luxemburg (13871437). Cândeºtii au creat o armatã puternicã de români din Þara Haþegului, cel mai reprezentativ din familie fiind Nicolae Cânde (Miklos Kendeffy), care a înfruntat oastea turceascã în 1442 la Vulcan. În anii urmãtori, pentru fapte de vitejie în diferite prilejuri pe câmpurile de luptã, familia Cândeºtilor a primit o sumedenie de posesiuni ºi moºii din partea regilor Ungariei, la Sãlaº, Meriºor, Baru. Un document exact este datat 18 ianuarie 1493 este un act de donaþie reînnoit, sub semnãtura regelui Vladislav al II-lea Jagello (1490-1516), unde se întãreºte diploma de donaþie pentru Mihail Kendeffy ºi urmaºilor acestuia, fiind vorba despre terenuri arabile, pãºuni ºi fâneþe, cunoscute sub numele Pterella (Petrila), Malee (Maleia), Rathond (Rãtundul), Mariszovar (Moriºoara) ºi Nyakmezew (Câmpu lui Neag). Tot în anul 1493 apare un act scris despre un „impozit românesc” (oláhadó), plãtit de bãºtinaºi în capre ºi oi, celor ce

Trupe de grãniceri au patrulat pe zona de graniþã stabilitã pe vârfurile de munte

stãpâneau aceste terenuri din Valea Jiului. Neclaritatea graniþelor dintre populaþia de „dincolo ºi dincoace” de munþi a dus la nenumãrate lupte între oameni. Tocmai de aceea, în anul 1514 se va întruni o comisie la Meriºor, pentru a stabili hotarele între Transilvania ºi Þara Româneascã, fiind trimiºi reprezentanþii celor douã formaþiuni statale, conduse la vremea aceea de domnitorul Neagoe Basarab în Valahia, respectiv Ioan Zapolya în Transilvania. Conform studiilor efectuate de Nicolae Iorga, aceºtia s-au adunat ºi „sfat fãcând, cu credinþã ºi mare blãstãm s-au legat ºi s-au aºezat cum mai mult de acum înainte aceste doao pãmânturi (þãri) gâlcevi ºi rãzminþe ºi hoþii sau prãzi ºi jafuri sã nu se mai facã, ci sã fie cu mare pace ºi frãþie”. Aceastã comisie a avut ºi o încredinþare militarã, pentru a se lua mãsuri asupra atacurilor turceºti, care deveniserã tot mai ameninþãtoare. Deºi au fost editate legi aspre în ceea ce priveºte contactele între populaþia româneascã ºi cea ardeleanã, aceasta nu a respectat prea mult aceastã graniþã iluzorie.

Actul de acum cinci veacuri Valea jiului va intra „dintr-un condei” în posesia domnitorului muntean neagoe Basarab (1512-1521), care la o înþelegere cu voevodul transilvan Ioan Zapolya (1510-1526) au parafat noua graniþã care va trece pe la Meriºor, ca punct principal de reper. Actul este scris la Târgoviºte (documentul se aflã la Arhivele Statului din

Sibiu, colecþia Brukenthal), întocmit de partea munteanã, semnat apoi ºi de reprezentanþii Ardealului. Fiecare dintre cei doi conducãtori de þarã ºi-au desemnat reprezentanþii pentru a parafa noua graniþã. Din partea Þãrii Româneºti au fost prezenþi banul Stanciu ºi spãtarul Neagoe, logofãtul radu ºi postelnicul Albu din Borãºti, postelnicul Dan din Româneºti, logofãtul Socol din Baia, postelnicul Bran din Polovragi, postelnicul

Mari – Cracul Leurdei – muntele Morariu – muntele Zahnei – muntele Tutilã. Linia de hotar continuã pe alte coordonate de toponimie a vechilor locuri (Râul ªes, Olanul Mare, Olanul Mic, Piatra Albã, Cracul lui Mihoc, Cupenul, Opesat, Bogdãnetul, Vlãsculeþul Mic, Vârful Râu, La Piatrã, Rajia etc.). Condiþiile au fost stabilite de domnitorul muntean Neagoe Basarab ºi acceptate de voevodul transilvan Ioan

Peºtera Bolii, locul unde s-au descoperit în secolul al XIX-lea urme ale omului paleolitic

Stanciu din Crasna. Reprezentanþii Ardealului au fost câþiva nemeþi din Þara Haþegului, ioan Cândeº ºi Laczko Cânda, apoi Sãrãcin Frenczy din Rãchitova, Petru Zlaºti ºi Miclãuº Tuºtea din Mujina, Iacov din Râu Bãrbat, Stanciu din Mãþeºti ºi Iancu din Sãtcili. S-au stabilit niºte reguli legate de eventualele acte de jaf ºi hoþie, stabilindu-se o linie de graniþã, „ca se ºtie: de la apa Oltului pânã la Rasava (Orºova) de cãtre Þara Ardealului ºi de cãtre Þara Româneascã”. Într-un calcul actual, aceastã graniþã ar fi urmat o linie de hotar pe aliniamentul Voineasa – Vf. Lui Pãtru – Mãgura – Dealul Babii – Vf. Tuliºa – Muntele ªiglãu – Vf. Scoarþa – Vf. Dragºanul – Paltinul – Soarbele – Galbenii Mici – Galbenii

Zapolya: „Deci întru aceasta, aºa precum au întocmit acei nemeºi ai lui Ianoº craiul împreunã cu boierii domniei mele, care sunt mai sus ziºi, care au aºezat hotarele ºi semnele pe munþi ºi au ales munþii Þãrii Româneºti de cãtre munþii Ardealului, precum au aflat dupã

dreptate, aºa sã fie acest aºezãmânt neclintit, fãrã tulburare, în veci”. Documentul a fost scris de „gramaticul” Bogdan în Cetatea de scaun de la Târgoviºte, „luna iunie 9 zile ºi de la Adam în anul 7028 (1520)”, act purtând semnãtura lui Neagoe Basarab. Înfrângerea Ungariei ºase ani mai târziu, în bãtãlia de la Mohacs (aprilie 1526) în faþa oºtilor otomane conduse de sultanul Suleyman Magnificul, avea sã punã o amprentã asupra Transilvaniei. Astfel, regele Ungariei (ºi voevodul Transilvaniei), Ioan Zapolya pierde tronul, pentru care va începe o luptã pentru el. Va fi o luptã pentru tron între nobilimea mijlocie ºi micã, pe de-o parte (cea care îl susþine în continuare pe Ioan Zapolya) ºi cea formatã din magnaþi, care îl vor pe Ferdinand de Habsburg. La conducerea Transilvaniei va veni voevodul Petru de Pereny (1526-1529). Transilvania îºi dobândeºte statutul de principat autonom sub suveranitatea Porþii Otomane, regim politic asemãnãtor cu al Þãrii Româneºti ºi Moldovei. Acest fapt duce în plan economic ºi politic la intensificarea legãturilor dintre cele douã state, bazate pe unitatea de neam, limbã, culturã, obiceiuri ºi credinþã,

Domnitorul valah Neagoe Basarab ºi voevodul transilvan Ioan Zapolya au semnat „unirea” Vãii Jiului cu Þara Româneascã

Ioan Zapolya favorizate ºi de unitatea de spaþiu geografic românesc. Domnia ulterioarã a lui Mihai Viteazul (1593-1601) va reuºi vremelnic prima unire a

celor trei þãri româneºti - Þara Româneascã, Transilvania, Moldova –, unire care însã nu s-a putut menþine din cauza împotrivirii marilor puteri ale lumii, Austria, Polonia, Imperiul Otoman. Treptat, s-a pierdut ºi noþiunea de hotar stabilitã în 1520, Valea Jiului revenind în zona de influenþã a Transilvaniei încã multe veacuri de regatul maghiar, într-un fel sau altul, pânã la Marea Unire din 1918, când Valea Jiului a fost integratã la þara-mamã, România.

Graniþa dintre Þara Româneascã ºi Transilvania trecea ºi prin Munþii Vâlcanului