Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 871
Cronica Vãii Jiului Vineri, 5 Iunie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
GEREA: UN MINISTRU, ZÂMBIND PE SU` MUSTEAÞÃ
S
ãptãmâna trecutã, minerii din Valea Jiului au ieºit din nou în drum... Nu vreau, astãzi, sã mã refer la motivele pentru care au fãcut-o. În nici un caz de bine, nu. Dupã câteva zile în care revolta minerilor a fost lãsatã sã dospeascã, Dominic de la enerjie` a decis sã vânã-n Vale. Dominic Andrei Gerea, ministrul Energiei, despre dânsul vorbim în paginã. Dupã ce ºi-a sorbit cafeaua împreunã cu o parte dintre primarii ºi parlamentarii din Valea Jiului, Andrei Gerea a pornit la pas, “dezbumbat la ultimul bumb al cãmãºuþei” spre C.E.H. În bãtãturã zarvã mare, minerii l-au întâmpinat cântând “În fund de munþi, noi, des intrãm...”, un moment emoþionant. Cu greu ºi vorbe bine ticluite, Gerea s-a vãzut intrat pe uºa C.E.H... Cât de mulþi miniºtri au mai pãºit ºi pe aceastã uºã, ºi cât de multe lucruri au mai promis, ºi cât de puþine au mai fãcut... Dupã câteva ceasuri în spatele uºilor zãvorâte a ieºit Nica, liderul de la Muntele. ªi-a bãgat gurã-n goarnã ºi a anunþat oamenii care aºteptau afarã cã pãrþile din clãdire sunt pe cale sã semneze un protocol. Apoi s-a bãgat înapoi. Dupã o vreme întâlnirea s-a isprãvit, Dominic de la enerjie` s-a aºezat în faþa jurnaliºtilor ºi a spus urmãtoarele: “Împreunã vom face demersurile necesare la toate organismele abilitate pentru prelungirea termenului limitã de închidere a minelor de huilã, de la 2018 la 2024. Polonia face presiuni în acest sens ºi alte þãri europene, la fel. E un context favorabil ºi nouã. CEH va trebui sã poatã vinde pe piaþa reglementatã o cantitate de energie corespunzãtoare unei puteri de 200 de MW, puterea
minimã a celor douã termocentrale. Se demareazã procedurile pentru separarea termocentralei Paroºeni (mãsurã cerutã insistent de sindicatele din aceastã unitate). Protocolul mai prevede ca separarea legalã a activitãþii miniere sã se producã doar dacã programul de restructurare (ce va fi întocmit în acest an – n.red.) va ajunge la concluzia cã aceasta este necesarã. Se constituie un grup de lucru care sã asigure îndeplinirea punctelor din acest protocol”. Apoi, a zâmbit pe su` musteaþã ºi dus a fost. Bine, dar cu noi cum rãmâne, cu noi cei mulþi ºi...? În protocolul semnat la Petroºani, nici urmã de asumare, nici urmã de garanþie, nimic. Doar poveºti. Mai mult, Andrei Gerea ne liniºteºte, “...vom face demersurile necesare la toate organismele abilitate pentru prelungirea termenului limitã de închidere a minelor de huilã, de la 2018 la 2024 ”. Pãi, dom` Gerea, parcã pânã în 2018 urmau sã fie închise minele botezate ca fiind neviabile, nu? Parcã Lonea, Livezeniul, Vulcanul ºi Lupeniul erau bune, erau viabile. Înþelegem cã sunt atât de viabile cã este nevoie de eforturi ca sã nu se închidã ºi acestea în 2018? Aºadar, dacã veþi reuºi sã împingeþi înmormântarea Vãii Jiului pânã în 2024 este o împlinire, un succes... Oameni buni, dragii mei, sfârºitul este mai aproape decât credem, îl trãim deja! Ionuþ DRÃGOTESC
Se îmbogãþesc pe mormântul Minei Petrila
L
a mina Petrila se vinde ºi se furã tot ce poate scoate bani frumoºi. Atelierul electric aproape cã nu mai existã. Un tranformator, de exemplu, costã în jur de 500 lei funcþie de mãrime ºi ca bun afacerist, poþi scoate de 5-10 ori mai mult din ”produsele cumpãrate”, produse care conþin cupru, aluminiu, iar pentru asta existã un cumpãrãtor preferat. >>> PAGINA A 3-A
INSEMEX organizeazã ºi în acest an simpozionul internaþional SESAM
nstitutul Naþional de ICercetare-Dezvoltare
pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã va organiza ºi în acest an simpozionul internaþional SESAM, manifestare aflatã la cea de-a VII-a ediþie. Locul de desfãºurare al evenimentului va fi în Poiana Braºov, în perioada 30 septembrie – 2 octombrie.
Potrivit organizatorilor, temele abordate în acest an sunt legate de ventilaþia minierã ºi industrialã, risc profesional ºi risc tehnologic pentru industria extractivã ºi pentru alte industrii cu atmosfere explozive ºi/sau toxice, explozivi de uz civil, articole pirotehnice, echipamente destinate utilizãrii în atmosfere potenþial explozive, protecþia zãcãmintelor de substanþe minerale utile, închiderea obiectivelor miniere, activitãþi de salvare pentru
industria minierã ºi pentru alte industrii cu mediu cu pericol de atmosferã explozivã ºi/sau toxicã, protecþia mediului, soluþii de prevenire, ameliorare ºi combatere a poluãrii, psihosociologia muncii ºi organizaþionalã. ªi anul acesta organizatorii se aºteaptã la o participare foarte mare ºi de calitate. Data trecutã au fost participanþi din România, Rusia, Polonia sau Ucraina. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 iunie 2015
Studiul probelor în dosarul de abuz în serviciu
Costuri suplimentare pentru Primãria Lupeni
ostul manager al Spitalului municipal Lupeni, Mariana Mateescu, va fi chematã F la barã sãptãmâna viitoare, datã pânã când judecãtorii de la Curtea de Apel Alba Iulia au timp sã administreze probatoriul din dosar. Dupã ce a fost condamnatã la un an de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, Mariana Mateescu a fãcut contestaþie la decizia judecãtorilor de la Petroºani. La începutul acestui an, judecãtorii de la Petroºani au dat verdictul în dosarul Marianei Mateescu. Dupã un rechizitoriu refãcut, recuzarea preºedintelui de ºedinþã, ori solicitarea unor contraexpertize în cauzã, Mariana Mateescu a fost gãsitã vinovatã de magistratul care a avut spre judecare dosarul fostului director al spitalului din Lupeni. Judecãtorul a apreciat cã Mariana Mateescu se face vinovatã de infracþiunile imputate de procurori ºi au condamnat-o la un an închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. Totodatã, magistratul a mai condamnat-o pe Mateescu ºi la trei luni de
închisoare, pentru cã nu a recuperat prejudiciul indicat de Curtea de Conturi. Pedepsele au fost contopite, dar ºi suspendate condiþionat pe o perioadã de trei ani, termen de încercare stabilit de magistrat. Conform sentinþei Judecãtoriei Petroºani, Mariana Mateescu este obligatã sã achite Spitalului Municipal Lupeni suma de 45.987,65 lei cu titlu de despãgubiri civile. Dosarul managerului Spitalului Municipal Lupeni a ajuns la judecatã în anul 2013, iar medicul a fost acuzat cã a folosit bani publici în interes personal. Practic, managerul Mariana Mateescu aproba sumele de bani pentru servicii de avocaturã ºi, în
E unele cazuri, chiar ea era cea care ridica banii. Mai mult, deºi unitatea medicalã nu avea bani pentru medicamente, managerul nu þinea cont de acest lucru ºi dãdea directive clare sã se facã urgent plãþi cãtre avocat. Pentru contractele de asistenþã juridicã nu au existat documente care sã stea la baza deconturilor, iar de multe ori, sumele cerute de avocat (onorariu, plus diurnã, cazare ºi transport) pentru un proces la Alba Iulia, erau mai mari decât cele pentru un proces la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. În perioada 2005-2009, Spitalul Municipal Lupeni a fãcut plãþi pentru servicii de avocaturã în valoare de peste 200.000 de lei. Monika BACIU
xpertize peste expertize ºi plãþi suplimentare. Reprezentanþii administraþiei locale de la Lupeni au cerut realizarea unei expertize pentru care au fost nevoiþi sã aloce suma de 5500 de lei. Acum expertul a suplimentat costurile cu încã 1200 de lei, bani care trebuie achitaþi de municipalitate pânã la termenul de sãptãmâna viitoare. În acest proces este vorba de un control al inspectorilor financiari care a avut loc în anul 2012 la Primãria Lupeni, control în urma cãruia s-a constatat cã municipalitatea a acordat ajutoare de urgenþã pentru situaþii medicale tratamente ºi investigaþii în clinici de specialitate fãrã documente care sã justifice cheltuirea sumelor respective în scopul pentru care au fost acordate. Potrivit raportului, Curtea de Conturi a stabilt cã municipalitatea a acordat, ilegal, între 2010 – iunie 2012, ajutoare de
R
Pentru cã magistraþii intrã în vacanþã, instanþa de la Petroºani a fixat un nou termen de judecatã în dosarul celor doi abia pentru toamnã atunci când vor fi citaþi ºi doi martori. “Acordã un nou termen de judecatã la data de 10 septembrie 2015. Se citeazã martorii Sãceanu Alin ºi Pancu Gabriel . Menþine dispoziþiile în sensul cã pune în vedere reprezentanþilor pãrþilor sã
pregãteascã interogatoriile pentru urmãtorul termen”, se aratã în soluþia instanþei de la Petroºani. Costel Avram a fost dat în judecatã de cãtre senatorul Haralambie Vochiþoiu. Senatorul îl acuzã pe Avram de faptul i-a prejudiciat imaginea atunci când l-a acuzat cã furã apã. Daunele cerute de senator sunt de 120.000 de lei, iar. Scandalul dintre cei doi a debutat în urmã cu doi ani, în
urma unui control fãcut de reprezentanþii ApaServ la SC Art Forest Company SRL, firmã controlatã de senatorul Haralambie Vochiþoiu. Echipele de control au stabilit cã societatea a fost branºatã ilegal la reþeaua de apã potabilã, aspect consemnat în procesul verbal de constatare nr. 129/ 24.09.2012 ºi Nota de constatare din 24.09. 2012, încheiate în urma controlului efectuat de reprezentanþii furnizorului de apã la punctul de lucru la firmei, din Livezeni. Cu ocazia respectivei verificãri s-a constatat existenþa
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
Apa care spalã sau pãteazã imaginea, opritã pânã în toamnã ãzboiul apei, amânat pânã în luna septembrie. Costel Avram ºi Haralambie Vochiþoiu îºi vorn susþine cauza pe tema furtului apei abia în luna septembrie.
urgenþã pentru situaþii medicale. În raport se aratã faptul cã 4.375 de persoane au beneficiat ajutoare de urgenþã acordate pentru situaþii medicale, pentru tratamente ºi investigaþii în clinici de specialitate fãrã documente care sã justifice cheltuirea sumelor respective în scopul în care au fost acordate. Inspectorii de la Curtea de Conturi susþin cã banii au fost acordaþi „în baza unor bilete de trimitere nepuse în circuit de cãtre Casele de sãnãtate, ºi cu motivul trimiterii – la cererea pacientului, fãrã ca solicitanþii sã prezinte documente care sã dovedeascã „prejudiciul suferit”, aºa cum cere formularul privind ancheta socialã efectuatã ºi normele financiar contabile”. Deconturile realizate de municipalitate pentru aceste ajutoare se ridicã la suma de aceste plãþi 1.852 mii lei Monika BACIU
E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
unui by – pass ilegal executat pe reþeaua publicã de apã. Când echipa de control a ajuns la poarta firmei, angajaþii l-au sunat imediat pe Haralambie Vochiþoiu – care era consilier judeþean la vremea respectivã – ºi, potrivit actelor oficiale ale ApaServ, „acesta s-a prezentat imediat la faþa locului ºi nu a permis efectuarea controlului, motivat de faptul
cã reprezentanþii societãþii noastre nu au prezentat delegaþii, deºi aceºtia se legitimaserã cu legitimaþiile de serviciu”. Ulterior, dupã ce reprezentanþii ApaServ au venit cu delegaþiile, acestora li s-a permis sã efectueze controlul, iar prejudiciul calculat pentru racordul ilegal a fost de aproape 13.000 de lei. Monika BACIU
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii Jiului | Vineri 5 iunie 2015
Se îmbogãþesc pe mormântul Minei Petrila L
a mina Petrila se vinde ºi se furã tot ce poate scoate bani frumoºi. Atelierul electric aproape cã nu mai existã.
Un tranformator, de exemplu, costã în jur de 500 lei funcþie de mãrime ºi ca bun afacerist, poþi scoate de 5-10 ori mai mult din ”produsele cumpãrate”, produse care conþin cupru, aluminiu, iar pentru asta existã un cumpãrãtor preferat. Furturile au luat amploare sub pretextul ”cã ºi aºa mina se închide”. Azi s-a sustras un cablu de transformator, care oricum era prea lung, mâine un motor de 5,5 kw, apoi unul de 22 kw, mai niºte cofrete, mai niºte ulei de motor etc.
Pentru cã Mina Petrila se închide pe repede înainte, Consiliul de Administraþie al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului a dat verde la dezafectarea subteranului ºi a atelierelor de întreþinere. Gradual trebuie scos din inventar tot
ce se foloseºte în minã pentru desfãºurarea activitãþii. Unele utilaje, motoare, transformatoare etc., vor fi folosite de alte întreprinderi miniere, dar sunt destule care se pot vinde. ªi cum în subteran nu se poate cuantifica ce a fost îngropat ºi ce s-a recuperat, s-a trecut la
ceea ce românul ºtie mai bine – furtul. De-a lungul timpului mulþi conducãtori de linia întâi, sau doi ºi trei, cu vestiþii cãpuºari ai fostului CEH, au scãpat de condamnãri grele din cauza combinelor care au dispãrut pentru cã subteranul, prin surupãri, ”înghite” multe, dar mai ales probe ce puteau fi folosite în instanþe de judecatã. Aºa se face cã la mina Petrila existã un cumpãrãtor preferat de asemenea utilaje ce trebuie scoase din inventar. Un tranformator, de exemplu, spun surse din interiorul minei, costã în jur de 500 lei funcþie de mãrime ºi ca bun afacerist, poþi scoate de 5-10 ori mai mult din ”produsele cumpãrate”, produse care
Aproape 8 milioane de lei stau în calea salvãrii Minei Petrila proape A 8 milioane de lei împiedicã salvarea activelor cu valoare istoricã de la Mina Petrila, care sunt puse la pãmânt în aceste zile. Sfârºitul anului 2015 aduce ºi sfârºitul Minei Petrila. O istorie de peste 150 de ani pusã la pãmânt cu buldozerul ºi asta din cauza încãpãþânãrii celor de la Ministerul Fianþelor care nu vor sã cedeze cu titlu gratuit cãtre administraþia publicã localã nici mãcar clãdirile cu mare valoare istoricã de la Mina Petrila. Le-au cerut edililor nici mai mult nici mai puþin de 7,5 milioane de lei dacã vor activele exploatãrii miniere. „Cei de la Ministerul Finanþelor ne-au cerut 75 de miliarde de lei vechi pentru activele Minei Petrila. Este o sumã mult prea mare pe care nu o putem plãtit nici eºalonatã. Nu pot angaja bugetul
Petrilei la aºa cheltuialã pentru cã ºi aºa este sãrac. Noi am cerut clãdirile cu titlu gratuit, dar nu au vrut sã ni le dea, dar în acelaºi timp avem de primit de la bugetul de stat 187 de miliarde de lei din eprioada 2000 – 2004”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Interesant este, însã, faptul cã în loc sã salveze istoria Guvernul preferã sã investeascã în demolarea ei. Astfel, pentru închiderea ºi ecologizarea Minei Petrila s-au prevãzut 20.538.550 lei, iar pânã la sfîrºitul lui 2015 pe unitatea extractivã se va pune
lacãtul. Potrivit datelor cuprinse într-un proiect de ordonanþã de Guvern publicat pe site-ul Ministerului Energiei, „pânã la 31 decembrie 2015 urmeazã a înceta activitatea de exploatare pentru unitatea Petrila”. Iar mai apoi, aºa cum s-a întâmplat la Mina Dâlja, de exemplu, zona va fi acoperitã cu iarbã ºi va aºtepta, mult ºi bine, investitori interesaþi de teren. Aºa va lua sfârºit istoria celei mai vechi unitãþi miniere din Valea Jiului, unde mai bine de 150 de ani a fost adus la suprafaþã cãrbunele. Nimic nu i-a convins pe guvernanþi
sã schimbe proiectul sau sã renunþe la demolarea unor clãdiri cu valoare istoricã ºi asta chiar dacã ºi un grup local de iniþiativã, în frunte cu artistul Ion Barbu, a încercat din rãsputeri pãstrarea clãdirilor de suprafaþã, unele în patrimoniul industrial naþional. Au existat proiecte detaliate realizate de arhitecþii care au venit în sprijinul lui Ion Barbu ce demonstreazã cum ar putea fi pus în valoare tot acest spaþiu industrial, dupã modele deja existente la minele închise din Germania sau Franþa, dar în zadar. Car men COSMAN-PREDA
Actualitate 3 conþin cupru, aluminiu, pe lângã fier, metale care se vând bine. Cum un transformator poate cântãri ºi 2-3 tone, afacerea este profitabilã. În plus, pe principiul bulgãrelui de zãpadã, furturile au luat amploare sub pretextul ”cã ºi aºa mina se închide”. Azi s-a sustras un cablu, care oricum era prea lung, mâine un motor de 5,5 kw, apoi unul de 22 kw, mai niºte cofrete, mai niºte ulei de motor etc. Atelierul electric al minei aproape a dispãrut... Cu alte cuvinte se devasteazã totul, iar unii se vor îmbogãþi pe mormântul minei Petrila. Unii mineri, vãzând dezastrul, au preferat sã plece în concedii pentru a nu fi martori la asemenea mizerie. Ileana FIRÞULESCU
FMI cere studii pentru viabilitatea CEH ºi CEO
C
ele douã companii energetice, Complexul Energetic Hunedoara ºi cel din Oltenia, sunt mari generatoare de pierderi iar Fondul Monetar Internaþional cere ca autoritãþile sã înceapã sã gãseascã soluþiile pentru a le pune pe profit. Cererea fãcutã cãtre executiv privitor ºi la Complexul Energetic Hunedoara vine din partea reprezentantului FMI, rezident în România, Guillermo Tolosa. „Am vãzut ceva progrese în ceea ce priveºte preþul la energie ºi situaþia companiilor de stat din sectorul energiei, unde au fost luate recent niºte decizii. Cu certitudine, sectorul de energie este în mijlocul preocupãrilor noastre, are pierderi mari ºi credem cã trebuie sã avem o înþelegere profundã de ce existã aceste pierderi ºi sã se ia mãsuri pentru a rezolva problemele. (...) Recomandãm Guvernului sã întreprindã studiile ºi analizele necesare pentru a restabili viabilitatea acestor companii (Oltenia ºi Hunedoara – n.r.) pentru cã acum sunt compromise”, a spus Tolosa. Prin urmare FMI nu cere lichidarea acestor companii dupã cum au susþinut membri ai guvernului. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Amendaþi pentru lipsa bunului simþ
Zic ºi eu, nu dau cu parul...
roprietarii de câini din municipiul Petroºani sunt monitorizaþi prin sistemul de supraveghere video montat în centrul civic, atât pentru a vedea dacã rasele periculoase sunt plimbate cu botniþã, dar ºi pentru a-i descoperi pe cei care nu strâng mizeria lãsatã de animal. Proprietarii de animale de companie din centrul Petroºaniului au fost informaþi în nenumãrate rânduri cã au obligaþia de a strânge dupã animalul de companie însã mulþi nu s-au conformat. Din acest motiv poliþiºtii locali au trecut la avertismente ºi sancþiuni. Totodatã, atât lor cât ºi celor care-ºi plimbã patrupedele din rasele considerate extrem de periculoase fãrã botniþã, poliþiºtii locali le-au
explicat cã dacã nu respectã legislaþia nu scapã de sancþiuni. Toþi sunt monitorizaþi prin sistemul de supraveghere video ºi pot fi amendaþi ºi fãrã ca patrulele sã-i opreascã. Din cauza mizeriei lãsatã în urmã de patrupede, mulþi locuitori ai municipiului s-au plâns administraþiei cã nu mai pot ieºi la plimbare în zona de promenadã. „Noi am dat amenzi la cei care intrã cu câinii de
S
companie în parcuri ºi zonele interzise, dar ºi celor care au câini care fac parte din categoria celor agresivi. În cazul acestora, dacã sunt scoºi la plimbare fãrã botniþã, le punem în vedere cã nu au voie. Este adevãrat cã nici noi nu putem sta dupã fiecare proprietar de câine sã vedem dacã strânge
”Mestecenii trãdeazã secretele solului indicând prezenþa cãrbunelui în adânc”
N
atura a fost creatã în armonie perfectã pentru om. Argumentele sunt aduse de profesorul de chimie Rodica Ciocoi-Bulsz, de la ªcoala nr.7 Petroºani. Lucrarea sa, ”Ocrotiþi natura!” readuce în faþa elevilor realitãþi sub formã atractivã precum rubrica de curiozitãþi... la îndemânã ”ªtiaþi cã?”... Doar cã aceste curiozitãþi ºtiinþifice sunt gustate cu plãcere ºi de pãrinþi ºi de bunici. trolul pericolelor naturale, cât de cele produse de oamenii înºiºi. De necrezut ºi totuºi adevãrat…
R
ezistenþa ambalajelor de sticlã – 4000 de ani Ambalajele de tot felul au un rol nefast în poluarea naturii. În urma experimentelor, oamenii de ºtiinþã au
calculat urmãtoarele: o cutie de tablã (tip conserve) aruncatã la întâmplare în pãdure, este distrusã de ruginã abia dupã o sutã de ani; un ambalaj de aluminiu se macinã numai dupã cinci sute de ani; o pungã de plastic „supravieþuieºte” aproape douã sute cincizeci de ani; rezistenþa
ambalajelor de sticlã dureazã peste patru mii de ani, iar un litru de petrol este suficient pentru a polua milioane de litri de apã ºi nu în ultimul rând, amintim de poluarea râurilor din zonã cu reziduuri sau deºeuri.
F
Locul unde icoanele nu mai plâng, ci eventual se îngreþoºeazã...
Cu cortul în uºa bisericii
P
Natura este un imens laborator în care se desfãºoarã miliarde de experienþe pe care, observându-le ºi studiindu-le, omul le-a folosit ca model exemple vii concretizate în acþiunile tehnicii - ºi puse în practicã au dus la progresul societãþii umane în totalitate. Supravieþuirea omului depinde nu atât de con-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 iunie 2015
agul purificã 4800 mc de aer
Trebuie intensificatã limitarea industriei sprayurilor ºi conservarea fondului forestier. Unele specii de arbori din þara noastrã purificã mai bine aerul, faþã de alte specii: teiul (Tilia cordata) degajã de 2,5 ori mai mult oxigen decât bradul, iar plopul (Populus nigra), de 7 ori mai mult; liliacul (Syringa vulgaris) de 8 ori mai mult decât salcâmul (Robinia pseudacacia), iar fagul (Fagus silvatica) produce într-o orã 1700g de oxigen,
sau nu dupã el, însã din verificãri am descoperit ºi persoane care aveau punguþa ºi se conformau, dar sunt ºi care nu strâng. Noi le-am adus la cunoºtinþã ºi cã este zonã monitorizatã video”, a declarat Nicolae Stãncioi, ºef Birou Poliþia Localã Petroºani. Maximilian GÂNJU
satisface necesarul de oxigen a 64 de persoane, prelucreazã 2350g de bioxid de carbon din gazele de eºapament, purificând în acest mod 4800 metri cubi de aer. Mestecenii trãdeazã secretele solului indicând prezenþa cãrbunelui în adânc. Crinii (Lilium candidum) purificã aerul absorbind o mare cantitate de gaze toxice; stuful absoarbe fenolul din apa poluatã, curãþind-o, iar ciupercile reprezintã un barometru al poluãrii aerului: ele înmagazineazã cea mai mare cantitate de mercur din aer, indicând gradul de poluare al atmosferei cu aceastã substanþã. Atragem atenþia consumatorilor de ciuperci din pãdure!
F
ãrã insectele planetei, omul ar supravieþui doar cinci ani Sunt plante care pot convieþui paºnic ºi rodesc bine: ceapa cu ridichea, prunul cu arinul, mãrul cu cireºul, merii cu roºiile (dispar dãunãtorii obiºnuiþi: viermele mãrului, puricii verzi, etc.), castraveþii cu fasolea, pepenii verzi ºi galbeni intercalaþi cu rânduri de ceapã, straturile de varzã ºi de pepeni împrejmuite cu busuioc sau izmã nu sunt atacate de dãunãtori; dar sunt ºi plante care se distrug reciproc:
castraveþii cu roºiile, ceapa cu coacãzul, viþa de - vie cu ulmul, cartoful cu ridichea, nucul cu stejarul, frasinul cu stejarul, mãceºul cu bradul, iar un duºman de temut al multor plante cultivate de om este buruiana numitã alior sau laptele – cucului, mai ales pentru: porumb, grâu, cartof, sfecla de zahãr ºi viþade-vie. Lumea plantelor luptã ºi ea cu propriile arme împotriva dãunãtorilor, dar o importanþã deosebitã are ºi regnul animal în echilibrarea lanþului trofic, a ecosistemului. Dacã insectele ar dispare de pe planetã, omul nu ar putea supravieþui mai mult de cinci ani. Deci, sã ne contopim cu natura, s-o protejãm, sã înfrumuseþãm cu puterile noastre ºi sã pãstrãm curat mediul în care trãim, sã economisim spre valorificare orice produs: hârtie, cutii de conserve, de bere, sticle, peturi sau apataturã electricã uzatã având cãlãuzitor dictonul marelui chimist modern: „În Naturã, nimic nu se pierde, nimic nu se câºtigã, totul se transformã” – (Antoine Lavoisier). Rodica Ciocoi-Bulsz, profesor chimie, ªcoala Gimnazialã nr.7, Petroºani
ãptãmâna trecutã s-au derulat (!) ceea ce generic se numeºte de vreo j`de ani, Zilele Municipiului Petroºani. Un fel de manifestare-spectacol-carnaval care a devenit un kitsch pe care, cu siguranþã, nimeni nu ºi l-ar dori pe strada lui.
îmbrãþiºatã mai nou ºi de rapsozi populari, care merg pe aceeaºi etichetã „sã iasã banu`”, cum cã poporul flãmând priveºte tot ce-i moca – sã se fi „înghesuit” vreo 500 de oameni la seara de vineri - ºi sã vedem cum stãm la capitolul comerþ, în secolul „laptoapelor” ºi „aipodurilor”...
S-o spun din capul locului, jos pãlãria pentru momentele cu parada costumelor de poveºti ºi cu cel de folk, oferit în parte de forþele locale.
B
Î
n rest, vai lume!
Trecem peste discutabila prestaþie negativ & playback
uda de peste tot
Fereascã toþi sfinþii din Sfânta Treime (de 1 iunie), numele bisericii ortodoxe de lângã podul Maleii, de mirosurile ºi balsamurile emanate de fecalele ºi urina din zona lãcaºului de cult ºi a parcurilor de lângã Judecãtorie ºi „Pensionarilor”. „Meºtesuguri populare” inspirate din spaþiul verde
Ca sã nu mai zicem de budã publicã din tufele clãdirii ICPM, o adevãratã latrinã a „comercianþilor” zoioºi ºi slinoºi, care frigeau cãrnurile îndoielnic proaspete, printr-un scãrpinat în fund ºi un deget bãgat printre... degetele de la picioarele lor mizerabile. ª-apoi dã-i servire la popor, cã poporul pune botul la orice...
C
are bon, care carton?!
Dacã ai noºtri comercianþi, care cu mari eforturi îºi þin terasele ºi localurile publice sub lupa igienei fac o micã greºealã, organele sunt cu amendã la purtãtor. În schimb, slinoºii care dormeau în corturi, nespãlaþi ºi împuþiþi, n-au nicio lege. Ce bon fiscal, ce apã curentã, ce detergent? Direct cu ºatra-n scãrile bisericii, cu marfã-n praf ºi mizerie, cu câte-o halcã de carne cãzutã de pe grãtar pe caldarâm ºi „readusã la viaþã” câteva momente mai târziu. Mãrfuri de calitate
îndoielnicã ºi chiar jalnicã, începând de la mãrgele de pãcãlit pieile roºii, pânã la produse zaharoase fãrã niciun „carton” care sã indice anumiþi parametri alimentari, precum sunt obligaþi la sânge cei cu mãrfurile din supermarketuri. Cam astfel de comerþ „civilizat”, un fel de talmoº-balmoºrahat-pe-bãþ au vândut la greu pseudo-comercianþii cu tarabele pline de jeg ºi infecþii. Sunt aceiaºi pe care îi vedem de ani de zile, de la Petrila pânã-n Uricani ºi viceversa. Aceia care nu þin cont de nici cea mai elementarã normã de civilizaþie a comerþului. Încercaþi sã vã parcaþi maºina pe „biscuiþii” de pe trotuare sã vedeþi cum vin organele ºi vã iau la încins. Cât despre comercianþii lu` peºte prãjit, ºi-au fãcut
Letargia din Valea Jiului, cunoscutã
S
ituaþia din Valea Jiului este deprimantã, iar acest lucru se vede la fel ºi din exterior. Mineritul se restrânge puþin câte puþin, iar anul 2018 sau cu indulgenþã 2024 s-ar putea sã fie ultimul în acest domeniu. Nu a fost pus nimic în locul acestei industrii, cel puþin nu pânã acum, iar acest lucru se resimte. “Valea Jiului este caracterizatã de situaþia monoindustrialã ºi de faptul cã în locul mineritului, din pãcate, pânã în acest moment, nu a fost pus altceva. Asta este o teorie destul de veche, începutã de Marx care vorbea de marile industrii conducãtoare. Pânã acum 25 de ani aceastã mare industrie în Valea Jiului era reprezentatã de industria
cãrbunelui. Situaþia s-a schimbat mult ºi asta determinã o schimbare pe orizontalã la nivelul întregii societãþi, la nivelul tuturor famiilor din Valea Jiului. Cunosc imaginea de ansamblu cât ºi foarte multe situaþii specifice”, a declarat Ion Chirigiu, directorul regional al unei societãþi bancare. Cei care lucreazã în domeniul
bancar cunosc situaþia Vãii Jiului foarte bine. Cei care au contractat credite se aflã în imposibilitatea de a-ºi mai achita ratele, însã aceºtia sunt optimiºti. Încã mai existã speranþã. “Încã existã o ºansã. ªansa este cultura, învãþãtura, iar copiii, studenþii îi coordonez sunt ºansa noastrã de mâine. Cãtre ei trebuie sã ne îndreptãm atenþia, noi facem tot ceea ce putem, dar viitorul stã într-o bunã mãsurã la ei. Cum vom gãsi soluþii, asta este una dintre întrebãrile arzãtoare”, a mai spus sursa citatã. ªi edilii din Valea Jiului încearcã sã atragã investitori. Aceºtia au realizat un ADI- Poli de dezvoltare Valea Jiului tocmai pentru a gãsi investitori ºi resurse financiare pentru promovare potenþialului zonei. Monika BACIU
loc de parcare la greu pe respectivele trotuare, fãrã a-i lua cineva la întrebãri.
O ignoranþã de neînþeles a celor care dau girul unor astfel de practici. Ne ducem, aºadar, spre Evul Mediu, la þinuta de ºatrã, care a cam devenit reperul actual. La aºa manele, aºa treabã. Ringhiºpiluri, tiribombe, carne, cârnaþi ºi zorzoane, sã curgã berea, sã chinte muzichia. Ãsta-i trãi pe vãtrai, române, câtã rãbdare mai ai? Genu TUÞU
În Dâmboviþa ºi la Petroºani, parcarea este admisã pe trotuare
4 Actualitate
Amendaþi pentru lipsa bunului simþ
Zic ºi eu, nu dau cu parul...
roprietarii de câini din municipiul Petroºani sunt monitorizaþi prin sistemul de supraveghere video montat în centrul civic, atât pentru a vedea dacã rasele periculoase sunt plimbate cu botniþã, dar ºi pentru a-i descoperi pe cei care nu strâng mizeria lãsatã de animal. Proprietarii de animale de companie din centrul Petroºaniului au fost informaþi în nenumãrate rânduri cã au obligaþia de a strânge dupã animalul de companie însã mulþi nu s-au conformat. Din acest motiv poliþiºtii locali au trecut la avertismente ºi sancþiuni. Totodatã, atât lor cât ºi celor care-ºi plimbã patrupedele din rasele considerate extrem de periculoase fãrã botniþã, poliþiºtii locali le-au
explicat cã dacã nu respectã legislaþia nu scapã de sancþiuni. Toþi sunt monitorizaþi prin sistemul de supraveghere video ºi pot fi amendaþi ºi fãrã ca patrulele sã-i opreascã. Din cauza mizeriei lãsatã în urmã de patrupede, mulþi locuitori ai municipiului s-au plâns administraþiei cã nu mai pot ieºi la plimbare în zona de promenadã. „Noi am dat amenzi la cei care intrã cu câinii de
S
companie în parcuri ºi zonele interzise, dar ºi celor care au câini care fac parte din categoria celor agresivi. În cazul acestora, dacã sunt scoºi la plimbare fãrã botniþã, le punem în vedere cã nu au voie. Este adevãrat cã nici noi nu putem sta dupã fiecare proprietar de câine sã vedem dacã strânge
”Mestecenii trãdeazã secretele solului indicând prezenþa cãrbunelui în adânc”
N
atura a fost creatã în armonie perfectã pentru om. Argumentele sunt aduse de profesorul de chimie Rodica Ciocoi-Bulsz, de la ªcoala nr.7 Petroºani. Lucrarea sa, ”Ocrotiþi natura!” readuce în faþa elevilor realitãþi sub formã atractivã precum rubrica de curiozitãþi... la îndemânã ”ªtiaþi cã?”... Doar cã aceste curiozitãþi ºtiinþifice sunt gustate cu plãcere ºi de pãrinþi ºi de bunici. trolul pericolelor naturale, cât de cele produse de oamenii înºiºi. De necrezut ºi totuºi adevãrat…
R
ezistenþa ambalajelor de sticlã – 4000 de ani Ambalajele de tot felul au un rol nefast în poluarea naturii. În urma experimentelor, oamenii de ºtiinþã au
calculat urmãtoarele: o cutie de tablã (tip conserve) aruncatã la întâmplare în pãdure, este distrusã de ruginã abia dupã o sutã de ani; un ambalaj de aluminiu se macinã numai dupã cinci sute de ani; o pungã de plastic „supravieþuieºte” aproape douã sute cincizeci de ani; rezistenþa
ambalajelor de sticlã dureazã peste patru mii de ani, iar un litru de petrol este suficient pentru a polua milioane de litri de apã ºi nu în ultimul rând, amintim de poluarea râurilor din zonã cu reziduuri sau deºeuri.
F
Locul unde icoanele nu mai plâng, ci eventual se îngreþoºeazã...
Cu cortul în uºa bisericii
P
Natura este un imens laborator în care se desfãºoarã miliarde de experienþe pe care, observându-le ºi studiindu-le, omul le-a folosit ca model exemple vii concretizate în acþiunile tehnicii - ºi puse în practicã au dus la progresul societãþii umane în totalitate. Supravieþuirea omului depinde nu atât de con-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 iunie 2015
agul purificã 4800 mc de aer
Trebuie intensificatã limitarea industriei sprayurilor ºi conservarea fondului forestier. Unele specii de arbori din þara noastrã purificã mai bine aerul, faþã de alte specii: teiul (Tilia cordata) degajã de 2,5 ori mai mult oxigen decât bradul, iar plopul (Populus nigra), de 7 ori mai mult; liliacul (Syringa vulgaris) de 8 ori mai mult decât salcâmul (Robinia pseudacacia), iar fagul (Fagus silvatica) produce într-o orã 1700g de oxigen,
sau nu dupã el, însã din verificãri am descoperit ºi persoane care aveau punguþa ºi se conformau, dar sunt ºi care nu strâng. Noi le-am adus la cunoºtinþã ºi cã este zonã monitorizatã video”, a declarat Nicolae Stãncioi, ºef Birou Poliþia Localã Petroºani. Maximilian GÂNJU
satisface necesarul de oxigen a 64 de persoane, prelucreazã 2350g de bioxid de carbon din gazele de eºapament, purificând în acest mod 4800 metri cubi de aer. Mestecenii trãdeazã secretele solului indicând prezenþa cãrbunelui în adânc. Crinii (Lilium candidum) purificã aerul absorbind o mare cantitate de gaze toxice; stuful absoarbe fenolul din apa poluatã, curãþind-o, iar ciupercile reprezintã un barometru al poluãrii aerului: ele înmagazineazã cea mai mare cantitate de mercur din aer, indicând gradul de poluare al atmosferei cu aceastã substanþã. Atragem atenþia consumatorilor de ciuperci din pãdure!
F
ãrã insectele planetei, omul ar supravieþui doar cinci ani Sunt plante care pot convieþui paºnic ºi rodesc bine: ceapa cu ridichea, prunul cu arinul, mãrul cu cireºul, merii cu roºiile (dispar dãunãtorii obiºnuiþi: viermele mãrului, puricii verzi, etc.), castraveþii cu fasolea, pepenii verzi ºi galbeni intercalaþi cu rânduri de ceapã, straturile de varzã ºi de pepeni împrejmuite cu busuioc sau izmã nu sunt atacate de dãunãtori; dar sunt ºi plante care se distrug reciproc:
castraveþii cu roºiile, ceapa cu coacãzul, viþa de - vie cu ulmul, cartoful cu ridichea, nucul cu stejarul, frasinul cu stejarul, mãceºul cu bradul, iar un duºman de temut al multor plante cultivate de om este buruiana numitã alior sau laptele – cucului, mai ales pentru: porumb, grâu, cartof, sfecla de zahãr ºi viþade-vie. Lumea plantelor luptã ºi ea cu propriile arme împotriva dãunãtorilor, dar o importanþã deosebitã are ºi regnul animal în echilibrarea lanþului trofic, a ecosistemului. Dacã insectele ar dispare de pe planetã, omul nu ar putea supravieþui mai mult de cinci ani. Deci, sã ne contopim cu natura, s-o protejãm, sã înfrumuseþãm cu puterile noastre ºi sã pãstrãm curat mediul în care trãim, sã economisim spre valorificare orice produs: hârtie, cutii de conserve, de bere, sticle, peturi sau apataturã electricã uzatã având cãlãuzitor dictonul marelui chimist modern: „În Naturã, nimic nu se pierde, nimic nu se câºtigã, totul se transformã” – (Antoine Lavoisier). Rodica Ciocoi-Bulsz, profesor chimie, ªcoala Gimnazialã nr.7, Petroºani
ãptãmâna trecutã s-au derulat (!) ceea ce generic se numeºte de vreo j`de ani, Zilele Municipiului Petroºani. Un fel de manifestare-spectacol-carnaval care a devenit un kitsch pe care, cu siguranþã, nimeni nu ºi l-ar dori pe strada lui.
îmbrãþiºatã mai nou ºi de rapsozi populari, care merg pe aceeaºi etichetã „sã iasã banu`”, cum cã poporul flãmând priveºte tot ce-i moca – sã se fi „înghesuit” vreo 500 de oameni la seara de vineri - ºi sã vedem cum stãm la capitolul comerþ, în secolul „laptoapelor” ºi „aipodurilor”...
S-o spun din capul locului, jos pãlãria pentru momentele cu parada costumelor de poveºti ºi cu cel de folk, oferit în parte de forþele locale.
B
Î
n rest, vai lume!
Trecem peste discutabila prestaþie negativ & playback
uda de peste tot
Fereascã toþi sfinþii din Sfânta Treime (de 1 iunie), numele bisericii ortodoxe de lângã podul Maleii, de mirosurile ºi balsamurile emanate de fecalele ºi urina din zona lãcaºului de cult ºi a parcurilor de lângã Judecãtorie ºi „Pensionarilor”. „Meºtesuguri populare” inspirate din spaþiul verde
Ca sã nu mai zicem de budã publicã din tufele clãdirii ICPM, o adevãratã latrinã a „comercianþilor” zoioºi ºi slinoºi, care frigeau cãrnurile îndoielnic proaspete, printr-un scãrpinat în fund ºi un deget bãgat printre... degetele de la picioarele lor mizerabile. ª-apoi dã-i servire la popor, cã poporul pune botul la orice...
C
are bon, care carton?!
Dacã ai noºtri comercianþi, care cu mari eforturi îºi þin terasele ºi localurile publice sub lupa igienei fac o micã greºealã, organele sunt cu amendã la purtãtor. În schimb, slinoºii care dormeau în corturi, nespãlaþi ºi împuþiþi, n-au nicio lege. Ce bon fiscal, ce apã curentã, ce detergent? Direct cu ºatra-n scãrile bisericii, cu marfã-n praf ºi mizerie, cu câte-o halcã de carne cãzutã de pe grãtar pe caldarâm ºi „readusã la viaþã” câteva momente mai târziu. Mãrfuri de calitate
îndoielnicã ºi chiar jalnicã, începând de la mãrgele de pãcãlit pieile roºii, pânã la produse zaharoase fãrã niciun „carton” care sã indice anumiþi parametri alimentari, precum sunt obligaþi la sânge cei cu mãrfurile din supermarketuri. Cam astfel de comerþ „civilizat”, un fel de talmoº-balmoºrahat-pe-bãþ au vândut la greu pseudo-comercianþii cu tarabele pline de jeg ºi infecþii. Sunt aceiaºi pe care îi vedem de ani de zile, de la Petrila pânã-n Uricani ºi viceversa. Aceia care nu þin cont de nici cea mai elementarã normã de civilizaþie a comerþului. Încercaþi sã vã parcaþi maºina pe „biscuiþii” de pe trotuare sã vedeþi cum vin organele ºi vã iau la încins. Cât despre comercianþii lu` peºte prãjit, ºi-au fãcut
Letargia din Valea Jiului, cunoscutã
S
ituaþia din Valea Jiului este deprimantã, iar acest lucru se vede la fel ºi din exterior. Mineritul se restrânge puþin câte puþin, iar anul 2018 sau cu indulgenþã 2024 s-ar putea sã fie ultimul în acest domeniu. Nu a fost pus nimic în locul acestei industrii, cel puþin nu pânã acum, iar acest lucru se resimte. “Valea Jiului este caracterizatã de situaþia monoindustrialã ºi de faptul cã în locul mineritului, din pãcate, pânã în acest moment, nu a fost pus altceva. Asta este o teorie destul de veche, începutã de Marx care vorbea de marile industrii conducãtoare. Pânã acum 25 de ani aceastã mare industrie în Valea Jiului era reprezentatã de industria
cãrbunelui. Situaþia s-a schimbat mult ºi asta determinã o schimbare pe orizontalã la nivelul întregii societãþi, la nivelul tuturor famiilor din Valea Jiului. Cunosc imaginea de ansamblu cât ºi foarte multe situaþii specifice”, a declarat Ion Chirigiu, directorul regional al unei societãþi bancare. Cei care lucreazã în domeniul
bancar cunosc situaþia Vãii Jiului foarte bine. Cei care au contractat credite se aflã în imposibilitatea de a-ºi mai achita ratele, însã aceºtia sunt optimiºti. Încã mai existã speranþã. “Încã existã o ºansã. ªansa este cultura, învãþãtura, iar copiii, studenþii îi coordonez sunt ºansa noastrã de mâine. Cãtre ei trebuie sã ne îndreptãm atenþia, noi facem tot ceea ce putem, dar viitorul stã într-o bunã mãsurã la ei. Cum vom gãsi soluþii, asta este una dintre întrebãrile arzãtoare”, a mai spus sursa citatã. ªi edilii din Valea Jiului încearcã sã atragã investitori. Aceºtia au realizat un ADI- Poli de dezvoltare Valea Jiului tocmai pentru a gãsi investitori ºi resurse financiare pentru promovare potenþialului zonei. Monika BACIU
loc de parcare la greu pe respectivele trotuare, fãrã a-i lua cineva la întrebãri.
O ignoranþã de neînþeles a celor care dau girul unor astfel de practici. Ne ducem, aºadar, spre Evul Mediu, la þinuta de ºatrã, care a cam devenit reperul actual. La aºa manele, aºa treabã. Ringhiºpiluri, tiribombe, carne, cârnaþi ºi zorzoane, sã curgã berea, sã chinte muzichia. Ãsta-i trãi pe vãtrai, române, câtã rãbdare mai ai? Genu TUÞU
În Dâmboviþa ºi la Petroºani, parcarea este admisã pe trotuare
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 iunie 2015
Sute de studenþi aºteptaþi la Universitatea Petroºani
U
niversitatea din Petroºani îºi aºteaptã viitorii studenþi. Absolvenþii claselor de liceu încep în câteva zile examenul de bacalaureat. Pentru cei care vor reuºi sã ºi promoveze examenul maturitãþii, la instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului sunt puse la dispoziþia viitorilor boboci peste 600 de locuri la învãþãmântul de licenþã. “Pe lângã cele 625 de locuri, mai avem 100 de locuri pentru tinerii din republica Moldova ºi de regulã sunt mulþi care
opteazã pentru Unbiversitatea din Petroºani. Ei reprezintã un segment de 10% din totalul studenþilor pe care îi avem la licenþã. Mai avem 200 de locuri bugetate la masterat, avem 18 programe de masterat foarte cãutate”, a declarat conf. Univ.
Dr. Ec Codruþa Dura, prorector UPET. Reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului se bazeazã ºi pe tinerii care vor urma cursurile la locurile cu taxã. “În ceea ce priveºte locurile cu taxã, acolo depinde de noi, de Universitate ºi avem o capacitate foarte bunã. Important este sã avem candidaþi pentru cã la taxã putem sã ajungem la triplul numãrului e studenþi care sunt pe locurile bugetate”, a declarat prof. Univ. Dr. Ing Aron Poantã, rector UPET. Pentru studiile universitare de licenþã,
admiterea candidaþilor se face prin concurs de admitere, organizat pe bazã de dosar, prin evaluarea rezultatelor obþinute în studiile precedente absolvite. La calculul mediei generale de admitere la studii universitare de licenþã pot fi luate în considerare media de la bacalaureat ºi/sau notele de la probele de
Spectacol Ploile ºi þapinarii ne pun la platã mereu caritabil
N
u existã ploaie care sã nu opreascã staþiile de tratare a apei din Valea Jiului. De vinã sunt cei care taie pãdurile sus în munþi ºi sigurii care avem de pierdut suntem noi, cei din Valea Jiului, pentru cã apa, ca sã fie potabilã trebuie tratatã, iar asta înseamnã costuri suplimentare. Orice ploaie torenþialã aduce de pe versanþi, prin albia râurilor de munte, tone de rumeguº. Þapinarii care taie pãdurile trag buºtenii prin apã ºi, cu toate intervenþiile celor de la Mediu, ori a celor de la ape, situaþia se repetã periodic. Responsabilii de la Apa Serv din Valea Jiului spun cã numai la finele sãptãmânii trecute au fãcut ultimele verificãri ºi au constatat cât de mare este poluarea. „Am mers undeva zona Taia cã a venit apa foarte tulbure ºi, ca sã vã daþi seama despre gravitate,
dacã noi la staþia de tratare mergem cu turbiditate de maxim 10, la un momet dat, turbiditatea era 1.400. Am vrut sã vedem exact dacã nu cumva e o problemã la microhidrocentrala de pe Taia, dar nu a fost aºa, a fost din cauza ploilor, dar tot aºa vin ºi din cauza tãietorilor de lemne, care ne duc în continuare la cheltuieli uriaºe pentru noi”, a spus Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului. Imediat ce turbiditatea creºte, responsabilii de la staþiile de tratare sunt
pentru o fetiþã cu o boalã gravã
„S
alvãm o viaþã cu numai 10 lei”, este sloganul care a îndemnat o mânã de oameni sã organizeze un spectacol caritabil, pe 6 iunie, la Teatrul de Artã din Deva. O fetiþã de numai un an ºi trei luni suferã de o boalã gravã ºi are nevoie de operaþii repetate pentru a-ºi reveni. Pentru ajutorarea fetiþei, Crucea Roºie Hunedoara, în colaborare cu mai mulþi nevoiþi sã opreascã furnizarea cãtre populaþie. Atât municipiul Petroºani, partea de nord, cât ºi toatã zona de est a Vãii Jiului primeºte apã de la staþia de pe Taia, iar pentru ca aceasta sã poatã fi folositã, este nevoie de reactivi. Apa Serv cheltuieºte pentru a contracara efectul þapinarilor, pânã la 2.000 de euro, timp de 24 de ore, atunci când staþiile sunt oprite. Diana MITRACHE
bacalaureat, conform specificului fiecãrui domeniu de studii. Media generalã de admitere la studiile universitare de masterat este datã de media obþinutã de candidatul respectiv la examenul de licenþã. Admiterea pentru toate formele de învãþãmânt ale ciclului universitar de licenþã se realizeazã
sponsori organizeazã un spectacol caritabil în urma cãruia fondurile adunate de la cei care doresc sã-i întindã o mânã micuþei Elena Luiza. Fetiþa s-a nãscut cu malformaþii craniene ºi are nevoie de operaþii repetate pânã la maturitate, iar acum organizatorii sperã sã strângã 4.000 de euro, prin donaþiile publicului. Pentru a da greutate acþiunii, cunoscuta actriþã Claudia Motea va susþine un specatcol de teatru – film, celebra piesã „Iubeºte-mã America”, în care ea joacã opt roluri. „Practic, noi încercãm sã rãsplãtim publicul, oferindu-i un spectacol de calitate. Donaþia minimã este de 10 lei. Avem o salã cu 400 de locuri ºi pentru 180 dintre ele avem deja confirmare. Ne-am bucurat foarte mult cã doamna
prin concurs. Media de admitere este calculatã cã medie ponderatã între media generalã a examenului de bacalaureat (cu ponderea de 60%) ºi nota obþinutã la examenul de bacalaureat la o disciplinã din cadrul examenului de bacalaureat (cu ponderea de 40%), calculatã cu douã zecimale, fãrã rotunjire. Pot candida la admiterea în învãþãmântul superior, în ciclul de studii universitare de licenþã, absolvenþii de liceu cu diplomã de bacalaureat sau diplomã echivalentã cu aceasta. Pentru înscrierea la concursul de admitere se percepe o taxã de înscriere de 70 lei. Monika BACIU
Claudia Motea, pe care o cunosc de foarte mult timp, a acceptat imediat invitaþia de a susþine spectacolul. Sunt absolut sigur cã va umple sala”, au declarat organizatorii campaniei „Premianþii fãrã premii”. Spectacolul „Iubeºte-mã America!”, care a primit numeroase premii în România ºi America, al Claudiei Motea va începe sâmbãtã, 6 iunie, la ora 18.00, la Teatrul de Artã din Deva. Cei care doresc sã o ajute pe Elena Luiza sã ducã o viaþã norma pot face donaþii în conturile: CONT BCR pe numele Kurti Lajos: RO 83 RNCB 0166027006350007 CONT BRD pe numele Kurti Monica Ioana: RO 08 BRDE 220 SV 62217902200 Maximilian GÂNJU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 iunie 2015
10 consumatori tineri în 3 luni espre droguri, metode de prevenire a consumului, sau despre o viaþã lipsitã D de riscuri ºi mult mai sãnãtoasã au vorbit copiii de la ªcoala Avram Stanca din Petroºani, structurã a Colegiului Naþional Mihai Eminescu. La ei a ajuns ºi o echipã a DSP Hunedoara, iar copiii au aflat ce alternative au pentru a duce o viaþã sãnãtoasã, dar ºi unde s-a ajuns cu consumul de droguri, pentru cã în primele 3 luni, 10 copii au ajuns la spital din acest motiv.
Numai în Valea Jiului am avut, în urmã cu câþiva ani, operaþiunea denumitã de mascaþii BCCO, „Curtea ªcolii”, pentru cã, direct de la ºcoala generalã, au fost sãltaþi minori consumatori de etnobotanice. Cei mici ºtiu cã drogurile existã ºi chiar au venit cu propuneri interesante în faþa celor de la DSP care au organizat un seminar pe aceastã temã. „ªtim cã sunt ierburi care dãuneazã foarte mult ºi, din pãcate, tot mai mulþi sunt tentaþi sã încerce aceste droguri, pentru cã ori au prieteni care le consumã ºi îi asigurã de senzaþiile tari, ori au vãzut filme, ori pe net ºi ajung la lucruri grave. Am avut un prieten acum 2 ani, care a ºi avut probleme
cu poliþia din aceastã cauzã ºi a trebuit sã facã închisoare”, ne-a spus o fetiþã care a participat la seminar, iar un alt copil le-a explicat colegilor lui cã avem o singurã viaþã, nu mai multe. „Eu cred cã drogurile sunt nu tocmai foarte bune, chiar dacã ne atrag pe noi, tinerii ºi nu cred cã ar fi bine sã consumãm aºa ceva nici acum, nici mai târziu,
pentru cã nu este sãnãtos ºi nu suntem tocmai atât de maturi sã ne dãm seama ce efect au drogurile asupra noastrã. ªi noi nu ne dãm seama ºi am vãzut copii foarte mici care fumeazã ºi consumã droguri ºi nu cred cã este în regulã, cã nu avem 10 vieþi”, le-a explicat acesta colegilor lui. Nu avem 10 vieþi spun cei mici, dar sunt tineri care cad într-o astfel de plasã ºi nu
puþini. Din pãcate, despre consumatori aflãm doar când ajung la spital, iar numãrul copiilor ce se trezesc la urgenþã nu este mic. „În 2014 am avut raportate un numãr de 10 cazuri dintre care 3 internãri. Mai grav este în acest an, pentru cã, pânã în martie am avut raportate tot 10 cazuri, din care 8 dintr-o singurã localitate, Hunedoara, de la aceeaºi unitate ºcolarã. Vorbim despre adolescenþi de 16, 17 ani, care au ajuns cu efecte acute la urgenþã”, a spus dr. Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt al DSP Hunedoara. Tocmai pentru a stopa într-un fel acest flagel, responsabilii DSP vin în ºcoli
Alergãtori de talie mondialã vin la Cheile Buþii
C
ei mai buni alergãtori din lume se vor întrece în aceastã lunã în Retezat. Asociaþia “Sport la orice vârstã” în colaborare cu Clubul Alpin Valea Jiului, organizatorul unor competiþii unice în România precum Red Bull Oslea HiRide sau Iorgovanu Night Run, vã propun o nouã competiþie adresatã iubitorilor de munte ºi miºcare: Retezat SkyRace Intersport. “Retezat SkyRace Intersport este una dintre cele mai tehnice ºi dificile competiþii de alergare din þarã ºi va aduna pe data de 20 iunie 2015 mai mult de 600 de concurenþi
într-un cadru unic: Parcul Naþional Retezat. În dorinþa de a stimula cât mai mult spiritul competiþional, ediþia de anul acesta va aduce la start pe lângã cei mai buni
aleragatori din România ºi competitori de talie internaþionalã precum Mohamed Ahansal, cvintuplu câºtigãtor a dificilei competiþii de anduranþã Marathon Des Sables, desfãºuratã în Sahara, Ionuþ Zinca, alergãtor clasat pe locul al doilea în clasamentul mondial de skyracing (Skyrace series ranking) în anul 2014 ºi Zaid Ait Malek, alegãtor pe locul al treilea în clasamentul mondial de skyracing (Skyrace series ranking) în anul 2014”, spun organizatorii. Evenimentul va avea loc în data de 20 iunie la Cheile Buþii. Retezat SkyRace Intersport este primul concurs organizat de Asociaþia Sport La Orice Vârstã. Douã dintre probele competiþiei se
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
încadreazã la categoria SkyRunning, iar una dintre ele se adreseazã celor care iubesc trekkingul sau celor care vor sã înceapã alergarea montanã. Traseele sunt cele care fac ca aceastã competiþie sã fie unicã.
Acestea sunt o îmbinare între forestier, poteca de trail, creasta calcaroasã cu urcarecoborare tehnicã, o adevãratã provocare pentru oricine. Creasta Piule-Pleºa oferã o perspectivã unicã pentru toþi concurenþii, dar cei care
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -17.90 lei - Ceafã porc cu os - 14.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 3.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
ºi promoveazã viaþa sãnãtoasãâ în rândul tinerilor. Mai mult, îi îndrumã sã facã sport ºi sã evite consumul de orice substanþã care le-ar putea da dependenþã. „Existã adolescenþi care de curiozitate, datoritã dorinþei de a aparþine unui grup, încep sã consume droguri. E o problemã gravã ºi trebuie sã le dãm alternativã. Asta înseamnã o viaþã sãnãtoasã, sã îºi gãseascã un hobby, sã practice un sport, mai ales unul în echipã, cã acolo e fair play, e dorinþa de a ajuta pe cel de lângã tine”, a mai adãugat Cecilia Birãu. Chiar ºi despre obezitate le-au vorbit cei de la DSP, pentru cã ºi mâncarea le face rãu celor tineri ºi astfel de campanii au loc în toate ºcolile ce devin partenere cu DSP. La aceastã campanie s-au alãturat ºi cei de la Episcopia Devei ºi copiii primesc broºuri din care sã se informeze despre riscurile la care se pot supune cu sau fãrã voia lor. Diana MITRACHE vor ajunge în timpul competiþiei pe Vârful Custura la aproape 2500 m altitudine nu vor uita asta niciodatã. Zona de start/sosire este complexul turistic Cheile Buþii, un loc primitor din spatele cãruia se înalþã imediat Retezatul Mic. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 iunie 2015
Henþ cu mâna
Drama unui fotbalist Îl ºtiu pe Marian Constantinescu de pe vremea când juca la Jiul Petroºani. Venise în vara lui 2006 în „contingentul Timiºoara”, cu Adrian Ilie, Teuºan etc. A rezistat la Petroºani un tur de campionat, cu Florin Marin, apoi
cu Marin Tudorache. Un conflict cu patronul Alin Simota l-a fãcut sã plece. Avea 26 de ani. S-a dus la Ceahlãul Piatra Neamþ, dar gândul lui era la oraºul natal, Braºov. Pânã la urmã, Braºovul intrã în Liga I ºi Marian
Constantinescu devine încet-încet omul de atac al echipei. Indiferent de schimbãrile de pe banca tehnicã, Marian Constantinescu a rãmas mereu în prima linie. Iatã cã finalul de sezon 2014-2015 îl prinde într-un nefericit 0-0 al Braºovului, cu Gaz Metan Mediaº, scor care duce (ºi) Braºovul în Liga a II-a.
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
O CETATE GREU DE CUCERIT
z Punct final în cele douã serii de ligã a cincea, cu o victorie de 1-0 a liderului Cetate Rãchitova (gol Bogdan Danciu) cu C.S. Ghelari, echipa lui Sãlãºan având o singurã înfrângere tot sezonul ºi cea mai bunã apãrare. z Mãgura Pui (antr. Ovidiu Ciolea) a reuºit scorul etapei, 7-1 la S. Orlea (goluri Cr. Creciunesc 2, D. Creciunesc 2, A. Turcu, Pau, Albu) încheind pe locul 2. z Cetate Rãchitova are ºi satisfacþia a douã victorii în meciurile directe, ceea ce a detaºat-o la egalitate de puncte, 39, de Mãgura Pui. z În aceeaºi situaþie s-au aflat ocupantele locurilor 5 ºi 6, Cerna Lunca Cernii ºi C.S. Ghelari. z În Seria a 2-a, deºi a pierdut cu 2-3 derby-ul cu Zarandul Criºcior, echipa Mureºul Pricaz a încheiat cu un punct avans, pe locul 1.
Moment-surprins de camerele de televiziune –, care va declanºa o crizã de plâns ºi deznãdejde pentru bravul fotbalist ajuns acum la 34 de ani. Extrem de afectat, Marian Constantinescu ºi-a povestit drama, despre posibila lui plecare la o altã echipã, în cazul în care Braºovul va sucomba. „Era un bãiat
Fotbal, semifinale, Cupa României jud. Hunedoara Cetate Rãchitova – Mãgura Pui 2-3 (0-1)
Meci peste nivelul Ligii a V-a
muncitor, cu mult bun simþ care ºi-a fãcut bine treaba la Petroºani în acel tur de campionat 20062007. Nu merita aceastã soartã cu echipa lui de suflet” a spus Marin Tudorache, cel care i-a fost antrenor la Jiul. Þinând cont de caracterul ºi bunul simþ care îl caracterizeazã pe Marian
Constantinescu, vreau sã cred cã pentru acest bãiat drumul în fotbal nu se opreºte aici.
Cetate Rãchitova – Mãgura Pui
2-3 (0-1)
Cetate Rãchitova (antr. Cr. Sãlãºan): Cosm. Olãrescu – Urs (elim. min. 75), Popovici, Em. Bãiconi, An. Bãiconi – P. Olãrescu, Sãlãºan, Danciu, Tomoni – Fl. Dragoº (min. 56 Mailat), Al. Marin. Mãgura Pui (antr. Ovidiu Ciolea): A. Nistorescu – Cãpriþã (min. 70 Borbei), Albesc, Mamut (min. 81 Tr. Biriº), I. Bãluºã – Ciolea, A. Turcu, D. Creciunesc, Cr. Creciunesc – Albu, Pau (min. 83 Socaci). Arbitru: Denis Haidiner – Hunedoara Obs AJF: Sever Bogdan – Deva Spectatori: 300 GOLURILE: 0-1: Cr. Creciunesc (min. 20), din 5 m; 0-2: Ov. Ciolea (min. 48), din acþiune; 0-3: Cr. Creciunesc (min. 55), din acþiune; 1-3: Popovici (min. 62), de la 25 m cu boltã; 2-3: Danciu (min. 80), din acþiune
isputat pe o cãldurã toridã – 31 grade D Celsius la ora meciului –,
jocul dintre primele douã clasate la nivelul Seriei 1 a Ligii a V-a Hunedoara a fost unul al orgoliilor ºi ambiþiilor, mai ales cã echipa din Pui nu câºtigase niciun meci cu Rãchitova în campionat. Poate tocmai de aceea cei de la Rãchitova au rãmas oarecum surprinºi de combativitatea echipei de pe Valea Streiului, care pânã la primul gol va rata trei mari ocazii: min. 12 Albu trage puternic, portarul C. Olãrescu scoate incredibil, min. 14 Pau, de la 20 m, ia transversala la þintã, min. 17 C. Olãrescu intervine excelent la lovitura liberã expediatã de Albu de la 30 m! Dupã deschiderea
Bucuria celui de-al 3-lea gol marcat de Mãgura Pui scorului, portarul C. Olãrescu (min. 28) mai salveazã o datã, apoi D. Creciunesc (min. 43) trimite în barã. Dupã pauzã, Mãgura Pui se desprinde la 3-0, Albu (min. 57) rateazã singur cu portarul scorul de 4-0, moment din care Rãchitova prinde curaj, reducând din handicap, 1-3. Mãgura Pui rateazã ºi un penalty în min. 71 de D. Creciunesc (ºut în barã), Ursa vede un al doilea galben ºi eliminare (min. 75)
dar Rãchitova joacã tot mai bine, reduce la 2-3 (superbã acþiunea lui Danciu!), Mãgura Pui tremurã pânã la final, dar bucuria victoriei le aparþine dupã un meci realmente frumos, în care cele douã echipe ºi-au depãºit condiþia de ligã a cincea.
VICTOR STOICA, un primar relaxat dupã rezultatul echipei Mãgura Pui din Cupa României La 3-0, Mãgura Pui îºi „permite” sã rateze un penalty prin Albu
Paginã realizatã de Genu TUÞU