Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 870
Cronica Vãii Jiului Joi, 4 Iunie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Doar apa potabilã – 9%
T
VA-ul va scãdea ºi asta se va simþi ºi în preþul apei, dar doar într-o mai micã mãsurã. Operatorul de apã din Valea Jiului susþine cã mãsura va putea fi sesizatã abia din toamnã.
Potrivit directorului general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram, apa va costa mai puþin dupã ce din septembrie sau octombrie va fi aplicatã cota redusã de Guvern pentru alimente. „TVA-ul va fi 9% pentru apã, dar doar pentru cotã parte a apei potabilã, pentru cã TVA a scãzut doar la alimente. ªi în preþul apei mai este inclus ºi cel al canalizãrii sau al apei meteorice. La acesta TVA-ul se factureazã cu 24%. Va scãdea deci preþul apei, dar poate cã îl vom simþi puþin în luna septem-
brie, ori poate chiar în octombrie”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului. Preþul apei a fost majorat în luna aprilie, iar facturile au crescut din luna mai pentru populaþia Vãii Jiului, gradul de încasare al facturilor fiind puþin peste 50%. Diana MITRACHE
Nu se hotãrãºte: ajutor de stat sau prejudiciu?!
Executivul striga „hoþii”, iar acum tot Executivul pune CEH la platã
G
uvernul a strigat cât a putut „hoþii, hoþii”, însã între timp a decis sã recupereze banii consideraþi iniþial drept „prejudiciu” ce ar fi fost creat de foºti miniºtri ai Economiei fix de la Complexul Energetic Hunedoara. Practic, acel prejudiciu despre care se vorbea în urmã cu doi ani s-a transformat peste noapte în “ajutor de stat”. >>> PAGINILE 4-5
Cu gândul la cele veºnice?!
Primarii din Valea Jiului finanþeazã construcþia ºi reparaþiile unor biserici
hiar dacã sumele colecC tate la bugetele locale nu sunt îndestulãtoare, primãriile gãsesc, totuºi, fonduri importante pentru „cele sfinte”.
La Petrila, la propunerea viceprimarului Vasilicã Jurca, aleºii locali au aprobat suma
de 75.000 de lei pentru trei biserici, asta feºi în repetate rânduri edilii s-au plâns de lipsa banilor nece-
sari pentru finanþarea unor proiecte. Cea mai mare sumã, respectiv 30.000 de lei, merge cãtre
Biserica Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel Petrila, 25.000 de lei merg cãtre Parohia Ortodoxã petrila – Cimpa ºi alþi 20.000 de lei au fost alocaþi pentru Biserica Creºtinã Penticostalã Betania Lonea. În nota de undamentare a proiectului, viceprimarul Vasilicã Jurca susþine cã la sediul administraþiei publice locale s-au depus „numeroase cereri de cãtre preoºii sau reprezentanþii bisericilor din oraº, prin
care se cere ajutorul financiar pentru repararea ºi întreºinerea lãcaºurilor de cult” ºi acest lucru ar sta la baza iniþierii proiectului de hotãrâre, asta deºi bisericile dispun ºi de fonduri proprii, din diverse surse, dar probabil insuficiente. Tot 75.000 de lei a alocat ºi municipalitatea din Petroºani, dar aici banii au mers cãtre o singurã bisericã. Este vorba, mai precis, de un sprijin financiar alocat pentru
continuarea lucrãrilor de investiþii la Catedrala „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”. Primarul Tiberiu Iacob – Ridzi a declarat cã banii s-au alocat ca urmare a cererii depuse de preotul – paroh de la Parohia „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din Municipiul Petroºani, care a solicitat acordarea unui sprijin financiar pentru continuarea lucrãrilor la catedralã. Car men COSMAN-PREDA
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 iunie 2015
Salvarea zonei, tratatã unitar
ADI „Poli de Creºtere Valea Jiului”, cu un pas înainte
P
rimãriile din Valea Jiului îºi unesc eforturile pentru salvarea zonei. Potenþialul economic va fi exploatat, dar se urmãreºte ºi punerea bazelor unor noi parteneriate, aºa încât Valea Jiului sã aibã viitor. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, i-a invitat pe ceilalþi edili din Valea Jiului sã îºi uneacsã eforturile pentru salvarea zonei. Valea Jiului trebuie sã aibã viitor ºi dincolo de minerit, iar eforturile trebuie sã fie comune. Ideea a fost imediat îmbrãþiºatã de toþi edilii din Valea Jiului, iar marþi s-a fãcut primul pas pentru materializarea acesteia. „Am finalizat actul constituit al Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã (ADI) Poli de
Municipiul Petroºani, „parcelat” în cinci zone distincte pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Localã
C
etãþenii din Petroºani pot sã vinã cu propuneri de dezvoltare a zonelor în care locuiesc, dar ºi a municipiului în ansamblu.
Creºtere Valea Jiului ºi statutul asociaþiei. Va fi transmis tuturor primãriilor din Valea Jiului, iar dacã dumnealor au alte propuneri sau modificãri le vom reface, astfel încât în urmãtoarele douã sãptãmâni sã putem aproba actul constitutiv al asociaþiei”, a declarat primarul Tiberiu Iacob - Ridzi. Asociaþia îºi propune, printre altele, sprijinirea dezvoltãrii economico – soiale a Vãii Jiului, valorificarea potenþialului economic loal ºi identificarea unor surse de finanþare locale ºi externe, stimularea ºi atragerea capitalului autohton ºi strãin, pro-
movarea imaginii ºi potenþialului de dezvoltare ale zonei, protejarea ºi valorificarea mediului natura, dezvoltarea turismului în zonã, dar ºi sprijinirea Întrerinderilor Mici ºi Mijlocii. Totul pentru viitorul zonei. Tiberiu Iacob – Ridzi a precizat cã, dupã ce acest stãtut ºi actul constitutiv va fi votat de toate cele 7 consilii locale, grupul de lucru format din oameni de la fiecare primãrie vor merge mai departe cu stabilirea obiectivelor acestui ambiþios proiect de dezvoltare zonalã. Car men COSMAN-PREDA
Toate aceste idei vor fi analizate ºi vor putea fi cuprinse în Planul de Dezvoltare Localã a municipiului Petroºani pentru perioada 2014 – 2020. Petroºaniul a fost împãrþit în zone de acþiune, iar de fiecare zonã rãspunde câte un grup de consilieri locali. În total, au fost delimitate cinci astfel de zone, respectiv Zona 1: Dãrãneºti – Pârâul Maleia, peºtera Bolii; Zona 2: Pârâul Maleia – Pârâul Slãtinioara, inclusiv partea spre Masivul Parâng; Zona 3: Cartieru Colonie, Dâlja Mare; Zona 4: Pârâul Slãtinioara – Pârâul Staicului, inclusiv Dâlja Micã; Zona 5: Pârâul Staicului – intersecþie cu Aninoasa, inclusiv Sãlãtruc. Propunerile de dez-
La Bucureºti, pe ultima sutã spre Bruxelles
A
proape 80 de milioane de euro urmeazã sã ajungã în Valea Jiului pentru ultima parte a investiþiilor ce vor fãcute pentru reþeaua de apã ºi canalizare. Cu aceºti bani încep lucrãrile de modernizare ºi în Uricani sau la Lupeni ºi pentru documentaþia finalã reprezentanþii SC Apa Serv sunt acum la Bucureºti. Partea a doua a proiectului de modernizare a sistemului de canalizare ºi alimentare cu apã potabilã valoreazã 67 de milioane de euro, fãrã TVA, iar zeci de km de reþea vor fi reabilitaþi. Conducerea SC Apa Serv este la Bucureºti pentru a finaliza toate documentele ce sunt nece-
sare ca proiectul sã primeascã girul forurilor europene pentru finanþare. „Mergem la Bucureºti sã stãm la aceeaºi masã cu reprezentanþii Ministerului Fondurilor Europene. Vreau sã stãm la masã ºi cu firma de consultanþã a noastrã, pentru a vedea
ultimele retuºuri la aplicaþia de finanþare, înainte sã plece spre Bruxelles. Eu cred 100% cã lucrurile se vor tranºa acum ºi, pânã la sfârºitul anului noi vom avea scoase la licitaþie cel puþin 4 sau 5 lucrãri, lucru ce ne va face sã fim primul operator din România care începem aplicaþia, în partea a doua, 2014 -2020”, a precizat Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului. În aceastã parte a proiectului vor fi reabilitaþi 44 de km de reþele în toate oraºele Vãii Jiului,
3 surse de apã, la Jieþ, Polatiºte ºi Izvoru, aducþiunea magistralã de la Valea de Peºti spre Petroºani, staþiile de tratare de la Zãnoaga ºi Tãia ºi reþelele de distribuþie din Vestul Vãii Jiului. Defapt cu ele va ºi începe proiectul. „Dacã am început cu Petrila în Estul Vãii Jiului, în discuþiile pe care le-am avut cu firma de consultanþa, am cerut sã îmi pregãteascã studiile de fezabilitate ºi caietele de sarcini pentru Uricani, Lupeni ºi abia apoi vom veni încoace spre Petroºani”, a mai spus Avram. Operatorul de apã din Petroºani este primul în þarã care a încheiat deja prima parte a proiectului ºi tot pionieri ar putea fi ºi în partea a doua a acestuia, dar în aceste zile la Bucureºti se fac ultimele retuºuri ale proiectului. Diana MITRACHE
voltare a acestor zone pot fi înaintate de cetãþeni pânã în data de 30 iunie ºi, dupã analizarea punctualã a fiecãriea, vor putea fi cuprinse în Planul de Dezvoltare Localã a municipiului Petroºani pentru perioada 2014 – 2020. „Existenþa unui Plan stategic de dezvoltare, care sã fie adaptat nevoilor ºi resurselor comunitãþii noastre, este o condiþie obligatorie ºi pentru atragerea finanþãrilor externe, o importantã anteþie fiind acordatã cu precãdere fondurilor Uniunii Europene în actualul exerciþiu financiar”, a explicat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii Jiului | Joi 4 iunie 2015
Mediul în care se nasc - noroc sau blestem... ºezaþi pe bordura din capãtul pasarelei A ce duce cãtre Gara Petroºani, o mamã îºi alãpta copilul, iar alþi doi, de vreo 5-6 ani
patru clase ºi uºoare sechele ale unei meningite din copilãrie, iar chipul Ancãi exprimã tristeþe chiar ºi atunci când zâmbeºte dând impresia unui om obosit de viaþã, de problemele acumulate din copilãrie.
îi stãteau alãturi, cuminþi. Intrând în vorbã cu femeia, din pudoare, a vrut sã-ºi acopere sânul încercând sã ia pruncul de la sursa dãtãtoare de hranã. Ce a urmat, ar fi marcat ºi pe cel mai echilibrat emoþional om. Copilul a început sã þipe încercând sã se agaþe de pieptul mamei, iar gura cãuta în disperare mâncarea... Era flãmând, iar mama pare a nu mai fi avut suficient lapte, pentru cã acel copil avea un an ºi jumãtate, iar femeia era o umbrã. Anca ºi Gabriel sunt un cuplu din Petroºani, cu trei copii de un an ºi jumãtate, un altul de patru ani ºi jumãtate, iar cel mare de ºase ani ºi jumãtate. Locuitori ai Petroºani sigur i-au mai vãzut în jurul supermarketurilor cerând politicos câte o pâine, sau ceva bani pentru a-ºi hrãni copiii. Sunt tineri. Gabriel are 28 de ani, iar Anca 27 ºi provin la rândul lor din familii sãrace. Pe Anca pãrinþii au dat-o altei familii pentru cã nu aveau de nici unele, dar nici nouã familie nu stãtea pe roze. În momente de disperare, ajungeau sã caute ºi prin containere pentru a-ºi hrãni copiii ºi pe ei. Gabriel a muncit la EdilTerma Vulcan, dar lucrurile nu au mai mers. Apoi, a fost ”angajat” de un mic om de afaceri, dar când
maºinã a ars aproape în O totalitate îngtr-un
garaj din localitatea Petrila ºi doar intervenþia promptã a pompierilor a fãcut cã incendiul sã nu se extindã. Totul s-a petrecut miercuri dimineaþa, iar pompierii au fost nevoiþi sã evacueze încã un vehicul ºi mai multe unelte ºi materiale arse-scrum. Pericolul unei explozii, însã, a fost iminent. Maºina îi aparþine unui localnic, dar care a observat flãcãrile prea târziu. Omul
a fost vorba despre plata muncii, omul i-a replicat cã l-a hrãnit ºi cazat, deci nu mai primeºte nimic. A început sã lucreze cu ziua pe la gospodãrii, sau ”holoangãr” pe la magazine, dar asta se întâmpla rar, iar copiii aveau nevoie de hranã... Locuiau într-o clãdire casatã, un mic bloc cu un etaj, de peste drum de Gara Petroºani, fãrã apã, fãrã curent electric, dar era cuibul lor în care îºi adunaserã lucruri absolut necesare. Hrana ºi-o preparau pe o sobã micã din fontã construitã de Gabriel... Erau conºtienþi cã trebuie sã facã ceva, sã caute, sã-ºi gãseascã un rost. Ca urmare, ºi-au luat lumea în cap, ºi pe baza promisiunilor unor neamuri, cã le oferã o casã, au plecat prin Moldova.
Doar cã acea casã era disputatã de mai multe neamuri, drept pentru care au fost lãsaþi în drum. S-au reîntors la Petroºani, dar cuibul lor din blocul pãrãrsit fusese devastat... ”Abia s-au întors de vreo sãptãmânã ºi nu au mai gãsit aproape nimic. Pãcat de ei cã sunt liniºtiþi ºi cuminþi ca oameni. Se zbat ºi ei dupã puterile lor...” a declarat singurul lor vecin din acea clãdire, salariat al unei firme bine cotate, dar care ajunsese sã locuiascã acolo pentru cã fusese evacuat din cauza datoriilor la o bancã. Felicia Vitan, directorul filialei Petroºani a Crucii Roºii, i-a descoperit cãutând într-un container. A apelat la ºi la Asociaþia ”Grupul de prieteni” pentru a vedea cum s-ar putea îmbunãtãþi calitatea vieþii acestei
familii. Aºa s-a aflat cã Anca, mama copiilor a mai fost cãsãtoritã, dar soþul acesteia a decedat ºi a rãmas cu doi copii. Fiica cea mare, de 9 ani, se aflã în plasament. Cei doi copii au pensii de urmaº. Cu Gabriel a mai fãcut doi copii, dar de teama de a mai da naºtere ºi altora, a cerut sã i se lege trompele uterine invocând condiþia sa socialã. În total, venitul lor lunar este de 600 lei, pentru cinci persoane. Primãria Petroºani a intervenit la cererea lor, dar cei doi au renunþat la ajutorul social invocând cã au ales suma cea mai mare – alocaþia ºi o pensie de urmaº, cea a copilului rãmas în grija lor. În plus, familia ”nu existã” ca adresã, clãdirea unde locuiesc nu figureazã la nici o autoritate sau sociatate fiind casatã. Gabriel are doar
Maºinã arsã în garaj la Petrila spune cã totul s-a petrecut cu o repeziciune incredibilã, deoarece în garaj avea depozitate multe materiale inflamabile, iar maºina a fost arsã aproape în totalitate. „Aveam doar asigurare
obligatorie. Acum maºina e praf ºi aveam înãuntru multe haine depozitate, care au ars. S-a petrecut totul foarte repede”, a spus omul. Pompierii au fost anunþaþi prin 112 ºi douã echipaje au inter-
venit pentru ca flãcãrile sã nu se extindã ºi mai departe. „La momentul când am sosit la locul intervenþiei, am constatat cã incendiul se manifesta cu flacãrã deschidã, violent, la unul dintre garaje, cu posibilitatea de extindere ºi la alte garaje învecinate. Am lichidat incendiul, noi deplasându-ne cu o maºinã cu apã ºi spumã ºi în ajutor ne-au venit cei de la Petroºani cu o autospecialã. Am localizat incendiul la timp ºi nu s-a extins. Din pãcate,
Când Crucea Roºie Petroºani ºi Asociaþia ”Grupul de prieteni” le-au adus ajutoare constând în lejerii, pãturi, haine, încãlþãminte, vase (pentru cã nu aveau nici din ce mânca), hranã pentru ei ºi pentru copii, lapte pentru cel mic etc., au mâncat pe sãturate, copiii intraserã cu totul în cutiile primite bucurându-se de fiecare obiect, jucãrie sau aliment descoperit în ele. Dar acest lucru nu rezolva problemele pe termen lung ale familiei. S-a cãutat ºi s-a gãsit o posibilã soluþie. Astfel, au avut loc discuþii preliminare pentru o
maºina proprietarului a ars în proporþie de 80%, iar în garajul învecinat se mai afla o maºinã care a fost scoasã afarã, dar cãreia i-au ars ornamentele plastice”, a spus Neculai Alexandrescu, ºef SVSU Petrila.
Actualitate 3 eventualã angajare. Gabriel sã aibã în grijã animalele unui conac din Gorj, iar Anca sã se ocupe, pe cât este posibil, de treburile din jurul gospodãriei. Li se oferã, pe lângã plata muncii, o camerã de locuit, cu grupul sanitar aferent. Se ºtie cã mediul în care ne naºtem, creºtem, trãim ºi ne dezvoltãm determinã în mare mãsurã evoluþia noastrã. Cã aceºti pãrinþi ºi copiii lor s-au nãscut în sãrãcie, iar pãrinþii nu au forþa ºi ºtiinþa sã rãzbatã dincolo de ea constituie vreo vinã?? Cei care au avut ”norocul” sã se nascã în familii echilibrate, chiar potente financiar ºi intelectual, au vreun merit?? Cine le dã dreptul la dispreþ ultimilor faþã de primii, fãrã sã generalizãm?? Greu de rãspuns, dar existã rãspunsuri... Ileana FIRÞULESCU
Pompierii cred cã totul a pornit de la maºina care a ars ca o torþã, poliþiºtii stabilind cã focul a fost iniþiat de un scurtcircuit la instalaþia electricã a acesteia. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Autoritãþile locale de la Lupeni sunt în alertã
Instalaþiile din Straja, în vizorul hoþilor ºi a vremii nstalaþiile din Straja, supuse deteriorãrii Iþia localã ºi furturilor. Asocierea dintre administrade la Lupeni ºi Termogaz Company a încetat. Societatea a depus la sediul primãriei din Lupeni o adresã prin care a solicitat retragerea din asociere începând cu data de 1 aprilie 2014. Acest proiect de hotãrâre a fost supus votului consilierilor locali. “Vã aduc la cunoºtinþã cã începând cu data de 1.04.2015, aºa cum rezultã din notificarea SC Termogaz, filiala Wolvesland SRL înceteazã activitatea pe care aceasta a prestat-o în staþiunea Straja. În consecinþã se impune încheierea unui nou contract de mentenanþã cu o firmã care sã asigure menþinerea în stare de funcþionare a instalaþiilor predate de SC Termogaz, filiala Wolvesland SRL pentru o periodaã de trei luni, timp necesar organizãrii licitaþiei pentru prestarea serviciilor de exploatare a acestor instalaþii. Menþionez cã
aceste instalaþii sunt amplasate în locuri izolate aºa încât lipsa acestui contract face ca ele sã fie supuse deteriorãrii, ºi expuse furturilor. Firma contractantã ar urma sã preia personalul disponibilizat de la SC Termogaz filiala Wolswsland SRL care a fost calificat sã deserveascã aceste instalaþii. Estimez valoarea acestor servicii la 15.000 de lei lunar”, spune Andrei Ostrowski, reprezentantul Serviciului Public de Administrare a Domeniului schiabil din Straja. Administraþia localã de la Lupeni va trebui
sã organizeze licitaþie pentru a gãsi o nouã societate care sã presteze aceste activitãþi de întreþinere a instalaþiilor din staþiunea montanã Straja. ”Având în vedere notificarea nr. 2844/23.03.2015 prin care SC Termogaz Company SA Filiala Wolvesland SRL ne aduce la cunoºtinþã intenþia de retragere din asociere începând cu data de 01.04. 2015, dupã analizarea în fapt ºi în drept precizez urmãtoarele: Asocierea
în participaþiune cu SC Termogaz Company SA a fost aprobatã potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 123/2012 privind aprobarea încheierii unei asocieri în participaþiune între Consiliul Local al Municipiului Lupeni cu SC Termogaz Company SA ca o necesitate în vederea administrãrii domeniului schiabil Straja. Ulterior, potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 104/2013
Demersuri pentru racordarea la reþeaua de gaz metan
M
ai multe blocuri din municipiul Lupeni ar urma sã fie racordate la reþeaua de alimentare a gazelor naturale începând cu trimestrul trei al acestui an. În aceste condiþii locuitorii din zonele vizate au solicitat deja racordarea locuinþelor la reþeaua de gaz metan,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 iunie 2015
iar acest lucru poate fi posibil începând cu luna iulie. “Am prezentat cererea locuitorilor blocului
105, scãrile A,B,C, Str. Vitoº Gavrilã, Nr. 2 ºi locuitorilor blocului 44 , Str. Vitoº Gavrilã, Nr. 2, care au solicitat
racordarea celor douã blocuri la reþeaua de gaze. Domnul viceprimar a avansat posibilitatea ca în trimestrul trei al acestui an sã se rezolve aceastã doleanþã”, spun autoritãþile locale. În luna ianuarie la Lupeni, a avut loc recepþia ºi punerea în funcþiune a conductei de gaz care aprovizioneazã acum apartamentele din partea de jos a municipiului Lupeni, iar acum constructorii lucreazã la branºarea blocurilor D4, D3, D2 ºi D1 de pe strada Tudor Vladimirescu. Se fac ultimele conexiuni la conductã care va duce gazul în blocuri. La momentul de faþã peste 80% dintre locuitorii municipiului Lupeni sunt racordaþi la reþeaua de alimentare cu gaz metan. Monika BACIU
s-a aprobat cooptarea în asociere a firmei ACOMIN SA Deva, (constructoarea ºi finanþatoarea telegondolei). Întrucât în perioada urmãtoare Municipiul Lupeni a achitat cãtre constructori debitele directe rezultate din realizarea lucrãrilor la Domeniul Schiabil aceastã asociere poate înceta”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre.
E
xploatarea potenþialului turistic pe minus, telegondola pe plus Un raport al administraþiei locale de la Lupeni aratã cã exploatarea potenþialu-
lui turistic din staþiunea montanã aduce deservicii ºi nu profit. Potrivit raportului, în sezonul de iarnã 2014-2015 pierderile au fost de 125 de mii de lei. Cea mai bunã lunã din sezonul de schi a fost luna ianuarie a acestui an când s-au înregistrat venituri de 134 de mii de lei, însã ºi cheltuielile au fost pe mãsurã: 143 de mii de lei. Chiar dacã încasãrile din acest sezon au fost cele mai ridicate în luna ianurie pierderile au fost de 9.394 de lei. Luna cu cele mai puþine încasãri a fost aprilie când veniturile au fost de puþin peste 3000 de lei ºi cheltuielile de 156 de mii de lei. Per total, sezonul de iarnã din Straja a fost unul pe minus pentru administraþia localã de la Lupeni care a realizat pierderi de 125.072 lei. Pe de altã parte, de când telegondola din Straja a fost pusã în funcþiune, cei care au administrat-o au avut de câºtigat. În cei trei ani de funcþionare, telegondola din Straja a avut pierderi în sumã de 1.257.264 lei, în timp ce veniturile au fost de 1.732.661 lei. Monika BACIU
Nu se hotãrãºte: ajutor de stat sau prejudiciu?!
Executivul striga „hoþii”, iar acum tot Executivul pune CEH la platã
G
uvernul a strigat cât a putut „hoþii, hoþii”, însã între timp a decis sã recupereze banii consideraþi iniþial drept „prejudiciu” ce ar fi fost creat de foºti miniºtri ai Economiei fix de la Complexul Energetic Hunedoara. Practic, acel prejudiciu despre care se vorbea în urmã cu doi ani s-a transformat peste noapte în “ajutor de stat”. Complexul Energetic Hunedoara nu a accesat, încã, primul ajutor de stat acordat de Guvern sub formã de împrumut, dar este în procedurã de accesare. Un ajutor de stat în limita sumei de 40 de milioane de lei, acordat din venituri din privatizare, pe o perioadã de 90 de zile. În data de 13 mai, Guvernul a anunþat cã acest împrumut este “destinat rambursãrii de cãtre Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A a ajutorului de stat incompatibil pentru care Comisia Europeanã a dispus în data de 20 aprilie 2015 recuperarea acestuia de cãtre statul român. Obligaþia de recuperare a ajutorului de stat rezultat din tarifele practicate de Hidroelectrica pentru Societatea Termoelectrica S.A ºi Societatea
Foºti mineri, viitori ºomeri u fost pânã în aceastã sãptãmânã A mineri, dar acum vor fi ºomeri. Vorbim despre primii disponibilizaþi de la minele ce se închid din acest an, mineri cãrora li se pregãtesc cursuri de recalificare dupã disponibilizare. Ce pot deveni ei, la vârsta de 45 de ani, ne spun chiar angajaþii agenþiilor locale de formare profesionalã. Aceºti mineri au lucrat sub pâmânt cel puþin 20 de ani, iar acum, în 2015, au ajuns sã se disponibilizeze. O parte dintre cei 225 de foºti mineri vor deveni ºomeri cu acte în regulã ºi într-o sãptãmânã sunt aºteptaþi la ceea ce se numeºte medierea muncii, adicã ei pot opta pentru un curs de calificare într-o altã meserie. „Personalul
de la SNÎMVJ a primit preavizul. Urmeazã ca de sãptãmâna viitoare sã ne întâlnim ºi sã stabilim un program comun de lucru. Ei vor participa la servicii de preconcediere. Înainte de a deveni ºomeri, vom avea o întâlnire cu ei prin care îi vom informa ce locuri de muncã avem, ce cursuri de formare profesionalã organizãm ºi ce au de fãcut când vor
deveni ºomeri”, a spus Iudith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Nu se vor pensiona toþi, ºi chiar dacã o vor face, au ºansa ca la 45 de ani cât are fiecare, sã gãseascã un nou drum în viaþã. „Luna viitoare vom avea chiar cursuri de calificare pentru zidari, montatori pereþii rigips, lucrãtori la drumuri, asfaltatori,
Electrocentrale Deva S.A s-a extins la Complexul Energetic Hunedoara în calitate de succesor în drepturi al celor douã societãþi”. De precizat cã CEH nu poate rambursa acest împrumut din cel de-al doilea ajutor de stat, ci numai din încasãrile proprii, ceea ce înseamnã o nouã piatrã de moarã la gâtul companiei energetice. ªi, mai mult decât atât, Guvernul a precizat cât se poate de clar cã “împrumutul în limita sumei de 40 de milioane de lei se acordã cu condiþia constituirii unor garanþii care trebuie sã acopere cel puþin 120% din cuantumul împrumutului. Garanþiile se constituie prin instituirea de cãtre organul fiscal competent al ANAF a unor sechestre asiguratorii asupra bunurilor imobile libere de orice sarcini, proprietatea societãþii”. dar fiecare persoanã îºi va alege o calificare, în funcþie de ce crede cã va putea sã facã pe viitor”, a mai adãugat ºefa ALOFM Petroºani. Pânã atunci, însã, pot deveni ºomeri, vor primi venituri de completare ºi chiar vor avea avantaje pentru pensie. „Personalul de la Societatea de Închideri de Mine va beneficia, pe lângã indemnizaþia de ºomaj ºi de un venit de completare, care
jutor de stat sau prejudiciu A ºi pierderi?!
Oficialii guvernamentali vorbesc despre un “ajutor de stat incompatibil” de care ar fi beneficiat cele douã termocentrale cuprinse în CEH, respective Mintia ºi Paroºeni, numai cã în urmã cu doar vreo doi ani Guvernul condus tot de primul ministru Victor Ponta punea altfel problema ºi vorbea despre prejudicii. În 2013, rezultatele unei anchete derulate de corpul de control a primului ministru arãtau cã Electrocentrale Deva ar fi fost favorizatã de foºti ministri ai Economiei în relaþiile comerciale cu Hidroelectrica, iar acest lucru ar fi dus la prejudicierea acestei din urmã societãþi. Din aceste
relaþii comerciale, Hidroelectrica ar fi ieºit ºifonatã, cu pierderi de peste 100 de milioane de lei. Potrivit documentului dat publicitãþii de Guvern în martie 2013, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, ar aprobat, în iulie 2009, respectiv februarie ºi martie 2010, mai multe note interne, la propunerea directorului Hidroelectrica, modalitate prin care a intervenit direct în relaþia contractualã dintre Electrocentrale Deva, în calitate de vânzãtor, respectiv Hidroelectrica, în calitate de cumpãrãtor, susþinând astfel interesele financiare ale termocentralei hunedorene, dupã cum spuneau la vremea respectivã reprezentaþii Guvernului. Practic, se arãta în raportul corpului
este stabilit în funcþie de media salariilor pe ultimele 3 luni. Perioada cât iau venit de completare, este vechime în muncã”, a explicat Iudith Babþan. Un numãr de 225 de mineri de la expoatãrile Petrila, Uricani ºi Paroºeni au intrat în preaviz ºi vor rãmâne fãrã locurile de muncã, începând cu 1 iulie.
În cadrul programului de restructurare, aplicat de Societatea Naþionalã pentru Închideri Mine Valea Jiului, ei vor primi plãþi compensatorii, în valoare de aproximativ 32 de mii lei, plus un venit lunar de completare pe lângã ajutorul de ºomaj care se acordã în urmãtorii doi ani. Diana MITRACHE
de control, Videanu a aprobat majorarea preþului de livrare a energiei peste cel reglementat de ANRE pentru producãtorul de energie ºi a cauzat în acest fel un prejudiciu de peste 95 de milioane de lei noi.
A fost sesizat DNA
ªi Ion Ariton, care i-a succedat lui Videanu la ministerul Economiei, a fost luat în colimator ºi s-a spus cã ar fi continuat aceste practici, astfel cã în ianuarie 2011 a intervenit ºi el în relaþia contractualã dintre cele douã societãþi. În acest caz, Hidroelectrica a înregistrat o pagubã de 13,8 milioane lei, reprezentând pierderea înregistratã de societate în 2011 din executarea acestui contract, se arãta în documentul la care
facem referire. Raportul vorbea ºi despre posibile fapte de naturã penalã ale celor care au intervenit în relaþiile contractuale dintre Hidroelectrica ºi Electrocentrale Deva, astfel cã a fost sesizat DNA la momentul respectiv. Problema este cã acum nimeni nu mai vorbeºte despre “prejudiciul” calculat ºi anunþat în anul 2013, iar întreaga resposnabilitate financiarã este aruncatã în spatele Complexului Energetic Hunedoara care oricum strãbate o situaþie extreme de dificilã. Cunoscãtorii situaþiei spun, însã, cã, de fapt, nici mãcar nu se poate vorbi despre un ajutor de stat ilegal, ci despre un contract comercial, încheiat în condiþiile de la acea vreme. Problema ar fi fost pe la Fondul Proprietatea, care deþine vreo 20% din acþiunile Hidroelectrica ºi care a formulat reclamaþie la Comisia Europeanã. Aºa s-a ajuns la crearea acestei false probleme, care pune în cele din urmã presiune financiarã pe CEH. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
4 Actualitate
Autoritãþile locale de la Lupeni sunt în alertã
Instalaþiile din Straja, în vizorul hoþilor ºi a vremii nstalaþiile din Straja, supuse deteriorãrii Iþia localã ºi furturilor. Asocierea dintre administrade la Lupeni ºi Termogaz Company a încetat. Societatea a depus la sediul primãriei din Lupeni o adresã prin care a solicitat retragerea din asociere începând cu data de 1 aprilie 2014. Acest proiect de hotãrâre a fost supus votului consilierilor locali. “Vã aduc la cunoºtinþã cã începând cu data de 1.04.2015, aºa cum rezultã din notificarea SC Termogaz, filiala Wolvesland SRL înceteazã activitatea pe care aceasta a prestat-o în staþiunea Straja. În consecinþã se impune încheierea unui nou contract de mentenanþã cu o firmã care sã asigure menþinerea în stare de funcþionare a instalaþiilor predate de SC Termogaz, filiala Wolvesland SRL pentru o periodaã de trei luni, timp necesar organizãrii licitaþiei pentru prestarea serviciilor de exploatare a acestor instalaþii. Menþionez cã
aceste instalaþii sunt amplasate în locuri izolate aºa încât lipsa acestui contract face ca ele sã fie supuse deteriorãrii, ºi expuse furturilor. Firma contractantã ar urma sã preia personalul disponibilizat de la SC Termogaz filiala Wolswsland SRL care a fost calificat sã deserveascã aceste instalaþii. Estimez valoarea acestor servicii la 15.000 de lei lunar”, spune Andrei Ostrowski, reprezentantul Serviciului Public de Administrare a Domeniului schiabil din Straja. Administraþia localã de la Lupeni va trebui
sã organizeze licitaþie pentru a gãsi o nouã societate care sã presteze aceste activitãþi de întreþinere a instalaþiilor din staþiunea montanã Straja. ”Având în vedere notificarea nr. 2844/23.03.2015 prin care SC Termogaz Company SA Filiala Wolvesland SRL ne aduce la cunoºtinþã intenþia de retragere din asociere începând cu data de 01.04. 2015, dupã analizarea în fapt ºi în drept precizez urmãtoarele: Asocierea
în participaþiune cu SC Termogaz Company SA a fost aprobatã potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 123/2012 privind aprobarea încheierii unei asocieri în participaþiune între Consiliul Local al Municipiului Lupeni cu SC Termogaz Company SA ca o necesitate în vederea administrãrii domeniului schiabil Straja. Ulterior, potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 104/2013
Demersuri pentru racordarea la reþeaua de gaz metan
M
ai multe blocuri din municipiul Lupeni ar urma sã fie racordate la reþeaua de alimentare a gazelor naturale începând cu trimestrul trei al acestui an. În aceste condiþii locuitorii din zonele vizate au solicitat deja racordarea locuinþelor la reþeaua de gaz metan,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 iunie 2015
iar acest lucru poate fi posibil începând cu luna iulie. “Am prezentat cererea locuitorilor blocului
105, scãrile A,B,C, Str. Vitoº Gavrilã, Nr. 2 ºi locuitorilor blocului 44 , Str. Vitoº Gavrilã, Nr. 2, care au solicitat
racordarea celor douã blocuri la reþeaua de gaze. Domnul viceprimar a avansat posibilitatea ca în trimestrul trei al acestui an sã se rezolve aceastã doleanþã”, spun autoritãþile locale. În luna ianuarie la Lupeni, a avut loc recepþia ºi punerea în funcþiune a conductei de gaz care aprovizioneazã acum apartamentele din partea de jos a municipiului Lupeni, iar acum constructorii lucreazã la branºarea blocurilor D4, D3, D2 ºi D1 de pe strada Tudor Vladimirescu. Se fac ultimele conexiuni la conductã care va duce gazul în blocuri. La momentul de faþã peste 80% dintre locuitorii municipiului Lupeni sunt racordaþi la reþeaua de alimentare cu gaz metan. Monika BACIU
s-a aprobat cooptarea în asociere a firmei ACOMIN SA Deva, (constructoarea ºi finanþatoarea telegondolei). Întrucât în perioada urmãtoare Municipiul Lupeni a achitat cãtre constructori debitele directe rezultate din realizarea lucrãrilor la Domeniul Schiabil aceastã asociere poate înceta”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre.
E
xploatarea potenþialului turistic pe minus, telegondola pe plus Un raport al administraþiei locale de la Lupeni aratã cã exploatarea potenþialu-
lui turistic din staþiunea montanã aduce deservicii ºi nu profit. Potrivit raportului, în sezonul de iarnã 2014-2015 pierderile au fost de 125 de mii de lei. Cea mai bunã lunã din sezonul de schi a fost luna ianuarie a acestui an când s-au înregistrat venituri de 134 de mii de lei, însã ºi cheltuielile au fost pe mãsurã: 143 de mii de lei. Chiar dacã încasãrile din acest sezon au fost cele mai ridicate în luna ianurie pierderile au fost de 9.394 de lei. Luna cu cele mai puþine încasãri a fost aprilie când veniturile au fost de puþin peste 3000 de lei ºi cheltuielile de 156 de mii de lei. Per total, sezonul de iarnã din Straja a fost unul pe minus pentru administraþia localã de la Lupeni care a realizat pierderi de 125.072 lei. Pe de altã parte, de când telegondola din Straja a fost pusã în funcþiune, cei care au administrat-o au avut de câºtigat. În cei trei ani de funcþionare, telegondola din Straja a avut pierderi în sumã de 1.257.264 lei, în timp ce veniturile au fost de 1.732.661 lei. Monika BACIU
Nu se hotãrãºte: ajutor de stat sau prejudiciu?!
Executivul striga „hoþii”, iar acum tot Executivul pune CEH la platã
G
uvernul a strigat cât a putut „hoþii, hoþii”, însã între timp a decis sã recupereze banii consideraþi iniþial drept „prejudiciu” ce ar fi fost creat de foºti miniºtri ai Economiei fix de la Complexul Energetic Hunedoara. Practic, acel prejudiciu despre care se vorbea în urmã cu doi ani s-a transformat peste noapte în “ajutor de stat”. Complexul Energetic Hunedoara nu a accesat, încã, primul ajutor de stat acordat de Guvern sub formã de împrumut, dar este în procedurã de accesare. Un ajutor de stat în limita sumei de 40 de milioane de lei, acordat din venituri din privatizare, pe o perioadã de 90 de zile. În data de 13 mai, Guvernul a anunþat cã acest împrumut este “destinat rambursãrii de cãtre Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A a ajutorului de stat incompatibil pentru care Comisia Europeanã a dispus în data de 20 aprilie 2015 recuperarea acestuia de cãtre statul român. Obligaþia de recuperare a ajutorului de stat rezultat din tarifele practicate de Hidroelectrica pentru Societatea Termoelectrica S.A ºi Societatea
Foºti mineri, viitori ºomeri u fost pânã în aceastã sãptãmânã A mineri, dar acum vor fi ºomeri. Vorbim despre primii disponibilizaþi de la minele ce se închid din acest an, mineri cãrora li se pregãtesc cursuri de recalificare dupã disponibilizare. Ce pot deveni ei, la vârsta de 45 de ani, ne spun chiar angajaþii agenþiilor locale de formare profesionalã. Aceºti mineri au lucrat sub pâmânt cel puþin 20 de ani, iar acum, în 2015, au ajuns sã se disponibilizeze. O parte dintre cei 225 de foºti mineri vor deveni ºomeri cu acte în regulã ºi într-o sãptãmânã sunt aºteptaþi la ceea ce se numeºte medierea muncii, adicã ei pot opta pentru un curs de calificare într-o altã meserie. „Personalul
de la SNÎMVJ a primit preavizul. Urmeazã ca de sãptãmâna viitoare sã ne întâlnim ºi sã stabilim un program comun de lucru. Ei vor participa la servicii de preconcediere. Înainte de a deveni ºomeri, vom avea o întâlnire cu ei prin care îi vom informa ce locuri de muncã avem, ce cursuri de formare profesionalã organizãm ºi ce au de fãcut când vor
deveni ºomeri”, a spus Iudith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Nu se vor pensiona toþi, ºi chiar dacã o vor face, au ºansa ca la 45 de ani cât are fiecare, sã gãseascã un nou drum în viaþã. „Luna viitoare vom avea chiar cursuri de calificare pentru zidari, montatori pereþii rigips, lucrãtori la drumuri, asfaltatori,
Electrocentrale Deva S.A s-a extins la Complexul Energetic Hunedoara în calitate de succesor în drepturi al celor douã societãþi”. De precizat cã CEH nu poate rambursa acest împrumut din cel de-al doilea ajutor de stat, ci numai din încasãrile proprii, ceea ce înseamnã o nouã piatrã de moarã la gâtul companiei energetice. ªi, mai mult decât atât, Guvernul a precizat cât se poate de clar cã “împrumutul în limita sumei de 40 de milioane de lei se acordã cu condiþia constituirii unor garanþii care trebuie sã acopere cel puþin 120% din cuantumul împrumutului. Garanþiile se constituie prin instituirea de cãtre organul fiscal competent al ANAF a unor sechestre asiguratorii asupra bunurilor imobile libere de orice sarcini, proprietatea societãþii”. dar fiecare persoanã îºi va alege o calificare, în funcþie de ce crede cã va putea sã facã pe viitor”, a mai adãugat ºefa ALOFM Petroºani. Pânã atunci, însã, pot deveni ºomeri, vor primi venituri de completare ºi chiar vor avea avantaje pentru pensie. „Personalul de la Societatea de Închideri de Mine va beneficia, pe lângã indemnizaþia de ºomaj ºi de un venit de completare, care
jutor de stat sau prejudiciu A ºi pierderi?!
Oficialii guvernamentali vorbesc despre un “ajutor de stat incompatibil” de care ar fi beneficiat cele douã termocentrale cuprinse în CEH, respective Mintia ºi Paroºeni, numai cã în urmã cu doar vreo doi ani Guvernul condus tot de primul ministru Victor Ponta punea altfel problema ºi vorbea despre prejudicii. În 2013, rezultatele unei anchete derulate de corpul de control a primului ministru arãtau cã Electrocentrale Deva ar fi fost favorizatã de foºti ministri ai Economiei în relaþiile comerciale cu Hidroelectrica, iar acest lucru ar fi dus la prejudicierea acestei din urmã societãþi. Din aceste
relaþii comerciale, Hidroelectrica ar fi ieºit ºifonatã, cu pierderi de peste 100 de milioane de lei. Potrivit documentului dat publicitãþii de Guvern în martie 2013, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, ar aprobat, în iulie 2009, respectiv februarie ºi martie 2010, mai multe note interne, la propunerea directorului Hidroelectrica, modalitate prin care a intervenit direct în relaþia contractualã dintre Electrocentrale Deva, în calitate de vânzãtor, respectiv Hidroelectrica, în calitate de cumpãrãtor, susþinând astfel interesele financiare ale termocentralei hunedorene, dupã cum spuneau la vremea respectivã reprezentaþii Guvernului. Practic, se arãta în raportul corpului
este stabilit în funcþie de media salariilor pe ultimele 3 luni. Perioada cât iau venit de completare, este vechime în muncã”, a explicat Iudith Babþan. Un numãr de 225 de mineri de la expoatãrile Petrila, Uricani ºi Paroºeni au intrat în preaviz ºi vor rãmâne fãrã locurile de muncã, începând cu 1 iulie.
În cadrul programului de restructurare, aplicat de Societatea Naþionalã pentru Închideri Mine Valea Jiului, ei vor primi plãþi compensatorii, în valoare de aproximativ 32 de mii lei, plus un venit lunar de completare pe lângã ajutorul de ºomaj care se acordã în urmãtorii doi ani. Diana MITRACHE
de control, Videanu a aprobat majorarea preþului de livrare a energiei peste cel reglementat de ANRE pentru producãtorul de energie ºi a cauzat în acest fel un prejudiciu de peste 95 de milioane de lei noi.
A fost sesizat DNA
ªi Ion Ariton, care i-a succedat lui Videanu la ministerul Economiei, a fost luat în colimator ºi s-a spus cã ar fi continuat aceste practici, astfel cã în ianuarie 2011 a intervenit ºi el în relaþia contractualã dintre cele douã societãþi. În acest caz, Hidroelectrica a înregistrat o pagubã de 13,8 milioane lei, reprezentând pierderea înregistratã de societate în 2011 din executarea acestui contract, se arãta în documentul la care
facem referire. Raportul vorbea ºi despre posibile fapte de naturã penalã ale celor care au intervenit în relaþiile contractuale dintre Hidroelectrica ºi Electrocentrale Deva, astfel cã a fost sesizat DNA la momentul respectiv. Problema este cã acum nimeni nu mai vorbeºte despre “prejudiciul” calculat ºi anunþat în anul 2013, iar întreaga resposnabilitate financiarã este aruncatã în spatele Complexului Energetic Hunedoara care oricum strãbate o situaþie extreme de dificilã. Cunoscãtorii situaþiei spun, însã, cã, de fapt, nici mãcar nu se poate vorbi despre un ajutor de stat ilegal, ci despre un contract comercial, încheiat în condiþiile de la acea vreme. Problema ar fi fost pe la Fondul Proprietatea, care deþine vreo 20% din acþiunile Hidroelectrica ºi care a formulat reclamaþie la Comisia Europeanã. Aºa s-a ajuns la crearea acestei false probleme, care pune în cele din urmã presiune financiarã pe CEH. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 iunie 2015
Universitãþile, fabrici de ºomeri
A
bsolvent de facultate, muncitor necalificat. Piaþa muncii din România este limitatã. În timp ce anual, sute de studenþi pãrãsesc bãncile facultãþilor, nu toþi au norocul de a lucra în domeniul pentru care s-au pregãtit în anii studenþiei. Inserþia tinerilor pe piaþa muncii va fi urmãritã de cãtre ministerul de resort. Dupã ce pentru o perioadã îndelungatã a fost abandonat un proiect care prevede monitorizarea inserþiei studenþilor pe piaþa muncii, acum s-au gãsit fonduri, iar proiectul va derula, Universitatea din Petroºani fiind în grupul þintã.
“Sãptãmâna trecutã am fost anunþaþi de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice cã s-a demarat un proiect POSDRU prin care se urmãreºte monitorizarea inserþiei absolvenþilor pe piaþa muncii. Acesta continuã niºte iniþiative mai vechi, acum s-au procurat resurse, facem parte ºi noi din grupul þintã ºi se va încerca constituirea
unui sistem informatic care sã fie calat pe acest obiectiv, urmãrirea exactã a numãrului de absolvenþi ºi a celor care se angajeazã la nivelul calificãrii universitare absolvite”, a declarat Conf.univ.dr.ec Codruþa Dura, prorector UPET. Reprezentanþii Universitãþii Petroºani încearcã sã obþinã aceste informaþii chiar de la foºtii studenþi, însã la un moment dat comunicarea se înrerupe. “Integrarea pe piaþa muncii o urmãrim în acest sens ºi o urmãrim în momentul
Viaþa depinde de profesioniºti
Î
n meseria asta nu ai voie sã greºeºti. Este vorba de neurochirurgie. Medicul Adrian Sora practicã aceastã ramurã a medicinei la Spitalul de Urgenþã din Petroºani de mai bine de 10 ani.
Neurochirurgia este o ramurã a chirurgiei care se ocupã de operaþiile pe creier ºi alte intervenþii ale sistemului nervos, sistemul nervos de control care regleazã activitãþile din organism. Cum a ajuns sã practice aceastã meserie ne spune chiar medicul. “Vã mãrturisesc cã dintre toate specialitãþile neurochirurgicale ramura neurochirurgicalã îmbrãþiºeazã dificultãþi mai mari, dat intervenþiile pe creier ºi pe coloanã au un grad mare de dificultate. Când am început facultatea de Medicinã nu m-am gândit cã voi fi neurochirurg. La un moment dat a fost o provocare ºi studiind ºi participând la mai multe stagii m-a atras acest domeniu, fiind ºi la început mai puþin dezvoltat în þarã ºi am considerat cã meritã încercat”, a declarat medicul
în care absolvenþii vin ºi îºi ridicã diplomele pentru cã altfel noi avem posibilitatea sã înregistrãm pe site, dar comunicarea este mai dificilã. Când ridicã diplomele completeazã un formular ºi spun unde sunt integraþi ºi cum. Sunt domenii ºi domenii. Integrarea se face în funcþie de ofertã. Oferta în anumite domenii este foarte
generoasã, în anumite domenii este deficitarã ºi depinde de sistemul economic”, a declarat Prof.univ.dr.ing. Aron Poantã, rector UPET. România deþine un numãr ridicat de ºomeri cu diplome de studii superioare. Vorbim de o neconcordanþã existentã pe piaþa muncii între cerere ºi ofertã, de o slabã informare a stu-
Dezarmant.
Numãrul studenþilor redus cu 50% în cinci ani
5
ani, 50% mai puþini. În ultimii cinci ani, numãrul studenþilor Universitãþii din Petroºani s-a redus cu mai bine de jumãtate. neurochirurg Adrian Sora. Operaþiile pe creier sunt în general extrem de delicate ºi implicã o serie fascinantã de tehnici, echipament ºi tehnologie sofisticatã. Toate intervenþiile au fost dificile, însã una i-a rãmas întipãritã în minte medicului. “Cel mai dificil caz a fost o intervenþie pe coloanã la o pacientã cu tumorã de mãduvã pe care am fãcut-o în acest spital, în premierã la acea datã, pacienta a mers foarte bine, s-a recuperat din punct de vedere neurologic, merge pe picioare acum. A fost o intervenþie de duratã, a durat aproximativ 12 ore, dar a fost reuºitã”, rememoreazã medicul. Din ce în ce mai mulþi tineri suferã de afecþiuni ale coloanei. Sedentarismul, dar ºi alimentaþia nu tocmai corectã contribuie la
apariþia acestor afecþiuni. “Constat în ultima perioadã cã patologia de coloanã începe sã fie din ce în ce la vârste tot mai tinere, tineretul ar trebui sã facã mai mult sport ºi sã îºi schimbe modalitatea de alimentaþie care le aduce neajunsuri”, observã neurochirurgul Adrian Sora. În România, medicii sunt prost plãtiþi. Mulþi aleg calea strãinãtãþii, acolo unde munca lor este recunoscutã ºi din punct de vedere financiar, însã pentru aceºti vindecãtori o pondere importantã o are bucuria pacientului care se vede sãnãtos. Pentru toate aceste eforturi depuse pentru salvarea vieþilor, medicul petroºãnean a fost recompensat de municipalitatea de la Petroºani. Acesta a fost desemnat cetãþean de onoare al localitãþii. Monika BACIU
An de an, numãrul studenþilor se reduce. Instituþiile de învãþãmânt superior din þarã se confruntã cu lipsa studenþilor, iar una din cauzele principale este ratã scãzutã a promovabilitãþii examenului de bacalaureat. „Am vãzut un studiu fãcut pe sistemul de învãþãmânt din România ºi în ultimii cinci ani numãrul de studenþi a scãzut cu circa 50% pe sistemul de învãþãmânt, cam cu atât am scãzut ºi noi”, a declarat Conf.univ.dr.ec. Ilie Rãscolean, preºedintele Senatului Universitãþii Petroºani. Instituþia de învãþãmânt superior din Petroºani s-a confruntat ºi cu lipsuri de ordin financiar, totul datorânduse numãrului redus de studenþi. Aici un alt factor important care contribuie la lipsa studenþilor este factorul economic ºi social al Vãii Jiului. “A fost o perioadã dificilã
dentului în momentul alegerii unei anumite facultãþi, de lipsa ºedinþelor de consiliere în timpul liceului, de lipsa de viziune pe termen lung, adãugãm la aceastã listã ºi pregãtirea deficitarã din unele facultãþi ºi lipsa activitãþilor practice asigurate prin programe specializate de unitãþile de învãþãmânt superior Monika BACIU
cu nenumãrate constrângeri financiare, ca întreg sistemul de învãþãmânt superior din România ne-am confruntat ºi noi cu un fenomen de reducere a numãrului de studenþi ºi se datoreazã fenomenului demografic, gradul de promovabilitate la bacalaureat. Pentru Universitatea din Petroºani apare o problemã în plus, ºi anume contextul socio-economic al zonei”, a mai subliniat sursa citatã. România alocã educaþiei un buget de doar 3,7% din PIB, în timp ce media în Europa de Est este de 4,7%. Iar media Uniunii Europene urcã pânã la 5,4 procente. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 iunie 2015
Previziuni sumbre
Cel mai frumos Închiderea mineritului condamnã ºi sãlbatic râu, la MOARTE comunitãþile locale! sufocat de gunoaie
reconizata P închidere a industriei extractive
din Valea Jiului ar însemna condamnarea la moarte a comunitãþilor locale. Impactul asupra zonelor ºi aºa sãrãcite ar fi devastator, iar bugetele locale ar fi grav afectate. Anul 2018 sau cel mai târziu 2024 aduce, conform previziunilor economice, sfârºitul industriei extractive din Valea Jiului. Pentru comunitãþile locale, care încã se resimt dupã marele val de disponibilizãri din 1996 – 1997 ºi concedierile colective ulterioare, acest lucru ar însemna un dezastru social. Grav este cã nu ai ce sã pui în locul mineritului, nu existã o industrie conexã care sã poatã absorbi forþa de muncã ce va fi pusã pe liber din minerit ºi nici familiile actualilor angajaþi ai Complexului Energetic Hunedoara. „Închiderea mineritului ar înseamnã o catastrofã, dincolo de impactul pe bugetul local. Sunt aproximativ 3000 de angajaþi, fiecare cu încã 3 – 4 persoane în întreþinere, aºa cã, direct sau indirect 7.000 – 8.000 de oameni ar fi afectaþi. Impactul economic ar însemna reducerea cu 30% a veniturilor la bugetul local”, a precizat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. La Petroºani oricum lunar se alocã sume importante pentru mãsurile de atenuare a sãrãciei. Astfel, pe venitul minim garantat sunt peste 200 de persoane, iar aproximativ 150 de localnici beneficiazã de cantinã socialã. La Petrila impactul ar fi ºi mai devastator, în condiþiile în care aici vorbim despre douã unitãþi miniere, respectiv Petrila ºi Lonea, iar zona este cu adevãrat monoindustrialã. Primarul Ilie Pãducel declarã cã „închiderea
iul, cel puþin pe segmentul în care ºi-a fãcut defileu, J a devenit o groapã imensã de gunoi a Vãii Jiului, malurile sãlbaticului râu fiind sufocate de deºeurile aruncate de firme ºi localnici.
celor douã unitãþi miniere ar reduce veniturile la buget cu 75%. Din punct de vedere al impactului social, acest lucru ar însemna moartea oraºului”. ªi în aceeaºi situaþie sunt ºi celelalte localitãþi din Valea Jiului, care îºi construiesc bugetele în jurul unitãþilor miniere.
S
oartã pecetluitã
Pe de altã parte, soarta unitãþilor miniere din Valea Jiului pare pecetluitã. Ca sã salveze CEH, Guvernul a aprobat acordarea unui ajutor de stat – de fapt un împrumut, la care se adaugã dobânda aferentã - în limita sumei de 167 de milioane de lei pentru o perioadã de ºase luni. Dar din aceastã sumã nicun leu nu merge cãtre unitãþile miniere, ci doar cãtre partea energeticã. ªi, în plus, acordarea ajutorului înseamnã ºi divizarea companiei energetice. «Ajutorul reglementat prin acest act normativ nu se acordã în sectorul cãrbunelui ºi pentru a demonstra cã nu va fi utilizat în sectorul minier, activitatea minierã a societãþii se va separa legal de celelalte activitãþi. În acest scop, dupã intrarea în vigoare a acestei ordonanþe de urgenþã ºi având în vedere cã ajutorul de stat individual de salvare a fost autorizat de Comisia Europeanã în data de 21 aprilie 2015, societatea va iniþia demersurile pentru separarea activitãþii miniere de celelalte activitãþi», se aratã într-un comunicat al Guvernului. Iar pentru unitãþile miniere se scrie, practic, sfârºitul. Oricum, ºi
CEH este într-o situaþie ingratã, pentru cã Executivul a precizat clar cã: «Împrumutul se acordã, în baza unei analize economico-financiare realizate de cãtre EximBank - S.A. în vederea stabilirii capacitãþii de rambursare. Rambursarea împrumutului de 167 de milioane de lei se efectueazã integral, în termen de 6 luni de la acordarea acestuia, împreunã cu dobânda aferentã. Pânã la data scadenþei împrumutului, Societatea Complexului Energetic Hunedoara S.A. are obligaþia sã prezinte Ministerului Finanþelor Publice planul de restructurare notificat Comisiei Europene. În baza acestui Plan de restructurare, la solicitarea societãþii, Ministerul Finanþelor Publice poate prelungi perioada de acordare a împrumutului, în aceleaºi condiþii de dobândã. Dacã în termen de 6 luni de la momentul acordãrii împrumutului de stat individual pentru salvare, societatea nu prezintã un plan de restructurare sau dovada restituirii ajutorului de stat individual pentru salvare, aceasta este obligatã sã prezinte un plan de lichidare voluntarã». Nu este de mirare cã au apãrut deja voci, mai ales din rândul sindicatelor, care spun cã ajutorul de stat nu ar trebui accesat decât dacã Ministerul Economiei va acorda preþ reglementat pentru cantitatea minimã de energie electricã produsã de societate, aºa încât sã vorbim despre venituri certe la bugetul companiei energetice. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
Considerat cel mai sãlbatic râu din þarã, de cãtre iubitorii de rafting ºi alte sporturi extreme nautice, Jiul este ºi un loc de vis pentru pasionaþii de pescuit la pãstrãv ºi lipan ori alþi rãpitori. Doar cã ambele categorii rãmân cu un gust amar dupã ce ajung în Defileul Jiului. Malurile râului de o parte ºi de alta sunt strãjuite de deºeuri menajere ori de zdrenþele de la depozitele ºi magazinele de second hand din Valea Jiului, care în loc sã recicleze ceea ce nu pot vinde, le aruncã direct în albie ori pe maluri. Tone de gunoaie sunt purtate de apele Jiului de la Uricani ºi pânã în Gorj, iar cei vinovaþi sunt rareori prinºi ºi sancþionaþi. Ministerul Mediului avea un program prin care dorea sã limiteze poluarea pe râul
Jiu prin dezvoltarea la scarã largã a unui centru de reciclare a deºeurilor textile de la depozitele de haine second hand, dar totul a rãmas la stadiul de intenþie. Maximilian GÂNJU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -17.90 lei - Ceafã porc cu os - 14.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 3.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 iunie 2015
Henþ cu mâna
La un pas de fericire Încã o dovadã cã nu politica sau urletele sindicale fac fala Vãii Jiului, este prestaþia unor adolescenþi la fotbal. Ei bine, liceenii de la
„C. Brâncuºi” din Petrila au dus cu onoare ideea cã sportul Vãii Jiului n-a murit. Sa întâmplat în weekend-ul trecut la Bucureºti, acolo unde
în finala Cupei CocaCola – la care au luat startul 501 echipe din 26 judeþe –, liceenii petrileni s-au comportat admirabil, jucând în finala competiþiei! Aproape cã nu mai conteazã faptul cã n-au învins dincolo de trofeul care a intrat în
Fotbal, Cupa Liceelor
Aproape de Ronaldo... Învingãtori la judeþ, învingãtori la zonale, prezenþi la turneul final pe þarã. Acesta a fost parcursul unei echipe de adolescenþi reprezentând liceul din Petrila, care a ajuns pânã la acest nivel. Cupa Coca-Cola ºi-a trimis în finalã cei mai buni dintre cei mai buni.
Unii s-au uitat de sus la ei, dar petrilenii ºi-au vãzut de treabã. Au bãtut în grupa de calificare pe cei din Tg. Mureº ºi Bucureºti, iar în finalã au fost aproape de un vis. Pe o cãldurã sufocantã, petrilenii au þinut, totuºi, piept celor de la Chiajna, 2-2 la pauzã, apoi 3-3 pânã
spre final. Atunci petrilenii au fost prinºi descoperiþi pe apãrare ºi au primit trei goluri care au consfinþit victoria Chiajnei cu 6-3. O victorie care duce echipa din Chiajna într-o tabãrã de pregãtire la baza echipei Real Madrid.
F
PETRILENI ÎN FINALÃ
Fotbal, Liga a III-a
z Cu 1.000 de spectatori în tribunele de pe „Motorul”, U.T.A. BD (cu ex-jiulistul Copil în echipã) a zdrobit ºi umilit în ultima etapã de sezon cu 6-0 pe cei de la F.C. Hunedoara (cu alþi ex-jiuliºti în formulã, H. Popa, Drãgoescu, Roiu, R. Sandu) încheind pe primul loc ºi promovând în liga secundã. z FC Hunedoara, o echipã penibilã, clasatã pe locul 9, a fost cea care a „reprezentat” judeþul nostru la nivelul Ligii a III-a. z Minerul Mehedinþi Valea Copcii a retrogradat în campionatul judeþean.
ãrã regrete, doar bucurie
oricum sunã bine, vicecampioanã a României la „categoria licee”. Bravo lui Aurel Avram Vuþã Moldovan ºi garniturii sale, care, iatã, ne-au arãtat ºi o altã faþã a unor lucruri pe care le credeam deraiate. Mai sunt speranþe.
„Ne-am respectat toþi adversarii, am respectat competiþia. Nu avem ce repeta, desigur, ar fi fost o mare bucurie sã mergem în templul lui Cristiano Ronaldo. Important este cã am ajuns pânã aici. Cu puþin noroc, am fi putut cuceri trofeul” a spus Avram Moldovan, antrenorul petrilenilor.
CUPA COCA-COLA
Parcul Tineretului, Bucureºti 31 mai – 1 iunie 2015
Antrenorul Avr. Moldovan a trãit bucuria unei finale de talie naþionalã
U.T.A. a încheiat en fanfare
Paginã realizatã de Genu TUÞU
posesia liceenilor de la Chiajna, conteazã atitudinea avutã de aceºti sportivi. Niºte bãieþi de caracter, care au renunþat chiar ºi la banchetul de absolvire, au luptat pânã la capãt, încercând sã producã surpriza. N-a ieºit, a rãmas locul 2. Care
Grupa finalã 1 L.T. Chiajna – L.P.S. Bacãu 9-6 L.P.S. Bacãu – Lic. Teh. 1 Cluj 4-4 L.T. Chiajna – Lic. Teh. 1 Cluj 4-9 Grupa finalã 2 C.T. Brâncuºi Petrila – CET Tg. Mureº 3-2 Lic. Teh. Pantelimon Buc. - CET Tg. Mureº 5-3 C.B. Brâcuºi Petrila – Lic. Teh. Pantelimon Buc.5-1 Finala Lic. Tehnologic „Doamna Chiajna” Chiajna – Coleg. Tehnic „C. Brâncuºi” Petrila 6-3 (2-2) PETRILA (ANTR. AVR. MOLDOVAN): Bg. Anechitei, Bg. ªtefãnoaica (portari), I. Androne, S. Ungureanu, S. Diacon, Bg. Keszeg, C. Pãduraru, A. Cozac, D. Miron, A. Boldizsar.
Rugby D.N.S. (liga a doua)
ªtiinþa în cârjã...
într-un... Stejarul Buzãu, sâmbãta viitoare! „Nu prea sunt multe de spus. Am amânat meciul de la Galaþi, abia mai gãsim jucãtori sã ducem competiþia. E cam nasol!” a spus, pe scurt, Emil Drumea, directorul tehnic al ªtiinþei Petroºani.
...sau mãcar în baston! Informaþiile vin din ce în ce mai greu din „Dealul Institutului”, dar iatã cã, la etapa de sâmbãta trecutã, ªtiinþa Petroºani nu ETAPA A 10-A, 30 MAI 2015 s-a mai prezentat la Galaþi, din CSM U 23 Bucureºti – Polit. Iaºi lipsã de jucãtori ºi... antrenor!? Stejarul Buzãu – CS Nãvodari 20-48 Alexandru „Dandu” Lupu este RCM Galaþi - ªtiinþa Petroºani mai mult la dispoziþia F.R. Bucovina Suceava – CSUAV Arad 40-32 Rugby, pentru rugby în 7, jucã- Steaua U 23 Buc. – RC Bârlad 24-22 torii sunt accidentaþi sau obosiþi, CLASAMENT 1. CSM U 23 Buc. 9 9 0 0 376-94 6p.b. 42p. purceaua e moartã-n coteþ... 2. CS Nãvodari 10 8 1 1 251-125 5p.b. 39p. Falnica (altãdatã) echipã din 3. RC Bârlad 9 6 1 2 249-137 5p.b. 31p. „Deal” a luat-o la vale-n jos ºi 4. Polit. Iaºi 8 5 0 3 169-80 6p.b. 26p. cine ºtie unde se va opri. Poate 5. Bucovina Suceava 9 4 0 5 183-218 5p.b. 21p. 6. RCM Galaþi 7. Steaua U 23 Buc. 8. ªtiinþa Petroºani 9. CSUAV Arad 10. Stejarul Buzãu
8 5 8 10 10
3 3 2 1 1
0 0 0 0 0
5 2 6 9 9
133-174 106-73 122-219 112-304 103-380
3p.b. 2p.b. 3p.b. 2p.b. 0p.b.
ETAPA A 11-A, 6 IUN. 2015 ALEXANDRU LUPU între ªtiinþa Petroºani ºi rugby în 7, de pe alte meleaguri
CSUAV Arad – RCM Galaþi ªtiinþa Petroºani – Stejarul Buzãu CS Nãvodari – CSM U. 23 Bucureºti Politehnica Iaºi – RC Bârlad Steaua U. 23 – Bucovina Suceava
15p. 14p. 11p. 4p. 4p.