CVJ NR. 888 MARTI 30 IUNIE 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 888

Cronica Vãii Jiului Marti, 30 Iunie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Limbajul surdo-mut, inexistent în Hunedoara

J

udeþul Hunedoara nu are niciun interpret pentru limbajul surdo-mut. Anul trecut a fost introdus un articol de completare ºi modificare a Legii Audiovizualului ce stabileºte cã atât televiziunile cu acoperire naþionalã, cât ºi cele locale trebuie sã asigure interpretare mimico-gestualã pentru cel puþin 30 de minute de ºtiri sau dezbateri în fiecare zi.

Conform documentelor CNA, la nivelul judeþului nu existã nicio astfel de persoanã care sã interpreteze în limbajul mimico-gestual ºi/ sau prin titrare sincron cel puþin 30 de minute din programele de ºtiri, pentru a ajuta persoanele cu deficienþe de auz sã aibã acces la informaþii de actualitate. Potrivit Legii audiovizualului, “persoanele cu handicap de auz au dreptul de acces la serviciile media audiovizuale, în funcþie de posibilitãþile tehnologice”. În vederea asigurãrii dreptului de acces la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu deficienþe auditive, serviciile de programe de televiziune cu acoperire localã vor interpreta în limbajul mimico-gestual ºi/sau

prin titrare sincron în timpul unei durate programate de cel puþin 30 de minute din programele de ºtiri, de analize ºi dezbatere pe teme politice ºi/sau economice de actualitate din timpul zilnic de emisie; vor interpreta în limbajul mimico-gestual ºi/sau prin titrare sincron programele de importanþã majorã în întregime ori rezumatele acestora; vor avertiza verbal “Atenþie!

Emisiune dedicatã ºi persoanelor cu deficienþe de auz”, însoþitã de o menþiune ce va fi ºi afiºatã static ºi lizibil.

Monika BACIU

Trãiesc din mila celor care aºteaptã la „poarta” de intrare în Defileul Jiului

S

tau cât e ziua de lungã în soare, ploaie sau frig pentru a primi un leu ori doi de la ºoferii care aºteaptã sã intre în Defileul Jiului. Nu au o poveste lacrimogenã, nu se prefac în nici un fel ºi chiar dacã sunt îmbrãcaþi sãrãcãcios, sunt curaþi ºi îngrijiþi. >>> PAGINA A 3-A

Vine sentinþa pentru mama ucigaºã din Uricani

J

udecãtoria Petroºani va pronunþa marþi sentinþa în dosarul în care „mama ucigaºã” de la Uricani este acuzatã cã a sechestrat ºi maltratat un bãieþel de numai 7 ani.

Cercetarea judecãtoreascã s-a încheiat ºi, în urmã cu o sãptãmânã, judecãtorii de la Petroºani au lãsat sentinþa în pronunþare pentru data de 30 iunie. Faptele pentru care a fost judecatã Alina Ardeleanu s-au petrecut în luna mai

2013 când poliþiºtii din Uricani au fost alertaþi de un bãrbat din localitate, care le-a povestit cã fiul concubinei sale a fost sechestrat în locuinþa femeii ºi agresat fizic. În urma cercetãrilor s-a stabilit cã în data de 22 mai 2013, în

jurul orei 9 seara, Ardeleanu i-a cerut bãieþelului în vârstã de numai 7 ani sã o ajute sã care niºte sticle cu apã, dar, odatã ajunsã în casã, femeia a decis sã-i aplice o „corecþie” bãieþelului. Acesta a fost blocat în bucãtãrie ºi, sub pretextul cã i-ar fi lovit fetele, Alina Ardelean l-a luat la bãtaie cu pumnii ºi cu palmele, lovindu-l în cap ºi în spate. Mai mult, l-a dezbrãcat de absolut toate hainele

ºi i-a introdus ardei iuþi în fund. Concubinul mamei sale este cel care l-a scãpat de bãieþel de furia Alinei Ardeleanu. A vãzut cã bãieþelul nu a ajuns acasã ºi a pornit în cãutarea lui. Un vecin i-a spus unde se aflã ºi aºa a pus capãt coºmarului la care era supus micuþul.

Alina Nadia Ardeleanu a motivat în faþa anchetatorilor cã minorul i-ar fi agresat fetiþele ºi a vrut sã-i

aplice o corecþie. Mai mult, femeia a susþinut cã nu i-a introdus ea ardeii iuþi în anus, ci cã doar l-a pus pe minor sã ºi-i bage singur.

Prin rechizitoriul întocmit de procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani s-a dispus trimiterea în judecatã a Alinei Nadia Ardeleanu pentru comiterea infracþiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal ºi lovire sau alte violenþe.

Alina Ardeleau este

cercetatã ºi pentru omor calificat de procurorii de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara dupã ce copiii sãi au murit în chinuri groaznice în apartamentul curpins de flãcãri. Anchetatorii au stabilit cã femeia a aprins o lumânare, a lãsat-o într-un echilibru precar pe capãtul unui colþar ºi a plecat în miez de noapte sã-ºi ia bãuturã, încuindu-ºi în casã cei trei copii minori.

Car men COSMAN-PREDA

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 iunie 2015

Nicolae Drãgoi ºi-a depus dosarul de pensionare

N

icolae Drãgoi ºi-a depus dosarul de pensionare. Fostul director general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara Nicolae Drãgoi a trecut luni pe la biroul Casei de Pensii din Petroºani unde ºi-a depus dosarul în vederea pensionãrii.

Dupã ce a stat preþ de câteva minute în faþa biroului de Pensii fumând o þigarã, Nicolae Drãgoi a trecut pe la ghiºeu unde ºi-a lãsat dosarul de pensionare.

Acum acesta va avea de aºteptat 45 de zile pentru a primi decizia de pensionare.

Fostul director general adjunct s-a grãbit cel mai probabil sã îºi depunã dosarul de pensionare pentru a beneficia de suma de 13.000 de lei acordatã celor care pãrãsesc sistemul.

Potrivit prevederilor contractului colectiv de muncã încheiat anul trecut între organizaþia sindicalã reprezentativã ºi administraþie, cei care iasã la pensie ar trebui sã beneficieze de o sumã de 13.000 de lei. Având în vedere faptul cã doar la nivelul Diviziei Miniere aproape jumãtate dintre salariaþi îndeplinesc condiþiile de pensionare activitatea financiarã ar fi blocatã dacã aceºtia ar pãrãsi sistemul ºi ar beneficia de sumele prevãzute în CCM.

“Existã o prevedere în contractul coelctiv de muncã. Cei care doresc sã se pensioneze beneficiazã de o sumã de bani de plecare la pensie, 13.000 de lei. Suntem într-un program de restructurare ºi de întocmire a unui program de disponibilizare. Nu am avut discuþii pe acest subiect cu sindicatul reprezentativ legat de acest aspect. Pot sã se pensioneze ºi sã beneficieze de aceastã prevedere care este valabilã pânã în luna august”, a declarat Constantin Jujan, director

Iazul de decantare de la Cãprioºara, imagine de pe Marte

I

azul de decantare de la Cãpriºoara, imagine din altã lume. Depozitul de zgurã ºi cenuºã din zona Cãpriºoara, municipiul Vulcan ar urma sã fie închis.

Pânã atunci însã zona pare desprinsã din filmele cu extratereºtrii. Aici cenuºa cãrbunelui este amestecatã cu apã ºi se depune în straturi cenuºii, albe ºi negre. O parte din

aceastã compoziþie este radioactivã, astfel cã se lucreazã la închiderea depozitului.

Ministerul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice a emis anul trecut autorizaþia de gospodãrire a apelor “privind funcþionarea Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA – Sucursala Electrocentrale Paroseni conform profilului de activitate ºi pentru realizarea lucrãrilor specifice în vederea închiderii depozitului de zgurã

ºi cenuºa Valea Cãpriºoara” ºi are termen de valabilitate pânã la sfâºitul lunii iulie a acestui an.

Reprezentanþii Apelor Române au în monitorizare aceste iazuri de decantare.“Nu au fost probleme din cauza poluãrii. Noi monitorizãm permanent acest perimetru.

Au mai multe autorizaþii ºi avize de funcþionare astfel, în luna mai a acestui an a fost emis avizul de cãtre Apele Române Craiova privind schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii, respectiv supraînãlþarea depozitului de zgurã ºi cenuºã în vederea trecerii pe ºlam dens”, a declarat Sorin Corici, ºef SH Apele Române Valea Jiului.

Complexul Energetic Hunedoara

general al CEH. Cu ocazia pensionãrii, pe partea de energie, pânã la 10 ani vechime se acorda un salariu brut echivalent clasei de bazã, între 10-25 de ani vechime – 2 salarii brute echivalent de bazã, peste 25 de ani vechime – 3 salarii. Pe partea de minerit am avut o prevedere prin care se acordau 15.000 de lei brut salariaþilor care ieºeau la pensie. Potrivit declaraþiei de avere din anul 2014, Nicolae Drãgoi, a avut un venit de la CEH de peste 530 de milioane de lei vechi la care se mai adaugã ºi venitul primit în calitate de membru al Consiliului de Administraþie al CEH. Nicolae Drãgoi a fost director al minei Paroºeni dar a condus, de douã ori, ºi Compania Naþionalã a Huilei Petroºani. Din 2013 a trecut pe postul de director al proaspãt – înfiinþatei

ºi-a majorat capitalul social în anul 2014 cu suma de 4.714.000 lei de pe în urma obþinerii titlurilor de proprietate pentru douã terenuri de la Electrocentrale Paroºeni ºi anume depozit de zgurã ºi cenuºa Cãpriºoara Est ºi depozit de zgurã ºi cenuºã Cãpriºoara Vest.

Potrivit strategiei

CEH, închiderea depozitului de zgurã ºi cenuºã de la Valea Cãpriºoarei ar costa undeva la peste 6 milioane de lei ºi este realizatã din resursele proprii ale companiei, iar termenul de finalizare coincide cu finalizarea instalaþiei de ºlam dens.

Monika BACIU

Societãþi Naþionale a Huilei Petroºani, care ainclus minele viabile. De asemenea, dupã înglobarea minelor viabile în CEH, Drãgoi a fost numit director general adjunct al societãþii energetice.

La mijlocul lunii februarie a acestui an, odatã cu schimbãrile operate la vârful structurii de conducere a CEH, Nicolae Drãgoi ºi-a anunþat demisia din funcþia de adjunct, pe care a preluat-o fostul director general, Aurel Niculescu.

Ar fi vrut sã treacã la Societatea naþionalã de Închideri de Mine, dar transferul s-a blocat. Aºa cã a ajuns la Serviciul de Securitate a Muncii din cadrul CEH, ca inginer.

Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 30 iunie 2015

Trãiesc din mila celor care aºteaptã la „poarta” de intrare în Defileul Jiului

S

tau cât e ziua de lungã în soare, ploaie sau frig pentru a primi un leu ori doi de la ºoferii care aºteaptã sã intre în Defileul Jiului. Nu au o poveste lacrimogenã, nu se prefac în nici un fel ºi chiar dacã sunt îmbrãcaþi sãrãcãcios, sunt curaþi ºi îngrijiþi. Naturaleþea ºi dezinvoltura lor îi impresioneazã pe mulþi pentru a bãga mâna în buzunar sã-i ajute.

Doi copilaºi din Valea Jiului sunt întâlniþi mai toatã ziua la podul de peste Jiul de Vest, la semaforul care dirijeazã circulaþia prin Defileul Jiului.

Ionuþ are nouã ani, iar Andrei 12 ºi spun cã sunt din Vulcan- Valea Ungurului. Trãiesc cu pãrinþii într-o locuinþã sãrãcãcioasã situatã mai sus de Schitul Sf. Nicolae. Sunt foarte sãraci, ambii pãrinþi nu muncesc ºi supravieþuiesc doar din banii

obþinuþi de tatã de la culesul ciupercilor ºi a fructelor de pãdure. Ca sã-i ajute, cei doi vin în fiecare zi la intrare în defileu ºi cerºesc. Nu o fac la fel ca ºi ceilalþi care cer milã, nu sunt agasanþi ºi nu se plâng.

Dau bineþe ºi dacã ºoferul coboarã geamul cer respectuos un leu.

Când sunt refuzaþi se retrag ºi aºteaptã o nouã coloanã care se aºeazã la semafor.

Succesul le este aproape garantat ºi cei

Adolescent de 15 ani drogat sau doar bãut?

U

n adolescent de 15 ani a fost cu greu transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani dupã ce a petrecut la cabanele din Staþiunea Parâng.

Copilul de 15 ani din Petrila a petrecut alãturi de alþi prieteni de vârste apropiate, încã de sâmbãtã, în Staþiunea Parâng.

Adolescentul a bãut atât de mult încât a fost la un pas de coma alcoolicã ºi a avut nevoie de intervenþia salvamontiºtilor din staþiune. Din cauza stãrii de agitaþie ºi a faptului cã era foarte agresiv, salvatorii au suspectat ºi un posibil consum de stupefiante. Analizele medicilor vor spune dacã tânãrul doar a bãut peste mãsurã sau era ºi drogat. „La ora 4.30 am primit apel prin Serviciul 112, cã la o cabanã din Staþiunea Parâng, o persoanã este în comã alcoolicã. Când am ajuns la locul solicitãrii am constatat cã este vorba de un copil de 15 ani. Era extrem de recalcitrant, întins pe un pat, dãdea din picioare. A sãrit din cabanã pe geam, a fost foarte greu sã-l liniºtim ºi sã-l coborâm pânã la autospeciala SMURD”, a declarat Dumitru Bârlida, ºeful Salvamont Petroºani.

Maximilian GÂNJU

mai mulþi nu le rezistã. „Strângem bani pentru acasã, mama nu munceºte ºi tata este bolnav. Merge dupã ciuperci sau lucrã cu ziua când este chemat.

Noi venim aici, la Iscroni, la semafor ca sã strângem bani ºi sã-i ajutãm. Venim cu maxitaxi sau pe jos ºi din banii primiþi o parte sunt pentru la toamnã, când începem ºcoala”, spune Andrei.

„N

ouã ne e fricã doar de Dumnezeu!”

tru a cere un leu. Sunt foarte comunicativi ºi inteligenþi, iar dacã cineva intrã în vorbã cu ei îºi spun povestea tristã fãrã a o vinde ºi fãrã a urmãri compasiune. Uimesc cu educaþia lor, semn cã viaþa lângã mânãstire i-a apropiat de cãlugãrii care slujesc la schit ºi care au avut grijã sã nu apuce pe cãi greºite. „Ne-au mai ajutat ºi pãrinþii de la schit, am fost ºi noi sã ajutãm ºi am învãþat sã fim

Ionuþ stã cu un rucsac în care au haine mai groase, în caz cã plouã ºi e rece, pe postamentul unei cruci ridicatã în memoria celor care au pierit în accidente de maºinã, iar Andrei se duce pen-

drepþi, sã nu minþim ºi sã nu furãm.

Dumnezeu va avea grijã de noi dacã ºi noi ne rugãm Lui”, mai spune copilul. Fuge apoi la coloana de maºini care se opreºte la semafor ºi dupã câteva minute se întoarce la fratele lui mai mic.

Mai au nevoie de doi lei pentru a face „suta”. „Suntem de la ora 12 ºi am strâns peste 100.

De la astea cinci maºini am primit 9 lei ºi pânã disearã mai avem încã patru ore. Sigur facem 200 de lei azi, cã este duminicã”, spune Andrei. Sunt singuri în pustietate ºi pentru banii aceºtia ar putea fi uºor victime mai ales cã în zonã se perindã ºi boschetari, mulþi bãuþi ºi gata sã-þi intre în

Un tânãr din Capitalã a fost la un pas de moarte în Cheile Jieþului

U

n tânãr din Bucureºti a fost la un pas de moarte dupã ce a cãzut de pe o stâncã în Cheile Jieþului, acesta fiind într-o expediþie organizatã împreunã cu câþiva prieteni. Norocul lui a fost cã în cãdere s-a oprit de trunchiul unui brad ºi nu a ajuns într-o prãpastie foarte adâncã.

Patru tineri din Capitalã care lucreazã la construirea unui obiectiv în Deva au vrut sã exploreze Valea Jiului ºi au organizat o expediþie în Cheile Jieþului. Cei patru turiºti nu ºi-au ales însã un traseu marcat ºi s-au aventurat printr-o zonã extrem de sãlbaticã, iar unul dintre ei a alunecat ºi a cãzut de pe „poteca” îngustã.

S-a prãbuºit circa 30 de metri în gol, însã a avut un mare

noroc spun salvatorii montani care l-au scos din râpã. Turistul s-a oprit de trunchiul unui brad ºi astfel a scãpat cu viaþã.

Câþiva metri mai jos era o cãdere (n.r. prãpastie) care are cel puþin 50 de metri. „Este vorba de patru tineri bucureºteni care s-au aventurat pe un traseu nemarcat, extrem de abrupt ºi plin de roci care se dislocau dar ºi cu vegetaþie, în special muºchi pe care aluneci foarte rãu.

Unul dintre ei, în vârstã de 30 de ani, a

maºinã pentru a-i da un ban. Micuþii spun cã nu le este teamã de ei dar îi ocolesc. „Nu ne este teamã de nimeni, nouã ne este fricã doar de Dumnezeu. Lor nu le spunem cât primim ºi cât avem strâns”, explicã bãiatul. Nu le merge tot timpul la fel de bine ca duminica, însã tot se aleg cu 50 sau 100 de lei dupã o zi de stat la semafor, iar asta fac aproape zi de zi pe timpul vacanþei.

Suma lunarã nu este deloc de neglijat, dar banii nu sunt cheltuiþi de pãrinþi pe bãuturã ºi þigãri ci drãmuiþi cât sã le ajungã ºi în zilele în care nu pot ieºi la cerºit iar tatãl nu gãseºte nimic de lucru.

Maximilian GÂNJU alunecat ºi a cãzut circa 30 de metri.

Acuza lovituri la cap, picioare ºi mâini, iar noi am ajuns la el la ora 9.30 ºi dupã ce i-am acordat primul ajutor ºi l-am imobilizat, l-am coborât la drum unde îl aºtepta ambulanþa. Intervenþia a fost extrem de dificilã, numai pentru recuperarea lui ºi transportul la zona unde era ambulanþa, am avut nevoie de circa trei ore. La intervenþie am fost cinci salvamontiºti ºi doi jandarmi montani”, a declarat Dumitru Bârlida, ºeful Salvamont Petroºani.

Tânãrul a ajuns la Spitalul de Urgenþã Petroºani unde este þinut sub supraveghere din cauza loviturilor la cap, însã este conºtient ºi viaþa lui nu este în pericol.

Maximilian GÂNJU

4 Turism

V

alea Jiului nu înseamnã doar minerit ºi oraºe în care trãiesc comunitãþi cu o situaþie economicã defavorizatã. Zona din sudul judeþului Hunedoara este una dintre cele mai ofertante din punct de vedere turistic. Mãrturie stau numeroasele locuri de agrement din Masivul Parâng, peisajele sãlbatice ale Defileului Jiului, cheile trãbãtute de râuri repezi ºi staþiuniel Straja ºi Parâng. ªtiri pe aceeaºi temã Poveºtile fascinante despre momârlani, urmaºii dacilor în Valea Jiului... Zece lucruri neºtiute despre Defileul Jiului: bãtãlii crunte date aici... Paºtele la mãnãstirile din Gorj Valea Jiului impresioneazã prin peisajele montane sãlbatice din Masivele Parâng, Retezat ºi Vâlcan ºi prin numeroasele locuri de agrement înºirate de-alungul râurilor repezi din trecãtorile ei.

Cele mai importante zece atracþii turistice din zona Vãii Jiului sunt:

1. Peºtera Bolii Peºtera Bolii este consideratã una dintre cele mai spectaculoase atracþii turistice din zona Vãii Jiului. Se aflã la circa zece kilometri de Petroºani, la poalele cetãþii Bãniþa ºi ale Munþilor Retezatului ºi Sebeºului. Potrivit istoricilor, numele peºterii provine de la cel al familiei Bolia, nobilii care au deþinut pãduri ºi proprietãþi în împrejurimile

ei. Peºtera are o lungime de aproape 500 de metri, iar în trecut putea fi strãbãtutã cãlare. Peºtera Bolii a fost folositã încã din perioada interbelicã drept loc pentru concerte ºi reprezentaþii de dans, ca urmare a acusticii deosebite din interiorul ei. Acum, în caverna spaþioasã au loc frecvent evenimente culturale.

2. Cetatea Bãniþa Cetatea dacicã de la Bãniþa, aflatã în apropiere de Petroºani,

10 a fost inclusã în patrimoniul UNESCO alãturi de celelalte patru foste aºezãri antice din Munþii Orãºtiei: Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Luncani – Piatra Roºie, Costeºti, Cãpâlna. Cetatea a fost ridicatã în vremea regelui Burebista, având rol de apãrare a Sarmizegetusei Regia, iar Decebal a consolidat-o. A fost distrusã definitiv, în anii rãzboaielor de cucerire a Daciei, iar de atunci zidurile ºi fostele ei turnuri de apãrare ºi de veghe au rãmas ruinate.

Monumentul se aflã într-o zonã mai puþin accesibilã, de unde oferã totuºi, cãlãtorilor, o priveliºte impresionantã.

3. Munþii Parâng Munþii Parâng, la poalele cãrora se aflã oraºele Petroºani ºi Petrila, sunt cei mai mari ca suprafaþã dintre masivele muntoase ale

Turism 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 iunie 2015

locuri de vis din Valea Jiului, þinutul momârlanilor, al munþilor înalþi ºi al trecãtorilor ce strãbat sãlbãticia

þãrii noastre ºi principala atracþie turisticã a amatorilor de excursii care ajung în Valea Jiului. Munþii Parâng sunt traversaþi de cea mai înaltã ºosea din România, Transalpina, care ajunge la altitudinea de peste 2.000 de metri. În masiv sunt un numãr mare de lacuri glaciare, cele mai cunoscute fiind Mija, Cãlcescu, Roºiile ºi Iezerul Îngheþat. De asemenea, cel mai înalt vârf al masivului, Parângul Mare, are 2.519 metri. Peºtera Muierilor, de pe valea Râului Galbena ºi Peºtera Polovragi, de pe valea râului Olteþ, completeazã numãrul atracþiilor turistice din zonã, alãturi de staþiunea Parâng din vecinãtatea municipiului Petroºani.

4. Straja Staþiunea Straja din Masivul Vâlcan a devenit în ultimii ani una dintre cele mai importante atracþii turistice din vestul þãrii. Este vizitatã în special iarna,

de iubitorii de schi, iar pe timp de varã cei care ajung în Straja sunt invitaþi la excursii pe potecile de munte care pornesc din zona de agrement, aflatã pe munte, la 10 kilometri de Lupeni. Existã peste 200 de cabane ºi case de vacanþã în Straja. În masivul Straja, unul din

locurile de hotar din trecutul Transilvaniei, în Primul Rãzboi Mondial au murit peste 800 de

soldaþi, o parte din ei fiind înmormântaþi în cimitirul eroilor din Lupeni. În memoria lor a fost ridicat, pe munte schitul Sfinþilor Constantin ºi Elena, devenit unul dintre

obiectivele turistice importante din zonã.

5. Pasul Vâlcan Pasul Vâlcan, o veche trecãtoare din Carpaþi, situatã la altitudinea de peste 1600 de metri, face legãtura dintre Depresiunea Petroºani ºi Oltenia.

6. Cheile Buþii Cheile Buþii, una dintre porþile de intrare în Parcul Naþional Retezat, se aflã la circa 30 de kilometri de Petroºani, pe DN66A, în vecinãtatea oraºului Uricani.

Cheile sunt un loc preferat de amatorii de excursii pe munte ºi de speologie, dar ºi de iubitorii unor sporturi mai puþin accesibile, cum este alpinismul.

Din Cheile Buþii excursioniºtii au la dispoziþie mai multe trasee mon-

protejatã recunoscutã pentru diversitatea habitatelor. Parcul naþional Defileul Jiului ocupã o suprafaþã de peste 11.000 de hectare, între Munþii Vâlcan ºi Munþii Parâng, de-a lungul râului Jiu. Aria cuprinde rezervaþiile naturale: Sfinxul Lainicilor (formaþiune geologicã megaliticã de forma unui sfinx) ºi Stâncile Rafailã. Parcul

Zona a fost în trecut, pânã la construcþia ºoselei prin Defileul Jiului, o importantã cale

de acces a Þãrii Haþegului ºi a Transilvaniei spre nordul Olteniei. Prin Pasul Vâlcan a trecut Mihai Viteazul pentru a ajunge în Viena, în anul 1600, iar potrivit legendei, în locul numit Poiana lui Mihai, voievodului i-ar fi murit calul din cauza efortului. În prezent, Pasul Vâlcan tinde sã devinã o staþiune turisticã, care atrage prin frumuseþea peisajelor montane.

Zona este amintitã ºi de scriitorul Jules Verne, în romanul sãu „Castelul din Carpaþi”.

tane marcate pe care pot intra în Retezat.

Cele mai populare sunt Cheile Buþii - Lacul Bucura, un traseu de 8 - 10 ore, Cheile Buþii Vârful Piatra Iorgovanului (peste 2.000 de metri), traseu de 7 - 9 ore ºi Cheile Buþii - La fâneþe, un traseu de circa 45 de minute. Vara traseele sunt mai accesibile, însã jandarmii montani le recomandã turiºtilor ca înainte de a urca pe munte sã poarte echipament adecvat.

De asemenea, în zona cheilor existã mai multe peºteri.

7. Defileul Jiului Defileul Jiului reprezintã legãtura principalã dintre judeþele Hunedoara ºi Gorj, iar ºoseaua care îl traverseazã pe un traseu de peste 30 de kilometri strãbate o arie

este acoperit în proporþie de peste 80 la sutã de pãduri de fag, în care trãiesc numeroase specii de animale protejate: ursul brun, râsul, vidra de râu, liliacul mare cu potcoavã, liliacul comun, liliacul cu urechi de ºoarece ºi liliacul cu aripi lungi, ivoraºul-cu-burta-galbenã, racul de ponoare, jderul de copac, salamandra de foc. Calea de acces din judeþul Hunedoara în Defileul Jiului este DN 66

Petroºani – Târgu-Jiu.

8. Þinutul momârlanilor Cei care ajung în Valea Jiului trebuie sã ºtie cã în aceastã zonã trãieºte una dintre cele mai pitoreºti comunitãþi rurale din România, cea a momârlanilor. Despre momârlani se spune cã au fost primii locuitori ai aºezãrilor de munte, cu mult timp înainte ca þinutul cãrbunelui sã atragã oameni din celelalte zone ale þãrii ºi din întreg Imperiul AustroUngar, cu secole înainte ca Valea Jiului sã devinã cea mai urbanizatã zonã a Hunedoarei. Urmaºii dacilor, aºa cum sunt

numiþi momârlanii, au pãstrat tradiþii vechi, fascinante pentru cei care le viziteazã locurile.

Momârlanii ºi-au ridicat casele la fel cum o fãceau strãmoºii daci, portul tradiþional le era

asemãnãtor cu cel al dacilor înfãþiºaþi în scenele Columnei lui Traian, iar morþii ºi-i îngropau în grãdinile caselor, pentru ca sufletele lor sã aibã parte de liniºte.

Comunitatea momârlanilor este din ce în ce mai restrânsã, iar cei care vor sã afle mai multe despre tainele ºi tradiþiile ei sunt invitaþi sã viziteze satele Slãtinioara de la marginea municipiului Petroºani ºi Jieþ, din zona Petrila.

9. Cheile Jieþului Reprezintã una din ariile protejate ale Vãii Jiului, întinsã pe o suprafaþã de zece hectare, în zona oraºului Petrila, pe râul Jieþ. Din Cheile Jieþului turiºtii pot porni pe numeroase trasee montane, unele foarte puþin umblate, în Masivul Parâng. Zona de munte este strãbãtutã de drumul naþional DN 7A Petroºani - Voineasa care leagã judeþele

Hunedoara de Vâlcea.

Importanþa acestei arii naturale protejate se datoreazã frumuseþii peisajului cu versanþi abrupþi ai Parângului, cu chei înguste ºi stânci sãlbatice. Zona Cheilor Jieþului este consideratã una dintre puþinele regiuni unde mai pot fi gãsite peºteri neexplorate sau trasee montane pe care nu a ajuns încã piciorul omului.

10. Mãnãstirea Lainici Cea mai importantã mãnãstire din zona Vãii Jiului este Lainici, un aºezãmânt al cãlugãrilor

aflat la 25 de kilometri de Petroºani, în Defileul Jiului. Biserica veche a mãnãstirii Lainici a fost construitã la începutul secolului al XIX-lea ºi este monument istoric.

Se spune cã într-o peºterã din apropierea mãnãstirii s-ar fi adãpostit Sfântul Cuviosul Nicodim de la Tismana, trimis în Þara Româneascã în secolul XIV, pentru a susþine ortodoxia ºi pentru a da un suflu nou bisericii. În anii Primului Rãzboi Mondial, biserica a fost distrusã aproape com-

plet de trupele germane, care au intrat chiar ºi cu caii în bisericã, fãcând focul în ea ºi profanând-o. Se spune cã din Lainici au fost furate atunci toate obiectele de preþ, inclusiv clopotele. Cele mai importate lucrãri de restaurare a mãnãstirii au avut loc dupã anul 1990, iar în prezent, Mãnãctirea Lainici este una dintre cele mai vizitate aºezãri religioase din Valea Jiului.

Daniel GUÞÃ GUÞÃ (adevãrul.r o)

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 iunie 2015

Investiþii prioritare din economii, de la Apa Serv

A

u mai rãmas aproximativ 1,5 milioane de euro, bani din proiectul european demarat de Apa Serv Valea Jiului ºi, cu aceºti bani, conducerea societãþii din Valea Jiului face câteva lucrãri absolut necesare. În zona de la intrarea În Petrila ºi chiar în Petroºani vor fi gata amenajãri noi, care vor scuti populaþia de probleme cu aducþiunea apei potabile.

Traversãri care riscã sã se prãbuºeascã de la înãlþi, þevi suspendate ºi care oricând riscã sã cadã în Jiu, oameni care nu îºi pot folosi maºinile de spãlat ºi, sute de apartamente ce stau fãrã apã potabilã la cel mai mic defect, vor fi amintire pânã la toamnã. Totul a fost posibil, dupã ce s-au fãcut câteva economii la unul dintre proiectele europene derulate în Valea Jiului, iar lucrãrile încep chiar în

aceste zile. „Proiectul pe 2007 – 2014 la SC Apa Serv s-a terminat, dar existã economii în valoare de un milion ºi jumãtate de euro ºi atunci trebuie sã le folosim pânã la 31 decembrie 2015. Împreunã cu colegii, am hotãrtât care sunt lucrãrile ce trebuie fãcute în regim de urgenþã ºi care se încadreazã în acest buget. Am luat 3 lucrãri”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului.

Prima lucrare este în zona tunelului de la Petrila, unde þeava ce duce apa sepre Cartierul Bosnea stã sã cadã în Jiu. A doua este alimentarea de la

Moliviº, zona de pe Jieþ, unde apa nu are presiune ºi a treia este în zona DN 66 de la intrarea în Cartierul Aeroport, acolo unde se face legãtura între partea de Nord ºi cea de Sud a Petroºaniului.

Proiritarã este cea de la Petrila ºi vizeazã partea de Nord a Petroºaniului. „Se va reabilita re’eaua de magistral[, care alimenteazã rezervorul din Dãrãneºti, o sã se construiascã o traversare nouã peste Jiu ºi toatã reeþaua pânã sus la rezervor, aºa încât sã se poate asigura ºi calitatea apei ºi continuitatea alimentãrii cu apã în special a zonei de Nord a municipiului

“Doamnele” vaci, plimbare pe centrul civic de 7 milioane de euro

C

u vacile pe centrul civic. Într-o localitate care se doreºte a fi una de nivel european, animalele din ograde se plimbã nestingherite pe strãzi.

Aºa se face cã patru “doamne” vaci au fost zãrite în weekend-ul care a trecut pe recent reabilitatul centru civi din Petroºani. Mare le-a fost mirarea trecãtorilor când au vãzut cele patru bovine pãscând pe centrul civic.

“Am avut un caz mai ieºit din comun. Poliþia Localã a fost sesizatã sâmbãtã de prezenþa a patru vaci care se aflau pe centrul civic din municipi-

ul Petroºani. A venit o persoanã care se ocupa de acestea, însã în acest moment se cautã proprietarul vacilor. Acesta riscã o amendã cuprinsã între 200 ºi 500 de lei”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani.

Lucrãrile la noul centru civic au fost inaugurate la finele lunii noiembrie 2012.

Proiectul a avut o

valoare de aproximativ 7 milioane de euro, contribuþia din bugetul local fiind de 19,5 milioane de lei.

Conform planului detaliat de lucrãri, în cadrul proiectului a fost reabilitatã zona pietonalã cuprinsã între Piaþa Victoriei ºi Parcul “Comunitatea Europeanã”, de lângã Teatrul de Stat “Ion D. Sîrbu” din Petroºani cu pavaj din piatrã, întrerupt de zone verzi.

De asemenea, au fost reabilitate sau construit noi spaþii de odihnã, iar alte douã parcuri au fost ºi ele finalizate. În plus, lucrãri de reamenajare s-au desfãºurat ºi în zona de agrement de la Brãdet, unde s-a reconstruit întreg spaþiul destinat relaxãrii.

Monika BACIU

Petroºani”, a adãugat ºi Florin Donisã, ºef Departamentul Tehnic Apa Serv. ªi pe Jieþ sunt probleme ºi edilii locali sunt cei care le-au sesizat celor de la Apa Serv. „De aproximativ 2 ani de zile sunt probleme cu aleimentarea cu apã a zonei Moliviº.

O parte dintre case sunt branºate, dar nu au presiune, din cauzã cã sunt în vârf de deal.

Am solicitat o investiþie aici, pentru 40 de familii din zona aceasta Cu investiþia aceasta, sper sã rezolvãm problema ºi îi mulþumesc directorului Costel Avram”, a spus ºi Vasilicã Jurcã, viceprimarul oraºului Petrila.

Tot din economii va fi reabilitatã ºi conducta ce pleacã din zona Dimitrov, pe DN 66, pe ºoseaua de centurã, trece prin zona unde este posziþionat avionul ºi leagã partea de nord a Petroºaniului cu cea de sud.

Diana MITRACHE

Alimentare cu apã din… fântâna artezianã

A

limentarea cu apã se face din fântâna artezianã. Cum a dat cãldura au fost pornite ºi fântânile arteziene din municipiul Petroºani.

Aceste locuri sunt atracþiile principale pentru copii, în special, care în serile cãlduroase se scaldã în piscinele improvizate. Nu doar cei mici vin aici. Sunt ºi persoane care vin sã se alimenteze cu apã, dar nu potabilã din aceste locuri. Înarmatã cu câteva bidoane, o femeie a ales sã se aprovizioneze cu apã gratis tocmai din fântâna amplasatã în parcul central din Petroºani. Acest lucru este interzis, însã reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani susþin cã în acest sezon nicio persoanã nu a fost sancþionatã cã ar fi încãlcat regulile. “Nu am avut probleme în ceea ce priveºte scãldatul în fântânile arteziene”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani.

Cei care nu respectã normele impuse de Consiliul Local sunt pasibili de amendã însã hoþul neprins e negustor cinstit. Astfel cã cei care nu sunt prinºi în fapt scapã fãrã a fi sancþionaþi. (Monika BACIU)

S-a anulat licitaþia la drumul surpat

C

u fiecare zi ce trece, terasamentul cedeazã pe drumul dintre Petroºani ºi Jieþ, dar acum trebuie reluatã lictaþia.

Asta pentru cã firmele ce s-au prezetat ºa prima licitaþie nu aveau toate documentele. Autoritãþile spun cã lucrãrile au început doar pe DN 7A spre Voineasa, în timp ce surparea se cascã tot mai mult.

Traficul a fost o vreme restricþionat, dupã ce anul trecut de Paºti dealul a luat-o la vale pe o porþiune însemnatã din drum.

De atunci, însã, traficul a fost reluat, iar terasamentul stã ºi mai rãu, însã, mai avem de aºteptat cel puþin încã o lunã din cauza biro-

craþiei generatã de licitaþia incompletã. „Din discuþiile pe care le-am avut cu cei de la CNADNR, reiese cã a fost fãcutã lictaþia pentru porþiunea respectivã de drum.

Din pãcate, firmele care s-au prezentat, nu au depus documentaþia completã ºi s-a anulat licitaþia.

Sperãm cã pânã în toamnã sã se poatã lucra ºi aici. Cred cã într-o lunã de zile se va relua licitaþia, pen-

tru cã existã termene ºi termene de contestaþii, care trebuiesc respectate”, a declarat Vasilicã Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Terasamentul, în acest loc a plecat la vale dupã ploile torenþiale de anul trecut ºi, pe sub artera rutierã s-a format un crater gol, care a trebuit sã fie umplut.

Deocamdatã, traficul nu mai este restricþionat, iar lucrãrile de reabilitare se fac doar la DN 7 A spre Voineasa.

Diana MITRACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 iunie 2015

Salvamarii calificaþi ocolesc Bazinul Didactic de Înot de la Petroºani rimãria Municipiului Petroºani P cautã în zadar un

salvamar pe care sã-l angajeze la Bazinul Didactic de Înot. Cei care ar dori sã vinã nu sunt calificaþi, iar pentru cei care ar avea calificarea necesarã condiþiile nu sunt tocmai cele mai optime, aºa cã renunþã.

Muncipalitatea din Petroºani nu a avut nici de aceastã datã sorþi de izbândã în încercarea de a gãsi un salvamar atestat pentru Bazinul Didactic de Înot. Postul trebuie neapãrat ocupat, dar pânã acum încercãrile de a gãsi personal calificat nu au avut sorþi de izbândã. La concursul pe post organizat de Primãria Petroºani s-au înscris douã persoane, dar, la fel ca ºi ultima datã, niciuna nu avea atestat de salvamar, aºa cã

ambii candidaþi au fost respinºi. Potrivit anuþului de angajare, cei care doresc sã devinã salvamari la bazinul de înot trebuie sã aibã, conform legii, atestat de salvamar, iar abia apoi pot intra în concursul propriu – zis organizat pe post.

De precizat cã la primul concurs organizat de Primãria Municipiului Petroºani pentru postul de salvamar nu s-a prezentat nimeni. A doua oarã, în luna aprilie, au fost doi candidaþi, dar ambii au fost respinºi din cauzã cã niciunul nu a îndeplinit condiþiile impuse de anga-

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

jator, conform legislaþiei în vigoare. La vremea respectivã, unul dintre candidaþi nu îndeplinea condiþiile de studii, cel de-al doilea de calificare.

Acum, niciunul nu a avut calificarea necesarã.

Postul de salvamar este necesar pentru bazinul ºcolar care funcþioneazã în municipiul Petroºani, iar oficialii primãriei au scos postul la concurs încã din luna ianuarie, dar fãrã succes pânã acum. Pe de altã parte, unele informaþii aratã cã în Petroºani ar exista persoane calfiicate, însã salariul oferit nu este deloc motivant, comparativ cu programul de lucru.

De precizat cã, de anul viitor, se doreºte ca elevii claselor a III-a ºi a IV-a din municipiul Petroºani sã aibã parte de lecþii de înot gratuite la bazinul didactic din localitate.

Car men COSMAN-PREDA

8300 de turiºti în Parâng de la începutul anului ºi pânã acum

L

a munte, doar cu telescaunul vechi.

Sezonul de varã din staþiunile montane din Valea Jiului este caracterizat de liniºte. În munte se aºterne liniºtea, având în vedere cã în acest staþiuni montane nu sunt activitãþi în aceastã perioadã.

Pe perioada verii, în staþiunea montanã Parâng circulã doar vechiul telescaun, însã ºi cel inaugurat la finele anului trecut poate fi pus în funcþiune dacã afluxul de turiºti este unul ridicat. “În momentul de faþã funcþioneazã doar telescaunul vechi însã ºi cel nou poate fi pornit dacã existã cereri din partea turiºtilor ºi aici ne referim la un aflux mare de turiºti”, a dclarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. De la începutul anului ºi pânã în prezent, pentru cele douã telescaune s-au vândut undeva la peste 8000 de bilete. Mai exact 8300 de bilete au fost

tãiate celor care au urcat în staþiunea montanã Parâng cu instalaþiile de transport pe cablu. În sezonul estival peste codrii se aºterne liniºtea. Lipsesc activitãþile de promovare a staþiunii de pe timpul verii, iar cei care ar trebui sã se aplece asupra acestui aspect sunt cabanierii.

Autoritãþile locale au încercat sã deruleze proiecte de modernizare a celor douã staþiuni pentru ca turismul sã devinã alternativã la minerit.

Chiar ºi cu investiþiile realizate pânã acum, sezonul estival nu este profitabil pentru cabanieri.

Puþini sunt cei care urcã la munte în lunile de varã.

Monika BACIU

Bani pentru hidrocentralele din Defileul Jiului

N

u mai puþin de 77 de milioane de euro au fost alocaþi pentru amenajãrile hidrotehnice din Defileul Jiului.

Vestea a venit la finele sãptãmânii trecute de la ministrul Andrei Gerea care a ºi spus cã acestea vor produce energie electricã în maxim doi ani, dar vor crea ºi cel puþin 1.000 de noi locuri de muncã în perioada urmãtoare.

Lucrãrile la amenajãrile hidrotehnice din Defileul Jiului au fost demarate în 2004 ºi s-au oprit din cauza lipsei de finanþare. Iniþial, termenul avansat pentru finalizarea celor douã investiþii a fost 2014, însã, Hidroelectrica nu l-a respectat. Andrei Gerea a anunþat cã a fost alocatã suma de 77 de milioane de euro pentru finalizarea

lucrãrilor ºi punerea în funcþiune a celor douã capacitãþi de producere a energiei electrice din Defileul Jiului.

Mai mult, ministrul a înaintat ºi termenele de punere în funcþiune a celor douã obiective de investiþii.

Acestea vor fi în august sau septembrie 2016, pentru centrala Dumitra ºi primul semestru al anului 2017 pentru centrala Bumbeºti-Jiu. Investiþiile, pe lângã reangajãri la Hidroconstrucþia – în calitate de executant al lucrãrilor – vor avea ca rezultat ºi crearea a 1.000 de noi locuri de muncã.

La finalizarea proiectului, centralele Dumitra dinspre Petroºani ºi cea de la

ANGAJÃRI

Hotel Palace angajeazã director marketing , bucãtar ºi contabilã. Salariu motivant. Detalii la telefon 0751.199.100

Bumbeºti-Jiu vor avea o putere instalatã totalã de 65 MW ºi un aport energetic de 259 GWh/an. Valoarea totalã a investiþiei se ridicã la 230 de milioane de euro, stadiul fizic al lucrãrilor fiind în prezent de circa 65%.

Diana MITRACHE

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 iunie 2015

Henþ cu mâna

JIUL ªI DEVA

Printre puþinele bucurii fotbalistice la nivel naþional din recent încheiatul sezon, putem vorbi despre Jiul Petroºani la juniori A1

(16-18 ani), campioni judeþeni ºi Cetate Deva (seniori) la fel, campioni ai judeþului Hunedoara.

Jiul Petroºani (antrenor Cosmin Kanduth) a ajuns, dupã câteva etape eliminatorii – meci de baraj,

turneul semifinal – în turneul naþional final, la Buftea, acolo unde a cedat greu cu 0-1 cu Beiuºul, dar s-a impus categoric în jocul pentru locul 7, scor 4-2 cu Olimpia Suseni, campioana judeþului Argeº.

Cetate Deva a demonstrat previziunile tuturor specialiºtilor,

„Locul 3 este o performanþã”

Sãraci, dar bogaþi!

declarã antrenorul Jiului juniori A1, Cosmin Kanduth

J

O echipã cu prea puþin potenþial financiar, s-a bãtut pânã în faza finalã ºi numai neatenþia din acel joc semifinal, 0-1 cu Bihorul Beiuº a privat-o de accederea în finalã.

Oricum, echipa ºi-a demonstrat potenþialul ºi valoarea, în jocul pentru locul 3, unde în minutul 18 conducea cu 3-0!

perfecte, conduse de doi antrenori serioºi, Cosmin Kanduth ºi Marius Sârbu, care iatã, au ridicat serios ºtacheta unui fotbal ce intrase într-o gaurã neagrã. Jiul ºi Cetate Deva, de-acum, vacanþã liniºtitã ºi s-auzim de bine la toamnã!

Interviu

Fotbal. Juniori.

iul Petroºani ºi-a încheiat cu brio campania naþionalã a juniorilor A1, campioni pe judeþe, încheind pe locul 3 în România!

care au indicat echipa campioanã a judeþului Hunedoara, ca net favoritã la promovare, ceea ce a ºi demonstrat, dupã ce a zdrobit în meciul de baraj pe Gilortul Tg. Cãrbuneºti, de douã ori, cu 8-3 ºi 3-1, fãrã drept de replicã.

Aºadar, douã echipe

Cei de la Olimpia Suseni (Argeº) au avut abia în min. 42 o primã ocazie (Crivac, ºut milimetric...), au redus în min. 48 la 1-3, dar Marius Avram i-a liniºtit repede cu golul de 1-4 din min.

56. Argeºenii au mai marcat un gol în min. 72, dar nu a fost decât o frecþie la piciorul de lemn, Jiul ºtiind sã-ºi valorifice tehnica, talentul, voinþa ºi capacitatea de mobilizare pânã la final.

Reporter: Ce înseamnã acest loc 3 la nivel naþional?

Cosmin Kanduth: Din punct de vedere mental, pentru copii, un lucru extraordinar! Exista un precedent, cu Jiul lui Huza ºi Universitatea lui Stelescu, locul 2, noi am încercat sã fim pe-aproape...

Emoþiile ºi-au spus cuvântul în primul meci (n.n. semifinala, 0-1 cu Bihorul Beiuº), absenþele unor jucãtori – Bãlãuþã, Gabi Fodor, D. Pavel - ºi de ce sã nu recunoaºtem, ºi valoarea adversarilor. C.F.R. Paºcani a meritat titlul naþional. Copiii noºtri n-au crezut în potenþialul lor.

Sã nu uitãm, unii au fost la BAC, Oct. Ionicã l-a amânat, 5 luni nu am avut apã...

Fotbal, Liga a III-a

Fazã din meciul Olimpia Suseni - Jiul Petroºani 2-4, din jocul de la Buftea OLIMPIA SUSENI (ANTR. MIHAI CÂRSTEA): Ciolacu – M. Neacºu, Din, Vlãdescu, Toma – G. Dumitrescu, Sucalã (min. 37 Câmpeanu), Corbu, M. Popescu – Crivac (min. 46 Chiriþescu), Dunã.

JIUL PETROªANI (ANTR. COSMIN KANDUTH): ªtefãnoaica – Darius Stoica, Oct. Ionicã, Pãduraru (min. 90+2 Mândruþ), A. ªerban – O. Roºu, Pãsãricã (min. 74 M. Popa), M. Avram, A. Ilie (min. 90+2 Andriþoiu) – Graur (min. 90+1 Al. Bãlan), D. Stoica.

GOLURILE: 0-1: Daniel Stoica (min. 2), reluare dupã un corner executat de A. Ilie; 0-2: Pãduraru (min. 11), din acþiune, ºut la vinclu, de la marginea careului; 0-3: Pãduraru (min. 18), scãpat singur spre poartã; 1-3: Chiriþescu (min. 48) din apropiere; 1-4: M. Avram (min. 56) ºut de la 14 m; 2-4: M. Gheorghe (min. 74), la o ezitare a portarului jiulist ARBITRU: Andrei Moroiþã - Ploieºti z Spectatori: 500

E bine: mai avem o echipã în „C”!

Dacã în urmã cu douã-trei decenii judeþul Hunedoara era

Rep.: Ce vã rezervã viitorul?

C.K.: Sincer? Nu ºtiu... Nu ºtiu cum vom continua, dacã la nivelul secþiei de fotbal nu vom fi sprijiniþi.

Ne pleacã vreo câþiva copii (Daniel Stoica, Pãduraru, ªtefãnoaica), va fi o mare problemã sã þinem echipa de seniori. Vrem sã avem o discuþie serioasã la primãrie. Ar fi pãcat, avem un nucleu bine format, cu încã 4-5 jucãtori, ne batem de la toamnã la primele trei locuri.

printre primele din þarã la nivel fotbalistic, cu o grãmadã de echipe în diviziile „A”, „B” ºi „C”, în ultimii ani a fost o secetã totalã, doar FC Hunedoara a mai pâlpâit pe la mijlocul clasamentului.

Iatã cã de la toamnã, Cetate Deva a intrat ºi ea în circuitul naþional, dupã o

Adrian Pribac (galben), „naºul” gorjenilor în cele douã partide de baraj

calificare spectaculoasã, 8-2 ºi 3-1 în dubla cu Gilortul Tg. Cãrbuneºti.

Cetate Deva este una din echipele calificate la modul cel mai categoric, prin dimensiunile scorului general, 11-3, obþinut din victoriile celor douã partide.

Iatã ºi celelalte echipe promovate în Divizia „C” (Liga a IIIa): Luceafãrul Oradea, Atletico Vaslui, C.S.M. Olteniþa, Inter Dorohoi, Unirea Bascov, Olimpia Rm. Sãrat, Viitorul II Constanþa, A.F.C. Odorheiu Secuiesc, F.C. Recea, Sporting Turnu Mãgurele, Petrolistul Boldeºti, Mãgura Cisnãdie.

Paginã realizatã de Genu TUÞU