CVJ Nr 869, miercuri 3 iunie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 869

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 3 Iunie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

CEH rãmâne fãrã apã ngajaþii din Complexul Energetic Hunedoara A vor bea apã de izvor din aceastã sãptãmânã, la fel ca ºi clienþii hotelului Onix, ce aparþine de CEH. Totul din vina datoriilor prea mari acumulate ºi pentru cã termenul scadent expirã joi. Furnizorul de apã din Valea Jiului vrea sã opreascã apa la robinetele celor din Complexul Energetic Hunedoara. Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv din Valea Jiului spune cã mãsura radicalã la care s-a gândit nu îi va afecta pe mineri, care nu au nicio vinã pentru ceea ce fac ºefii lor, ci direct pe aceºtia din urmã. “Vreau ca prin mãsurile pe care le voi lua sã nu ajung în situaþia în care sã nu pot încasa banii de la CEH. Dacã sãptãmâna trecutã au fost la un pas de a închide apa la sediul CEH ºi la ONIX, acum, pânã joi, pentru sumele la care le-a expirat scadenþa, sigur vom opri apa la CEH. La sediul CEH opresc apa ca sã simtã ei mirosul apei la faþa locului. Sper sã îºi gãseascã soluþia potrivitã”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv. Datoriile CEH la apã se

ridicã la acest termen la 70.000 de lei, iar peste 2.300 sunt sume scadente în aceastã sãptãmânã. Tocmai de aceea, cei de la Ape vor debranºa hotelul Onix, aflat în centrul municipiului Petroºani, chiar dacã sunt acolo cazaþi turiºti, dar ºi sediul în care îºi au birourile ºefii din CEH. Directorul general al CEH Constantin Jujan a recunoscut cã are datorii, dar nu a vrut sã comenteze în vreun fel decizia de a lãsa cele douã unitãþi fãrã apã potabilã. Diana MITRACHE

Respectul pentru mineri ºi salvarea mineritului reprezintã o datorie de onoare a României faþã de Valea Jiului

R

omânia este datoare Vãii Jiului ºi oamenilor acesteia! Poate cã, la prima vedere, cuvintele acestea par desprinse dintr-un slogan. Privind însã în profunzime, de-a lungul istoriei ultimului secol ºi jumãtate, orice om de bunã credinþã poate constata adevãrul din spatele acestei afirmaþii. >>> PAGINILE 4-5

Dezastru, dacã iese Termocentrala Paroºeni din CEH

S

cenariul creionat dupã vizita ministrului Energiei Andrei Gerea la Petroºani ºi, potrivit cãruia, Termocentrala Paroºeni iese din CEH, va fi un dezastru pentru Valea Jiului. Asta susþine primarul din Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, care crede cã bugetul pe un an nu ajunge nici câteva luni pentru o astfel de activitate. Andrei Gerea a semnat, în protocolul încheiat cu minerii, ieºirea Termocentralei Paroºeni din CEH, iar un astfel de scenariu nu poate fi real. Tiberiu Iacob Ridzi a fãcut doar câteva calcule simple, prin care explicã ce

ne aºteaptã dacã scenariul devine real. “Pãrerea mea este cã e o greºealã, dar nu depinde de administraþiile publice. A fost o solicitare ca Termocentrala sã iasã din CEH, solicitare din partea sindicatelor de acolo, dar nu e încã o decizie. Soluþia cu

preluarea de cãtre autoritãþile locale a acestor termocentrale nu mi se pare viabilã. Autoritãþile din Valea Jiului nu au puterea necesarã pentru a prelua o astfel de activitate. Vã dau un singur exemplu, sper sã nu greºesc, CEH avea cheltuieli materiale de 12 miliarde de lei vechi pe zi, ceea ce înseamnã 20 de zile de buget la municipiul Petroºani. Deci nu se poate aºa ceva. Efectiv pentru cã nu avem puterea economicã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul

municipiului Petroºani. Tiberiu Iacob Ridzi a gândit un plan de viitor pentru CEH, pe care l-a ºi fãcut public, dar a arãtat ºi cã soluþia unui mix energetic ar fi una idealã. “Ideea unui mix, cu mai multe modalitãþi de producere a energiei, pe termo, pe hidro, nuclearã sau pe energie regenerabilã, în aceeaºi societate, este bunã tocmai pentru a se putea compensa preþul mai mare de pe termo cu preþul mai mic de pe hidro sau regenerabilã. Peste tot în Europa

aceastã soluþie funcþioneazã cu companii de stat. Dacã se realiza acest lucru în 2011, astãzi nu se mai punea problema aºa”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi. Situaþia în care se aflã CEH este una deosebit de delicatã ºi viitorul Vãii Jiului este acum la masa negocierilor. Ieºirea Termocentralei separate faþã de minele Complexului Energetic Hunedoara, însã, nu va prevesti decât un dezastru economic ce va antrena cu el, spun cei care cautã acum soluþii, alte noi probleme sociale. Diana MITRACHE

2 Actualitate

Apa Serv Valea Jiului - profit de peste 750 de mii de lei în 2014

O

peratorul de apã ºi canalizare din Valea Jiului a realizat un profit de 783 de mii de lei pe anul 2014, reiese din auditul efectuat de un auditor financiar extern. Banii nu vor putea fi folosiþi pentru angajaþi ori investiþii dat fiind faptul cã societatea trebuie sã-i punã deoparte pentru „zile negre”. În ciuda faptului cã are creanþe foarte mari de recuperat de la consumatorii casnici ori firme, operatorul de apã potabilã din Valea Jiului a reuºit sã încheie anul 2014 pe profit, reiese din raportul de audit efectuat de un expert financiar din exterior ºi prezentat Consiliului de Administraþie al Apa Serv Valea Jiului. Veniturile în plus realizate de operator, cea mai mare parte din activitãþi conexe celor de furnizare de servicii de apã ºi canalizare, cum ar fi valorificarea energiei electrice produsã cu ajutorul microhidrocentralelor proprii, vor acoperi pierderile contabile din anii în care societatea se afla în declin. Mai exact profitul rãmâne în contul Apa Serv valea Jiului ca un fond de rezervã, iar când are probleme cu banii, poate folosi suma pentru a nu ajunge în situaþii de blo-

caj financiar ori mai rãu. „Noi trebuie sã avem un fond care sã ne permitã oricând se pune problema sã avem necazuri, sã ne cearã cineva insolvenþa, sã putem lua din fond ºi sã plãtim. Auditorul financiar ne-a sugerat acest lucru pentru ca societatea sã nu aibã pe viitor nici un fel de probleme”, a declarat preºedintele Consiliului de Administraþie al Apa Serv Valea Jiului, Radu Sorin. Acesta mai spune cã este mulþumit de managementul societãþi mai ales cã anul 2014 nu a fost unul uºor. „Noi suntem mulþumiþi, pentru cã am reuºit cu eforturi într-adevãr foarte mari sã continuãm cu firma pe profit. În schimb încercãm în fiecare an sã reducem din creanþele pe care le avem de recuperat. Operatorul

Garniturile cu huilã de import nu mai vin cãtre Mintia

derulare niciun contract pentru cãrbune de import”, a declarat Constantin Jujan. Ultimul contract pentru importul de cãrbune energetic s-a semnat la finele lunii noiembrie a anul trecut, pentru aproximativ 200 de mii de tone de huilã, valoarea de adjudecare fiind de aproape 3,4 milioane de dolari. De-a lungul timpului, în huila adusã de peste graniþã s-au investit milioane de euro. De exemplu, numai în 2012, când importurile au stârnit un imens scandal, CEH a plãtit peste 32 de milioane de euro pentru cãrbunele adus de peste graniþã. Oficialii companiei energetice au motivat, în repretate rânduri, cã Astfel, huila de import nu numai cã are o putere caloricã mai mare, dar este ºi mai ieftinã decât cea din Valea Jiului. Carmen Carmen COSMAN-PREDA

Contractul pentru importul de cãrbune a fost finalizat

omplexul Energetic Hunedoara nu C mai cumpãrã huilã din

import, cel puþin pentru moment. Contractul încheiat anul trecut de fosat conducere a fost finalizat.

Directorul general al CEH, Constantin Jujan, spune cã entitatea energeticã a finalizat importurile de huilã ºi nu mai este în derulare nicio altã licitaþie în acest sens. “Contractul s-a finalizat la termen, în data de 15 mai. Nu mai avem în

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 iunie 2015

Apelul teribilistului cu BMW, judecat pe 11 iunie

C

merge în limite normale, dar repet cu eforturi ºi puþin în defavoarea angajaþilor cãrora nu le-am putut majora salariile”, mai spune preºedintele CA Apa Serv Valea Jiului. Soluþia salvatoare în 2014 a conducerii societãþii s-a dovedit a fi investiþia în producþia de energie electricã. Astfel, Apa serv Valea Jiului a reuºit din propriul buget sã mai punã în funcþiune o nouã microhidrocentralã la Brazi-Vulcan, investiþie care s-a ridicat la 100 de mii de euro. Maximilian GÂNJU

ondamnat la trei ani ºi jumãtate de închisoare pentru uciderea din culpã a douã persoane, tânãrul care a îndoliat douã familii cere o pedeapsã mai micã la Curtea de Apel Alba Iulia. Primul termen al apelului a fost programat pentru sãptãmâna viitoare. Mãturar Codruþ Norocel a spulberat cu bolidul sãu de lux douã persoane pe o trecere de pietoni din centrul municipiului Petroºani, în aprilie 2014, iar exact la un an de zile de la tragicul accident care a îndoliat douã familii, judecãtorii de la Petroºani l-au condamnat la trei ani ºi jumãtate de închisoare. Din aceastã pedeapsã i-a fãcut scãzutã perioada de arest la domiciliu de un an, însã tânãrul a avut posibilitatea de a ataca decizia ceea ce a ºi fãcut. La fel au procedat ºi rudele celor douã victime, nemulþumite fiind de faptul cã teribilistul a primit o pedeapsã prea

Banii de la CEH au salvat paza minelor neviabile

C

el puþin pentru moment, paza unitãþilor miniere incluse în Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului este asiguratã. Asta dupã ce la sfârºitul sãptãmânii trecute, firma care deruleazã contarctul anunþa cã se retrage de la posturi din cauza datoriilor acumulate. Paznicii de la minele neviabile Petrila, Paroºeni ºi Uricani rãmân la posturile lor, cel puþin pentru moment. La finele sãptãmânii trecute situaþia era tensionatã ºi asta din cauza datoriilor acumulate cifrate la aproximativ 600.000 de lei. Firma care asigurã paza a anunþat cã îºi retrage oamenii din posturi, însã

s-a reuºit deblocarea situaþiei. Directorul SNIMVJ, Aurel Anghel, a precizat maþi cã „astãzi primim o parte din bani de la CEH ºi deblocãm situaþia”. Aceeaºi situaþie s-a înregistrat ºi în ce priveºte masa caldã acordatã mineritlor la intrarea în ºut, suspendatã pentru o zi, joia trecutã, tot din cauza facturilor neachitate. Dupã negocierile cu firma care preparã ºi distribuie hrana caldã, situaþia s-a rezolvat ºi, începând de vineri, de la schimbul II; minerii au primit din nou hranã caldã. La rîndul sãu, SNIMVJ are sume importante de recuperat de la Complexul Energetic Hunedoara pentru cãrbunele livrat ºi, din acest motiv, s-a adresat instanþei de judecatã. Carmen Carmen COSMAN-PREDA

blândã. În plus, firma la care individul avea asigurare a fost obligatã sã achite despãgubiri de aproape 1 milion de lei. Lui Mãturar i-a fost suspendat ºi dreptul de a mai conduce pe drumurile publice orice categorie de autovehicule, pe o perioadã de trei ani. Apelul se va judeca la Curtea de Apel Alba Iulia iar primul termen în acest dosar a fost stabilit înainte de vacanþa judecãtoreascã, adicã pentru data de 11 iunie a.c. Pe de altã parte rudele celor douã victime se tem cã în cele din urmã vinovatul de tragedie va scãpa fãrã pedeapsã, dat fiind faptul cã din cei trei ani ºi jumãtate, pedeapsã dictatã de prima instanþã, i-a fost scãzutã perioada de un an cât a stat în arest la domiciliu. Maximilian GÂNJU Foto FACEBOOK FACEBOOK

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 3 iunie 2015

Pianul din Peºterã ºi durerea din piept z ”Fiul meu a murit la 18 ani... Datoritã lui ascult de 20 de ani muzicã clasicã. Aici, în Peºtera Bolii, parcã a fost altceva, parcã am fost mai aprope de Dumnezeu... ºi de el”Constatin Ianc, Petrila. z ”Pot numi acest moment trãit a fi o minune... Nu-mi imaginam vreodatã muzica clasicã într-o peºterã!” – prof. Nastasia Velici, din Baia Mare De Rusalii, în Peºtera Bolii, Asociaþia Petro Aqua ºi Primãria Petroºani au oferit un concert de þinutã – muzicã clasicã – susþinut de interpreþi ai Liceului de Artã ”Sigismund Toduþã” din Deva. Cvartetaul de coarde ºi pianul au rãsunat dumnezeieºte, iar spaþiul atipic ºi frmuseþea peºterii au accentuat trãirile pe care le naºte muzica... Spectatori nu au fost foarte mulþi, pentru cã astfel de muzicã implicã oarece culturã în domeniu sau o simþire înãscutã pentru ea... Am recunoscut printre spectatori medici, profesori, ingineri, tineri ºi pensionari, salariaþi de la exploatãri miniere, oameni de afaceri, copii cu mame de mânã etc.

Când la pian s-a asezat cel mai mic interpret al concertului, un bãrbat bine legat, din Petrila, cãruia nu-i puteai defini condiþia socialã dupã aspect, ºi-a ”luat capul în mâini” acoperindu-ºi faþa ºi a stat aºa pânã micul pianist a încheiat piesa. În timpul aplauzelor prelungi, chipul omului exprima o durere profundã. A urmat alt pianist, un tânãr licean cu alurã princiarã, elegant, ce pãrea, în concentrarea sa de dinainte de a atinge clapele, cã trãieºte în altã lume. Chipul petrileanului exprima de data aceasta uimire. Ochii mãriþi fixau tânãrul de parcã vãzuse o nãlucã, iar bãrbia îi cãzuse uºor. Pãrea încremenit... În timp ce muzica, interpretatã cu mãiestrie, a electrizat audienþa, lacrimile inundaserã faþa bãrbatului ce

1 Iunie cãlare

eci de copii, Mickey Mouse, Z Mini Mouse, clowni ºi prinþese, toþi au venit sã înveseleascã atmosfera la Parcul Cavalli din Vulcan.

Cei mai mulþi dintre cei care de 1 iunie au fost cãlare sunt copii cu dizabilitãþi, mai ales cei cu Sindrom Down, cãrora astfel de terapii le fac foarte bine. A fost un cadou oferit de cei care administreazã acest parc cu cai, pentru cei mici. La cãlãrie au venit cu mic cu mare, pentru cã de 1 iunie toþi au cãlãrit gratuit. „Am 4 ani, pe care îi împlinesc pe 7 iunie ºi am venit sã cãlãresc. Plimbarea a fost frumoasã, cã îmi plac caii

mult”, a spus un bãieþel care era cel mai mic cãlãreþ ºi a fost primul care s-au urcat în ºa. Printre copii sunt ºi voluntari. Le plac caii, sunt talentaþi ºi chiar au desenat acum, pentru 1 iunie pe pereþii clãdirilor din parc. Totul pentru o plimbare gratis cu caii. „Eu lucrez într-un fel aici. Am fãcut ºi desenele de pe perete ºi am grijã

”bãtea” peste 50 de ani. Dupã concert, am cules impresii, dar þineam morþiº sã nu ne scape omul Petrilei. Se numeºte Constantin Ianc, are 60 de ani, este pensionat ”de tânãr” pentru cã a lucrat o vreme în cadrul Minei Petrila. ”Provin dintr-o familie modestã. Tata a fost lãcãtuº la Preparaþia Petrila, iar mama a fost salaristã tot

de cai, în schimbul cãlãritului”, ne-a explicat unul dintre voluntarii din acest parc. Ideea de a petrece aici în parc cu caii i-a aparþinut celui care a creat acest loc. Caii sunt special antrenaþi, iar Florin Vrabie cautã mereu sã colaboreze cu cei ce au nevoie de astfel de terapii benefice. „Sunt foarte bucuros cã avem atât de mulþi copii. Este o zi specialã pentru noi ºi vreau sã le urez „La mulþi ani1”

acolo. Am prins drag ºi dragoste de muzica clasicã datoritã fiului meu, care a cântat ºi el la pian. Mic fiind, primise un pian jucãrie ºi interpreta fãrã vreun efort diferite câtece, ceea ce m-a determinat sã-l duc la ªcoala Popularã de Artã din Petroºani, sã-l testeze ºi în caz de oarece talent sã studieze pianul. N-am înþeles nimic din acea probã datã. Mie mi s-a pãrut un dezastru nepricepându-mã. Mi-au spus cã bãiatul are talent ºi aºa a începul studiul. Fiind destul de mãriºor, prin clasa a V-a, chiulea de la ore. Am aflat asta când m-am trezit cu domna profesoarã la uºã. Atunci stãteam în Petroºani. Mi-a spus cã e pãcat, cã e talentat ºi cã sã-l conving sã se þinã de ºcoalã. Discutând cu copilul, mi-a spus cã se plictiseºte, cã ritmul de învãþare e prea încet, cã vrea sã facã mai mult ºi mai multe. Profesoara l-a înþeles ºi a fost bine... Interpretãrile la pian de acum mi-au amintit de el, iar bãiatul acela, pianistul, seamãnã izbitor cu fiul meu, de aceea nu m-am putut abþine pentru cã durerea din piept era mare rãu... Putea fi el pe scena asta sau, cine ºtie, pe una mare din oraºe mari. Fiul meu a murit la 18 ani... Datoritã lui ascult de 20 de ani muzicã clasicã. Aici, în

tuturor copiilor. Îi aºteptãm aici în parc sã vadã ceea ce le pregãtim noi aici”, a spus Florin Vrabie, coordonator al activitãþilor din Parco Cavalli Vulcan. Cu caii s-au jucat ºi i-au privit de aproape, ori chiar i-au cãlãrit, copiii cu deficienþe grave din Lupeni ºi Petroºani. Pentru ei, o ieºire în acest loc face minuni ºi s-a vãzut clar cã fiecare era fericit în felul lui. „Sunt 36 de copii ºi am venit sã vedem cu reacþioneazã la cãluþi ºi la alte jocuri speciale”, ne-a spus Elena Creþu, preºedintele Asociaþiei Sfântul Andrei. „Este o activitate beneficã pentru copii. Terapia include interacþiunea dintre cai ºi copii, dar chiar ºi relaþionarea dintre copii. Noi avem ca ºi specific integrarea copiilor cu deficienþe grave

Peºtera Bolii, parcã a fost altceva, parcã am fost mai aproape de Dumnezeu... ºi de el” – ne-a povestit, fãcând pauze lungi, Constantin Ianc. Printre spectatori au fost ºi persoane strãine de Valea Jiului, care au declarat cã spectacolul în acea salã a Peºterii Bolii a fost pentru ei ca o adevãratã minune. ”Pot numi acest moment trãit a fi o minune... Am stat pe ultimul rând de bãnci ºi în timp ce muzica inunda peºtera, susurul pârâului din spatele meu parcã împlinea, întregea acest spectacol. N-am ºtiut cã aici existã aºa ceva ºi se fac evenimente de asemenea calitate. Nu-mi imaginam vreodatã muzica clasicã într-o peºterã!” – a declarat prof. Nastasia Velici, din Baia Mare. Tot la aceastã datã, Asociaþia Petro Aqua Petroºani stabilise detaliile unui concert de excepþie în Peºtera Bolii, al renumitei Orchestre Naþionale Simfonice din Sofia – dirijor Svilen Simeonov, dar nu a fost posibil din cauza costurilor. Ideea nu este abandonatã, iar preºedintele Imre Szuhanek spune cã acest lucru, ca multe altele vor fi posibile pe viitor. Ileana FIRÞULESCU

ºi severe în comunitatea noastrã, fiind singurii care ºcolarizãm copii cu astfel de probleme”, a adãugat ºi Maria Chiuda, coordonator Centrul ªcolar pentru Educaþie Incluzivã Copiii din aceastã ºcoalã au venit aici pentru primele contacte. Lor li s-au alãturat ºi actorii de la Petroºani, costumaþi adecvat ºi colaborarea este de viitor. De altfel, au ºi semnat un proto-

col de colaborare ºi de acum vor veni aici cât mai des posibil. Diana MITRACHE

4 Actualitate

R

omânia este datoare Vãii Jiului ºi oamenilor acesteia! Poate cã, la prima vedere, cuvintele acestea par desprinse dintr-un slogan. Privind însã în profunzime, de-a lungul istoriei ultimului secol ºi jumãtate, orice om de bunã credinþã poate constata adevãrul din spatele acestei afirmaþii. În primul rând, istoria stã mãrturie a faptului cã, din 1840 încoace, de când fraþii Maderspach deschideau primele mine de cãrbune de la Petroºani, Vulcan ºi Petrila, Valea Jiului a jucat, cu cinste, un rol însemnat în economia Europei Centrale, devenind un motor de dezvoltare al industriei din fostul Imperiu AustroUngar ºi, mai apoi, din România Mare. Tot istoria stã mãrturie a faptului cã, în cel de-al doilea Rãzboi Mondial, dupã bombardamentele câmpurilor petroliere de la Ploieºti, Câmpina ºi Severin, cãrbunele Vãii Jiului a fost cel care a pus umãrul la salvarea þãrii de la dezastru, punând în miºcare locomotivele cu abur care au preluat întregul transport civil ºi militar din þarã. În fine, dupã rãzboi, în anii grei ai reconstrucþiei þãrii, tot minerii au fost cei care au înþeles adevãrul din spatele sloganului comunist „Þãrii cât mai mult cãrbune!” ºi au pus, prin munca lor în minã, dar ºi ca voluntari pe

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 iunie 2015

Respectul pentru mineri ºi salvarea mineritului reprezintã o datorie de onoare a României faþã de Valea Jiului ºantierele patriei, bazele dezvoltãrii industriale a României fiind, totodatã, pânã la apariþia centralei hidroelectrice de la Porþile de Fier ºi a centralei atomoelectrice de la Cernavodã, principalii producãtori de energie ai þãrii. Deschiderea minelor de cãrbuni care a transformat, în prima jumãtate a secolului al XIXlea, Valea Jiului într-un adevãrat El Dorado european, a adus aici oameni de diferite naþionalitãþi (germani, unguri, austrieci, italieni, polonezi, cehi, slovaci, sârbi, croaþi, etc.). Mai apoi, în anii industrializãrii comuniste (1960-1980), aici au fost aduºi zeci de mii de oameni din Moldova, din Muntenia, din Banat, din Maramureº ºi chiar din Dobrogea. Tot acest conglomerat social a fãcut cã Valea Jiului sã devinã un veritabil creuzet social, cu oameni de toate naþiile, de toate etniile, cu valori ºi tradiþii diferite, cu religii diferite, dar care au avut mereu în comun solidaritatea umanã, cinstea ºi respectul pentru muncã ºi familie. Niciodatã, în istoria ultimului secol ºi jumãtate, Valea Jiului nu s-a confruntat cu conflicte interetnice sau religioase. Asta pentru cã minerii, oameni pentru care viaþa are conotaþii mai adânci decât pentru mulþi alþii, au ºtiut sã trãiascã împreunã, sã munceascã ºi sã se respecte, convinºi de

faptul cã acolo, în minã, viaþa fiecãrui om depinde, deseori, doar de ortacul sãu. Dincolo de spiritul lor de echipã, de dragostea faþã de familie ºi respectul faþã de comunitatea din care fac parte, minerii au avut dintotdeauna, un crez cu valenþe de ideal naþional. Crezul lor, care rãzbate încã ºi la minerii zilelor noastre, era întotdeauna acela cã munca lor este importantã pentru þarã, cã ei sunt datori sã munceascã în primul rând pentru România ºi, mai apoi, pentru familiile lor. Din pãcate, în vâltoarea politicã de dupã 1989, minerii au fost manipulaþi ºi folosiþi în nefericitele mineriade. Sunt evenimente care ne fac încã sã plecãm capul în jos, chiar dacã ºtim cã, în realitate, minerii simpli s-au angrenat în aceste miºcãri sociale doar cu sentimentul cã salveazã þara de la dezastru. Cei care i-au manipulat în acei ani de tristã amintire sunt ºi cei care, mai apoi, i-au abandonat pe mineri ºi au abandonat Valea Jiului. Astãzi, ne strãduim încã sã explicãm României, Europei ºi întregii lumi cã minerii din Valea Jiului nu sunt niºte sãlbatici. Noi ºtim cã aceºti oameni nu au fost nicicând duºmanii poporului român. În simplitatea lor, minerii nu vor altceva decât o þarã în care munca sã fie

respectatã, o þarã în care ei sã munceascã cu cinste ºi sã-ºi creascã, în mod onorabil, copiii. Dincolo de mineriade, minerii sunt oameni care au intervenit ºi atunci când România era sub dãrâmãturile marelui cutremur din martie 1977; sunt ºi cei care au renunþat la hrana cuvenitã lor, pentru a veni în sprijinul sinistraþilor de la inundaþiile recente din Moldova, Oltenia ºi Banat; ºi cei care au pus umãrul la reconstrucþia României dupã Rãzboi ºi pânã astãzi, lucrând voluntar la construcþia de ºcoli ºi spitale, uzine ºi drumuri, tunele ºi hidrocentrale. Niciodatã, minerilor Vãii Jiului nu le-a lipsit curajul. Sã ne aducem aminte cã minerii Vãii Jiului au fost primii care au atras atenþia asupra efectelor nefaste în plan social ale crizei din 1929, chiar dacã unii dintre ei au plãtit pentru asta cu viaþa. Sã ne aducem aminte cã minerii Vãii Jiului au fost primii care s-au ridicat împotriva regimului comunist în 1977, chiar dacã mulþi dintre ei au plãtit pentru asta cu anularea dreptului lor la libertate. De fiecare datã, curajul lor a fost mânat din solidaritate ºi de crezul cã fac dreptate celor mulþi. Pentru toate aceste lucruri, la care se mai pot adãuga încã multe altele, cred cu tãrie cã România este datoare minerilor ºi este datoare Vãii Jiului. În schimb, ne aflãm astãzi în situaþia nedreaptã de a fi blamaþi, atât ca mineri, cât ºi ca regiune. România ºi Europa par cã nu mai vor sã audã de noi. E nedrept ce se întâmplã cu o regiune încã bogatã, în care resursele minerale ºi resursele noastre umane sunt de cea mai bunã calitate. Valea Jiului are nevoie acum, mai mult

Similar, energia hidro, „vedeta” energeticii româneºti din prezent, implicã costuri mult mai mari de construcþie decât cheltuielile necesare, pentru modernizarea sistemului termoenergetic deja existent. Pe de altã parte, la fel ca ºi producþia de energie în centrale eoliene sau fotovoltaice, ºi industria hidroenergeticã este dependentã de capriciile naturii ºi de tot mai instabilul buletin meteo;

ca niciodatã, de solidaritatea celor care, de-a lungul istoriei, s-au bucurat de muncã ºi respectul minerilor, de solidaritatea României ºi a Europei, chemate acum sã întoarcã solidaritatea pe care le-a acordat-o în timp, de nenumãrate ori, Valea Jiului. Auzim astãzi tot felul de declaraþii, de analize ºi de statistici având ca subiect rentabilitatea sistemului termoenergetic. Mulþi spun cã minele trebuie închise, cã termocentralele trebuie demolate, cã „aurul negru” trebuie sã rãmânã, pe veci, în adâncul pãmântului. Noi, cei din Valea Jiului, credem însã cã lucrurile trebuiesc privite mai puþin statistic ºi mai mult cu simþul raþiunii ºi al realitãþilor care ne înconjoarã. Noi credem cã România are nevoie de cãrbune ºi de energie în sistem termo ºi avem argumente solide care sã ne susþinã. Iatã doar câteva dintre cele mai importante: Valea Jiului are rezerve descoperite pentru încã cel puþin 150 de ani; Energia produsã în termocentrale este cea mai

predictibilã ºi cea mai sigurã formã de energie, chiar dacã în mod artificial este astãzi cea mai scumpã. Chiar ºi aºa, nu trebuie sã uitãm cã lucrurile bune ºi de valoare nu pot fi, în nici un caz, ieftine; Contextul politic internaþional ne cere sã fim atenþi la resursele noastre energetice, mai ales la cele sigure (cum este cãrbunele) care trebuiesc dezvoltate, nu închise. Situaþia din Ucraina ne aratã cã rãzboiul este la doar 300 de kilometri de graniþele României, iar istoria ultimei conflagraþii mondiale a demonstrat cã þara a putut fi salvatã cu ajutorul cãrbunelui din Valea Jiului; Situaþia tragicã generatã de explozia generatorului nuclear din Japonia ne aratã, la rândul ei, cât de periculoasã este aceastã tehnologie modernã de producþie energeticã. Am vãzut cu toþii cât de incontrolabilã ºi nesigurã poate fi o centralã atomoelectricã ºi ce consecinþe nefaste poate avea asupra mediului, aºa cum ºtim cu toþii ce costuri uriaºe implicã ºi construcþia unui astfel de generator;

Iatã doar câteva argumente în favoarea mineritului ºi a Vãii Jiului, pe care orice Guvern responsabil trebuie sã le aibã în vedere, pe care orice ministru care nu se lasã pãcãlit de o fotografie de moment a economiei locale ºi globale, dar care pune mai presus de orice interesul naþional, trebuie sã le ia în calcul atunci când este pus în faþa unei decizii cu privire la viitorul industriei miniere din cel mai mare (încã!) bazin carbonifer al României. Acestor decidenþi le atrag atenþia cã e foarte uºor sã închizi o industrie precum mineritul, dar este infinit mai greu, la nevoie, sã redeschizi aceastã activitate de interes strategic naþional.

înregistreze cele mai mari profituri din economia româneascã. Este cât se poate de evident cã aici este vorba despre o problemã de sistem ºi de legislaþie, chestiuni care stau în puterea Parlamentului ºi Guvernului pentru a fi rezolvate, fãrã a încãlca nici o normã europeanã în materie. De altfel, însãºi construcþia europeanã este una în care majoritatea decide, dar în care minoritãþile (inclusiv cele profesionale) au un cuvânt greu de spus ºi, dacã aduc în atenþia factorilor decidenþi argumente ºi interese socio-economice reale, sunt întotdeauna luate în seamã. Dacã Polonia ºi Germania au gãsit soluþii, tot aºa trebuie sã le gãsim ºi noi. Trebuie doar sã avem consecvenþã, voinþã ºi diplomaþie. Nu pot sã cred cã, dacã Germania plãteºte aproape un miliard de euro anual pentru subvenþionarea extracþiei de cãrbune din minele sale, România nu-ºi poate asuma o subvenþie de 60 de milioane de euro anual pentru mineritul din Valea Jiului.

În ciuda problemelor de moment, ºtiu cã soluþii pentru viitorul mineritului în Valea Jiului existã! Au existat dintotdeauna. Trebuie doar sã existe minte, voinþã ºi decizie pentru a le aplica.

Dincolo de aceastã soluþie, mai existã însã ºi altele. O soluþie pe care o vãd foarte mulþi specialiºti, pe care o susþin ºi eu ºi care s-a dovedit a fi viabilã în toatã Europa, este cea a producþiei mixului de energie. Oportunitatea înfiinþãrii unor complexe energetice în care sã se regãseascã, laolaltã, producãtori de energie în sistem termo, hidro, nuclear, eolian ºi fotovoltaic, este indiscutabil mai bunã decât soluþia închiderii minelor.

Se vorbeºte astãzi despre o lipsã de rentabilitate a producãtorilor termoenergetici. Cred cã este vorba despre o tezã falsã. Este de neacceptat ca, pe acest lanþ al producþiei, transportului ºi distribuþiei de energie, producãtorul (minele ºi termocentralele) sã fie falimentar, iar pe segmentul de transport ºi distribuþie sã se

Am lansat toate aceste consideraþii nu doar pentru cã mã simt responsabil, ca primar, de viitorul unei comunitãþi care s-a dezvoltat ºi care trãieºte datoritã mineritului, ci pentru cã eu însumi port în suflet mândria de a fi miner. Am lucrat 6 ani în minã ºi am pretenþia cã nu vorbesc în necunoºtinþã de cauzã despre acest subiect. Am

lucrat, în abataje, 4 ani ca electrician de minã ºi alþi 2 ani am fost inginer la minã. ªtiu ce înseamnã munca de miner, ºtiu care sunt sacrificiile pe care zi de zi ºi le asumã aceºti oameni bravi asupra cãrora planeazã, în fiecare zi, spectrul sumbru al morþii. Aºa cum ºtiu ºi cã, în ciuda faptului cã „afarã, în lumina sa/ Pãmântul þine-o lume rea” (cum spune o strofã din Imnul Minerilor), minerii de azi, la fel ca ºi cei de ieri, nu au alt gând decât acela de a câºtiga o bucatã cinstitã de pâine pentru ei ºi familiile lor, cu conºtiinþa cã munca lor este una importantã pentru þarã.

Prima procesiune de Rusalii

P

ogorârea Sfântului Duh a fost sãrbãtoritã pentru prima datã într-un mod inedit la Petroºani. A fost prima procesiune Iatã de ce, astãzi, le cer celor care au în mâini religioasã de Rusalii la care au soarta mineritului ºi, o luat parte datã cu ea, soarta Vãii credincioºii. Jiului, sã nu uite cã România încã este datoare acestor oameni ºi acestei regiuni. Nu închideþi mineritul! Nu închideþi Valea Jiului! Nu abandonaþi oamenii, tradiþia ºi istoria noastrã!

Dupã slujba de vecernie, sâmbãta trecutã, credincioºii ortodocºi s-au încolonat la Biserica Sfântul Nicolae din Petroºani ºi a plecat pe jos prin oraº. A fost ideea preoSperãm cã noi, cei tului Mihai Munteanu, care dorim sã dãruim care a gândit o astfel de României tot ce avem manifestare religioasã mai scump, „aurul pentru prima datã la negru” al Carpaþilor ºi Petroºani. dorinþa noastrã de a Un sobor de preoþi munci ºi de a fi de folos au oficiat acest ritual ºi þãrii, mai avem un loc credincioºii adunaþi în sub soare ºi mai putem urma lor au ascultat trage nãdejde cã nici slujbe religioase la România ºi nici Europa fiecare bisericã ce le-a nu au uitat cã ne sunt ieºit în cale. A fost un încã datoare. ritual la care oamenii au participat cu bucurie ºi pentru prima datã s-au rugat de Rusalii la Ing. Tiberiu Iacob Ridzi mai multe lãcaºe de Primarul cult. La eveniment au municipiului fost prezenþi toþi preoþii Petroºani

Noroc bun!

ortodocºi din Petroºani, dar ºi un reprezentant al Episcopiei din Deva. „Este o zi importantã ºi aceastã procesiune, care are loc ºi în alte oraºe din þarã, ne face mai buni. Trebuie sã credem în Dumnezeu ca sã fie bine”, a spus unul dintre credincioºii care au urmat procesiunea. În credinþa ortodoxã, Rusaliile au o însemnã-

tate mare, deoarece în urma cuvântãrii Sfântului Apostol Petru, în acestã zi, s-au convertit la creºtinism 3.000 de oameni, care au alcãtuit astfel prima Bisericã creºtinã. De aceea, Sãrbãtoarea Pogorârii Sfântului Duh este socotitã Ziua Întemeierii Bisericii Creºtine. Diana MITRACHE