CVJ Nr 869, miercuri 3 iunie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 869

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 3 Iunie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

CEH rãmâne fãrã apã ngajaþii din Complexul Energetic Hunedoara A vor bea apã de izvor din aceastã sãptãmânã, la fel ca ºi clienþii hotelului Onix, ce aparþine de CEH. Totul din vina datoriilor prea mari acumulate ºi pentru cã termenul scadent expirã joi.

Furnizorul de apã din Valea Jiului vrea sã opreascã apa la robinetele celor din Complexul Energetic Hunedoara.

Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv din Valea Jiului spune cã mãsura radicalã la care s-a gândit nu îi va afecta pe mineri, care nu au nicio vinã pentru ceea ce fac ºefii lor, ci direct pe aceºtia din urmã. “Vreau ca prin mãsurile pe care le voi lua sã nu ajung în situaþia în care sã nu pot încasa banii de la CEH. Dacã sãptãmâna trecutã au fost la un pas de a închide apa la sediul CEH ºi la ONIX, acum, pânã joi, pentru sumele la care le-a expirat scadenþa, sigur vom opri apa la CEH. La sediul CEH opresc apa ca sã simtã ei mirosul apei la faþa locului.

Sper sã îºi gãseascã soluþia potrivitã”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv.

Datoriile CEH la apã se

ridicã la acest termen la 70.000 de lei, iar peste 2.300 sunt sume scadente în aceastã sãptãmânã. Tocmai de aceea, cei de la Ape vor debranºa hotelul Onix, aflat în centrul municipiului Petroºani, chiar dacã sunt acolo cazaþi turiºti, dar ºi sediul în care îºi au birourile ºefii din CEH. Directorul general al CEH Constantin Jujan a recunoscut cã are datorii, dar nu a vrut sã comenteze în vreun fel decizia de a lãsa cele douã unitãþi fãrã apã potabilã.

Diana MITRACHE

Respectul pentru mineri ºi salvarea mineritului reprezintã o datorie de onoare a României faþã de Valea Jiului

R

omânia este datoare Vãii Jiului ºi oamenilor acesteia! Poate cã, la prima vedere, cuvintele acestea par desprinse dintr-un slogan. Privind însã în profunzime, de-a lungul istoriei ultimului secol ºi jumãtate, orice om de bunã credinþã poate constata adevãrul din spatele acestei afirmaþii. >>> PAGINILE 4-5

Dezastru, dacã iese Termocentrala Paroºeni din CEH

S

cenariul creionat dupã vizita ministrului Energiei Andrei Gerea la Petroºani ºi, potrivit cãruia, Termocentrala Paroºeni iese din CEH, va fi un dezastru pentru Valea Jiului. Asta susþine primarul din Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, care crede cã bugetul pe un an nu ajunge nici câteva luni pentru o astfel de activitate.

Andrei Gerea a semnat, în protocolul încheiat cu minerii, ieºirea Termocentralei Paroºeni din CEH, iar un astfel de scenariu nu poate fi real.

Tiberiu Iacob Ridzi a fãcut doar câteva calcule simple, prin care explicã ce

ne aºteaptã dacã scenariul devine real. “Pãrerea mea este cã e o greºealã, dar nu depinde de administraþiile publice. A fost o solicitare ca Termocentrala sã iasã din CEH, solicitare din partea sindicatelor de acolo, dar nu e încã o decizie. Soluþia cu

preluarea de cãtre autoritãþile locale a acestor termocentrale nu mi se pare viabilã. Autoritãþile din Valea Jiului nu au puterea necesarã pentru a prelua o astfel de activitate. Vã dau un singur exemplu, sper sã nu greºesc, CEH avea cheltuieli materiale de 12 miliarde de lei vechi pe zi, ceea ce înseamnã 20 de zile de buget la municipiul Petroºani. Deci nu se poate aºa ceva. Efectiv pentru cã nu avem puterea economicã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul

municipiului Petroºani.

Tiberiu Iacob Ridzi a gândit un plan de viitor pentru CEH, pe care l-a ºi fãcut public, dar a arãtat ºi cã soluþia unui mix energetic ar fi una idealã.

“Ideea unui mix, cu mai multe modalitãþi de producere a energiei, pe termo, pe hidro, nuclearã sau pe energie regenerabilã, în aceeaºi societate, este bunã tocmai pentru a se putea compensa preþul mai mare de pe termo cu preþul mai mic de pe hidro sau regenerabilã. Peste tot în Europa

aceastã soluþie funcþioneazã cu companii de stat.

Dacã se realiza acest lucru în 2011, astãzi nu se mai punea problema aºa”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi.

Situaþia în care se aflã CEH este una deosebit de delicatã ºi viitorul Vãii Jiului este acum la masa negocierilor. Ieºirea Termocentralei separate faþã de minele Complexului Energetic Hunedoara, însã, nu va prevesti decât un dezastru economic ce va antrena cu el, spun cei care cautã acum soluþii, alte noi probleme sociale.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Apa Serv Valea Jiului - profit de peste 750 de mii de lei în 2014

O

peratorul de apã ºi canalizare din Valea Jiului a realizat un profit de 783 de mii de lei pe anul 2014, reiese din auditul efectuat de un auditor financiar extern. Banii nu vor putea fi folosiþi pentru angajaþi ori investiþii dat fiind faptul cã societatea trebuie sã-i punã deoparte pentru „zile negre”. În ciuda faptului cã are creanþe foarte mari de recuperat de la consumatorii casnici ori firme, operatorul de apã potabilã din Valea Jiului a reuºit sã încheie anul 2014 pe profit, reiese din raportul de audit efectuat de un expert financiar din exterior ºi prezentat Consiliului de Administraþie al Apa Serv Valea Jiului.

Veniturile în plus realizate de operator, cea mai mare parte din activitãþi conexe celor de furnizare de servicii de apã ºi canalizare, cum ar fi valorificarea energiei electrice produsã cu ajutorul microhidrocentralelor proprii, vor acoperi pierderile contabile din anii în care societatea se afla în declin.

Mai exact profitul rãmâne în contul Apa Serv valea Jiului ca un fond de rezervã, iar când are probleme cu banii, poate folosi suma pentru a nu ajunge în situaþii de blo-

caj financiar ori mai rãu. „Noi trebuie sã avem un fond care sã ne permitã oricând se pune problema sã avem necazuri, sã ne cearã cineva insolvenþa, sã putem lua din fond ºi sã plãtim. Auditorul financiar ne-a sugerat acest lucru pentru ca societatea sã nu aibã pe viitor nici un fel de probleme”, a declarat preºedintele Consiliului de Administraþie al Apa Serv Valea Jiului, Radu Sorin.

Acesta mai spune cã este mulþumit de managementul societãþi mai ales cã anul 2014 nu a fost unul uºor. „Noi suntem mulþumiþi, pentru cã am reuºit cu eforturi într-adevãr foarte mari sã continuãm cu firma pe profit. În schimb încercãm în fiecare an sã reducem din creanþele pe care le avem de recuperat. Operatorul

Garniturile cu huilã de import nu mai vin cãtre Mintia

derulare niciun contract pentru cãrbune de import”, a declarat Constantin Jujan.

Ultimul contract pentru importul de cãrbune energetic s-a semnat la finele lunii noiembrie a anul trecut, pentru aproximativ 200 de mii de tone de huilã, valoarea de adjudecare fiind de aproape 3,4 milioane de dolari.

De-a lungul timpului, în huila adusã de peste graniþã s-au investit milioane de euro. De exemplu, numai în 2012, când importurile au stârnit un imens scandal, CEH a plãtit peste 32 de milioane de euro pentru cãrbunele adus de peste graniþã.

Oficialii companiei energetice au motivat, în repretate rânduri, cã Astfel, huila de import nu numai cã are o putere caloricã mai mare, dar este ºi mai ieftinã decât cea din Valea Jiului.

Carmen Carmen COSMAN-PREDA

Contractul pentru importul de cãrbune a fost finalizat

omplexul Energetic Hunedoara nu C mai cumpãrã huilã din

import, cel puþin pentru moment. Contractul încheiat anul trecut de fosat conducere a fost finalizat.

Directorul general al CEH, Constantin Jujan, spune cã entitatea energeticã a finalizat importurile de huilã ºi nu mai este în derulare nicio altã licitaþie în acest sens. “Contractul s-a finalizat la termen, în data de 15 mai. Nu mai avem în

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 iunie 2015

Apelul teribilistului cu BMW, judecat pe 11 iunie

C

merge în limite normale, dar repet cu eforturi ºi puþin în defavoarea angajaþilor cãrora nu le-am putut majora salariile”, mai spune preºedintele CA Apa Serv Valea Jiului.

Soluþia salvatoare în 2014 a conducerii societãþii s-a dovedit a fi investiþia în producþia de energie electricã. Astfel, Apa serv Valea Jiului a reuºit din propriul buget sã mai punã în funcþiune o nouã microhidrocentralã la Brazi-Vulcan, investiþie care s-a ridicat la 100 de mii de euro.

Maximilian GÂNJU

ondamnat la trei ani ºi jumãtate de închisoare pentru uciderea din culpã a douã persoane, tânãrul care a îndoliat douã familii cere o pedeapsã mai micã la Curtea de Apel Alba Iulia.

Primul termen al apelului a fost programat pentru sãptãmâna viitoare.

Mãturar Codruþ Norocel a spulberat cu bolidul sãu de lux douã persoane pe o trecere de pietoni din centrul municipiului Petroºani, în aprilie 2014, iar exact la un an de zile de la tragicul accident care a îndoliat douã familii, judecãtorii de la Petroºani l-au condamnat la trei ani ºi jumãtate de închisoare.

Din aceastã pedeapsã i-a fãcut scãzutã perioada de arest la domiciliu de un an, însã tânãrul a avut posibilitatea de a ataca decizia ceea ce a ºi fãcut. La fel au procedat ºi rudele celor douã victime, nemulþumite fiind de faptul cã teribilistul a primit o pedeapsã prea

Banii de la CEH au salvat paza minelor neviabile

C

el puþin pentru moment, paza unitãþilor miniere incluse în Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului este asiguratã.

Asta dupã ce la sfârºitul sãptãmânii trecute, firma care deruleazã contarctul anunþa cã se retrage de la posturi din cauza datoriilor acumulate.

Paznicii de la minele neviabile Petrila, Paroºeni ºi Uricani rãmân la posturile lor, cel puþin pentru moment. La finele sãptãmânii trecute situaþia era tensionatã ºi asta din cauza datoriilor acumulate cifrate la aproximativ 600.000 de lei.

Firma care asigurã paza a anunþat cã îºi retrage oamenii din posturi, însã

s-a reuºit deblocarea situaþiei. Directorul SNIMVJ, Aurel Anghel, a precizat maþi cã „astãzi primim o parte din bani de la CEH ºi deblocãm situaþia”.

Aceeaºi situaþie s-a înregistrat ºi în ce priveºte masa caldã acordatã mineritlor la intrarea în ºut, suspendatã pentru o zi, joia trecutã, tot din cauza facturilor neachitate.

Dupã negocierile cu firma care preparã ºi distribuie hrana caldã, situaþia s-a rezolvat ºi, începând de vineri, de la schimbul II; minerii au primit din nou hranã caldã.

La rîndul sãu, SNIMVJ are sume importante de recuperat de la Complexul Energetic Hunedoara pentru cãrbunele livrat ºi, din acest motiv, s-a adresat instanþei de judecatã.

Carmen Carmen COSMAN-PREDA

blândã. În plus, firma la care individul avea asigurare a fost obligatã sã achite despãgubiri de aproape 1 milion de lei. Lui Mãturar i-a fost suspendat ºi dreptul de a mai conduce pe drumurile publice orice categorie de autovehicule, pe o perioadã de trei ani. Apelul se va judeca la Curtea de Apel Alba Iulia iar primul termen în acest dosar a fost stabilit înainte de vacanþa judecãtoreascã, adicã pentru data de 11 iunie a.c.

Pe de altã parte rudele celor douã victime se tem cã în cele din urmã vinovatul de tragedie va scãpa fãrã pedeapsã, dat fiind faptul cã din cei trei ani ºi jumãtate, pedeapsã dictatã de prima instanþã, i-a fost scãzutã perioada de un an cât a stat în arest la domiciliu.

Maximilian GÂNJU Foto FACEBOOK FACEBOOK

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 3 iunie 2015

Pianul din Peºterã ºi durerea din piept z ”Fiul meu a murit la 18 ani... Datoritã lui ascult de 20 de ani muzicã clasicã.

Aici, în Peºtera Bolii, parcã a fost altceva, parcã am fost mai aprope de Dumnezeu... ºi de el”Constatin Ianc, Petrila. z ”Pot numi acest moment trãit a fi o minune... Nu-mi imaginam vreodatã muzica clasicã într-o peºterã!” – prof. Nastasia Velici, din Baia Mare De Rusalii, în Peºtera Bolii, Asociaþia Petro Aqua ºi Primãria Petroºani au oferit un concert de þinutã – muzicã clasicã – susþinut de interpreþi ai Liceului de Artã ”Sigismund Toduþã” din Deva. Cvartetaul de coarde ºi pianul au rãsunat dumnezeieºte, iar spaþiul atipic ºi frmuseþea peºterii au accentuat trãirile pe care le naºte muzica...

Spectatori nu au fost foarte mulþi, pentru cã astfel de muzicã implicã oarece culturã în domeniu sau o simþire înãscutã pentru ea... Am recunoscut printre spectatori medici, profesori, ingineri, tineri ºi pensionari, salariaþi de la exploatãri miniere, oameni de afaceri, copii cu mame de mânã etc.

Când la pian s-a asezat cel mai mic interpret al concertului, un bãrbat bine legat, din Petrila, cãruia nu-i puteai defini condiþia socialã dupã aspect, ºi-a ”luat capul în mâini” acoperindu-ºi faþa ºi a stat aºa pânã micul pianist a încheiat piesa. În timpul aplauzelor prelungi, chipul omului exprima o durere profundã.

A urmat alt pianist, un tânãr licean cu alurã princiarã, elegant, ce pãrea, în concentrarea sa de dinainte de a atinge clapele, cã trãieºte în altã lume. Chipul petrileanului exprima de data aceasta uimire. Ochii mãriþi fixau tânãrul de parcã vãzuse o nãlucã, iar bãrbia îi cãzuse uºor. Pãrea încremenit... În timp ce muzica, interpretatã cu mãiestrie, a electrizat audienþa, lacrimile inundaserã faþa bãrbatului ce

1 Iunie cãlare

eci de copii, Mickey Mouse, Z Mini Mouse, clowni ºi prinþese, toþi au venit sã înveseleascã atmosfera la Parcul Cavalli din Vulcan.

Cei mai mulþi dintre cei care de 1 iunie au fost cãlare sunt copii cu dizabilitãþi, mai ales cei cu Sindrom Down, cãrora astfel de terapii le fac foarte bine. A fost un cadou oferit de cei care administreazã acest parc cu cai, pentru cei mici.

La cãlãrie au venit cu mic cu mare, pentru cã de 1 iunie toþi au cãlãrit gratuit. „Am 4 ani, pe care îi împlinesc pe 7 iunie ºi am venit sã cãlãresc.

Plimbarea a fost frumoasã, cã îmi plac caii

mult”, a spus un bãieþel care era cel mai mic cãlãreþ ºi a fost primul care s-au urcat în ºa.

Printre copii sunt ºi voluntari. Le plac caii, sunt talentaþi ºi chiar au desenat acum, pentru 1 iunie pe pereþii clãdirilor din parc.

Totul pentru o plimbare gratis cu caii. „Eu lucrez într-un fel aici.

Am fãcut ºi desenele de pe perete ºi am grijã

”bãtea” peste 50 de ani.

Dupã concert, am cules impresii, dar þineam morþiº sã nu ne scape omul Petrilei. Se numeºte Constantin Ianc, are 60 de ani, este pensionat ”de tânãr” pentru cã a lucrat o vreme în cadrul Minei Petrila. ”Provin dintr-o familie modestã. Tata a fost lãcãtuº la Preparaþia Petrila, iar mama a fost salaristã tot

de cai, în schimbul cãlãritului”, ne-a explicat unul dintre voluntarii din acest parc.

Ideea de a petrece aici în parc cu caii i-a aparþinut celui care a creat acest loc. Caii sunt special antrenaþi, iar Florin Vrabie cautã mereu sã colaboreze cu cei ce au nevoie de astfel de terapii benefice. „Sunt foarte bucuros cã avem atât de mulþi copii. Este o zi specialã pentru noi ºi vreau sã le urez „La mulþi ani1”

acolo. Am prins drag ºi dragoste de muzica clasicã datoritã fiului meu, care a cântat ºi el la pian. Mic fiind, primise un pian jucãrie ºi interpreta fãrã vreun efort diferite câtece, ceea ce m-a determinat sã-l duc la ªcoala Popularã de Artã din Petroºani, sã-l testeze ºi în caz de oarece talent sã studieze pianul. N-am înþeles nimic din acea probã datã.

Mie mi s-a pãrut un dezastru nepricepându-mã. Mi-au spus cã bãiatul are talent ºi aºa a începul studiul. Fiind destul de mãriºor, prin clasa a V-a, chiulea de la ore. Am aflat asta când m-am trezit cu domna profesoarã la uºã.

Atunci stãteam în Petroºani.

Mi-a spus cã e pãcat, cã e talentat ºi cã sã-l conving sã se þinã de ºcoalã. Discutând cu copilul, mi-a spus cã se plictiseºte, cã ritmul de învãþare e prea încet, cã vrea sã facã mai mult ºi mai multe. Profesoara l-a înþeles ºi a fost bine... Interpretãrile la pian de acum mi-au amintit de el, iar bãiatul acela, pianistul, seamãnã izbitor cu fiul meu, de aceea nu m-am putut abþine pentru cã durerea din piept era mare rãu... Putea fi el pe scena asta sau, cine ºtie, pe una mare din oraºe mari.

Fiul meu a murit la 18 ani...

Datoritã lui ascult de 20 de ani muzicã clasicã. Aici, în

tuturor copiilor. Îi aºteptãm aici în parc sã vadã ceea ce le pregãtim noi aici”, a spus Florin Vrabie, coordonator al activitãþilor din Parco Cavalli Vulcan.

Cu caii s-au jucat ºi i-au privit de aproape, ori chiar i-au cãlãrit, copiii cu deficienþe grave din Lupeni ºi Petroºani. Pentru ei, o ieºire în acest loc face minuni ºi s-a vãzut clar cã fiecare era fericit în felul lui. „Sunt 36 de copii ºi am venit sã vedem cu reacþioneazã la cãluþi ºi la alte jocuri speciale”, ne-a spus Elena Creþu, preºedintele Asociaþiei Sfântul Andrei. „Este o activitate beneficã pentru copii. Terapia include interacþiunea dintre cai ºi copii, dar chiar ºi relaþionarea dintre copii. Noi avem ca ºi specific integrarea copiilor cu deficienþe grave

Peºtera Bolii, parcã a fost altceva, parcã am fost mai aproape de Dumnezeu... ºi de el” – ne-a povestit, fãcând pauze lungi, Constantin Ianc.

Printre spectatori au fost ºi persoane strãine de Valea Jiului, care au declarat cã spectacolul în acea salã a Peºterii Bolii a fost pentru ei ca o adevãratã minune. ”Pot numi acest moment trãit a fi o minune... Am stat pe ultimul rând de bãnci ºi în timp ce muzica inunda peºtera, susurul pârâului din spatele meu parcã împlinea, întregea acest spectacol.

N-am ºtiut cã aici existã aºa ceva ºi se fac evenimente de asemenea calitate. Nu-mi imaginam vreodatã muzica clasicã într-o peºterã!” – a declarat prof. Nastasia Velici, din Baia Mare.

Tot la aceastã datã, Asociaþia Petro Aqua Petroºani stabilise detaliile unui concert de excepþie în Peºtera Bolii, al renumitei Orchestre Naþionale Simfonice din Sofia – dirijor Svilen Simeonov, dar nu a fost posibil din cauza costurilor. Ideea nu este abandonatã, iar preºedintele Imre Szuhanek spune cã acest lucru, ca multe altele vor fi posibile pe viitor.

Ileana FIRÞULESCU

ºi severe în comunitatea noastrã, fiind singurii care ºcolarizãm copii cu astfel de probleme”, a adãugat ºi Maria Chiuda, coordonator Centrul ªcolar pentru Educaþie Incluzivã Copiii din aceastã ºcoalã au venit aici pentru primele contacte. Lor li s-au alãturat ºi actorii de la Petroºani, costumaþi adecvat ºi colaborarea este de viitor. De altfel, au ºi semnat un proto-

col de colaborare ºi de acum vor veni aici cât mai des posibil.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

R

omânia este datoare Vãii Jiului ºi oamenilor acesteia! Poate cã, la prima vedere, cuvintele acestea par desprinse dintr-un slogan. Privind însã în profunzime, de-a lungul istoriei ultimului secol ºi jumãtate, orice om de bunã credinþã poate constata adevãrul din spatele acestei afirmaþii. În primul rând, istoria stã mãrturie a faptului cã, din 1840 încoace, de când fraþii Maderspach deschideau primele mine de cãrbune de la Petroºani, Vulcan ºi Petrila, Valea Jiului a jucat, cu cinste, un rol însemnat în economia Europei Centrale, devenind un motor de dezvoltare al industriei din fostul Imperiu AustroUngar ºi, mai apoi, din România Mare. Tot istoria stã mãrturie a faptului cã, în cel de-al doilea Rãzboi Mondial, dupã bombardamentele câmpurilor petroliere de la Ploieºti, Câmpina ºi Severin, cãrbunele Vãii Jiului a fost cel care a pus umãrul la salvarea þãrii de la dezastru, punând în miºcare locomotivele cu abur care au preluat întregul transport civil ºi militar din þarã. În fine, dupã rãzboi, în anii grei ai reconstrucþiei þãrii, tot minerii au fost cei care au înþeles adevãrul din spatele sloganului comunist „Þãrii cât mai mult cãrbune!” ºi au pus, prin munca lor în minã, dar ºi ca voluntari pe

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 iunie 2015

Respectul pentru mineri ºi salvarea mineritului reprezintã o datorie de onoare a României faþã de Valea Jiului ºantierele patriei, bazele dezvoltãrii industriale a României fiind, totodatã, pânã la apariþia centralei hidroelectrice de la Porþile de Fier ºi a centralei atomoelectrice de la Cernavodã, principalii producãtori de energie ai þãrii.

Deschiderea minelor de cãrbuni care a transformat, în prima jumãtate a secolului al XIXlea, Valea Jiului într-un adevãrat El Dorado european, a adus aici oameni de diferite naþionalitãþi (germani, unguri, austrieci, italieni, polonezi, cehi, slovaci, sârbi, croaþi, etc.). Mai apoi, în anii industrializãrii comuniste (1960-1980), aici au fost aduºi zeci de mii de oameni din Moldova, din Muntenia, din Banat, din Maramureº ºi chiar din Dobrogea. Tot acest conglomerat social a fãcut cã Valea Jiului sã devinã un veritabil creuzet social, cu oameni de toate naþiile, de toate etniile, cu valori ºi tradiþii diferite, cu religii diferite, dar care au avut mereu în comun solidaritatea umanã, cinstea ºi respectul pentru muncã ºi familie. Niciodatã, în istoria ultimului secol ºi jumãtate, Valea Jiului nu s-a confruntat cu conflicte interetnice sau religioase.

Asta pentru cã minerii, oameni pentru care viaþa are conotaþii mai adânci decât pentru mulþi alþii, au ºtiut sã trãiascã împreunã, sã munceascã ºi sã se respecte, convinºi de

faptul cã acolo, în minã, viaþa fiecãrui om depinde, deseori, doar de ortacul sãu.

Dincolo de spiritul lor de echipã, de dragostea faþã de familie ºi respectul faþã de comunitatea din care fac parte, minerii au avut dintotdeauna, un crez cu valenþe de ideal naþional. Crezul lor, care rãzbate încã ºi la minerii zilelor noastre, era întotdeauna acela cã munca lor este importantã pentru þarã, cã ei sunt datori sã munceascã în primul rând pentru România ºi, mai apoi, pentru familiile lor. Din pãcate, în vâltoarea politicã de dupã 1989, minerii au fost manipulaþi ºi folosiþi în nefericitele mineriade. Sunt evenimente care ne fac încã sã plecãm capul în jos, chiar dacã ºtim cã, în realitate, minerii simpli s-au angrenat în aceste miºcãri sociale doar cu sentimentul cã salveazã þara de la dezastru. Cei care i-au manipulat în acei ani de tristã amintire sunt ºi cei care, mai apoi, i-au abandonat pe mineri ºi au abandonat Valea Jiului. Astãzi, ne strãduim încã sã explicãm României, Europei ºi întregii lumi cã minerii din Valea Jiului nu sunt niºte sãlbatici. Noi ºtim cã aceºti oameni nu au fost nicicând duºmanii poporului român. În simplitatea lor, minerii nu vor altceva decât o þarã în care munca sã fie

respectatã, o þarã în care ei sã munceascã cu cinste ºi sã-ºi creascã, în mod onorabil, copiii. Dincolo de mineriade, minerii sunt oameni care au intervenit ºi atunci când România era sub dãrâmãturile marelui cutremur din martie 1977; sunt ºi cei care au renunþat la hrana cuvenitã lor, pentru a veni în sprijinul sinistraþilor de la inundaþiile recente din Moldova, Oltenia ºi Banat; ºi cei care au pus umãrul la reconstrucþia României dupã Rãzboi ºi pânã astãzi, lucrând voluntar la construcþia de ºcoli ºi spitale, uzine ºi drumuri, tunele ºi hidrocentrale.

Niciodatã, minerilor Vãii Jiului nu le-a lipsit curajul. Sã ne aducem aminte cã minerii Vãii Jiului au fost primii care au atras atenþia asupra efectelor nefaste în plan social ale crizei din 1929, chiar dacã unii dintre ei au plãtit pentru asta cu viaþa. Sã ne aducem aminte cã minerii Vãii Jiului au fost primii care s-au ridicat împotriva regimului comunist în 1977, chiar dacã mulþi dintre ei au plãtit pentru asta cu anularea dreptului lor la libertate. De fiecare datã, curajul lor a fost mânat din solidaritate ºi de crezul cã fac dreptate celor mulþi.

Pentru toate aceste lucruri, la care se mai pot adãuga încã multe altele, cred cu tãrie cã România este datoare minerilor ºi este datoare Vãii Jiului. În schimb, ne aflãm astãzi în situaþia nedreaptã de a fi blamaþi, atât ca mineri, cât ºi ca regiune.

România ºi Europa par cã nu mai vor sã audã de noi. E nedrept ce se întâmplã cu o regiune încã bogatã, în care resursele minerale ºi resursele noastre umane sunt de cea mai bunã calitate. Valea Jiului are nevoie acum, mai mult

Similar, energia hidro, „vedeta” energeticii româneºti din prezent, implicã costuri mult mai mari de construcþie decât cheltuielile necesare, pentru modernizarea sistemului termoenergetic deja existent. Pe de altã parte, la fel ca ºi producþia de energie în centrale eoliene sau fotovoltaice, ºi industria hidroenergeticã este dependentã de capriciile naturii ºi de tot mai instabilul buletin meteo;

ca niciodatã, de solidaritatea celor care, de-a lungul istoriei, s-au bucurat de muncã ºi respectul minerilor, de solidaritatea României ºi a Europei, chemate acum sã întoarcã solidaritatea pe care le-a acordat-o în timp, de nenumãrate ori, Valea Jiului.

Auzim astãzi tot felul de declaraþii, de analize ºi de statistici având ca subiect rentabilitatea sistemului termoenergetic.

Mulþi spun cã minele trebuie închise, cã termocentralele trebuie demolate, cã „aurul negru” trebuie sã rãmânã, pe veci, în adâncul pãmântului. Noi, cei din Valea Jiului, credem însã cã lucrurile trebuiesc privite mai puþin statistic ºi mai mult cu simþul raþiunii ºi al realitãþilor care ne înconjoarã. Noi credem cã România are nevoie de cãrbune ºi de energie în sistem termo ºi avem argumente solide care sã ne susþinã. Iatã doar câteva dintre cele mai importante: Valea Jiului are rezerve descoperite pentru încã cel puþin 150 de ani; Energia produsã în termocentrale este cea mai

predictibilã ºi cea mai sigurã formã de energie, chiar dacã în mod artificial este astãzi cea mai scumpã. Chiar ºi aºa, nu trebuie sã uitãm cã lucrurile bune ºi de valoare nu pot fi, în nici un caz, ieftine; Contextul politic internaþional ne cere sã fim atenþi la resursele noastre energetice, mai ales la cele sigure (cum este cãrbunele) care trebuiesc dezvoltate, nu închise.

Situaþia din Ucraina ne aratã cã rãzboiul este la doar 300 de kilometri de graniþele României, iar istoria ultimei conflagraþii mondiale a demonstrat cã þara a putut fi salvatã cu ajutorul cãrbunelui din Valea Jiului; Situaþia tragicã generatã de explozia generatorului nuclear din Japonia ne aratã, la rândul ei, cât de periculoasã este aceastã tehnologie modernã de producþie energeticã. Am vãzut cu toþii cât de incontrolabilã ºi nesigurã poate fi o centralã atomoelectricã ºi ce consecinþe nefaste poate avea asupra mediului, aºa cum ºtim cu toþii ce costuri uriaºe implicã ºi construcþia unui astfel de generator;

Iatã doar câteva argumente în favoarea mineritului ºi a Vãii Jiului, pe care orice Guvern responsabil trebuie sã le aibã în vedere, pe care orice ministru care nu se lasã pãcãlit de o fotografie de moment a economiei locale ºi globale, dar care pune mai presus de orice interesul naþional, trebuie sã le ia în calcul atunci când este pus în faþa unei decizii cu privire la viitorul industriei miniere din cel mai mare (încã!) bazin carbonifer al României. Acestor decidenþi le atrag atenþia cã e foarte uºor sã închizi o industrie precum mineritul, dar este infinit mai greu, la nevoie, sã redeschizi aceastã activitate de interes strategic naþional.

înregistreze cele mai mari profituri din economia româneascã. Este cât se poate de evident cã aici este vorba despre o problemã de sistem ºi de legislaþie, chestiuni care stau în puterea Parlamentului ºi Guvernului pentru a fi rezolvate, fãrã a încãlca nici o normã europeanã în materie. De altfel, însãºi construcþia europeanã este una în care majoritatea decide, dar în care minoritãþile (inclusiv cele profesionale) au un cuvânt greu de spus ºi, dacã aduc în atenþia factorilor decidenþi argumente ºi interese socio-economice reale, sunt întotdeauna luate în seamã. Dacã Polonia ºi Germania au gãsit soluþii, tot aºa trebuie sã le gãsim ºi noi. Trebuie doar sã avem consecvenþã, voinþã ºi diplomaþie. Nu pot sã cred cã, dacã Germania plãteºte aproape un miliard de euro anual pentru subvenþionarea extracþiei de cãrbune din minele sale, România nu-ºi poate asuma o subvenþie de 60 de milioane de euro anual pentru mineritul din Valea Jiului.

În ciuda problemelor de moment, ºtiu cã soluþii pentru viitorul mineritului în Valea Jiului existã!

Au existat dintotdeauna.

Trebuie doar sã existe minte, voinþã ºi decizie pentru a le aplica.

Dincolo de aceastã soluþie, mai existã însã ºi altele. O soluþie pe care o vãd foarte mulþi specialiºti, pe care o susþin ºi eu ºi care s-a dovedit a fi viabilã în toatã Europa, este cea a producþiei mixului de energie. Oportunitatea înfiinþãrii unor complexe energetice în care sã se regãseascã, laolaltã, producãtori de energie în sistem termo, hidro, nuclear, eolian ºi fotovoltaic, este indiscutabil mai bunã decât soluþia închiderii minelor.

Se vorbeºte astãzi despre o lipsã de rentabilitate a producãtorilor termoenergetici. Cred cã este vorba despre o tezã falsã. Este de neacceptat ca, pe acest lanþ al producþiei, transportului ºi distribuþiei de energie, producãtorul (minele ºi termocentralele) sã fie falimentar, iar pe segmentul de transport ºi distribuþie sã se

Am lansat toate aceste consideraþii nu doar pentru cã mã simt responsabil, ca primar, de viitorul unei comunitãþi care s-a dezvoltat ºi care trãieºte datoritã mineritului, ci pentru cã eu însumi port în suflet mândria de a fi miner. Am lucrat 6 ani în minã ºi am pretenþia cã nu vorbesc în necunoºtinþã de cauzã despre acest subiect. Am

lucrat, în abataje, 4 ani ca electrician de minã ºi alþi 2 ani am fost inginer la minã. ªtiu ce înseamnã munca de miner, ºtiu care sunt sacrificiile pe care zi de zi ºi le asumã aceºti oameni bravi asupra cãrora planeazã, în fiecare zi, spectrul sumbru al morþii. Aºa cum ºtiu ºi cã, în ciuda faptului cã „afarã, în lumina sa/ Pãmântul þine-o lume rea” (cum spune o strofã din Imnul Minerilor), minerii de azi, la fel ca ºi cei de ieri, nu au alt gând decât acela de a câºtiga o bucatã cinstitã de pâine pentru ei ºi familiile lor, cu conºtiinþa cã munca lor este una importantã pentru þarã.

Prima procesiune de Rusalii

P

ogorârea Sfântului Duh a fost sãrbãtoritã pentru prima datã într-un mod inedit la Petroºani. A fost prima procesiune Iatã de ce, astãzi, le cer celor care au în mâini religioasã de Rusalii la care au soarta mineritului ºi, o luat parte datã cu ea, soarta Vãii credincioºii.

Jiului, sã nu uite cã România încã este datoare acestor oameni ºi acestei regiuni.

Nu închideþi mineritul!

Nu închideþi Valea Jiului!

Nu abandonaþi oamenii, tradiþia ºi istoria noastrã!

Dupã slujba de vecernie, sâmbãta trecutã, credincioºii ortodocºi s-au încolonat la Biserica Sfântul Nicolae din Petroºani ºi a plecat pe jos prin oraº. A fost ideea preoSperãm cã noi, cei tului Mihai Munteanu, care dorim sã dãruim care a gândit o astfel de României tot ce avem manifestare religioasã mai scump, „aurul pentru prima datã la negru” al Carpaþilor ºi Petroºani. dorinþa noastrã de a Un sobor de preoþi munci ºi de a fi de folos au oficiat acest ritual ºi þãrii, mai avem un loc credincioºii adunaþi în sub soare ºi mai putem urma lor au ascultat trage nãdejde cã nici slujbe religioase la România ºi nici Europa fiecare bisericã ce le-a nu au uitat cã ne sunt ieºit în cale. A fost un încã datoare. ritual la care oamenii au participat cu bucurie ºi pentru prima datã s-au rugat de Rusalii la Ing. Tiberiu Iacob Ridzi mai multe lãcaºe de Primarul cult. La eveniment au municipiului fost prezenþi toþi preoþii Petroºani

Noroc bun!

ortodocºi din Petroºani, dar ºi un reprezentant al Episcopiei din Deva. „Este o zi importantã ºi aceastã procesiune, care are loc ºi în alte oraºe din þarã, ne face mai buni. Trebuie sã credem în Dumnezeu ca sã fie bine”, a spus unul dintre credincioºii care au urmat procesiunea. În credinþa ortodoxã, Rusaliile au o însemnã-

tate mare, deoarece în urma cuvântãrii Sfântului Apostol Petru, în acestã zi, s-au convertit la creºtinism 3.000 de oameni, care au alcãtuit astfel prima Bisericã creºtinã. De aceea, Sãrbãtoarea Pogorârii Sfântului Duh este socotitã Ziua Întemeierii Bisericii Creºtine.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

R

omânia este datoare Vãii Jiului ºi oamenilor acesteia! Poate cã, la prima vedere, cuvintele acestea par desprinse dintr-un slogan. Privind însã în profunzime, de-a lungul istoriei ultimului secol ºi jumãtate, orice om de bunã credinþã poate constata adevãrul din spatele acestei afirmaþii. În primul rând, istoria stã mãrturie a faptului cã, din 1840 încoace, de când fraþii Maderspach deschideau primele mine de cãrbune de la Petroºani, Vulcan ºi Petrila, Valea Jiului a jucat, cu cinste, un rol însemnat în economia Europei Centrale, devenind un motor de dezvoltare al industriei din fostul Imperiu AustroUngar ºi, mai apoi, din România Mare. Tot istoria stã mãrturie a faptului cã, în cel de-al doilea Rãzboi Mondial, dupã bombardamentele câmpurilor petroliere de la Ploieºti, Câmpina ºi Severin, cãrbunele Vãii Jiului a fost cel care a pus umãrul la salvarea þãrii de la dezastru, punând în miºcare locomotivele cu abur care au preluat întregul transport civil ºi militar din þarã. În fine, dupã rãzboi, în anii grei ai reconstrucþiei þãrii, tot minerii au fost cei care au înþeles adevãrul din spatele sloganului comunist „Þãrii cât mai mult cãrbune!” ºi au pus, prin munca lor în minã, dar ºi ca voluntari pe

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 iunie 2015

Respectul pentru mineri ºi salvarea mineritului reprezintã o datorie de onoare a României faþã de Valea Jiului ºantierele patriei, bazele dezvoltãrii industriale a României fiind, totodatã, pânã la apariþia centralei hidroelectrice de la Porþile de Fier ºi a centralei atomoelectrice de la Cernavodã, principalii producãtori de energie ai þãrii.

Deschiderea minelor de cãrbuni care a transformat, în prima jumãtate a secolului al XIXlea, Valea Jiului într-un adevãrat El Dorado european, a adus aici oameni de diferite naþionalitãþi (germani, unguri, austrieci, italieni, polonezi, cehi, slovaci, sârbi, croaþi, etc.). Mai apoi, în anii industrializãrii comuniste (1960-1980), aici au fost aduºi zeci de mii de oameni din Moldova, din Muntenia, din Banat, din Maramureº ºi chiar din Dobrogea. Tot acest conglomerat social a fãcut cã Valea Jiului sã devinã un veritabil creuzet social, cu oameni de toate naþiile, de toate etniile, cu valori ºi tradiþii diferite, cu religii diferite, dar care au avut mereu în comun solidaritatea umanã, cinstea ºi respectul pentru muncã ºi familie. Niciodatã, în istoria ultimului secol ºi jumãtate, Valea Jiului nu s-a confruntat cu conflicte interetnice sau religioase.

Asta pentru cã minerii, oameni pentru care viaþa are conotaþii mai adânci decât pentru mulþi alþii, au ºtiut sã trãiascã împreunã, sã munceascã ºi sã se respecte, convinºi de

faptul cã acolo, în minã, viaþa fiecãrui om depinde, deseori, doar de ortacul sãu.

Dincolo de spiritul lor de echipã, de dragostea faþã de familie ºi respectul faþã de comunitatea din care fac parte, minerii au avut dintotdeauna, un crez cu valenþe de ideal naþional. Crezul lor, care rãzbate încã ºi la minerii zilelor noastre, era întotdeauna acela cã munca lor este importantã pentru þarã, cã ei sunt datori sã munceascã în primul rând pentru România ºi, mai apoi, pentru familiile lor. Din pãcate, în vâltoarea politicã de dupã 1989, minerii au fost manipulaþi ºi folosiþi în nefericitele mineriade. Sunt evenimente care ne fac încã sã plecãm capul în jos, chiar dacã ºtim cã, în realitate, minerii simpli s-au angrenat în aceste miºcãri sociale doar cu sentimentul cã salveazã þara de la dezastru. Cei care i-au manipulat în acei ani de tristã amintire sunt ºi cei care, mai apoi, i-au abandonat pe mineri ºi au abandonat Valea Jiului. Astãzi, ne strãduim încã sã explicãm României, Europei ºi întregii lumi cã minerii din Valea Jiului nu sunt niºte sãlbatici. Noi ºtim cã aceºti oameni nu au fost nicicând duºmanii poporului român. În simplitatea lor, minerii nu vor altceva decât o þarã în care munca sã fie

respectatã, o þarã în care ei sã munceascã cu cinste ºi sã-ºi creascã, în mod onorabil, copiii. Dincolo de mineriade, minerii sunt oameni care au intervenit ºi atunci când România era sub dãrâmãturile marelui cutremur din martie 1977; sunt ºi cei care au renunþat la hrana cuvenitã lor, pentru a veni în sprijinul sinistraþilor de la inundaþiile recente din Moldova, Oltenia ºi Banat; ºi cei care au pus umãrul la reconstrucþia României dupã Rãzboi ºi pânã astãzi, lucrând voluntar la construcþia de ºcoli ºi spitale, uzine ºi drumuri, tunele ºi hidrocentrale.

Niciodatã, minerilor Vãii Jiului nu le-a lipsit curajul. Sã ne aducem aminte cã minerii Vãii Jiului au fost primii care au atras atenþia asupra efectelor nefaste în plan social ale crizei din 1929, chiar dacã unii dintre ei au plãtit pentru asta cu viaþa. Sã ne aducem aminte cã minerii Vãii Jiului au fost primii care s-au ridicat împotriva regimului comunist în 1977, chiar dacã mulþi dintre ei au plãtit pentru asta cu anularea dreptului lor la libertate. De fiecare datã, curajul lor a fost mânat din solidaritate ºi de crezul cã fac dreptate celor mulþi.

Pentru toate aceste lucruri, la care se mai pot adãuga încã multe altele, cred cu tãrie cã România este datoare minerilor ºi este datoare Vãii Jiului. În schimb, ne aflãm astãzi în situaþia nedreaptã de a fi blamaþi, atât ca mineri, cât ºi ca regiune.

România ºi Europa par cã nu mai vor sã audã de noi. E nedrept ce se întâmplã cu o regiune încã bogatã, în care resursele minerale ºi resursele noastre umane sunt de cea mai bunã calitate. Valea Jiului are nevoie acum, mai mult

Similar, energia hidro, „vedeta” energeticii româneºti din prezent, implicã costuri mult mai mari de construcþie decât cheltuielile necesare, pentru modernizarea sistemului termoenergetic deja existent. Pe de altã parte, la fel ca ºi producþia de energie în centrale eoliene sau fotovoltaice, ºi industria hidroenergeticã este dependentã de capriciile naturii ºi de tot mai instabilul buletin meteo;

ca niciodatã, de solidaritatea celor care, de-a lungul istoriei, s-au bucurat de muncã ºi respectul minerilor, de solidaritatea României ºi a Europei, chemate acum sã întoarcã solidaritatea pe care le-a acordat-o în timp, de nenumãrate ori, Valea Jiului.

Auzim astãzi tot felul de declaraþii, de analize ºi de statistici având ca subiect rentabilitatea sistemului termoenergetic.

Mulþi spun cã minele trebuie închise, cã termocentralele trebuie demolate, cã „aurul negru” trebuie sã rãmânã, pe veci, în adâncul pãmântului. Noi, cei din Valea Jiului, credem însã cã lucrurile trebuiesc privite mai puþin statistic ºi mai mult cu simþul raþiunii ºi al realitãþilor care ne înconjoarã. Noi credem cã România are nevoie de cãrbune ºi de energie în sistem termo ºi avem argumente solide care sã ne susþinã. Iatã doar câteva dintre cele mai importante: Valea Jiului are rezerve descoperite pentru încã cel puþin 150 de ani; Energia produsã în termocentrale este cea mai

predictibilã ºi cea mai sigurã formã de energie, chiar dacã în mod artificial este astãzi cea mai scumpã. Chiar ºi aºa, nu trebuie sã uitãm cã lucrurile bune ºi de valoare nu pot fi, în nici un caz, ieftine; Contextul politic internaþional ne cere sã fim atenþi la resursele noastre energetice, mai ales la cele sigure (cum este cãrbunele) care trebuiesc dezvoltate, nu închise.

Situaþia din Ucraina ne aratã cã rãzboiul este la doar 300 de kilometri de graniþele României, iar istoria ultimei conflagraþii mondiale a demonstrat cã þara a putut fi salvatã cu ajutorul cãrbunelui din Valea Jiului; Situaþia tragicã generatã de explozia generatorului nuclear din Japonia ne aratã, la rândul ei, cât de periculoasã este aceastã tehnologie modernã de producþie energeticã. Am vãzut cu toþii cât de incontrolabilã ºi nesigurã poate fi o centralã atomoelectricã ºi ce consecinþe nefaste poate avea asupra mediului, aºa cum ºtim cu toþii ce costuri uriaºe implicã ºi construcþia unui astfel de generator;

Iatã doar câteva argumente în favoarea mineritului ºi a Vãii Jiului, pe care orice Guvern responsabil trebuie sã le aibã în vedere, pe care orice ministru care nu se lasã pãcãlit de o fotografie de moment a economiei locale ºi globale, dar care pune mai presus de orice interesul naþional, trebuie sã le ia în calcul atunci când este pus în faþa unei decizii cu privire la viitorul industriei miniere din cel mai mare (încã!) bazin carbonifer al României. Acestor decidenþi le atrag atenþia cã e foarte uºor sã închizi o industrie precum mineritul, dar este infinit mai greu, la nevoie, sã redeschizi aceastã activitate de interes strategic naþional.

înregistreze cele mai mari profituri din economia româneascã. Este cât se poate de evident cã aici este vorba despre o problemã de sistem ºi de legislaþie, chestiuni care stau în puterea Parlamentului ºi Guvernului pentru a fi rezolvate, fãrã a încãlca nici o normã europeanã în materie. De altfel, însãºi construcþia europeanã este una în care majoritatea decide, dar în care minoritãþile (inclusiv cele profesionale) au un cuvânt greu de spus ºi, dacã aduc în atenþia factorilor decidenþi argumente ºi interese socio-economice reale, sunt întotdeauna luate în seamã. Dacã Polonia ºi Germania au gãsit soluþii, tot aºa trebuie sã le gãsim ºi noi. Trebuie doar sã avem consecvenþã, voinþã ºi diplomaþie. Nu pot sã cred cã, dacã Germania plãteºte aproape un miliard de euro anual pentru subvenþionarea extracþiei de cãrbune din minele sale, România nu-ºi poate asuma o subvenþie de 60 de milioane de euro anual pentru mineritul din Valea Jiului.

În ciuda problemelor de moment, ºtiu cã soluþii pentru viitorul mineritului în Valea Jiului existã!

Au existat dintotdeauna.

Trebuie doar sã existe minte, voinþã ºi decizie pentru a le aplica.

Dincolo de aceastã soluþie, mai existã însã ºi altele. O soluþie pe care o vãd foarte mulþi specialiºti, pe care o susþin ºi eu ºi care s-a dovedit a fi viabilã în toatã Europa, este cea a producþiei mixului de energie. Oportunitatea înfiinþãrii unor complexe energetice în care sã se regãseascã, laolaltã, producãtori de energie în sistem termo, hidro, nuclear, eolian ºi fotovoltaic, este indiscutabil mai bunã decât soluþia închiderii minelor.

Se vorbeºte astãzi despre o lipsã de rentabilitate a producãtorilor termoenergetici. Cred cã este vorba despre o tezã falsã. Este de neacceptat ca, pe acest lanþ al producþiei, transportului ºi distribuþiei de energie, producãtorul (minele ºi termocentralele) sã fie falimentar, iar pe segmentul de transport ºi distribuþie sã se

Am lansat toate aceste consideraþii nu doar pentru cã mã simt responsabil, ca primar, de viitorul unei comunitãþi care s-a dezvoltat ºi care trãieºte datoritã mineritului, ci pentru cã eu însumi port în suflet mândria de a fi miner. Am lucrat 6 ani în minã ºi am pretenþia cã nu vorbesc în necunoºtinþã de cauzã despre acest subiect. Am

lucrat, în abataje, 4 ani ca electrician de minã ºi alþi 2 ani am fost inginer la minã. ªtiu ce înseamnã munca de miner, ºtiu care sunt sacrificiile pe care zi de zi ºi le asumã aceºti oameni bravi asupra cãrora planeazã, în fiecare zi, spectrul sumbru al morþii. Aºa cum ºtiu ºi cã, în ciuda faptului cã „afarã, în lumina sa/ Pãmântul þine-o lume rea” (cum spune o strofã din Imnul Minerilor), minerii de azi, la fel ca ºi cei de ieri, nu au alt gând decât acela de a câºtiga o bucatã cinstitã de pâine pentru ei ºi familiile lor, cu conºtiinþa cã munca lor este una importantã pentru þarã.

Prima procesiune de Rusalii

P

ogorârea Sfântului Duh a fost sãrbãtoritã pentru prima datã într-un mod inedit la Petroºani. A fost prima procesiune Iatã de ce, astãzi, le cer celor care au în mâini religioasã de Rusalii la care au soarta mineritului ºi, o luat parte datã cu ea, soarta Vãii credincioºii.

Jiului, sã nu uite cã România încã este datoare acestor oameni ºi acestei regiuni.

Nu închideþi mineritul!

Nu închideþi Valea Jiului!

Nu abandonaþi oamenii, tradiþia ºi istoria noastrã!

Dupã slujba de vecernie, sâmbãta trecutã, credincioºii ortodocºi s-au încolonat la Biserica Sfântul Nicolae din Petroºani ºi a plecat pe jos prin oraº. A fost ideea preoSperãm cã noi, cei tului Mihai Munteanu, care dorim sã dãruim care a gândit o astfel de României tot ce avem manifestare religioasã mai scump, „aurul pentru prima datã la negru” al Carpaþilor ºi Petroºani. dorinþa noastrã de a Un sobor de preoþi munci ºi de a fi de folos au oficiat acest ritual ºi þãrii, mai avem un loc credincioºii adunaþi în sub soare ºi mai putem urma lor au ascultat trage nãdejde cã nici slujbe religioase la România ºi nici Europa fiecare bisericã ce le-a nu au uitat cã ne sunt ieºit în cale. A fost un încã datoare. ritual la care oamenii au participat cu bucurie ºi pentru prima datã s-au rugat de Rusalii la Ing. Tiberiu Iacob Ridzi mai multe lãcaºe de Primarul cult. La eveniment au municipiului fost prezenþi toþi preoþii Petroºani

Noroc bun!

ortodocºi din Petroºani, dar ºi un reprezentant al Episcopiei din Deva. „Este o zi importantã ºi aceastã procesiune, care are loc ºi în alte oraºe din þarã, ne face mai buni. Trebuie sã credem în Dumnezeu ca sã fie bine”, a spus unul dintre credincioºii care au urmat procesiunea. În credinþa ortodoxã, Rusaliile au o însemnã-

tate mare, deoarece în urma cuvântãrii Sfântului Apostol Petru, în acestã zi, s-au convertit la creºtinism 3.000 de oameni, care au alcãtuit astfel prima Bisericã creºtinã. De aceea, Sãrbãtoarea Pogorârii Sfântului Duh este socotitã Ziua Întemeierii Bisericii Creºtine.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 iunie 2015

Universitatea Petroºani, reacreditatã

U

niversitatea Petroºani, grad de încredere ridicat. Instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului a primit vizita inspectorilor de la Agenþia Românã de Asigurare a Calitãþii în Învãþãmântul Superior. În urma analizãrii documentelor, Universitatea din Petroºani a primit calificativul „grad de încredere ridicat”. ”În cadrul evaluãrii instituþionale a avut loc ºi întâlniri cu studenþii, întâlniri cu absolvenþii ºi întâlnire cu reprezentanþii Universitãþii din Petroºani. Peste tot ne-am bucurat de o prezenþã ridicatã ºi au înþeles importanþa evenimentului. Aceastã acreditare se face odatã la cinci ani. A fost acum cinci ani evaluatã Universitatea ºi anul acesta a fost deplasarea comisiei de evaluare.

Consiliul ARACIS a acordat calificativul de grad de încredere ridicat pe care l-am avut ºi înainte”, a declarat prof. univ. dr. ing. Aron Poantã, rectorul UPET Întregul mediu academic a contribuit la obþinerea acestui califica-

tiv. Nici studenþii ºi rezultatele lor nu au fost uitate.

“Obþinerea calificativului grad de încredere ridicat nu a fost o surprizã pentru noi, ne aºteptam la menþinerea acestui calificativ, a fost o reconfirmare a faptului cã Universitatea din Petroºani îºi desfãºoarã activitatea pentru a-ºi îndeplini misiunea de cercetare ºtiinþificã, civicã ºi culturalã cu respectarea standardelor de calitate. În aceastã perioadã, de la ultima evaluare am depus eforturi susþinute sã ne menþinem la standardele iniþiale ºi chiar sã le îmbunãtãþim. La obþinerea acestui calificativ a contribuit întreaga comunitate academicã,

toate cadrele didactice porin activitãþile desfãºurate, structurile de conducere din universitate, aparatul administrativ care a asigura condiþii optime de desfãºurare a activitãþilor ºi studenþii care prin rezultatele obþinute ºi rpin participãri la simpozioane studenþeºti, la aactivitãþi culturale ºi sportive ºi au contribuit la obþinerea acestui caliificativ”, a declarat Conf.univ.dr.ec. Ilie Rãscolean, preºedintele Senatului Universitãþii Petroºani.

Inspectorii ARACIS au luat în calcul ºi baza didacticã a instituþiei de învãþãmânt superior.

“Acest proces de evaluare este extrem de complex, se desfãºoarã

Concurs de metaloplastie

C

el puþin 13 judeþe ºi-au adjudecat la Petroºani titlul de cel mai bun lucrãtor în metal.

Cercul de metaloplastie al Clubului Copiilor organizeazã de 7 ani acest concurs naþional, iar copiii trimit lucrãrile lor.

Aºa s-a întâmplat ºi acum, iar de 1 iunie a fost momentul potrivit pentru vernisajul expoziþiei. Fiecare copil s-a mândrit cu lucrarea lui, spre bucuria pãrinþilor care au fost invitaþi în foaierul Teatrului Dramatic I. D Sîrbu sã vadã munca celor mici. „E Foarte frumos. Am lucrat cu unelte, nu prea ºtiu sã vã explic cum, dar mi-a ieºit o lumânare”, a spus un copil talentat, iar o altã fetiþã l-a completat: „Lucrarea mea

reprezintã o vazã cu flori de primãvarã. Mi-a fost cam greu.

Nu e foarte uºor, trebuie multã muncã, atenþie ºi trebuie sã avem foarte mare grijã. Mie mi-a luat douã ore jumate, trei, ca sã fac lucrarea”, a completat fetiþa. „Lucrarea mea este despre un melc care stã într-o poianã cu flori. Am lucrat la ea foarte multe ore ºi m-am chinuit la ea câteva sãptãmâni.

E greu la început puþin, pânã te obiºnuieºti, apoi e simplu”, ne-a lãmurit un alt copil.

Sunt mici, dar cu talentul lor au realizat lucrãri valoroase.

Mai mult, de la un an la altul gãsesc noi tehnici. Aºa au reuºit ºi acum, când una dintre fetiþe a încercat ceva nou, sã punã culoare ºi mai cã nimeni nu îi dãdea ºansa sã reuºeascã ceva mai mult, decât sã strice metalul. „În acest an, pot sã mã

odatã la cinci ani ºi are în vedere aprecierea capacitãþii instituþiei de a organiza programe de studii pe specializãri pe cele trei tipuri de studii, iar pe de altã parte urmãreºte modul în care aceste cerinþe de calitate se respectã la nivelul fiecãrui program de studii. Se evalueazã trei domenii principale, capacitatea instituþionalã, eficacitatea educaþionalã ºi managementul calitãþii. Capacitatea educaþionalã are în vedere structurile administrative ºi manageriale, existenþa

laud cã noutatea este aceastã lucrare, care spune foarte multe despre evoluþia elevilor mei ºi implicarea lor ºi dedicarea lor cãtre metaloplastie. Una dintre elevele mele care vine din primul an al meu la acest club, a vrut sã iasã din tiparele obiºnuite ºi a inventat aceastã lucrare, cu o patã de culoare. Dar au iniþial am certat-o, cã am zis cã tabla este scumpã, însã, invenþia ei ne încântã acum ºi considerãm tehnica inventatã de ea, cea mai bunã idee de pânã acum”, ne-a spus Mihaela ªtefania Cioc, profesoara care coordoneazã cercul de metaloplastie de la Clubul Copiilor din Petroºani.

De fapt lucrarea cu pricina nu are doar culoarea metalului, ci are chiar albastru, ori galben, realizate dupã o tehnicã ineditã, ce încã nu ne-a fost dezvãluitã, dar a cãrui secret poate fi aflat de orice copil ce va veni la Clubul Copiilor din Petroºani.

Din greºeli, cu multã muncã, perseverenþã ºi mult curaj copiii de la noi învaþã metaloplastie. În acest an au venit ºi copiii de la ªcoala nr 7 din Petroºani cu lucrãri ºi din alte 13 judeþe. Expoziþia va putea fi vizionatã în foaierul teatrului.

Diana MITRACHE

cartei universitare, regulamentele de funcþionare internã, a sistemului de acordare a burselor, existenþa comisiei de eticã ºi cele referitoare la baza materialã, aici unde universitatea noastrã stã foarte bine ºi am impresionat comisia de eticã”, a declarat Conf.univ.dr.ec.

Codruþa Dura.

Programele de studii incluse în monitorizarea ARACIS au fost Inginerie minierã, Calculatoare,

Afaceri pe butuci

C

omercianþii din sectorul de mãrfuri nealimentare din Piaþa Centralã Petroºani, se plâng cã magazinele de haine la mâna a doua le-au pus afacerile pe butuci.

La fel ºi cei din târgul sãptãmânal de la stadion, aceºtia fiind nemulþumiþi cã hainele vândute de cei din sectorul de vechituri se trec mai bine.

Piaþa Centralã din Petroºani în sectorul de haine ºi produse industriale este pustie, deºi era de aºteptat ca lumea sã dea nãvalã mai ales cã se încheie anul ºcolar ºi tinerii au diferite petreceri ori pentru cã a venit vara ºi trebuie schimbat garderoba. Spre

Electromecanicã, Energeticã industrialã, Maºini ºi Echipamente ºi Sociologie. Astfel de evaluãri se fac o datã la cinci ani. De aceastã datã, cei de la Universitate nu au mai fost nevoiþi sã scoatã din visterie undeva la peste 60 de mii de lei pentru acest proces de acreditare. Datoritã faptului cã sunt parte a unui proiect, costurile au fost suportate de Uniunea Europeanã.

Monika BACIU

deosebire de anii trecuþi când nu aveai loc sã arunci un ac din cauza numãrului mare de cumpãrãtori, în acest an, atmosfera din piaþã este una de liniºte. Lipsa banilor ºi magazinele de haine la mâna a doua taie elanul micilor afaceriºti, însã o altã cauzã le reduce din profit.

Controalele ANAF i-a fãcut pe cei mai mulþi sã-ºi „activeze” casele de marcat ºi la fiecare produs sã elibereze bon fiscal, lucru care în urmã cu câþiva ani nu se prea întâmpla. „Probabil cã, datoritã crizei ºi lipsei de bani, lumea nu îºi mai permite sã dea bani pe produse noi. Situaþia va fi ºi mai rea dupã cum se anunþã cã se întâmplã cu minerii”, spun vânzãtorii. Nici cei care vând legume, fructe, carne ori alte produse alimentare nu se pot lãuda. Un concurent redutabil pentru ei sunt marile magazine din Petroºani.

Maximilian GÂNJU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 iunie 2015

Bursele de studiu, numeroase la Lupeni

Deputatul Cristian Resmeriþã, alãturi de absolvenþii Liceului Tehnologic din Lupeni

a Liceul Tehnologic din L Lupeni s-a sãrbãtorit

la sfârºitul sãptãmânii trecute Ziua Absolventului, o zi specialã pentru toþi absolvenþii claselor a XII-a din localitate.

Tinerii absolvenþi au fost felicitaþi de directorul liceului, de diriginþi ºi, copleºiþi de emoþie ºi-au luat rãmas bun de la instituþia care timp de patru ani le-a adus satisfacþii ºi bucurii.

O zi cu o mare încãrcãturã emoþionalã,

C

onsilierii locali din municipiul Lupeni au aprobat acordarea a aproximativ 200 de burse ºcolare elevilor de la unitãþile de învãþãmânt din localitate. Cele mai multe burse sunt destinate elevilor cu rezultate bune la învãþãturã.

iar alãturi de cadre didactice ºi liceeni a fost invitat ºi deputatul Cristian Resmeriþã, fost elev al acestui liceu care a þinut sã-i felicite pe toþi absolvenþii.

“Pãrãsiþi acum bãncile ºcolii ºi pãºiþi încrezãtori spre viitor cu sufletele pline de vise ºi speranþe, având cu voi bagajul de cunoºtiinþe acumulat în timpul anilor de liceu.Vã doresc mult succes în tot ceea ce veþi face!”, le-a transmis Cristian Resmeriþã absolvenþilor de la Teoretic.

Marius MITRACHE

“Am aprobat, ºi mã bucur nespus cã reuºim sã facem acest lucru pentru copiii din oraºul nostru , acordarea unui numãr de 181 burse ºcolare”, spune Cristian Roºu, consilier local Lupeni.

Astfel, la nivelul Liceul Teoretic la care sunt arondate ºi douã ºcoli generale se vor acorda ºase burse de

Concurs internaþional la Lupeni

C

oncurs internaþional destinat copiilor, la Lupeni.

Administraþia localã de la Lupeni va fi coorganizator al unui concurs internaþional aflat la cea de-a noua ediþie.

Lupul de argint cu temã “Sã iubim ºi sã îngrijim natura” va avea loc la Lupeni în cursul acestei luni, iar pentru bunã desfãºurare a evenimentului Consiliul Local a alocat suma de 1000 de lei din bugetul local.

“Menþionez cã în ultimii ani, Consiliul Local Lupeni a fost un partener tradiþional la

desfãºurarea celor nouã ediþii ale concursului. Anul acesta tema concursului este “Sã iubim ºi sã îngrijim natura” ºi se va desfãºura la galeria de artã Iosif Tellmann cu participarea multor copii din oraºul Lupeni cât ºi din þarã ºi strãinãtate. Suma este necesarã pentru dipplome, afiºe, pre-

mii ºi expedierea dimplomelor ºi premiilor celor din alte localitãþi”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre.

Concursul se adreseazã copiilor, fiind un concurs internaþional de desene, ºi este organizat de profesorul Bucur Simonel.

Monika BACIU

performanþã, 105 burse de merit, 20 de burse de studiu ºi 69 de burse sociale. În ceea ce priveºte Liceul Tehnologic Lupeni aici au fost aprobate un numãr de 12 burse ºcolare, 11 de merit ºi una socialã. Cuantumul burselor este de 100 de lei pe lunã pentru bursele de performanþã, 75 lei/ lunã pentru bursele de merit, pentru bursele de studiu s-a alocat 50 de lei lunar ºi tot 50 de lei pe lunã vor primi ºi elevii care au burse sociale.

Acestea s-au acordat în urma adreselor primite de la ºcoli ºi s-au respectat întocmai, nefiind tãiatã nicio bursã.

Monika BACIU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 iunie 2015

Henþ cu mâna

Câºtigã ºi te dãm afarã!

Tristã soartã pregãtitã de impostorul creºtinitãþii Gigi Becali lui Costel Gâlcã, cel care a pus pe masa latifundiarului din Pipera trei trofee într-un sezon. Modul

josnic în care a procedat acest brânzar machedon mi-aduce aminte de un alt celebru patron, Alin Simota, care s-a debarasat de doi antrenori care lãsaserã

Jiul pe locul 1 la timpul respectiv, Daniel Gherasim ºi Gigi Mulþescu.

Sãpat, lucrat ºi umilit de clanul Reghecampf, torpilat de lacheii lui Becali, jefuit de cei mai buni jucãtori în iarnã, Costel Gâlcã cel taciturn a avut mereu

puterea sã strângã din dinþi, sã reziste uneori cu ciurucuri ºi improvizaþii, ºi sã-i umfle contul biºniþarului cu fricã de Dumnezeu (!?), Gigi Becali. Acum, acesta l-a aruncat ca pe un dop de bere, nici mãcar neuitându-se „sub capac” sã vadã

dacã e câºtigãtor.

Steaua lui Becali rãmâne în continuare o feudã-anexã la vila din Pipera, un domeniu pentru finii, nepoþii, hughenoþii, hotentoþii ºi idioþii care alcãtuiesc familia marelui tãmãduitor al creºtinitãþii.

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

Jiul, cu un portar de 13 ani!

z Criza de lot ºi absenþa a numeroºi jucãtori, a obligat echipa Jiul sã joace numai cu juniori la Aurul Certej, portarul Costache fiind nãscut în 2002! z Jiul a reuºit sã egaleze de douã ori, prin Stoicoiu ºi D. Ilie. z Minerul Uricani a avut o prestaþie bunã cu Dacia Orãºtie, scor Haþeganul Caia a reuºit 6-3 (autori Romanesc un hat-trick în meciul 3, Proteasa, Suvac cu Metalul Criºcior resp. Mihoreanu, ªimon, Predescu). z Vulcanul a pierdut cu 5-4 la Bãiþa deºi a condus la pauzã cu 2-1, pentru echipa lui Szoradi punctând I. Roºian (2), Sg. Maier, Ad. Miclãuº. z Hercules Lupeni a condus cu 1-0 la Geoagiu (gol D. Ursachi), dar în final s-a mulþumit cu un 1-1. z Retezatul Haþeg a învins cu 4-1 pe Metalul Criºcior (goluri Caia 3, D. Belei resp. Lupea). z Liderul Cetate Deva s-a distrat la Brad, scor 3-1, autorii golurilor victoriei fiind Sergiu Maier (CS Vulcan) Vajda, D. Suciu a marcat ºi în meciul ºi Lintaru. de la Bãiþa

Fotbal, Liga a II-a

Cu Voluntariul ºi Recaºul, înainte! z Punct final ºi cu experienþa din Liga a II-a, unde FC Voluntari (Seria 1) ºi ACS Recaº (Poli) Timiºoara au promovat în primul eºalon. z Voluntariul a încheiat pe prima poziþie cu un avans de 12 puncte, Recaºul (Poli) n-a avut nici ea emoþii, tot 12 puncte avans faþã de locul 2, Metalul Reºiþa.

z În eºalonul trei nu a retrogradat nimeni, datoritã retragerilor anterioare, dar încã nu se ºtie sigur care va fi configuraþia finalã a clasamentului play-out...

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Finito la comedia! z Mai-mai sã dea cu mucii-n fasole, pânã la urmã FCSB Steaua Bucureºti-Pipera a câºtigat ºi cel de-al treilea campionat consecutiv, dupã un jenant 0-0 la CSMS Iaºi. z Steaua a câºtigat ºi cu ajutorul neprecupeþit a celor de la ASA Tg. Mureº, care s-au predat acasã, 1-2 cu Oþelul Galaþi. z Ca la noi, la nimeni: din cauza încâlcelilor financiare, locul 3 (CFR Cluj) ºi locurile 5, 6, 7 (Craiova, Petrolul, Dinamo) nu au voie în cupele europene, în schimb merge locul 8 (FC Botoºani)!!! z Au retrogradat locurile 13-18, adicã ºase echipe, printre care douã foste campioane, Rapid Bucureºti ºi Oþelul Galaþi. z A fost cel mai comic campionat din ultimii 25 de ani, dovadã, aberaþiile semnalate mai sus. z Bine cã s-a terminat circul. La toamnã începe altul...