Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 887
Cronica Vãii Jiului Luni, 29 Iunie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Minerii sperã în minuni de la Bruxelles
M
inerii din Valea Jiului sunt aºteptaþi în aceste zile la Bruxelles ºi acolo sperã sã parafeze ideea desprinsã la întâlnirea de la Bucureºti. Practic, sindicaliºtii de la Muntele s-au resemnat cã minele intrã toate pe program de închidere ºi s-au desprins de termocentrale, dar vor ca acestea sã intre pe un program de închidere pânã în 2030. Sã mai dureze pânã se închid minele, mãcar câþiva ani. Asta sperã liderii ortacilor din Valea Jiului, care merg la Bruxelles. Acolo, alãturi de reprezentanþii altor þãri europene, sperã sã primeascã acceptul Comisiei Europene pentru continuarea activitãþii de extracþie, pentru atragerea de investiþii, aºa încât mineritul sã nu mai coboare pe panta pe care a pornit recent. „Sãptãmâna viitoare va avea loc la Bruxelles o întâlnire cu Consiliul Europei ºi vom avea mare sprijin, pe lângã alte þãri din UE, cum este Polonia, Spania, Cehia, care ºi ele solicitã prelungirea acestui program.
Dacã obþinem acest termen, pânã în 2030 se pot întâmpla multe lucruri, iar minele pot fi privatizate”, a spus Vasile Pãduraru, lider la Sindicatul Muntele EM Lonea. Pânã obþin, însã, sprijinul de la Comisia Europeanã, minerii lucreazã tot cu cârpeli. Practic, asta o recunosc ºi acum ortacii, care i-au cerut asta chiar ºi ministrului Gerea, adus de grabã de la Bucureºti, dar fãrã rezultate palpabile pânã acum. „Am primit, prin grija Guvernului României, un ajutor în douã tranºe. Urmeazã sã primim prima tranºã de ajutor, din care va beneficia ºi mineritul, ca sã plãtim furnizorii ºi toþi cei de care depindem sã continuãm în condiþii normale. În prezent suntem într-o stare criticã, abatajele sunt þinute cu grija minerilor, cu multe improvizaþii, este adevãrat ºi continuãm sã ne cumpãrãm ce putem...”, a recunoscut liderul minerilor din Lonea, care s-a ºi legat cu lanþuri de poarta minei, ca sã atragã atenþia cã minerii nu mai au cu ce sã lucreze sub pãmânt. Divizarea în douã a CEH se va întâmpla în urmãtoarele douã, poate chiar 3 luni, iar termocentralele se despart de minele din Valea Jiului. Minerii nu ºi-au dorit asta, dar acum agreazã ideea, doar cu condiþia ca mineritul sã poatã fi subvenþionat pânã la termenul din 2030. Diana MITRACHE
Firma fostului prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, cu sabia executãrii la gâtul CEH
U
na dintre firmele controlate de fostul prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, a câºtigat, pe bandã rulantã, acþiunile în instanþã îndreptate împotriva Complexului Energetic Hunedoara. >>> PAGINA A 6-A
Promovabilitate de 80% la Evaluarea Naþionalã
Cinci elevi de ZECE în judeþul Hunedoara
A
bsolvenþii claselor a VIII-a rãsuflã uºuraþi. Rezultatele evaluãrii naþionale au fost afiºate, iar promovabilitatea la nivelul judeþului Hunedoara este de peste 80%. Potrivit reprezentanþilor ISJ Hunedoara, anul acesta promovabilitatea este mult mai ridicatã având în vedere cã anul trecut, doar douã treimi dintre absolvenþii de clasa a VIII-a au promovat.
Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara au precizat cã 88 la sutã dintre absolvenþii de gimnaziu, înscriºi la examenele de Evaluare Naþionalã, au reuºit sã obþinã note peste 5 la Limba ºi Literatura Românã. La Limba maternã procentul de promovare este de 97 la sutã, iar la matematicã a fost de 72 la sutã.
Cinci absolvenþi de clasa a VIII-a au reuºit sã obþinã zece curat la cele douã probe. Niciunul dintre aceºtia nu este din Valea Jiului. Elevii care au reuºit sã obþinã nota zece
sunt Bogdan Andreea de la ªcoala Ovid Densuºianu din Haþeg, Muntean Maria Miruna ºi Rãducu Vlad Rareº ambii de la ªcoala Gimnazialã Sigismund Toduþã din Simeria, Voinia Claudia Maria de la Colegiul Naþional de Informaticã Traian Lalescu ºi Han Andreea Raluca de
la ªcoala Gimnazialã Dobra.
D
oi elevi din Valea Jiului, în topul judeþean Doi absolvenþi de ºcoalã gimnazialã din Valea Jiului sunt în top 10 la nivel judeþean. Ambii sunt elevi ai ªcolii Gimnaziale IG Duca din Petroºani. Aceºtia sunt Andreea Elena Peterffy, care s-a clasat pe locul 8 în judeþ, cu o medie generalã de 9,92, respectiv Dragoº Petrescu, clasat al zecelea în judeþ, cu o medie generalã de 9,90. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 iunie 2015
Primãria Aninoasa vrea bani europeni
S
-au sãturat sã stea cu mâna întinsã la Guvern, mai ales cã au fost ajutaþi sã scape de povara insolvenþei ºi din acest motiv au drept þintã fondurile europene.
Edilii din localitatea Aninoasa vor sã deruleze mai multe investiþii în localitate, iar finanþarea lor se poate face cu fonduri europene. Primarul localitãþii, Nicolae Dunca, spune cã-ºi pune mari speranþe în banii europeni, dar pentru a-i atrage are nevoie de proiecte întocmite foarte. Astfel, administraþia din Aninoasa vrea sã profite de vizita în judeþul Hunedoara a ministrului Fondurilor Europene, Marius
Nica. „Vineri ar trebui sã vinã la Aninoasa ºi domnul ministru al Fondurilor Europene. Are o vizitã în judeþul Hunedoara ºi întâlnirea cu noi primarii, cei din Valea Jiului, va avea loc la Aninoasa. Atunci o sã vedem cum putem prinde bani europeni pentru o serie de proiecte necesare localitãþii. Noi o sã-i prezentãm ministrului ce am vrea sã facem ºi sã vedem ce ne spune ºi dânsul, care-s posibilitãþile ºi ºansele de finanþare. Este obligatoriu
sã atragem fonduri europene, nu poþi sã aºtepþi sã primeºti numai de la Guvern”, a declarat primarul oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca. Edilii au o serie de „schiþe” pe care le vor transformate în proiecte, iar unul dintre ele ar putea fi ºi blocul în care sã fie mutate familiile din colonia de la Iscroni. „ªtim ce proiecte am putea face, însã nu prea avem experienþã ºi este nevoie sã ca proiectele sã fie foarte bine realizate. Noi nu am putut atrage fonduri europene din cauza insolvenþei, nu aveam banii necesari pentru a ne asigura contribuþia la proiecte ºi am pierdut. Acum vrem sã recuperãm”, mai spune primarul localitãþii. Ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, ar urma sã ajungã în judeþul Hunedoara în data de 3 iulie, având stabilite cu factorii locali mai multe întâlniri la Aninoasa ºi Deva. Maximilian GÂNJU
Taxe suplimentare pentru pescuit sportiv
P
asionaþii de pescuit sportiv care nu sunt membri ai AJVPS Hunedoara, însã au carnet de membru la o altã asociaþie ºi au achitat contravaloarea taxei de pescuit stabilitã de ANPA, vor trebui sã achite, dacã vor sã pescuiascã pe Mureº, o taxã suplimentarã. La fel ºi cei care sunt membri ai AJVPS dar pescuiesc pe luciu de apã aflatã în subordinea celorlalte asociaþii. Astfel, pentru segmentele de apã aflate gestionate de AJVPS Hunedoara, pescarii achitã o taxã de 5 lei pentru o zi, 10 lei pentru o lunã sau 20 de lei pentru tot anul. Banii se încaseazã la faþa locului
Nedeia Vulcãneanã, kilometrul ZERO al distracþiei
M
unicipiul Vulcan, kilometrul ZERO al distracþiei în Valea Jiului. La sfârºitul sãptãmânii trecute, municipiul Vulcan a fost în sãrbãtoare. Primãria municipiului Vulcan ºi Consiliul Local Vulcan au organizat cea de-a 43-a ediþie a Nedeii Vulcãnene. Acest eveniment a adunat laolaltã mii de persoane din întreaga Valea a Jiului care au ales sã petreacã câteva zile de distracþie în municipiul Vulcan. Concursuri de ºah, campionate de fotbal, dar ºi multe alte acþiuni au fost organizate în cadrul Nedeii Vulcãnene. “Este una dintre cele mai
vechi manifestãri culturale din Valea Jiului care neîntrerupt din 1972 se petrece aici la Vulcan, a fost îmbogãþitã cu activitãþi sportive ºi este un moment extraordinar”, a declarat Gheorghe Ile primarul municipiului Vulcan. Reprezentanþii administraþiei locale nu au uitat nici de cuplurile de aur. 35 de familii care anul acesta au aniversat 50 de ani de cãsnicie au fost premiate într-un cadru festiv de autoritãþi. “În cadrul Nedeii Vulcãnene Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Vulcan au organizat mai multe activitãþi. Suntem la momentul cel mai important când îi felicitãm pe cei care au reuºit sã se împace 50 de ani într-o familie, cu
bune, cu rele, au trecut aceºti 50 de ani ºi astãzi îi sãrbãtorim la nunta de aur pe care consiliul local o organizeazã cu o masã festivã ºi cu uhn mic cadou cum era înainte, nu acum cîând se dau maºini. Înainte se dãdeau maºini de tocat nuci ºi aºa mai departe, furculiþe, cuþite, farfurii, tot ce trebuia într-o gospodãrie. Astãzi lucrurile s-au schimbat trebuie date cadou
maºini cu fast ºi mulþi nuntaºi. Noi am fost mulþumniþi cu sãrãcia pe care am avut-o ºi îi vedeþi cu bucurie sã fie aici toþi sã se vadã între ei. Vom face un dans, jocul miresei pe care îl vom face cu fiecvare mireasã”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan De departe cel mai aºteptat moment al
de cãtre comisiile de control doar pe bazã de chitanþã. Aceleaºi taxe trebuie plãtite ºi de cãtre membrii AJVPS Hunedoara când pescuiesc pe alte segmente de apã din judeþ ce nu sunt în portofoliul asociaþiei la care au permis. Aceste taxe sunt suplimentare faþã de cotizaþia de membru ºi taxa ANPA. De menþionat cã în judeþul Hunedoara numãrul pescarilor este unul semnificativ, câteva mii fiind înregistraþi doar în zona Vãii Jiului. M. GÂNJU Nedeii Vulcãnene a fost seara de sâmbãtã când pe scena din localitate au urcat trupe de muzicã uºoarã cosacrate. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Politic 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 29 iunie 2015
De ce tace Preºedintele Klaus Iohannis în cazul Monicãi Iacob-Ridzi?
Î
n timp ce Monica Iacob – Ridzi se topeºte pe picioare în puºcãrie ºi fiecare zi este o nouã luptã pentru viaþã, Preºedintele României, Klaus Iohannis, tace. ªeful statului nu a dat încã niciun rãspuns la cererea de graþiere a fostului ministru al Tineretului ºi Sportului. În luna martie, sute de enoriaºi din Petroºani au semnat o petiþie prin care cereau graþierea fostului ministru al Tineretului ºi Sportului, Monica Iacob – Ridzi. Un demers menit sã-l determine pe Preºedintele României, Klaus Iohannis, sã o elibereze din închisoare pe aceasta. De asemenea, prin intermediul soþului sãu, Monica Iacob - Ridzi a depus ºi o cerere de graþiere. Un demers dublat de apelurile lansate în spaþiul public de diverse personalitãþi, care au aflat de cumplitele afecþiuni care îi macinã sãnãtatea Monicãi Ridzi. Unul dintre ei este poetul Mircea Cipariu, cel care a fost în juriul concursului naþional de creaþie literarã intitulat “Poezie de puºcãrie”, organizat de ANP, unde fostul demnitar a câºtigat premiul al II-lea. Imediat dupã concursul de poezie, Dan Mircea Cipariu a
scris cã: “M-a impresionat teribil Monica Iacob Ridzi (premiul II, la poezie), cu proteze la picioare ºi o privire care cutreiera parcã o altã lume. Sper ca preºedintele Johannis sã rãspundã favorabil cererii ei de graþiere. Umanitatea e tot ceea ce pare cã ne-a mai rãmas…”. De asmenea, cunoscutul om de televiziune Radu Moraru a lansat pe blogul sãu un apel intitulat “Domnule Preºedinte, iertaþi-o pe Monica!”. “Nu suntem animale, nu suntem rãzbunãtori, nu suntem nici perfecþi dar avem un suflet bun ºi în preajma Marilor Sãrbãtori ne înmuiem ºi iertãm. Rar mi-a fost dat sã întîlnesc o asemenea dramã în anii de când fac presã. Nu cred cã minte, scrisoarea ei îmi pare cã þâºneste din rãnile unei mame care ºtie cã nu mai are mult. E cumplit sã nu îþi þii bebeluºul în braþe când ºtii cã e bolnav ºi cînd ºtii cã zilele tale sunt
firave ºi pe terminate. E o tragedie sã te vadã copiii printr-un geam, fãrã sã te poatã strânge în braþe. Ce vinã au cei doi prunci cã mama lor a primit o pedeapsã mult prea mare?! 5 ani e mult pentru o mamã foarte bolnavã, ruptã de copilaºii ei. Mã mir cã mai e în viaþã, fiindcã doar acest gând, cã nu eºti lângã copiii tãi suferinzi, te poate omorî! Justiþia a decis la rece, e oarbã, dar noi românii trebuie sã rãmînem oameni, cu sentimente, emoþii ºi înþelegere. 5 ani e mult, prejudiciul Statului fiind deja recuperat. Monica nu e mama Corupþiei, nici pe departe, e o biatã mamã amãrâtã care a greºit faþã de noi toþi, atunci cînd s-a vãzut în fruntea
“Viitorul Vãii Jiului îl vãd sumbru” iitorul nu sunã bine în Valea Jiului. Majoritatea locuitorilor din Valea Jiului ºi-au pierdut speranþa în ceea ce priveºte viitorul acestei zone. Date fiind problemele sociale ºi economice din ce în ce mai multe voci susþin cã aici lumina se va stinge în cel mult doi ani. Costel Avram, preºedintele PNL
Petrila nu vede lumina de la capãtul tunelului. “Viitorul Vãii Jiului îl vãd sumbru. Dacã eram un om optimist în ceea ce priveºte Valea Jiului, la aceastã orã ºi pe mine mã face sã fiu sumbru pentru cã nu mai avem ce aºtepta, în condiþiile în care vedem cã nimic nu merge. La o analizã mineritul poate sã disparã dar ce punem în loc? Nu stricãm dar nu ne gândim ce punem în loc. Este foarte greu sã spui cuiva sã rãmânã în Valea Jiului,
în condiþiile în care nu ai niciun argument ca sã îi opreºti. Nu sunt un optimist în ceea ce priveºte viitorul Vãii
bucatelor politice. Cînd am aflat de dramele ei de acasã, eu am iertat-o pe loc... Domnule Preºedinte, va muri în puºcãrie dacã nu o iertaþi. Cu cine credeþi cã o putem înlocui sã aibã grijã de doi copii cu grave boli genetice, sã-i strângã la piept atunci cînd plâng de suferinþã?! Moartea ei în închisoare nu va ajuta România sã se facã bine, dar eliberarea ei va ajutã doi prunci sã sufere mai puþin. Iertaþi-o Domnule Preºedinte, în suflet! Restul þine de o simplã semnaturã… Haideþi sã o „condamnãm” la libertate în folosul comunitãþii! Vã promit cã îi voi acorda 2 ore pe sãptãmânã, pe NAªUL TV, sã le vorbeascã românilor despre greºelile ei, sã Jiului”, a declarat Costel Avram, preºedinte PNL Petrila. Ani la rând, edilii din Valea Jiului au încercat sã dezvolte turismul astfel încât aceastã ramurã sã devinã o alternativã la minerit. Încercãrile lor au eºuat pentru cã nici acum, la aproape patru ani de la începerea lucrãrilor de dezvoltare a domeniilor schiabile, acestea încã nu atrag suficient de mulþi turiºti ºi nici nu absorb forþa de muncã disponibilã în Valea Jiului. “Poate sã fie o bucãþicã foarte micã la aceastã alternativã, dar nu neapãrat turismul poate înghiþi o
decizie sau pentru a semna decretul de graþiere.
M
erge cu proteze la picioare
ªi, totuºi, Preºedintele tace. O tãcere dureroasã mai ales pentru Monica Iacob – Ridzi ºi familia ei, care numãrã cu amãrãciune zilele de chin petrecute dupã gratii. Nu puþini sunt cei care îºi pun întrebãri în legãturã cã inacþiunea lui Klaus Iohannis, care se întreabã de ce tace Preºedintele? O posibilã explicaþie ar putea fi legatã de procesul aflat pe rolul Tribunalului Ilfov, prin care fostul ministru a solicitat întreruperea pedepsei pe caz de boalã. În acest caz s-a dispus efectuarea unei expertize de cãtre IML care sã indice cât de bolnavã este Monica Iacob – Ridzi ºi, poate, tocmai acel raport de expertizã îl aºteaptã ºi Klaus Iohannis pentru a lua o
Monica Iacob Ridzi a fost condamnatã definitiv, în 16 februarie, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestãrile organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliþia Judeþeanã Cluj, fiind încarceratã la secþia exterioarã din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla. În data de 3 martie, a fost transferatã la Spitalul Penitenciar Jilava, la solicitarea sa ºi la recomandarea medicilor. Fostul demnitar a precizat cã suferã de 13 afecþiuni, printre care leuconeutropenie severã idiopaticã, trombofilie prin mutaþie homozigotã ºi heterozigotã, boala von Willebrand, tiroiditã cronicã, sindrom poliuropolidipsie, osteoporozã, gastritã, anemie feriptivã. Starea de sãnãtate a Moncãi Iacob – Ridzi se înrãutãþeºte dupã gratii pe zi ce trece. Aceasta este nevoitã acum sã poarte proteze la genunchi ca sã mai poatã merge, iar situaþia se poate oricând agrava. Car men COSMAN-PREDA
masã mare de oameni care vor fi disponibilizaþi în urma sistãrii activitãþii în minerit. Noi vorbim aici de activitatea din minerit care are 6000 de oameni dar colateral câþi trãiesc de pe urma mineritului ºi atunci putem spune cã Valea
Jiului se învârte în jurul mineritului”, a conchis sursa citatã. Dacã se poate pune ceva în locul mineritului sau nu vom vedea în anii ce urmeazã. Planuri existã la nivel local, însã este nevoie de sprijin guvernamental. Monika BACIU
K
Preºedintele PNL Petrila, Costel Avram:
V
lupte pentru un sistem sanitar care sã permitã tratamente corecte pentru toþi copiii României, oriunde ar locui. E suficient cât am pedepsit-o, e deja crud. Monica în libertate ne va face mai buni, cred în pocãinþa ei. Moartea Monicãi în închisoare ne va înrãi ºi mai mult! O societate care doar pedepseºte ºi nu are milã, nu iartã, devine toxicã! Dumnezeu sã vã dea gîndul cel bun!, a scris Radu Moraru.
laus Iohannis, fãrã reacþie
4 Actualitate
Chemaþi la consultãri pentru viitorul lor, locuitorii Petroºaniului au preferat poziþia victimei fãrã speranþã ”Sã lupþi pentru o idee, sã lupþi pentru un sentiment, pentru o patimã sau pentru o nebunie, dar sã crezi în ceva ºi sã lupþi, asta e viaþa. Cine nu simte nevoia unei lupte, nu trãieºte ci vegeteazã” – Panait Istrati
D
e sãptãmâna trecutã a demarat consultarea populaþiei municipiului Petroºani , respectiv simpli cetãþeni, organisme ºi organizaþii din diverse sfere de activitate, care sã vinã cu propuneri ºi idei ce pot fi valorificate în elaborarea unui plan de dezvoltare a municipiului pânã în anul 2020. Este o etapã importantã în elaborarea unor proiecte care sã fie cuprinse într-un plan de dezvoltare a Petroºaniului, cu finanþare internã ºi cu fonduri europene, plan adaptat nevoilor zonei ºi timpului prezent. ªi cine sã ºtie mai bine decât cei ce locuiesc în zonã, oameni de diverse profesii ºi specializãri, dar ºi cei ajunºi în pragul sãrãciei, cam ce s-ar putea face, ce ar dori sã se construiascã în zonã etc. Practic, oamenii sã-ºi exprime pãrerile, opiniile ºi sã facã propuneri. Consultarea se face pe zone, iar anunþurile cu întâlnirile pe zone ale municipiului au împâzit localitatea prin afiºe, prin publicarea pe site-ul primãriei Petroºani, pe reþele de socializare, au
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 iunie 2015
fost implicaþi consilierii locali care au avut ca sarcinã sã mobilizeze oamenii explicând ce ºi cum, dar rezultatul participãrii, pânã în prezent, este dezamãgitor. Deºi existã o jale generalã cã se va închide mineritul, cã sãrãcia se accentueazã, cã tinerii, chiar ºi cei mai puþin tineri, pleacã spre alte zãri pentru un trai decent, pentru o viaþã de calitate cel puþin medie, participarea la aceste întâlniri a fost extrem de slabã, propunerile, cu câteva excepþii, au fost o jelanie de cât de rãu ne este... Carmen Tarnovschi, în 18 ani de activitate, a devenit omul cu cea mai mare vechime ºi experienþã în regiune pe proiecte de afaceri ºi strategii locale ºi regionale de dezvoltare, specilaizatã în acest sens pe mai toate domeniile de activitate ºi care este un cunoscãtor temeinic al cerinþelor instituþiilor naþionale ºi internaþionale de finanþare pentru ca un proiect sau o strategie de dezvoltare sã convingã ºi care sã merite toþi banii. Directorul executiv al Centrului de Afaceri Petroºani, Carmen Tarnovschi, ºi-a notat tot ce au spus oamenii chemaþi la consultãri, a
încercat sã-i determine sã-ºi exprime opiniile, sã spunã cam care cred ei cã ar fi soluþiile la problemele ridicate chiar de ei etc.
”Am avut întâlniri pe zone, în Colonie, Bosnea ºi Petroºani Nord, urmând ca sãptãmâna viitoare sã continuãn cu Aeroportul ºi din nou cu zona centralã a Petroºaniului... Da, a fost o dezamãgire participarea la aceste consultãri mai ales a celor din Petroºani centru, deºi popularizarea întâlnirilor au fost intensã, încât am primit ºi critici pentru cã am fãcut afiºaj chiar ºi pe aleile care duc spre tomberoane, dar a fost eficientã pentru cã dacã ne-au criticat cã locul de afiºaj era inadecvat înseamnã cã au luat la cunoºtinþã de acþiune, deci scopul a fost atins... Este absolutã nevoie de aceste consultãri cu populaþia pentru a elabora strategia de dezvoltare a municipiului ºi s-au
implicat cei de la Primãrie, consilierii locali, am cerut ajutor ºi de la partide politice ºi simpatizanþii lor, dar ne aºteptam la altceva, la o mai largã participare. În Colonie au fost ceva mai multe persoane, Bosnea a participat cu vreo 69 de per-
soane ºi asta datoritã doamnei Lucia Muntean, care are prizã la oameni, dar zona de centru a Petroºaniului a avut, spre marea mea dezamãgire, o foarte slabã participare. Ce ar fi avut de pierdut dacã veneau mãcar sã vadã despre ce este vorba, sã-ºi spunã o idee, o opinie? În general oamenii au venit cu chestiuni care þin de gospodãrirea localitãþii, cu probleme de asfaltare, de iluminat, canalizare, chestiuni sociale, cu înfiinþarea unei grãdiniþe speciale în Bosnea etc. le-am notat pe toate... Sigur cã mai avem
proiecte nerealizate, parte din ce au spus oamenii le-am avut în vedere, apoi avem informaþii oficiale de la instituþiile cu care colaborãm pe care le vom folosi. ªtiu cã se poate, ºi vã pot da exemplu - prima strategie, cea fãcutã împreunã cu Banca
Mondialã, care a fost un succes, zic eu, pentru cã 80 la sutã s-a realizat, iar în cauzã au fost vreo 69 de localitãþi. Este adevãrat cã implicarea a fost mult mai mare, a mai multor factori. Dar se poate! Acum timpul este foarte scurt pentru cã acest plan de dezvoltare cuprinde perioada 20142020, iar la Bruxelles, de 2-3 zile s-a aprobat forumul. Sigur cã mai dureazã procedurile ºi regulamentele, dar în acest timp trebuie sã vedem unde ne potrivim ca proiect. Eu voi face dupã aceste consultãri o scrisoare-raport cãtre
Primãria Petroºani, apoi se va discuta cu factorii de decizie – primar ºi consilieri, iar draftul discuþiilor va fi prezentat publicului la Casa de Culturã, dupã care se poate adopta o Hotãrâre de consiliu local. Sigur, toate astea dureazã, de aceea nu este timp de pierdut. Dacã nu ne încadrãm exact pe regulamentul nou, vom veni la momentul finalizãrii doar cu revizuiri, dacã se impun. Repet, idei de proiecte sunt, iar cât priveºte turismul la un nivel care sã conteze cu adevãrat este nevoie ca administraþiile locale din Valea Jiului sã se unescã în acelaºi scop. ªi mai este un lucru important: gara Petroºani! Trebuie doar mobilizare ºi implicare” – a declarat Carmen Tarnovschi, director executiv, Centrul de Afaceri Petroºani. Faptul cã cetãþenii preferã sã se lamenteze, sã se victimizeze ºi sã înjure autoritãþi, iar atunci cât sunt chemaþi sã se implice în gãsirea ºi demararea unor soluþii îºi gãseºte scuza comoditãþii sale: ”ºi aºa nu se rezolvã nimic”, va omorî cu adevãrat Valea. Nimeni nu va veni sã cearã în locul lor, sã le gãseascã soluþii ºi apoi... sã le ºi bage în traistã. Ileana FIRÞULESCU
Final de stagiune la Petroºani
D
upã 24 de premiere ºi sãli arhipline, aplauze ºi felicitãri, actorii de la Petroºani au închis sâmbãtã stagiunea, cu ultima premierã. Comedia „Încurcã lume” a fost ca o trimitere în vacanþã, cu zâmbete ºi fãrã niciun cusur. La final, aplauzele i-au rãsplãtit pe actori, iar managerul instituþiei, Nicoleta Bolcã le-a mulþumit, în egalã mãsurã, actorilor, spectatorilor ºi tuturor celor ce i-au susþinut în aceastã activitate. Duminicã, însã, s-a jucat ultima piesã pentru copii „Muck cel Mic”. Actorii Teatrului I.D. Sîrbu ne-au fãcut sâmbãtã sã râdem ºi sã îi aplaudãm aºa cum am fãcut toatã stagiunea, pe care acum, au încheiat-o cu succes. Amelia Toaxen, Radu Tudosie, Mihai Alexandru, Corina Viºinescu ºi Radu Fîrte, coordonaþi de regizorul Andrei Mihalache, ne-au purtat în lumea inexistentã a lui Bungrãzescu – un personaj fictiv ce a stârnit aplauzele ºi zâmbetele tururor. „Dupã o stagiune încãrcatã, cu multe premiere ºi multe succese, domniºoara Nicoleta Bolcã s-a gândit sã oferim publicului douã ore de râs. E o comedie bulevardierã, cu multe încurcãturi, cu multe quid-pro-quo-uri, e o comedie de public ºi vreau sã le mulþumesc celor 5 tineri foarte harnici, care s-au încumetat sã facã aceastã ultimã piesã a stagiunii”, a precizat regizorul
Toma Coconea e pregãtit pentru Red Bull X Alps
Î
n mai puþin de o sãptãmânã, parapantistul hunedorean va lua startul în competiþia exclusivistã ce are loc în Alpi, iar Tomi are ca obiectiv prima medalie de aur. Sportivul din Petroºani se bate ºi pentru un avantaj substanþial oferit de organizatorii cursei. Dublu medaliat cu argint în competiþia care adunã laolaltã 33 dintre cei mai buni practicanþi de parapantã ºi cãþãrare montanã, întrecere derulatã o datã la doi ani, Toma Coconea vrea ca la ediþia care va avea startul duminicã, sã aducã prima medalie de aur pentru România. ªi-a fãcut temele încã de la finele lunii mai, para-
pantistul din Petroºani analizând în Alpi toate traseele atât de „picior” cât ºi parapantã care l-ar putea scoate campion. Ca un element de noutate, înainte cu trei zile de startul oficial al Red Bull X Alps, are loc prologul competiþiei. Mai exact, pe 2 iulie, concurenþii iau parte la o “bãtãlie” de hike & fly în regiunea Salzburg, Austria.
Primii trei sportivi primesc un Led Lenser Nightpass în plus ºi un avantaj de cinci minute la startul cursei principale, pe 5 iulie. „Red Bull X- Apls” presupune traversarea Alpilor în zbor cu parapanta sau pe jos, adicã peste 1000 de kilometri de traseu montan prin cinci þãri europene. La ultima ediþie, Toma Coconea a parcurs pe jos câte 115km zilnic ºi s-a clasat în „top ten”. Parapantistul a impresionat ºi de aceastã datã, dupã ce GPS-ul sãu transmitea informaþia cum cã se aflã în
zbor. În realitate, Tomi alerga spre ultima culme de unde îºi putea întinde „aripa” cãtre Monaco. Tomi este curajosul care a concurat în fiecare cursã din 2003 încoace, a devenit faimos pentru rezistenþa sa în alergare ºi deþine recordul pentru cea mai lungã dis-
Andrei Mihalache, care ºi duminicã ni l-a adus pe scenã pe Muck cel Mic, într-o interpretare de excepþie, pe gustul celor mici, dar ºi al celor mai mari. Aºa s-a încheiat o stagiunemaraton, iar la final, managerul Teatrului Dramatic I.D. Sîrbu le-a mulþumit tuturor. ªi nu cred cã a fost în zadar, pentru cã, dupã premiera de sâmbãtã, am vãzut coadã la casa de bilete, acolo unde oamenii îºi refãceau abonamentul pentru viitoarea stagiune. „Au fost 24 de premiere – o stagiune bogatã, care a adus publicul în sala de teatru, un turneu în cadrul proiectului tanþã parcursã pe jos. Extrem de important este ºi faptul cã parapantistul hunedorean se bucurã de cei mai mulþi fani, cei mai mulþi dintre ei fiind din strãinãtate, iar mulþi dintre aceºtia se transformã în adevãraþi suporteri ºi de multe ori îl însoþesc pe traseu pe român. Maximilian GÂNJU
Teatrul Nostru în Afara Graniþelor, cu „Herghelia Albastrã”, care s-a jucat în Grecia, la Atena, la Salonic. Suntem înscriºi pentru toamnã la 3 festivaluri. Sper sã ajungem în Serbia cu „Hamlet” ºi la festivaluri de teatru din þarã. Sperãm sã fim din nou selectaþi cu „Herghelia Albastrã”, „Borderline”, „Dama cu camelii” ºi exemplele ar continua”, a spus, la final de stagiune, Nicoleta Bolcã, managerul general al Teatrului Dramatic I.D Sîrbu de la Petroºani. Dar planurile tinerilor actori de la Petroºani nu se opresc aici ºi poate cã cea mai mare reuºitã a acestui an este, aºa cum a spus ºi Nicoleta Bolcã, evidenþierea acestei instituþii la Gala Premiilor Uniter. Nu e puþin lucru ºi oamenii de aici sunt ambiþioºi. „Cred cã cel mai important lucru din aceastã stagiune au fost lucrurile legate de regizorii cu care am lucrat.
Nominalizarea noastrã de cãtre Alexander Hausvater, pe TVR 1 la Gala Premiilor Uniter, dovedeºte cã am intrat în linie dreaptã în ceea ce priveºte evoluþia acestui teatru la nivel naþional. Sã sperãm cã anul viitor vom intra cu un spectacol în Gala Uniter. Acesta ar fi unul dintre cele mai bune lucruri care ni se pot întâmpla ºi sper sã continuãm ºi proiectul Teatrul Nostru în Afara Graniþelor”, a mai precizat Nicoleta Bolcã. La bilanþ, conducerea teatrului a bifat pentru aceastã stagiune ºi a treia ediþie a „Festivalului Vostru, al Adolescenþilor”, dar ºi cea de a patra ediþie a celui denumit „Feþi Frumoºi, Zâne Bune ºi Ilene Cosânzene”, dedicat celor mici. „Vreau sã mulþumesc publicului, acum la final de stagiune, pentru cã fãrã el noi nu am exista. Le mulþumesc actorilor, tehnicienilor, mass-mediei, fãrã de
care nu am fi prezenþi în casele oamenilor atât de vizibili”, a spus, la finalul premierei de sâmbãtã Nicoleta Bolcã. Nume mari au fost în acest an la Petroºani ºi aici mã refer la regizorii care au venit pe rând, aproape sãptãmânal. Nicoleta Bolcã, însã, nu a vrut sã îi nominalizeze, ca sã nu supere pe nimeni, pentru cã fiecare a avut propriul aport la succesul stagiunii. Dar ne-a vorbit despre planurile de viitor. „Gelu Badea este un cunoscut ca ºi Andrei Mihalache, care a pus în scenã ultimele douã premiere de la finele sãptãmânii trecute. Un lucru important, pe care încerc sã îl promovez este legat de tinerii regizori ºi tinerii scenografi. La Piatra Neamþ este un festival în care actorii nu trebuie sã depãºeascã 35 de ani ºi nici regizorii sau scenograful. Sper, însã, anul viitor, sã aducem douã nume mari. Poate cã Hausvater se va întoarce, poate o sã vorbim ºi de Tompa Gabor, sau Victor Ioan Frunzã sau alþii. Eu cred cã am ajuns la
nivelul la care teatrul din Petroºani nu este doar o clãdire. Poate cã o sã reuºim sã îl facem sã redevinã ceea ce a fost în anii 80”, a mai precizat Nicoleta Bolcã, cea care ne promite deschiderea stagiunii viitoare cu piesa „Aniversarea”, în regia lui Radu Nechifor. „L-am rechemat ºi mã bucur cã va veni. Va monta la Bacãu, Bucureºti ºi Iaºi, dar aici va deschide stagiunea cu o comedie. Dupã el va urma Horaþiu Apan, tot cu o comedie ºi „Opt femei”, un spectacol cu care vrem sã intrãm în festivaluri, pus de Gelu Badea. Pentru anul viitor, însã, promit cã voi negocia cu regizori ºi scenografi mari, care sã vinã ºi sã monteze aici”, a mai adãugat managerul Teatrului Dramatic I. D. Sîrbu de la Petroºani. Poate cã vom avea ocazia sã vedem la Petroºani, în stagiunea viitoare ºi „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, pentru care Nicoleta Bolcã încearcã sã aducã ºi un nume sonor ca sã semneze regia. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Chemaþi la consultãri pentru viitorul lor, locuitorii Petroºaniului au preferat poziþia victimei fãrã speranþã ”Sã lupþi pentru o idee, sã lupþi pentru un sentiment, pentru o patimã sau pentru o nebunie, dar sã crezi în ceva ºi sã lupþi, asta e viaþa. Cine nu simte nevoia unei lupte, nu trãieºte ci vegeteazã” – Panait Istrati
D
e sãptãmâna trecutã a demarat consultarea populaþiei municipiului Petroºani , respectiv simpli cetãþeni, organisme ºi organizaþii din diverse sfere de activitate, care sã vinã cu propuneri ºi idei ce pot fi valorificate în elaborarea unui plan de dezvoltare a municipiului pânã în anul 2020. Este o etapã importantã în elaborarea unor proiecte care sã fie cuprinse într-un plan de dezvoltare a Petroºaniului, cu finanþare internã ºi cu fonduri europene, plan adaptat nevoilor zonei ºi timpului prezent. ªi cine sã ºtie mai bine decât cei ce locuiesc în zonã, oameni de diverse profesii ºi specializãri, dar ºi cei ajunºi în pragul sãrãciei, cam ce s-ar putea face, ce ar dori sã se construiascã în zonã etc. Practic, oamenii sã-ºi exprime pãrerile, opiniile ºi sã facã propuneri. Consultarea se face pe zone, iar anunþurile cu întâlnirile pe zone ale municipiului au împâzit localitatea prin afiºe, prin publicarea pe site-ul primãriei Petroºani, pe reþele de socializare, au
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 iunie 2015
fost implicaþi consilierii locali care au avut ca sarcinã sã mobilizeze oamenii explicând ce ºi cum, dar rezultatul participãrii, pânã în prezent, este dezamãgitor. Deºi existã o jale generalã cã se va închide mineritul, cã sãrãcia se accentueazã, cã tinerii, chiar ºi cei mai puþin tineri, pleacã spre alte zãri pentru un trai decent, pentru o viaþã de calitate cel puþin medie, participarea la aceste întâlniri a fost extrem de slabã, propunerile, cu câteva excepþii, au fost o jelanie de cât de rãu ne este... Carmen Tarnovschi, în 18 ani de activitate, a devenit omul cu cea mai mare vechime ºi experienþã în regiune pe proiecte de afaceri ºi strategii locale ºi regionale de dezvoltare, specilaizatã în acest sens pe mai toate domeniile de activitate ºi care este un cunoscãtor temeinic al cerinþelor instituþiilor naþionale ºi internaþionale de finanþare pentru ca un proiect sau o strategie de dezvoltare sã convingã ºi care sã merite toþi banii. Directorul executiv al Centrului de Afaceri Petroºani, Carmen Tarnovschi, ºi-a notat tot ce au spus oamenii chemaþi la consultãri, a
încercat sã-i determine sã-ºi exprime opiniile, sã spunã cam care cred ei cã ar fi soluþiile la problemele ridicate chiar de ei etc.
”Am avut întâlniri pe zone, în Colonie, Bosnea ºi Petroºani Nord, urmând ca sãptãmâna viitoare sã continuãn cu Aeroportul ºi din nou cu zona centralã a Petroºaniului... Da, a fost o dezamãgire participarea la aceste consultãri mai ales a celor din Petroºani centru, deºi popularizarea întâlnirilor au fost intensã, încât am primit ºi critici pentru cã am fãcut afiºaj chiar ºi pe aleile care duc spre tomberoane, dar a fost eficientã pentru cã dacã ne-au criticat cã locul de afiºaj era inadecvat înseamnã cã au luat la cunoºtinþã de acþiune, deci scopul a fost atins... Este absolutã nevoie de aceste consultãri cu populaþia pentru a elabora strategia de dezvoltare a municipiului ºi s-au
implicat cei de la Primãrie, consilierii locali, am cerut ajutor ºi de la partide politice ºi simpatizanþii lor, dar ne aºteptam la altceva, la o mai largã participare. În Colonie au fost ceva mai multe persoane, Bosnea a participat cu vreo 69 de per-
soane ºi asta datoritã doamnei Lucia Muntean, care are prizã la oameni, dar zona de centru a Petroºaniului a avut, spre marea mea dezamãgire, o foarte slabã participare. Ce ar fi avut de pierdut dacã veneau mãcar sã vadã despre ce este vorba, sã-ºi spunã o idee, o opinie? În general oamenii au venit cu chestiuni care þin de gospodãrirea localitãþii, cu probleme de asfaltare, de iluminat, canalizare, chestiuni sociale, cu înfiinþarea unei grãdiniþe speciale în Bosnea etc. le-am notat pe toate... Sigur cã mai avem
proiecte nerealizate, parte din ce au spus oamenii le-am avut în vedere, apoi avem informaþii oficiale de la instituþiile cu care colaborãm pe care le vom folosi. ªtiu cã se poate, ºi vã pot da exemplu - prima strategie, cea fãcutã împreunã cu Banca
Mondialã, care a fost un succes, zic eu, pentru cã 80 la sutã s-a realizat, iar în cauzã au fost vreo 69 de localitãþi. Este adevãrat cã implicarea a fost mult mai mare, a mai multor factori. Dar se poate! Acum timpul este foarte scurt pentru cã acest plan de dezvoltare cuprinde perioada 20142020, iar la Bruxelles, de 2-3 zile s-a aprobat forumul. Sigur cã mai dureazã procedurile ºi regulamentele, dar în acest timp trebuie sã vedem unde ne potrivim ca proiect. Eu voi face dupã aceste consultãri o scrisoare-raport cãtre
Primãria Petroºani, apoi se va discuta cu factorii de decizie – primar ºi consilieri, iar draftul discuþiilor va fi prezentat publicului la Casa de Culturã, dupã care se poate adopta o Hotãrâre de consiliu local. Sigur, toate astea dureazã, de aceea nu este timp de pierdut. Dacã nu ne încadrãm exact pe regulamentul nou, vom veni la momentul finalizãrii doar cu revizuiri, dacã se impun. Repet, idei de proiecte sunt, iar cât priveºte turismul la un nivel care sã conteze cu adevãrat este nevoie ca administraþiile locale din Valea Jiului sã se unescã în acelaºi scop. ªi mai este un lucru important: gara Petroºani! Trebuie doar mobilizare ºi implicare” – a declarat Carmen Tarnovschi, director executiv, Centrul de Afaceri Petroºani. Faptul cã cetãþenii preferã sã se lamenteze, sã se victimizeze ºi sã înjure autoritãþi, iar atunci cât sunt chemaþi sã se implice în gãsirea ºi demararea unor soluþii îºi gãseºte scuza comoditãþii sale: ”ºi aºa nu se rezolvã nimic”, va omorî cu adevãrat Valea. Nimeni nu va veni sã cearã în locul lor, sã le gãseascã soluþii ºi apoi... sã le ºi bage în traistã. Ileana FIRÞULESCU
Final de stagiune la Petroºani
D
upã 24 de premiere ºi sãli arhipline, aplauze ºi felicitãri, actorii de la Petroºani au închis sâmbãtã stagiunea, cu ultima premierã. Comedia „Încurcã lume” a fost ca o trimitere în vacanþã, cu zâmbete ºi fãrã niciun cusur. La final, aplauzele i-au rãsplãtit pe actori, iar managerul instituþiei, Nicoleta Bolcã le-a mulþumit, în egalã mãsurã, actorilor, spectatorilor ºi tuturor celor ce i-au susþinut în aceastã activitate. Duminicã, însã, s-a jucat ultima piesã pentru copii „Muck cel Mic”. Actorii Teatrului I.D. Sîrbu ne-au fãcut sâmbãtã sã râdem ºi sã îi aplaudãm aºa cum am fãcut toatã stagiunea, pe care acum, au încheiat-o cu succes. Amelia Toaxen, Radu Tudosie, Mihai Alexandru, Corina Viºinescu ºi Radu Fîrte, coordonaþi de regizorul Andrei Mihalache, ne-au purtat în lumea inexistentã a lui Bungrãzescu – un personaj fictiv ce a stârnit aplauzele ºi zâmbetele tururor. „Dupã o stagiune încãrcatã, cu multe premiere ºi multe succese, domniºoara Nicoleta Bolcã s-a gândit sã oferim publicului douã ore de râs. E o comedie bulevardierã, cu multe încurcãturi, cu multe quid-pro-quo-uri, e o comedie de public ºi vreau sã le mulþumesc celor 5 tineri foarte harnici, care s-au încumetat sã facã aceastã ultimã piesã a stagiunii”, a precizat regizorul
Toma Coconea e pregãtit pentru Red Bull X Alps
Î
n mai puþin de o sãptãmânã, parapantistul hunedorean va lua startul în competiþia exclusivistã ce are loc în Alpi, iar Tomi are ca obiectiv prima medalie de aur. Sportivul din Petroºani se bate ºi pentru un avantaj substanþial oferit de organizatorii cursei. Dublu medaliat cu argint în competiþia care adunã laolaltã 33 dintre cei mai buni practicanþi de parapantã ºi cãþãrare montanã, întrecere derulatã o datã la doi ani, Toma Coconea vrea ca la ediþia care va avea startul duminicã, sã aducã prima medalie de aur pentru România. ªi-a fãcut temele încã de la finele lunii mai, para-
pantistul din Petroºani analizând în Alpi toate traseele atât de „picior” cât ºi parapantã care l-ar putea scoate campion. Ca un element de noutate, înainte cu trei zile de startul oficial al Red Bull X Alps, are loc prologul competiþiei. Mai exact, pe 2 iulie, concurenþii iau parte la o “bãtãlie” de hike & fly în regiunea Salzburg, Austria.
Primii trei sportivi primesc un Led Lenser Nightpass în plus ºi un avantaj de cinci minute la startul cursei principale, pe 5 iulie. „Red Bull X- Apls” presupune traversarea Alpilor în zbor cu parapanta sau pe jos, adicã peste 1000 de kilometri de traseu montan prin cinci þãri europene. La ultima ediþie, Toma Coconea a parcurs pe jos câte 115km zilnic ºi s-a clasat în „top ten”. Parapantistul a impresionat ºi de aceastã datã, dupã ce GPS-ul sãu transmitea informaþia cum cã se aflã în
zbor. În realitate, Tomi alerga spre ultima culme de unde îºi putea întinde „aripa” cãtre Monaco. Tomi este curajosul care a concurat în fiecare cursã din 2003 încoace, a devenit faimos pentru rezistenþa sa în alergare ºi deþine recordul pentru cea mai lungã dis-
Andrei Mihalache, care ºi duminicã ni l-a adus pe scenã pe Muck cel Mic, într-o interpretare de excepþie, pe gustul celor mici, dar ºi al celor mai mari. Aºa s-a încheiat o stagiunemaraton, iar la final, managerul Teatrului Dramatic I.D. Sîrbu le-a mulþumit tuturor. ªi nu cred cã a fost în zadar, pentru cã, dupã premiera de sâmbãtã, am vãzut coadã la casa de bilete, acolo unde oamenii îºi refãceau abonamentul pentru viitoarea stagiune. „Au fost 24 de premiere – o stagiune bogatã, care a adus publicul în sala de teatru, un turneu în cadrul proiectului tanþã parcursã pe jos. Extrem de important este ºi faptul cã parapantistul hunedorean se bucurã de cei mai mulþi fani, cei mai mulþi dintre ei fiind din strãinãtate, iar mulþi dintre aceºtia se transformã în adevãraþi suporteri ºi de multe ori îl însoþesc pe traseu pe român. Maximilian GÂNJU
Teatrul Nostru în Afara Graniþelor, cu „Herghelia Albastrã”, care s-a jucat în Grecia, la Atena, la Salonic. Suntem înscriºi pentru toamnã la 3 festivaluri. Sper sã ajungem în Serbia cu „Hamlet” ºi la festivaluri de teatru din þarã. Sperãm sã fim din nou selectaþi cu „Herghelia Albastrã”, „Borderline”, „Dama cu camelii” ºi exemplele ar continua”, a spus, la final de stagiune, Nicoleta Bolcã, managerul general al Teatrului Dramatic I.D Sîrbu de la Petroºani. Dar planurile tinerilor actori de la Petroºani nu se opresc aici ºi poate cã cea mai mare reuºitã a acestui an este, aºa cum a spus ºi Nicoleta Bolcã, evidenþierea acestei instituþii la Gala Premiilor Uniter. Nu e puþin lucru ºi oamenii de aici sunt ambiþioºi. „Cred cã cel mai important lucru din aceastã stagiune au fost lucrurile legate de regizorii cu care am lucrat.
Nominalizarea noastrã de cãtre Alexander Hausvater, pe TVR 1 la Gala Premiilor Uniter, dovedeºte cã am intrat în linie dreaptã în ceea ce priveºte evoluþia acestui teatru la nivel naþional. Sã sperãm cã anul viitor vom intra cu un spectacol în Gala Uniter. Acesta ar fi unul dintre cele mai bune lucruri care ni se pot întâmpla ºi sper sã continuãm ºi proiectul Teatrul Nostru în Afara Graniþelor”, a mai precizat Nicoleta Bolcã. La bilanþ, conducerea teatrului a bifat pentru aceastã stagiune ºi a treia ediþie a „Festivalului Vostru, al Adolescenþilor”, dar ºi cea de a patra ediþie a celui denumit „Feþi Frumoºi, Zâne Bune ºi Ilene Cosânzene”, dedicat celor mici. „Vreau sã mulþumesc publicului, acum la final de stagiune, pentru cã fãrã el noi nu am exista. Le mulþumesc actorilor, tehnicienilor, mass-mediei, fãrã de
care nu am fi prezenþi în casele oamenilor atât de vizibili”, a spus, la finalul premierei de sâmbãtã Nicoleta Bolcã. Nume mari au fost în acest an la Petroºani ºi aici mã refer la regizorii care au venit pe rând, aproape sãptãmânal. Nicoleta Bolcã, însã, nu a vrut sã îi nominalizeze, ca sã nu supere pe nimeni, pentru cã fiecare a avut propriul aport la succesul stagiunii. Dar ne-a vorbit despre planurile de viitor. „Gelu Badea este un cunoscut ca ºi Andrei Mihalache, care a pus în scenã ultimele douã premiere de la finele sãptãmânii trecute. Un lucru important, pe care încerc sã îl promovez este legat de tinerii regizori ºi tinerii scenografi. La Piatra Neamþ este un festival în care actorii nu trebuie sã depãºeascã 35 de ani ºi nici regizorii sau scenograful. Sper, însã, anul viitor, sã aducem douã nume mari. Poate cã Hausvater se va întoarce, poate o sã vorbim ºi de Tompa Gabor, sau Victor Ioan Frunzã sau alþii. Eu cred cã am ajuns la
nivelul la care teatrul din Petroºani nu este doar o clãdire. Poate cã o sã reuºim sã îl facem sã redevinã ceea ce a fost în anii 80”, a mai precizat Nicoleta Bolcã, cea care ne promite deschiderea stagiunii viitoare cu piesa „Aniversarea”, în regia lui Radu Nechifor. „L-am rechemat ºi mã bucur cã va veni. Va monta la Bacãu, Bucureºti ºi Iaºi, dar aici va deschide stagiunea cu o comedie. Dupã el va urma Horaþiu Apan, tot cu o comedie ºi „Opt femei”, un spectacol cu care vrem sã intrãm în festivaluri, pus de Gelu Badea. Pentru anul viitor, însã, promit cã voi negocia cu regizori ºi scenografi mari, care sã vinã ºi sã monteze aici”, a mai adãugat managerul Teatrului Dramatic I. D. Sîrbu de la Petroºani. Poate cã vom avea ocazia sã vedem la Petroºani, în stagiunea viitoare ºi „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, pentru care Nicoleta Bolcã încearcã sã aducã ºi un nume sonor ca sã semneze regia. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 iunie 2015
Firma fostului prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, cu sabia executãrii la gâtul CEH
U
na dintre firmele controlate de fostul prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, a câºtigat, pe bandã rulantã, acþiunile în instanþã îndreptate împotriva Complexului Energetic Hunedoara. Gerom Internaþional are relaþii comerciale de ani de zile cu administratorul unitãþilor miniere din Valea Jiului, indifferent cu s-a numit acesta, respectiv RAH, CNH, SNH ori, mai nou, CEH. Produc[tor pentru o gamã largã de utilaje de tip minier, Gerom ºi-a orientat afacerile mai ales cãtre contractele cu banii statului, care au venit cu largheþe o bunã perioadã de timp ºi au adus sume considera-
bile în conturile afacerilor controlate de ex-prefectul judeþului Hunedoara, Aurelian Serafinceanu. Problemele financiare cu care se confruntã acum CEH s-au rãsfrânt, însã, ºi asupra relaþiilor contractuale dintre compania energeticã ºi Gerom Internaþional, iar societatea controlatã de Serafinceanu ºi-a cerut banii în instanþã. ªi, în numai o sãptãmânã a avut câºtig de cauzã, la Tribunalul Hunedoara,
în trei acþiuni care au ca obiect ordonanþa de platã. În total, numai în cele trei cazuri ajunse pe masa judecãtorilor, CEH trebuie sã plãteascã cãtre Gerom Internaþional peste 1,3 milioane de lei freprezentând contravaloarea facturilor neachitate. Iar la aceste sume se adaugã ºi cheltuielile de judecatã solicitate de reprezen-
tanþii Gerom, în valoare de alte câteva sute de lei. Nicuna dintre sentinþe nu este încã definitivã ºi, în consecinþã, poate fi atacatã.
ºi insolA cerut venþa CEH
De precizat cã Gerom International este una dintre primele firme care a solicitat insolvenþa Complexului
Energetic Hunedoara, ca urmare a sumelor restante. Acþiunea a fost introdusã în luna decembrie a anului trecut, pentru creanþe ce depãºeau 5,5 milioane de lei, iar cererea a fost retrasã de pe rolul instanþei numai dupã ce societatea ºi-a primit o parte din datoria restantã. De-a lungul vremii, afacerile dintre consorþiul de firme controlat de Aurelian Serafinceanu ºi, la acea vreme, Compania Naþionalã a Huilei au fost subiectul mai multor investigaþii nu numai de presã din cauza modului în care se derulau ºi a sumelor vehiculate.
Complexul Energetic Hunedoara îngropat Dosarul de Guvernul PSD „pe din dos” Uricani 2011 în urma lor nu au fost dispuse omânia nu ar fi reluat în mãsuri de sistare a activitãþii riscat sancþiuni R celor douã termocentrale. europene dacã lãsa sã septembrie “Mai mult, de fiecare datã, funcþioneze în continuare Termocentralele Mintia ºi Paroºeni, iar decizia de sistare a activitãþii acestora este una arbitrarã. Dezvãluirile au fost fãcute de deputatul hunedorean Bogdan Þîmpãu, copreºedinte al PNL Hunedoara, care le cere totodatã Ministrul Energiei, Andrei Gerea, ºi Primministrului Victor Ponta sã-ºi prezinte demisiile pentru sistarea activitãþii termocentralelor de la Mintia ºi Paroºeni. Þâmpãu atrage atenþia cã dispoziþiile Gãrzii de Mediu de sistare a activitãþii ºa cele douã termocentrale nu au acoperire legalã. Deputatul Bogdan Þîmpãu explicã faptul cã autorizaþia de mediu pentru termocentrala de la Paroºeni a expirat la data de 01.01.2010, iar pentru Mintia în data de 01.01.2013. Chiar ºi aºa, în fiecare an - deºi au existat cel puþin douã controale din partea Gãrzii de Mediu, ultimul având loc în luna mai -
la aceste controale a fost constatatã lipsa autorizaþiei integrate de mediu, fãrã consecinþe asupra funcþionãrii celor douã unitãþi. Conform Planului Naþional de Tranziþie adoptat de cãtre Comisia Europeanã prin Decizia C (2015) 1758 din 30.03.2015 termenele de conformare pentru IMA 2 de la termocentrala Mintia au fost fixate pentru 31.12.2018, iar pentru IMA 3 la data de 30.06.2020. Aºadar, neexistând presiuni legale pentru sistarea activitãþii, nu poate fi vorba decât despre o presiune politicã”, a declarat parlamentarul hunedorean. Acesta subliniazã cã este evident cã o instituþie a statului, Garda de Mediu, rãspunde la comenzile politice ale PSD-ului ºi aliaþilor sãi, luând mãsura sistãrii activitãþii termocentralelor Mintia ºi Paroºeni ºi asta pentru cã liderii politici ai acestor partide nu îºi asumã responsabilitatea unei astfel de decizii. Consecinþele sunt însã extreme de grave. În primul rand vorbim despre nesiguranþa locurilor de muncã ale
V
angajaþilor de la Mintia ºi Paroºeni, dar ºi ale celor de la divizia minierã, care nu mai au cui livra cãrbunele extras. În al doilea rând, mii de hunedoreni rãmân fãrã apã caldã ºi, extreme de posibil, fãrã cãldurã în apartamente. CEH a atacat decizia de sistare a activitãþii, dar, pânã la o soluþie definitivã a instanþei vor trece luni bune. “Îi somez pe Ministrul Energiei, Andrei Gerea ºi pe încã Prim-ministrul României, Victor Ponta sã-ºi asume o soluþie pentru toþi aceºti oameni ºi pentru soarta acestor unitãþi economice vitale pentru judeþul Hunedoara, iar dacã nu sunt capabili sã identifice soluþii viabile pentru salvarea acestor unitãþi economice sã-ºi prezinte de urgenþã demisiile”, a conchis Bogdan Þîmpãu. Car men COSMAN-PREDA
acanþa judecãtoreascã amânã toate dosarele de pe rolul instanþelor. Ultimul termen din dosarul Uricani a fost judecat vineri, 26 iunie, iar magistraþii judecãtoriei Petroºani au amânat judecarea pentru data de 1 septembrie atunci când se va relua activitatea.
Pentru termenul de vineri, instanþa a dispus audierea unui expert de la INSEMEX în dosarul Uricani 2011. Dupã ce judecãtorii i-au audiat pe experþii care au realizat contraexpertiza la cea fãcutã de INSEMEX acum vine rândul specialiºtilor. Instanþa solicitã Institutului sã desemneze o persoanã dintre cele care au realizat expertiza în vederea audierii. Totodatã, ºefa ITM Valea Jiului, Ileana Bodea, va fi citatã ºi ea ca martor în dosar. “Dispune emiterea unei adrese cãtre INSEMEX
Fostul ministru al Industriilor si Resurselor, Dan Ioan Popescu, a fost primul care a tãiat în carne vie si, dupã accidentul de muncã de la Vulcan din august 2001 a decis interzicerea relatiilor comerciale cu firmele intermediare aflate în anchetã si respectiv dovedite a fi desfãºurat activitãti gen “cãpuºã”, printre care ºi acum defuncta UMIROM, ori fosta GEROM INVEST SA, ambele member ale grupului de afaceri amintit. Numai cã, dupã finalizarea anchetelor, Gerom s-a întors în schemã, chiar dacã în continuare au existat o serie de probleme legate inclusiv de calitatea produselor livrate unitãþilor miniere din Valea Jiului. Car men COSMAN-PREDA
Petroºani cu solicitarea ca, pânã la data de 1 iunie 2015, sã desemneze un expert, dintre persoanele care au participat la efectuarea expertizei, care urmeazã sã fie audiat de cãtre instanþã ºi sã comunice instanþei numele acestui expert pânã la data menþionatã - 1 iunie 2015 - persoana desemnatã urmând sã se prezinte personal în instanþã la termenul de judecatã în ºedinþã publicã. Încuviinþeazã proba cu martora Bodea Ileana, care urmeazã a fi citatã la locul de muncã, pentru un termen care se va stabili ulterior de cãtre instanþã”, se aratã în soluþia instanþei. În data de 5 februarie 2011, o explozie a avut loc la Mina Uricani din Valea Jiului, cinci persoane fiind surprinse în subteran în momentul deflagraþiei. Explozia s-a produs dupã ce o echipã de muncitori a reparat un tablou electric, care a luat foc în momentul în care a fost cuplat, cei cinci mineri murind în urma deflagraþie. Aurelian Ciucã, Lucian Butari, Florin Moga ºi Florinel Moldovan sunt cercetaþi pentru ucidere din culpã. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 iunie 2015
Turism, doar cu personal calificat
L
egea turismului face ordine în acest sector. Pe site-ul Ministerului Economiei a fost lansatã în dezbatere publicã Legea Turismului. Aceasta vine sã facã ordine în acest domeniu. Astfel, operatorii economici autorizaþi în domeniul turismului au obligaþia "sã funcþioneze cu personal calificat, specializat, perfecþionat ºi autorizat, în
conformitate cu reglementãrile ºi normele de specialitate în vigoare". În ceea ce priveºte formarea profesionalã, se specificã faptul cã este permisã dobândirea competenþelor profesionale în domeniul turismului prin "practicarea unor activitãþi specifice sectorului turistic direct la locul de muncã sau autoinstruirea". Calificarea în domeniul turistic este încã deficitarã la nivelul Vãii Jiului deºi se doreºte ca acest sector sã devinã unul
major. “Sunt destul de puþine pentru cã ºi solicitãrile în acest domeniu sunt puþine. Dacã ar fi mai multe locuri de muncã în acest domeniu bãnuiesc cã ºi solicitãrile ar fi mai multe. Dacã vorbim de bucãtari, ospãtari atunci personalul este calificat, iar dacã vorbim de recepþionari sunt mult mai puþini”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. Documentul mai prevede cã operatorii economici din turism care deþin structuri de primire turistice în staþiuni au obligaþia sã renoveze exterioarele clãdirilor de orice tip în care îºi desfãºoarã activitatea de cazare, alimentaþie publicã, agrement, transport turistic, tratament balnear, în vederea asigurãrii aspectului
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
fizice ºi juridice care presteazã servicii sau desfãºoarã activitãþi turistice.
Î
nchisoare de pânã la trei ani pentru construcþiile neautorizate
general al clãdirii. “Operatorii economici din turism care deþin sau care administreazã structuri de primire turistice în staþiuni au obligaþia sã asigure renovarea exterioarelor clãdirilor de orice tip în care îºi desfãºoarã activitatea de cazare, alimentaþie publicã, agrement, transport turistic, tratament balnear, în vederea asigurãrii aspectului general al clãdirii, corespunzãtor criteriilor obligatorii avute în vedere la clasificarea respectivelor structure”, se
Vacanþa de varã, redusã cu o sãptãmânã
M
inistrul Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice, Sorin Cîmpeanu ia în calcul ca ºcoala sã înceapã cu o sãptãmânã mai devreme începând cu anul ºcolar 2016-2017. "Am avut o discuþie cu reprezentanþii Consiliului Naþional al Elevilor, care au avut o solicitare extrem de pertinentã ºi de maturã: au solicitat ca începerea anului ºcolar sã fie cu o sãptãmânã mai devreme, dar au solicitat ca acest lucru sã se facã începând cu anul ºcolar 2016-2017, nu de acum. Este o solicitare înþeleaptã pentru cã este mult prea târziu pentru a anunþa o schimbare atât de importantã
aratã în document. Proiectul de Lege a Turismului reglementeazã organizarea, coordonarea, promovarea ºi dezvoltarea turismului, considerat domeniu de importanþã strategicã ºi ramurã prioritarã a economiei naþionale, precum ºi managementul resurselor turistice "în conformitate cu principiile echitãþii, competitivitãþii, sustenabilitãþii ºi dezvoltãrii durabile". Legea turismului se aplicã tuturor formelor de turism precum ºi tuturor persoanelor
la nivelul calendarului ºcolar. Sunt planificate foarte multe activitãþi specifice sistemului de educaþie deja luând ca referinþã pentru începerea anului ºcolar data de 15 septembrie", a spus Sorin Mihai Cîmpeanu într-o conferinþã de presã. El a adãugat cã ia în calcul aceastã modificare. "Eu, personal, iau în calcul aceastã modificare, pentru cã sunt foarte multe argumente prezentate de cãtre elevi (...), pe care le apreciez ca fiind în avantajul procesului de învãþãmânt", a spus ministrul. Cîmpeanu a precizat cã ordinul de ministru în acest sens poate sã îl pregãteascã de acum. "Eu sunt convins cã, dacã vom agrea cu cei implicaþi, indiferent cine va rãmâne ministru, va rãmâne ordinul aºa cum el este agreat cu cei implicaþi", a afirmat ministrul Educaþiei.
ANGAJÃRI
Hotel Palace angajeazã director marketing , bucãtar ºi contabilã. Salariu motivant. Detalii la telefon 0751.199.100
Potrivit proiectului de act normativ, constituie infracþiuni "executarea în areale turistice fãrã autorizaþie de construire sau de desfiinþare, ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a altor construcþii sau dotãri decât cele admise în condiþiile legii", precum ºi continuarea executãrii lucrãrilor dupã dispunerea opririi acestora de cãtre organele de control competente. Aceste infracþiuni se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendã de la 10.000 lei la 50.000 lei.
Monika BACIU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 iunie 2015
Henþ cu mâna
Privind înapoi cu mândrie Peste nici douã sãptãmâni va începe un nou sezon al primei ligi fotbalistice române. Al 98-lea campionat în sistem divizionar. Un campionat cu doar 14 echipe, printre care „noul val”, ACS Recaº
Timiºoara, Voluntari, Chiajna, Giurgiu, Viitorul Constanþa, în rol de primadone, în locul celor de acum aproape 50 de ani, în acelaºi sistem cu 14 echipe, Progresul Bucureºti, Steagul Roºu
Braºov, Rapid Bucureºti, F.C. Argeº, U.T.A., „U” Cluj sau Jiul Petroºani. Ei da, Jiul, care încheia acel campionat 1966-1967, cu 14 echipe, pe loc de... play-off actual, adicã locul 6, pentru care astãzi ne-am fi bãtut în cupele europene! A fost începutul unui
deceniu de maximã amploare pentru Jiul Petroºani, care avea sã fie în perioada 19661976 pe locuri de „play-off”, în finalã de Cupa României (1972) ºi apoi câºtigãtoare de trofeu (1974), sã ocupe un excelent loc 5 (1976-77), sã joace o finalã de Cupa Balcanicã (ce pãcat cã
s-a desfiinþat aceastã competiþie...). Începe un alt campionat în care nu ne regãsim în prima ligã. Acum zece ani, începeam sezonul 20052006 de pe poziþia de prim-divizionarã. Acum ne-a mai rãmas doar senzaþia cã putem privi înapoi cu mândrie.
Fotbal, Liga I
Ca acum o jumãtate de veac! Liga I, fosta Divizie „A”, se reîntoarce la sistemul cu 14 echipe care s-a încheiat în ediþia 1967-1968, atunci când Jiul Petroºani încheia pe locul 6! Acum apare o nouã provocare, sistemul play-off ºi play-out, iar la finalul sezonului vom avea din nou, douã echipe în
preliminariile Ligii Campionilor.
CUM VA FI CU NOUL SISTEM?
Mai întâi, un campionat regular, cu 26 etape (13 tur, 13 retur), în playoff urmând sã joace primele 6 echipe (10 etape), iar în play-out, ultimele 8 echipe din clasament (14 etape).
Turul campionatului regular se va disputa în perioada 11 iulie – 3 octombrie 2015, apoi încã zece etape din turul regular între 10 octombrie – 19 decembrie 2015, ultimele trei etape fiind programate între 1327 februarie 2016. Play-off-ul se va disputa în perioada 5 martie – 11
mai 2016. Vor fi în total 270 meciuri: 182 în campionatul regular, 30 în
z z z z z z z
z z z z z z z
z z z z z z z
z z z z z z z
z z z z z z z
z z z z z z z
z z z z z z z
z z z z z z z
z z z z z z z
z z z z z z z
z z z z z z z
z z z z z z z
z z z z z z z
O ciudãþenie matematicã... ...este faptul cã punctajul din campionatul regular va fi înjumãtãþit. De exemplu, dacã o echipã va avea 50 de puncte, va intra în turneul play-off cu 25! Locurile 13-14 – ultimele douã din play-out – vor retrograda direct, iar locul 12 (locul 6 din play-out) va susþine un baraj cu echipa învingãtoare din disputa locurilor 2 din cele douã serii din Liga a II-a.
play-off, 56 în play-out ºi 2 meciuri de baraj promovare-retrogradare.
Dacã o echipã ce va intra în play-out va avea sub 15 puncte, va intra în sezonul urmãtor cu depunctare. Echipele sunt obligate sã aibe minimum 6 jucãtori români în lot ºi cel puþin doi formaþi la nivel de club, adicã în perioada vârstei de 15-21 ani sã fi jucat minimum trei ani la acel club. În competiþiile europene vor avea acces locurile 1 ºi 2 (tur 3 preliminar C.L.), locurile 3 ºi 4 (tur 3 preliminar E.L.) ºi câºtigãtoarea Cupei României (tur 3 preliminar E.L.), deci, un total de cinci echipe.