Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 886
Cronica Vãii Jiului Vineri, 26 Iunie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Marius Marcu, Rector pânã în primãvarã
A
sosit Ordinul de numire al noului Rector al Universitãþii din Petroºani. Marius Marcu va conduce aceastã ºcoalã pânã în primãvara viitoare, iar decizia a fost parafatã de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, la mijlocul acestei sãptãmâni. Noul Rector, însã, vine cu planuri noi ºi ele se extind pânã dincolo de graniþele þãrii. Universitatea din Petroºani va fI condusã de conferenþiarul universitar Marius Marcu - noul Rector desemnat de Senatul Universitãþii, care va ocupa acest post pânã la data când vor fi alegerile pentru noul mandat. Asta se va întâmpla în luna martie, ori chiar aprilie a anului viitor, atunci când îi exipra practic mandatul profesorului universitar Aron Poantã, cel care a murit acum câteva zile. „Am dorit sã avem aceastã conferinþã de presã pentru a anunþa cã, în cursul zilei de miercuri, am primit confirmarea prin Ordinul ministerului Educaþiei, Cercetãrii ªtiinþifice, pentru exercitarea funcþiei de Rector, pe o perioadã determinatã pânã la viitoarele alegeri, organizate conform Legii Educaþiei Naþionale. Nu am fost numit Rector interimar, ci Rector ºi ordonator de credite, pânã la
urmãtoarele alegeri, care se vor desfãºura conform metodologiei, adicã dupã expirarea mandatului anterior, adicã în luna martieaprilie, pânã la urmãtorul Ordin de ministru”, a declarat într-o conferinþã de presã conf. Univ. Dr. Ing Marius Marcu, Rectorul Universitãþii din Petroºani. Noul Rector spune cã va continua sã preia programul cu care profesorul Aron Poantã ºi-a început mandatul, dar a promis cã va veni ºi cu o serie de proiecte noi. Sunt vizaþi atât tinerii din þarã, cât ºi cei din strãinãtate, pe care profesorii de la Petroºani îi vor studenþi la Univeristatea de aici. „Am trimis invitaþii la mai multe ambasade ºi, eu m-am gândit ºi urmeazã sã discut cu colegii ca, la cele douã facultãþi tehnice, sã avem programe de predare în limba englezã. Probabil cã un program pe domeniul minier va fi ºi celãlat program pe inginerie electricã, calculatoare, inginerie mecanicã, urmând ca ulterior sã se dezvolte ºi la alte programe de studii”, a mai precizat Rectorul Marius Marcu. Sigur, nu sunt uitaþi nici studenþii basarabeni ºi, în perioada urmãtoare, vor avea loc întâlniri cu potenþialii studenþi din aceastã þarã. Mai mult, Universitatea din Petroºani va recruta studenþi ºi în douã centre ce vor fi deschise la Deva ºi la Târgu Jiu. Diana MITRACHE
Achiziþii de zeci de milioane, lichiditãþi ZERO
F
ãrã lichiditãþi, dar cu achiziþii de zeci de milioane. Complexul Energetic Hunedoara abia se mai târâie, însã au fost demarate mai multe achiziþii. Nu mai puþin de 13 milioane de lei este valoarea achiziþiilor ce urmeazã a fi fãcute sau au fost fãcute de reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara doar în cursul acestei luni. >>> PAGINA A 2-A
Mã doare când vãd cum pleacã oamenii din Vale... ...din pãcate însã nu am nici un argument sã îi opresc. În ultimii ani se întâmplã tot mai des, din ce în ce mai mulþi pleacã. Tinerii, imediat dupã terminarea liceului se desprind de pe malurile Jiului cãutând sã se aºeze în alte locuri. Facultatea
este primul pas spre o altã lume, spre o altã viaþã... Departe de Valea Jiului, departe de cei dragi, mai aproape însã de un trai decent, de speranþa unui mâine mai bun decât ceea ce trãiesc astãzi, aici. Aud în fiecare zi oameni care se gândesc sã plece, nu ºtiu încã unde dar se gândesc sã o facã. Nevoile, viaþa, prezentul, toate îl împing pe om sã se ducã. Încet dar precis Valea Jiului se depopuleazã de la an la an... În Valea Jiului oamenii au încetat sã mai viseze, cei care rãmân sunt resemnaþi, cei care
pleacã sperã sã nu se mai întoarcã decât în vizitã... Cum, cine, când va opri aceastã “hemoragie” care vlãguieºte Valea Jiului? Ionuþ DRÃGOTESC
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 iunie 2015
Achiziþii de zeci de milioane, lichiditãþi ZERO
iar acum, oficialii CEH au demarat procedura pentru achiziþia de sape ºi de lãmpi de cap cu acumulatori. Cele douã contracte au o valoare de 528.100 de lei. Contractul pentru furnizarea sapelor de minerit este împãrþitã pe mai multe loturi ºi anume sapele de minerit, ciocane de mânã, lopeþi tip A, B, C - se folosesc în sub-
teran pentru evacuarea cãrbunelui din subteran cât ºi pentru curãþirea lucrãrilor miniere, a canalelor. Vor fi achiziþionate 1150 de sape, 866 de ciocane ºi 1696 de alte lopeþi. Ca urmare a pierderilor înregistrate în 2013 ºi în 2014, Complexul Energetic Hunedoara se confruntã cu probleme grave de lichiditate. Monika BACIU
burant, ulei, aer ºi laminat sunt printre achiziþiile cele mai polen. Valoarea acescostisitoare. Nu mai tui contract a fost estipuþin de 5 milioane matã la 3,297 RON. Compania energeti- costã cele douã achicã hunedoreanã aflatã ziþii pentru subteran în pragul colapsului îºi cautã o firmã care ãºti ºi sape sã-i facã un plan de restructurare. Pentru Nu o datã s-au serviciile de consulplâns minerii de faptul tanþã, Complexul cã nu au ce lucra. Nu Energetic Hunedoara au sape, nu au plase, este dispus sã scoatã din buget lunar. Un alt director pânã la 450 care a încasat sume ãrã lichiditãþi, echipamente miniere de mii de lei. uriaºe a fost Nicolae dar cu achizi- sunt achiziþionate în Astfel, conform Drãgoi. Salariul de bazã aceastã perioadã de þii de zeci de milieste venitul lunar brut ât au câºtigat anunþului publial acestuia a fost, în cei de la CEH. Potrivit oane. Complexul nominal încasat de cat pe SEAP, 2014, de peste 100 de toþi directorii anunþurilor postate pe membrii Consiliului de Energetic Hunemilioane de lei vechi pe 16 iunie a.c., CEH, de la înfiinþare site-urile de specialiAdministraþie al CEH, de lunar, la care se adaugã CEH vrea un doara abia se mai ºi pânã acum. La tate, valºoarea achiziþila înfiinþare ºi pânã în sporurile . plan de restructârâie, însã au fost aceastã întrebare vã ilor ce au fost fãcute Monika BACIU prezent”, spune deputaturare în douã demarate mai fi nevoit sã rãspundã tul Resmeriþã în sau vor fi fãcute de etape. Pentru multe achiziþii. CEH în aceastã lunã ministrul Energiei solicitarea fãcutã cãtre servicii de se ridicã la suma de Andrei gerea. ministrul Energiei, mãsurãtori de Nu mai puþin de 13.166.595 de lei. Andrei Gerea. performanþã la 13 milioane de lei este Deputatul PSD Spre exemplu, numai grupul energetic valoarea achiziþiilor chimburi la Cristian Resmeriþã vrea în anul 2014, conducenr.3 – sucursala ce urmeazã a fi fãcute sã afle care au fost autoturisme electrocentrale rea CEH a încasat salarii sau au fost fãcute de salariile directorilor care depãºesc 8 miliPrintre achiziþiile Deva CEH reprezentanþii Complexului Energetic arde de lei vechi. Aurel efectuate de CEH în scoate din visteComplexului Energetic Hunedoara. Niculescu fostul director cursul acestei luni se ria goalã încã Hunedoara doar în “Având în vedere situageneral al CEH a avut numãrã ºi cele pentru 70 de mii de lei. cursul acestei luni. De þia deosebit de gravã în salariul de baza de autoturismele din Lemnul de minã la piese de schimb, la care se aflã Complexul peste 200 de milioane combustibili, servicii de curtea societãþii. Vor fi rãºinos ºi Energetic Hunedoara în de lei vechi lunar, profilul de minã achiziþionate filtre cartransport sau alte prezent, vã rog sã îmi la care se adãupuneþi la dispoziþie gau ºi indemnizaechipei de control s-a constatat Website: cã veniturile Partidului þiile pentru urmãtoarele informaþii. www.cronicavj.ro Democrat Liberal – Organizaþia participarea la Care este venitul brut Judeþeanã Hunedoara au totaliConsiliul de lunar nominal încasat de E-mail: zat 86.457,38 de lei ºi au fost administraþiei, în directorii generali ai cronicavj@gmail.com obþinute din cotizaþiile membrilor CEH, de la înfiinþare ºi suma de 26 miliDirector: oane de lei vechi oar pentru un singur de partid în sumã de 25.536,00 pânã în prezent. Care Marius MITRACHE lei, din donaþii în sumã de partid, donaþii de (mitrache_evz @yahoo.com) 60.855,00 lei ºi alte surse de 0744.268.352 aproape peste 80 de mii de venit în sumã de 84,38 lei”, se lei de lei. Partidele politice aratã în Monitorul Oficial. Colectivul de redactie: mari atrag simpatizanþi Donaþiile din strãinãtate cãtre Ileana FIRÞULESCU sau membri de partid. partide ºi candidaþi nu sunt interileana.firtulescu@yahoo.com zise, dar ele nu pot depãºi 2.500 Car men COSMAN- PREDA Unii dintre aceºtia pentru de euro în cazul donaþiilor cãtre Diana MITRACHE a-ºi menþine funcþiile în care au partide. Donaþiile cãtre candidaþi (mitrachediana@yahoo.com) fost numiþi politic contribuie la nu sunt supuse niciunei limitãri. Maximilian G ÂNJU visteria partidului. Sumele (madm3xi@yahoo.com) Companiile private pot face Monika BACIU adunate de Partidul Democrat donaþii cãtre partide ºi candidaþi. Genu TUÞU Liberal au fost de aproape 90 Cu toate acestea, companiile în de mii de lei, din care donaþiile Desktop publishing: care statul deþine cel puþin 25% au fost în sumã de 60 de mii Geza SZEDLACSEK din acþiuni nu pot face donaþii de lei. Organizaþia judeþeanã a Marketing & Publicitate: partidelor. Donaþiile cãtre Partidului Democrat Liberal a Mirabela MOISIU candidaþi nu sunt supuse niciunei fost controlatã de Autoritatea limitãri. Sindicatele pot face Electoralã Permanentã. COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL donaþii cãtre partide ºi candidaþi, “În perioada 16-20 martie INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 fãrã nicio restricþie. Donaþiile s-a efectuat controlul finanþãrii anonime cãtre partide nu pot Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Paridului Democrat Liberal – Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu depãºi suma de 1.000 de Organizaþia Judeþeanã Responsabilitatea materialelor aparþine în euro. Donaþiile anonime cãtre Hunedoara pentru anul 2014. exclusivitate autorilor Ca urmare a verificãrilor candidaþi nu sunt supuse Materialele marcate “Promovare” efectuate asupra documentelor niciunei limitãri. contabile puse la dispoziþia Monika BACIU reprezintã PUBLICITATE Foto Alexis Vettoretti
C
Resmeriþã vrea sã afle salariile tuturor directorilor de la CEH
F
C
S
Donaþii de zeci de mii de lei pentru PDL
D
Cronica Vãii Jiului
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 26 iunie 2015
Locuitorii Aninoasei îi cer lui David sã repare drumul
„P
iatra de moarã” pentru locuitorii Aninoasei este drumul care face legãtura cu vestul Vãii Jiului, ºosea împãrþitã de Primãrie cu Consiliului Judeþean Hunedoara ºi care ar trebui reabilitatã în întregime. Odatã cu numirea lui Adrian David, de loc din Aninoasa, la ºefia Consiliului Judeþean Hunedoara, locuitorii micuþului oraº din vestul Vãii Jiului trag speranþe cã singurul lor drum care-i leagã de restul lumii va fi reparat. DJ 666B se aflã pe o porþiune de circa 2, 5
kilometri în subordinea CJ Hunedoara, restul fiind în administrarea Primãriei Aninoasa. Administraþia localã a demarat procedurile de a reabilita porþiunea care-i aparþine, iar primarul localitãþii spune cã a discutat cu noul preºedinte
al CJ Hunedoara ºi a primit asigurãri cã drumul va fi reparat. „Noi ne-am canalizat banii pe acest drum, pe repararea lui ºi marþi avem ºedinþa în care aprobãm proiectul tehnic, indicatorii, pentru a-l putea scoate la licitaþie. Este obligatoriu sã
facem acest drum, noi ne apucãm de jumãtatea care este în subordinea noastrã ºi sperãm cã ºi Consiliul Judeþean sã-l refacã pe porþiunea ce le aparþine. Am vorbit cu preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David, ºi mi-a promis cã mã susþine cu repararea drumului. Noi avem de reparat 2,5 kilometri ºi ei tot atât, iar dacã Primãria Aninoasa, cu eforturi mari, a prins banii pentru reparaþii, cred cã poate ºi Consiliul Judeþean”, declarã primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca. Costul reabilitãrii segmentului de drum aflat în subordinea administraþiei
Primul termen în procesul lui Mircia Muntean, în dosarul accidentului din Deva
D
eputatul PSD de Hunedoara Mircia Munteanu va da ochii cu magistraþii de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, acolo unde se judecã dosarul în care este acuzat de conducere sub influenþa alcoolului.
Lucrarea penalã a fost instrumentatã de Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie, care a dispus trimiterea în judecatã a lui Mircia Muntean, sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de conducere a unui vehicul sub influenþa alcoolului sau alte substanþe, primul termen de judecatã fiind stabilit pentru data de 26 iunie. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reþinut cã, “la data de 30 octombrie 2014, organele de poliþie din cadrul Municipiului Deva au fost sesizate cu privire la faptul cã, în zonã aflatã în intersecþia semaforizatã dintre str. Zarandului ºi str. Mihai Viteazu, pe banda 1 de circulaþie a sensului de mers Sibiu
— Arad, s-a produs un eveniment rutier în care au fost implicate mai multe autoturisme, dintre care unul era condus de inculpatul Muntean Mircia, fost primar al municipiului Deva. Din probele administrate în cauzã a reieºit cã inculpatul, aflat în stare de ebrietate, a intrat în coliziune cu vehiculele aflate în staþionare la culoarea roºie a semaforului, venind din spatele acestora ºi nereuºind sã opreascã la timp autoturismul la volanul cãruia se afla, ulterior îndepãrtându-se de zona accidentului. Inculpatul a fost descoperit, dupã circa 20 de minute, încercând sã escaladeze un gard împrejmuitor din
apropiere ºi dus la locul accidentului de cãtre un poliþist”.
A
bãut ºi a plecat la drum
Analizele au arãtat clar cã deputatul PSD Mircia Muntean consumase alcool. Procurorii au arãtat cã, în buletinul de analizã toxicologicãalcoolemie emis de Serviciul Judeþean de Medicinã Legalã Hunedoara, se atestã faptul cã inculpatul avea o alcoolemie de 1,30 gr la mie la prima probã de sânge recoltatã, respectiv 1,10 gr la mie la cea de-a doua probã. Potrivit legislaþiei în vigoare, s-a dispus recalcularea valorii alcoolemiei inculpatului la momentul
depistãrii în trafic, imediat dupã producerea accidentului, respectiv orele 18:30, în data de 30 octombrie 2014. Astfel, prin raportul de expertizã medico-legal al I.M.L. Timiºoara din data de 18 martie 2015, prin interpretarea retroactivã a alcoolemiei s-a concluzionat cã “la data de 30 octombrie 2014, la ora 18:30, inculpatul Muntean Mircea era în eliminare ºi ar fi putut avea o alcoolemie teoreticã de aproximativ 1,80 gr la mie”. “Actul medico-legal mai menþioneazã cã s-a constatat o neconcordanþã între alcoolemia teoreticã rezultatã din datele de consum ºi valorile certe stabilite la analizã, neconcordanþã ce denotã un consum real de bãuturi alcoolice mai mare decât cel declarat”, mai spun anchetatorii. Procurorii au dispus clasarea cauzei cu privire la comiterea de cãtre inculpat a infracþiunii de pãrãsire a locului accidentului asta pentru cã s-au
locale din Aninoasa se ridicã la circa 3,6 milioane de lei, însã primarul Dunca spune cã în cazul CJ Hunedoara, suma ar putea fi mai micã dat fiind faptul cã pe segmentul respectiv nu trebuie înlocuite foarte multe borduri ori fãcute o serie de lucrãri. Maximilian GÂNJU
produs doar pagube materiale.
A
mai avut probleme cu legea Nu este prima datã când fostul primar al Devei are probleme cu justiþia. În vara lui 2013, dupã nouã ani de la trimiterea în judecatã, Mircia Muntean a fost condamnat de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie la patru ani de închisoare cu suspendare, în dosarul în care este acuzat cã, în perioada în care a fost primar al muncipiului Deva, ar fi încheiat tranzacþii nelegale de terenuri cu Iosif Man, acuzat de traficarea a peste 200 de maºini furate. În acelaºi dosar, instanþa i-a condamnat pe Iosif Claudiu Man la un an ºi ºase luni de închisoare cu suspendare ºi pe Ovidiu
Horaþiu Boldor la doi ani de închisoare cu executare. Cornel Moraru a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, pedeapsã care a fost contopitã cu o alta de trei ani de închisoare, primitã într-un alt dosar. Instanþa a constatat cã în cazul lui Moraru a fost executatã integral pedeapsa de trei ani de închisoare. În cazul lui Iosif Man, instanþa a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia. Având în vedere aceastã condamnare, în cazul cã va fi gãsit vinovat ºi va primi o altã pedeapsã privativã de libertate, Mircia Muntean va fi considerat recidivist, iar pedepsele se vor cumula, astfel cã actualul deputat ar putea ajunge dupã gratii. Car men COSMAN-PREDA
4 Actualitate
ªah pentru toþi la Nedeia Vulcãneanã
P
etrecerile la Vulcan au început cu probele sportive ºi acum, când vremea nu mai este prielnicã, are loc una dintre cele mai aºteptate competiþii: cea de ºah, dotatã cu premii ºi torturi cu piese din marþipan. Mai mult, la Vulcan, tinerii legitimaþi la secþia de ºah primesc acum echipamente nou-nouþe.
Au atras an de an copii din cele mai lãturalnice cartiere ºi i-au antrenat în sportul minþii. Sunt o mânã de oameni, care, nu o datã, au declarat cã un joc de ºah este cel mai frumos cadou pentru un copil. Acum îi aºteaptã la întrecerea de la Nedeia Vulcãneanã ºi miza este una foarte mare. „Este un concurs destinat tuturor iubitorilor de ºah, de la 3 la 93 de ani. Organizatorii sunt Primãria
Municipiului Vulcan ºi Consiliul Local, Clubul Sportiv Vulcan ºi Colegiul Tehnic Mihai Viteazul, care au pregãtit medalii ºi diplome pentru toþi participanþii, surprize dulci ºi primele 3 locuri vor primi ºi bani de la Consiliul Local. Dar va fi ºi o surprizã dulce. Vom avea douã torturi în formã de ºah, cu piese de ºah din marþipan ºi copiii vor avea încã un motiv sã vinã se bucure de ºah”, a
spus Dorel ªchiopu, preºedintele Clubului de ªah Vulcan, la începutul competiþiei, înainte de desemnarea câºtigãtorilor. Dorel ªchiopu se mândreºte cu copii talentaþi din toate categoriile sociale ºi Clubul de ºah Vulcan are performanþe notabile, dar poate cã printre cei ce trebuie enumeraþi sunt ºi cei din celebrul deja Cartier Dallas. „Un rezultat de care sunt foarte mândru este ºi faptul cã avem o grupã de copii din Dallas. Aº pune la capitolul realizãri ºi participarea unor copii de la care nu neam aºteptat sã vinã ºi sã joace ºah”, a mai spus ªchiopu. Concursul de ºah s-a desfãºurat în sistem de sistem elveþian pe durata a 7 runde, cu 15 minute timp de gândire pentru fiecare jucãtor. Categoriile intrate în concurs au fost: pânã la 8 ani, 9-10 ani, 11-16 ani ºi seniori. O grupã specialã “boboci” a fost compusã din copiii care descoperã primele taine ale sportului minþii. Cu excepþia grupei “boboci”, locurile I, II ºi III au ºi fost premiate cu bani, separat fete ºi bãieþi. Diana MITRACHE
Poeþii vulcãneni, premiaþi de municipalitate
C
ei mai buni poeþi vulcãneni au fost premiaþi de administraþia localã. Evenimentul s-a desfãºurat în cadrul celui mai important eveniment al localitãþii ºi anume Nedeia Vulcãneanã. Tinerii poeþi vulcãneni sunt motivaþi ºi recompensaþi de municipalitate pentru a-ºi duce mai departe acest har.
“Concursul a fost organizat în parteneriat cu Asociaþia Eu ºi Tu pentru Vulcan ºi urmãreºte promovarea creaþiei poetice la nivelul tinerelor generaþii. La ediþia de anul acesta, tinerii poeþi au fost prezenþi în numãr de aproape 40 - de la ºcolile 4,5 ºi 6, cu creaþii proprii realizate pe tema: Primãvara - muza tinerilor poeþi”, spun reprezentanþii administraþiei locale. Nu mai puþin de 40 de poezii au fost recitate la
Vulcan, iar juriul a ales cu greu cele mai bune capodopere ale tinerilor din localitate. Locul I i-a revenit lui Darius Popescu de la ªcoala Gimnazialã Numãrul 4, locul al II-lea elevei Andreea Bãlãuºi de la ªcoala Gimnazialã Numãrul 6, iar locul trei a fost ocuipat de Alesia Moldovan de la ºcoala numãrul 4. evenimentele din cadrul nedeii vulcãnene vor continua pe tot parcursul acestui sfârºit de sãptãmânã. Monika BACIU
Tradiþia strãbunã se învaþã la grãdiniþã
Î
nvãþãm de la greci sã punem accent pe moºtenirea din strãbuni. Un schimb de experienþe recent, realizat de educatoarele din Petroºani, în þara Muntelui Sfânt, le-a schimbat opinia radical dascãlilor ºi acum vor implementa acest lucru chiar ºi la cei mai mici dintre noi. Nu conteazã cã sunt doar de 3 ani ºi abia învaþã sã vorbeascã, dar cei mici trebuie educaþi
în spiritul respectãrii valorilor naþionale. Este esenþial acest lucru ºi asta au învãþat dascãlii
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 iunie 2015
care s-au întors recent din Grecia, unde au vãzut cã micuþii grecilor ºtiu cine le-au fost înaintaºii, înainte sã scape de pampers. „Litovoro se aflã la poalele muntelui Olimp, unde strãvechile legende greceºti s-au împletit cu viaþa modernã ºi lucrul acesta ne-a fãcut o mare bucurile. Ce am
învãþat? A fost un lucru care ne-a pus pe gânduri ºi ne-a fãcut sã reflectãm asupra reconsiderãrii anumitor elemente din educaþia noastrã. De la creºã ºi pânã la universitate, grecii au. În primul rând, ca obiectiv, protejarea ºi promovarea credinþei strãmoºeºti”, ne-a spus Lucia Munteanu, director la Grãdiniþa PP3 din Petroºani, care a fãcut parte din delegaþia ce a fost în Grecia. Nu sunt doar vorbe spuse la seminar, pentru cã dascãlii din Petroºani au fost uimiþi sã constate asta la clasele mici de grãdiþã. Dascãlii greci au fost invitaþi la Petroºani la
grãdiniþele cu program prelungit, care anul acesta sunt în top, iar schimbul se va face pe parcursul anului ºcolar viitor. „Am avut controlul ARACIP, un control european al calitãþii învãþãmântului ºi pot sã vã spun cu bucurie cã, din judeþul Hunedoara, doar liceul
Decebal ºi grãdiniþa PP3 din Petroºani a obþinut calificativ Foarte Bine la toþi cei 43 de indicatori de performanþã”, a mai spus Lucia Munteanu. Pentru cã au aflat lucruri noi, dascãlii din Petroºani sunt gata sã le vorbeascã celor mici despre ceea ce este la noi esenþial de secole ºi sã îi facã pe cei mici sã îºi iubeascã þara natalã. Acest sentiment a fost mult alterat în ultima vreme ºi poate cã doar noua generaþie ne mai poate salva. Diana MITRACHE
Ce prenume mai primesc copiii ortacilor? A fost
C
hiar dacã incidenþa prenumelor ciudate alese pentru odrasle a scãzut în ultimii ani, ori cel puþin unele prenume sunt atât de folosite încât nu mai sunt considerate „exotice”, sunt pãrinþi care încã mai dau copiilor prenume inspirate din telenovele ori filme hollywoodiene. Chiar ºi „Sfântul Ardealului” este sursã de inspiraþie pentru cei mai evlavioºi.
erou de film, de sportivi la modã, sau în funcþie de naº ºi etnie, chiar de porecla acestuia. Potrivit purtãtorului de cuvânt al municipalitãþii Petroºani,
Ziua în care un pãrinte îºi declarã copilul nu este deloc uºoarã nici pentru angajaþii Serviciilor Publice Comunitare de Evidenþã a Persoanelor, nici pentru unii dintre proaspeþii pãrinþi. Din dorinþa de a ieºi în evidenþã, aceºtia vin hotãrâþi sã-i punã nou-nãscutului nume de
Nicu Taºcã, în 2015, câþiva micuþi din Petroºani au primit prenume „exotice” cum ar fi Almaia, Zian ori Cataleya. În cazul primului, probabil, pãrinþii au fost inspiraþi de sejurul în staþiunea greceascã. În cazul celui de-al doilea, naºii ori pãrinþii sunt atât de evalvioºi
Vara la grãdiniþã
e câte ori pãrinþii cu copii D mici au oftat când s-au gândit cã ar trebui sã plãteascã o bonã în vacanþa prea lungã pentru concediul lor? Dascãlii din Petroºani le vin acestora în ajutor ºi, pentru a doua varã, organizeazã gratuit grãdiniþa de varã. O lunã în plus cei mici mai pot fi lãsaþi în grija educatoarelor. De la 1 iulie, pãrinþii cu copii de grãdiniþã sunt ajutaþi de educatoarele ce vin benevol la lucru. Pânã la începutul lunii august,
la Grãdiniþa cu program prelungit din Cartierul Dimitrov, cei mici pot fi supravegheaþi ºi se pot juca în voie, cât mai mult afarã, la Grãdiniþa de varã, un concept de excepþie, gândit pentru pãrinþii care nu au concediu ºi nici bunici. „În aceastã sãptãmânã, vom avea situaþia clarã a solicitãrilor din partea pãrinþilor, pentru grãdiniþa din luna iulie, la care noi îi spunem de varã. În funcþie de numãrul de copii înscriºi, noi am stabilit locaþia în Dimitrov, ne-am organizat echipa de educatoare ºi cea de personal pentru bucãtãrie ºi îngrijitoare, suntem pregãtite ºi îi aºteptãm pentru activitãþi”, a spus Lucia Minteanu, director la Grãdiniþa PP3.
încât au decis sã-l boteze pe copil Zian, prenume purtat în tinereþe de pãrintele Arsenie Boca, supranumit Sfântul Ardealului. Alþi pãrinþi au fost atât de impresionaþi de filmul artistic „Colombiana”, difuzat recent la TV, încât au ales numele rãzbunãtorului personaj principal, iar fetiþa lor se numeºte Cataleya. Tendinþa a cunoscut un oarecare recul, asta ºi datoritã faptului cã mulþi dintre pãrinþii porniþi pe un prenume ciudat, sunt convinºi aleagã altul pentru ca odraslele lor sã nu aibã de suferit. Totuºi, tendinþa de înlocuire a prenumelor "strãmoºeºti" este în toi iar plecarea la muncã în strãinãtate le-a dat locuitorilor Vãii Jiului noi idei în privinþa prenumelor ce le vor purta urmaºii lor. Maximilian GÂNJU
Cei care vor veni la cãmin ºi vara, vor fi lãsaþi cât mai mult sã se joace, sã simtã cã este vacanþã ºi sã se bucure de vremea bunã. „Vom avea activitãþi multe de recreere, dorim sã îi þinem cât mai mult în aer liber, dacã vremea ne permite, sã facem cu ei activitãþi creative, distractive ºi vom ºi învãþa câte ceva, dar totul sub
formã de joc ºi distracþie”, a mai adãugat Lucia Munteanu. Toate educatoarele fac voluntariat la grãdiniþa de varã ºi, în plus, alãturi de copii vor veni chiar învãþãtoare de la diverse unitãþi ºcolare., iar timp de o lunã, orice pãrinte din Petroºani îºi poate lãsa copilul în grija lor. Diana MITRACHE
cândva bine...
N
emulþumiri ºi regrete. Acestea sunt câteva din problemele pe care le au pensionarii mineri din Valea Jiului în momentul de faþã. Mulþi dintre aceºtia regreta perioada epocii de mult apusã atunci când dupã o viaþã de de muncã se puteau bucura de pensie ºi de toate facilitãþile care veneau odatã cu aceasta.
„Sunt foarte nemulþumit de nivelul de trai din ultimii ani. De abia ne mai ajung banii de medicamente ºi sã ne plãtim dãrile cãtre stat. Nu mai vorbim de bilete la tratament pentru cã acest lucru pentru mulþi dintre noi este doar un vis frumos pe care nu l-am mai avut de la revoluþie încoace”, ne spune un pensionar miner. Mai mult decât atât aceºtia sunt reticenþi în ceea ce priveºte viitorul Vãii Jiului mai ales cã mulþi dintre ei au copii ºi nepoþi aici, iar mai dureros este faptul cã mulþi dintre aceºtia nu au locuri de muncã. „Nu ºtiu ce se va alege de Valea Jiului. Este din ce în ce mai rãu. Complexul Energetic Hunedoara este pe cale sã se
închidã ºi foarte multã lume va rãmâne pe drumuri. Nu ºtiu ce se va alege de copiii ºi nepoþii noºtri care încã mai lucreazã în minerit ºi care odatã cu închiderea acestora vor rãmâne fãrã un loc de muncã. Cei mai tineri vor pleca din Vale poate chiar în strãinãtate sã fie sclavii altora pentru cã aici statul nu le asigura un viitor”, ne spune un alt pensionar. Toate aceste lucruri ar trebui sã fie un semnal de alarmã pentru senatorii ºi deputaþii din judeþul Hunedoara care ar trebui la rândul lor sã facã toate demersurile necesare în Parlamentul României pentru cã Valea Jiului ºi implicit locuitorii ei sã fie salvatã de la pierzanie. Monika BACIU
4 Actualitate
ªah pentru toþi la Nedeia Vulcãneanã
P
etrecerile la Vulcan au început cu probele sportive ºi acum, când vremea nu mai este prielnicã, are loc una dintre cele mai aºteptate competiþii: cea de ºah, dotatã cu premii ºi torturi cu piese din marþipan. Mai mult, la Vulcan, tinerii legitimaþi la secþia de ºah primesc acum echipamente nou-nouþe.
Au atras an de an copii din cele mai lãturalnice cartiere ºi i-au antrenat în sportul minþii. Sunt o mânã de oameni, care, nu o datã, au declarat cã un joc de ºah este cel mai frumos cadou pentru un copil. Acum îi aºteaptã la întrecerea de la Nedeia Vulcãneanã ºi miza este una foarte mare. „Este un concurs destinat tuturor iubitorilor de ºah, de la 3 la 93 de ani. Organizatorii sunt Primãria
Municipiului Vulcan ºi Consiliul Local, Clubul Sportiv Vulcan ºi Colegiul Tehnic Mihai Viteazul, care au pregãtit medalii ºi diplome pentru toþi participanþii, surprize dulci ºi primele 3 locuri vor primi ºi bani de la Consiliul Local. Dar va fi ºi o surprizã dulce. Vom avea douã torturi în formã de ºah, cu piese de ºah din marþipan ºi copiii vor avea încã un motiv sã vinã se bucure de ºah”, a
spus Dorel ªchiopu, preºedintele Clubului de ªah Vulcan, la începutul competiþiei, înainte de desemnarea câºtigãtorilor. Dorel ªchiopu se mândreºte cu copii talentaþi din toate categoriile sociale ºi Clubul de ºah Vulcan are performanþe notabile, dar poate cã printre cei ce trebuie enumeraþi sunt ºi cei din celebrul deja Cartier Dallas. „Un rezultat de care sunt foarte mândru este ºi faptul cã avem o grupã de copii din Dallas. Aº pune la capitolul realizãri ºi participarea unor copii de la care nu neam aºteptat sã vinã ºi sã joace ºah”, a mai spus ªchiopu. Concursul de ºah s-a desfãºurat în sistem de sistem elveþian pe durata a 7 runde, cu 15 minute timp de gândire pentru fiecare jucãtor. Categoriile intrate în concurs au fost: pânã la 8 ani, 9-10 ani, 11-16 ani ºi seniori. O grupã specialã “boboci” a fost compusã din copiii care descoperã primele taine ale sportului minþii. Cu excepþia grupei “boboci”, locurile I, II ºi III au ºi fost premiate cu bani, separat fete ºi bãieþi. Diana MITRACHE
Poeþii vulcãneni, premiaþi de municipalitate
C
ei mai buni poeþi vulcãneni au fost premiaþi de administraþia localã. Evenimentul s-a desfãºurat în cadrul celui mai important eveniment al localitãþii ºi anume Nedeia Vulcãneanã. Tinerii poeþi vulcãneni sunt motivaþi ºi recompensaþi de municipalitate pentru a-ºi duce mai departe acest har.
“Concursul a fost organizat în parteneriat cu Asociaþia Eu ºi Tu pentru Vulcan ºi urmãreºte promovarea creaþiei poetice la nivelul tinerelor generaþii. La ediþia de anul acesta, tinerii poeþi au fost prezenþi în numãr de aproape 40 - de la ºcolile 4,5 ºi 6, cu creaþii proprii realizate pe tema: Primãvara - muza tinerilor poeþi”, spun reprezentanþii administraþiei locale. Nu mai puþin de 40 de poezii au fost recitate la
Vulcan, iar juriul a ales cu greu cele mai bune capodopere ale tinerilor din localitate. Locul I i-a revenit lui Darius Popescu de la ªcoala Gimnazialã Numãrul 4, locul al II-lea elevei Andreea Bãlãuºi de la ªcoala Gimnazialã Numãrul 6, iar locul trei a fost ocuipat de Alesia Moldovan de la ºcoala numãrul 4. evenimentele din cadrul nedeii vulcãnene vor continua pe tot parcursul acestui sfârºit de sãptãmânã. Monika BACIU
Tradiþia strãbunã se învaþã la grãdiniþã
Î
nvãþãm de la greci sã punem accent pe moºtenirea din strãbuni. Un schimb de experienþe recent, realizat de educatoarele din Petroºani, în þara Muntelui Sfânt, le-a schimbat opinia radical dascãlilor ºi acum vor implementa acest lucru chiar ºi la cei mai mici dintre noi. Nu conteazã cã sunt doar de 3 ani ºi abia învaþã sã vorbeascã, dar cei mici trebuie educaþi
în spiritul respectãrii valorilor naþionale. Este esenþial acest lucru ºi asta au învãþat dascãlii
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 iunie 2015
care s-au întors recent din Grecia, unde au vãzut cã micuþii grecilor ºtiu cine le-au fost înaintaºii, înainte sã scape de pampers. „Litovoro se aflã la poalele muntelui Olimp, unde strãvechile legende greceºti s-au împletit cu viaþa modernã ºi lucrul acesta ne-a fãcut o mare bucurile. Ce am
învãþat? A fost un lucru care ne-a pus pe gânduri ºi ne-a fãcut sã reflectãm asupra reconsiderãrii anumitor elemente din educaþia noastrã. De la creºã ºi pânã la universitate, grecii au. În primul rând, ca obiectiv, protejarea ºi promovarea credinþei strãmoºeºti”, ne-a spus Lucia Munteanu, director la Grãdiniþa PP3 din Petroºani, care a fãcut parte din delegaþia ce a fost în Grecia. Nu sunt doar vorbe spuse la seminar, pentru cã dascãlii din Petroºani au fost uimiþi sã constate asta la clasele mici de grãdiþã. Dascãlii greci au fost invitaþi la Petroºani la
grãdiniþele cu program prelungit, care anul acesta sunt în top, iar schimbul se va face pe parcursul anului ºcolar viitor. „Am avut controlul ARACIP, un control european al calitãþii învãþãmântului ºi pot sã vã spun cu bucurie cã, din judeþul Hunedoara, doar liceul
Decebal ºi grãdiniþa PP3 din Petroºani a obþinut calificativ Foarte Bine la toþi cei 43 de indicatori de performanþã”, a mai spus Lucia Munteanu. Pentru cã au aflat lucruri noi, dascãlii din Petroºani sunt gata sã le vorbeascã celor mici despre ceea ce este la noi esenþial de secole ºi sã îi facã pe cei mici sã îºi iubeascã þara natalã. Acest sentiment a fost mult alterat în ultima vreme ºi poate cã doar noua generaþie ne mai poate salva. Diana MITRACHE
Ce prenume mai primesc copiii ortacilor? A fost
C
hiar dacã incidenþa prenumelor ciudate alese pentru odrasle a scãzut în ultimii ani, ori cel puþin unele prenume sunt atât de folosite încât nu mai sunt considerate „exotice”, sunt pãrinþi care încã mai dau copiilor prenume inspirate din telenovele ori filme hollywoodiene. Chiar ºi „Sfântul Ardealului” este sursã de inspiraþie pentru cei mai evlavioºi.
erou de film, de sportivi la modã, sau în funcþie de naº ºi etnie, chiar de porecla acestuia. Potrivit purtãtorului de cuvânt al municipalitãþii Petroºani,
Ziua în care un pãrinte îºi declarã copilul nu este deloc uºoarã nici pentru angajaþii Serviciilor Publice Comunitare de Evidenþã a Persoanelor, nici pentru unii dintre proaspeþii pãrinþi. Din dorinþa de a ieºi în evidenþã, aceºtia vin hotãrâþi sã-i punã nou-nãscutului nume de
Nicu Taºcã, în 2015, câþiva micuþi din Petroºani au primit prenume „exotice” cum ar fi Almaia, Zian ori Cataleya. În cazul primului, probabil, pãrinþii au fost inspiraþi de sejurul în staþiunea greceascã. În cazul celui de-al doilea, naºii ori pãrinþii sunt atât de evalvioºi
Vara la grãdiniþã
e câte ori pãrinþii cu copii D mici au oftat când s-au gândit cã ar trebui sã plãteascã o bonã în vacanþa prea lungã pentru concediul lor? Dascãlii din Petroºani le vin acestora în ajutor ºi, pentru a doua varã, organizeazã gratuit grãdiniþa de varã. O lunã în plus cei mici mai pot fi lãsaþi în grija educatoarelor. De la 1 iulie, pãrinþii cu copii de grãdiniþã sunt ajutaþi de educatoarele ce vin benevol la lucru. Pânã la începutul lunii august,
la Grãdiniþa cu program prelungit din Cartierul Dimitrov, cei mici pot fi supravegheaþi ºi se pot juca în voie, cât mai mult afarã, la Grãdiniþa de varã, un concept de excepþie, gândit pentru pãrinþii care nu au concediu ºi nici bunici. „În aceastã sãptãmânã, vom avea situaþia clarã a solicitãrilor din partea pãrinþilor, pentru grãdiniþa din luna iulie, la care noi îi spunem de varã. În funcþie de numãrul de copii înscriºi, noi am stabilit locaþia în Dimitrov, ne-am organizat echipa de educatoare ºi cea de personal pentru bucãtãrie ºi îngrijitoare, suntem pregãtite ºi îi aºteptãm pentru activitãþi”, a spus Lucia Minteanu, director la Grãdiniþa PP3.
încât au decis sã-l boteze pe copil Zian, prenume purtat în tinereþe de pãrintele Arsenie Boca, supranumit Sfântul Ardealului. Alþi pãrinþi au fost atât de impresionaþi de filmul artistic „Colombiana”, difuzat recent la TV, încât au ales numele rãzbunãtorului personaj principal, iar fetiþa lor se numeºte Cataleya. Tendinþa a cunoscut un oarecare recul, asta ºi datoritã faptului cã mulþi dintre pãrinþii porniþi pe un prenume ciudat, sunt convinºi aleagã altul pentru ca odraslele lor sã nu aibã de suferit. Totuºi, tendinþa de înlocuire a prenumelor "strãmoºeºti" este în toi iar plecarea la muncã în strãinãtate le-a dat locuitorilor Vãii Jiului noi idei în privinþa prenumelor ce le vor purta urmaºii lor. Maximilian GÂNJU
Cei care vor veni la cãmin ºi vara, vor fi lãsaþi cât mai mult sã se joace, sã simtã cã este vacanþã ºi sã se bucure de vremea bunã. „Vom avea activitãþi multe de recreere, dorim sã îi þinem cât mai mult în aer liber, dacã vremea ne permite, sã facem cu ei activitãþi creative, distractive ºi vom ºi învãþa câte ceva, dar totul sub
formã de joc ºi distracþie”, a mai adãugat Lucia Munteanu. Toate educatoarele fac voluntariat la grãdiniþa de varã ºi, în plus, alãturi de copii vor veni chiar învãþãtoare de la diverse unitãþi ºcolare., iar timp de o lunã, orice pãrinte din Petroºani îºi poate lãsa copilul în grija lor. Diana MITRACHE
cândva bine...
N
emulþumiri ºi regrete. Acestea sunt câteva din problemele pe care le au pensionarii mineri din Valea Jiului în momentul de faþã. Mulþi dintre aceºtia regreta perioada epocii de mult apusã atunci când dupã o viaþã de de muncã se puteau bucura de pensie ºi de toate facilitãþile care veneau odatã cu aceasta.
„Sunt foarte nemulþumit de nivelul de trai din ultimii ani. De abia ne mai ajung banii de medicamente ºi sã ne plãtim dãrile cãtre stat. Nu mai vorbim de bilete la tratament pentru cã acest lucru pentru mulþi dintre noi este doar un vis frumos pe care nu l-am mai avut de la revoluþie încoace”, ne spune un pensionar miner. Mai mult decât atât aceºtia sunt reticenþi în ceea ce priveºte viitorul Vãii Jiului mai ales cã mulþi dintre ei au copii ºi nepoþi aici, iar mai dureros este faptul cã mulþi dintre aceºtia nu au locuri de muncã. „Nu ºtiu ce se va alege de Valea Jiului. Este din ce în ce mai rãu. Complexul Energetic Hunedoara este pe cale sã se
închidã ºi foarte multã lume va rãmâne pe drumuri. Nu ºtiu ce se va alege de copiii ºi nepoþii noºtri care încã mai lucreazã în minerit ºi care odatã cu închiderea acestora vor rãmâne fãrã un loc de muncã. Cei mai tineri vor pleca din Vale poate chiar în strãinãtate sã fie sclavii altora pentru cã aici statul nu le asigura un viitor”, ne spune un alt pensionar. Toate aceste lucruri ar trebui sã fie un semnal de alarmã pentru senatorii ºi deputaþii din judeþul Hunedoara care ar trebui la rândul lor sã facã toate demersurile necesare în Parlamentul României pentru cã Valea Jiului ºi implicit locuitorii ei sã fie salvatã de la pierzanie. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 iunie 2015
Costel Avram, faþã în faþã cu pensionarii mineri
C
ostel Avram, confruntare cu pensionarii mineri. Directorul general al SC ApaServ Valea Jiului a fost prezent la o întâlnire cu pensionarii mineri. Aceºtia i-au ridicat lui Avram o problemã care îi frãmântã ºi anume costul apei în Valea Jiului, dar ºi nerespectarea unei date pentru emiterea facturii. “Au fost probleme multiple, probleme care se întâmplã tot timpul. Un lucru pe care pe mine m-a mulþumit a fost acela cã pe ei îi intereseazã cã servicile de apã sã
fie de calitate. Vor fi primiþi tot timpul pensionarii ºi nu numai sã ridice anumite probleme pe care le au. Chiar acum mi-au ridicat o problemã asupra facturãrii pe care eu nu o ºtiam ºi chiar acum voi merge sã vãd. Ce se întâmplã de nu se respectã modul ca
factura sã fie dusã la timp ºi în rest probleme diverse din care în urma discutilor pe care le-am avut cu ei a reieºit cã putem colabora ºi cã poate exista o comunicare între mine conducerea ApaServ ºi dumnealor”, a declarat Costel Avram, directorul general al societãþii de apã din Valea Jiului. În general, pensionarii sunt cei mai conºtiincioºi atunci când vine vorba de platã facturilor. Chiar ºi aºa existã mici excepþii. “Popririle pe pensii vin doar dupã hotãrârile judecãtoreºti, în rest noi ApaServ nu putem face aºa ceva”, a mai spus sursa citatã. La nivelul populaþiei Vãii Jiului datoria cãtre ApaServ este undeva la 180 de miliarde de lei vechi. Monika BACIU
Creºte numãrul orelor de muncã
Rovana Plumb îi pune la lucru, involuntar, pe beneficiarii de ajutor social
D
acã alocaþiile copiilor vor fi scoase din calculul baremului pentru ajutorul social, beneficiarii acestor sume ar putea fi nevoiþi sã efectueze mai multe ore de muncã în folosul comunitãþii. Reprezentanþii Serviciului de Asistenþã din Petroºani, unde sunt aproximativ 300 de beneficiari de ajutoare sociale, spun cã, dacã se scot alocaþiile pentru copii din calcul, creºte numãrul de ore lucrate. „Orele de muncã efectuate sunt direct proporþionale cu cuantumul ajutorul social”, a declarat Cristina Mraz, directorul Serviciului de Asistenþã Socialã. În prezent, la stabilirea venitului lunar al unei familii, în baza cãruia se acordã beneficiile sociale, se iau in calcul indemnizaþiile, ajutorul de ºomaj, dar ºi alocaþia pentru
copii. Numai cã, în momentul în care a stabilit dublarea acestei alocaþii, Executvul nu a luat în calcul cã, la nivel naþional sute de mii de familii pot sa ramâna fãrã ajutor social, pentru ca nu se mai incadreazã în barem. Nu e cazul ºi la Petroºani, unde doar douã familii sunt în pericol sã piardã ajutorul, însã nu din cauza dublãrii alocaþiei de stat pentru copii. La ora actualã, pentru o persoanã, cuantumul ajutorului social este de 142 de lei, familiile formate din 2 persoane primeºte 255 de lei, pentru trei persoane se alocã 357 de lei, iar suma creºte progresiv în funcþie de numãrul de persoane din care este formatã familia, dar la fel creºte ºi numãrul orelor de muncã. De exemplu, pentru zece persoane cuantumul ajutorului este de 710 lei, dar beneficiarii trebuie sã efectueze 19
zile, a câte 6 ore pe zi, de muncã în folosul comunitãþii, asta dacã nu se scade alocaþia din formula de calcul. Autoritãþile centrale vor, însã, sã modifice legea, exact în sensul eliminãrii alocaþiilor, astfel încât nimeni sã nu poardã niciun ban. Rovana Plumb, ministrul Muncii, a precizat cã: "La urmãtoarea ºedinþã de Guvern va fi adoptatã o ordonanþã de urgenþã, aºa încât, odata cu acordarea dreptului alocaþiei dublate pentru copii sã nu existe niciun fel de diminuare a beneficiilor sociale". Car men COSMAN-PREDA
Bâtrân de 74 de ani dispãrut de acasã n bãtrân în vârstã de 74 de ani din U comuna Lunca Cernii de
Jos a fost dat în urmãrire naþionalã ºi consemn la frontierã, dupã ce a dispãrut de la domiciliu de circa 5 sãptãmâni. Dispariþia a fost sesizatã la Secþia Poliþie Ruralã Hunedoara de fratele sãu. Persoana dispãrutã se numeºte ªeroni Petru, iar din verificãrile efectuate poliþiºtii au stabilit faptul cã bãrbatul locuia singur într-o casã izolatã ºi obiºnuia în mod frecvent sã pãrãseascã locuinþa pentru perioade lungi de timp, pentru a se deplasa la diferite rude, pe raza judeþelor Hunedoara ºi Caraº Severin. Nu s-a putut stabili cu ce
era îmbrãcat bãrbatul în momentul dispariþiei. Semnalmentele celui în cauzã sunt: înãlþime de 1,70-1.75m, greutate 70-79 kg, corpolenþã normalã, faþã ovalã, ten deschis, pãr grizonat, tuns scurt, ochii cãprui, nas rectiliniu, poartã mustaþã ºi este cunoscut cu probleme cardiace. Poliþiºtii continuã cercetãrile continuã în vederea identificãrii persoanei dispãrutã, fiind solicitatã urmãrirea naþionalã ºi consemnul la frontierã. Persoanele care pot furniza informaþii care sã conducã la depistarea sa, sunt rugate sã apeleze numãrul unic de urgenþã 112 sau sã sesizeze cea mai apropiatã unitate de poliþie.
Life Logistics ºi-a automatizat activitatea prin implementarea soluþiei WMS
D
epozitarea ºi manipularea mãrfurilor în zonele portuare necesitã un management eficient al resurselor. Evoluþia constantã a afacerii precum ºi standardele de lucru impuse de clienþi i-au determinat pe managerii companiei sã implementeze o soluþie capabilã sã gestioneze eficient activitatea. În acest scop, Life Logistics a devenit primul dintre cei patru furnizori de astfel de servicii din zona liberã Agigea, care a implementat un sistem de management al depozitelor, alegând soluþia WMS de la Senior Software. "Am decis sã achiziþionãm un sistem de tip WMS pentru cã aveam probleme pe partea de trasabilitate a pãleþilor, iar recepþiile ºi expediþiile de marfã se fãceau pe hârtie, ceea ce ducea la apariþia erorilor. Odatã cu implementarea soluþiei WMS de la Senior Software am automatizat activitatea
din cadrul depozitului, iar acum avem siguranþa cã marfa primitã sau expediatã este în regulã ºi nu mai avem plângeri cã ar exista lipsuri sau cã s-a expediat ceva în plus. Acest lucru ne-a ajutat sã atragem noi clienþi", a declarat domnul Ciprian Gheorghiþã, Administrator Life Logistics. Înainte de utilizarea soluþiei WMS, angajaþii erau nevoiþi sã verifice manual fiecare palet de marfã ºi sã îl bifeze pe hârtie. Acum, manipularea se face mult mai rapid cu ajutorul echipamentelor mobile de citire a codurilor de bare. Modul de lucru a fost astfel optimizat, iar angajaþii pot afla printr-o simplã scanare informaþii complete cu privire la fiecare palet, sã observe ºi sã repare în timp util orice greºealã. Astfel, Life Logistics ºi-a consolidat relaþiile cu partenerii sãi importanþi ºi a facilitat transferul direct al
documentelor în format electronic, ceea ce a dus la îmbunãtãþirea comunicãrii cu aceºtia. Soluþia WMS de la Senior Software este dedicatã gestiunii depozitelor ºi automatizeazã toate activitãþile ºi fluxurile de lucru specifice. Sistemul este dezvoltat pe platforma Mantis, lider în domeniul furnizãrii de sisteme informatice ºi consultanþã pentru logisticã din sud-estul Europei. WMS utilizeazã cele mai noi tehnologii, precum coduri de bare, terminale mobile wireless, picking pe bazã de indicatori vizuali, voce sau frecvenþã radio, asigurând o acurateþe de 100% în trasabilitatea mãrfurilor, în conformitate cu ultimele reglementãri internaþionale.
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 iunie 2015
Final de stagiune, cu o comedie ºi un basm D upã 22 de premiere ºi sãli arhipline, aplauze ºi felicitãri, actorii de la Petroºani închid sâmbãtã stagiunea, cu ultima premierã. Este vorba despre o comedie cu 5 protagoniºti ºi cu un titlu sugestiv: „Încurcã lume”. Aºadar, suntem cu toþii aºteptaþi în sala de spectacole la Petroºani, începând cu orele 18,00, iar duminicã dimineaþã, acelaºi Andrei Mihalache ne aºteaptã la premiera „Muck cel Mic”, pe cei mai mici dintre noi.
Actorii Teatrului I. D. Sîrbu ne aºteaptã sâmbãtã sã râdem ºi sã îi aplaudãm aºa cum am fãcut toatã stagiunea, pe care acum, la finele acestei sãptãmâni, o încheie cu succes. Amelia Toaxen, Radu Tudosie, Mihai Alexandru, Corina Viºinescu ºi Radu Fîrte, coordonaþi de regizorul Andrei Mihalache, ne promit cã piesa va fi pe placul tuturor. Vom râde pe sãturate, la un final de sãptãmânã, iar încurcã lume pare a fi chiar Mihai Alexandru, zis Bungrãzescu, prietenul inexistent, care i-ar putea salva cãsnicia unui necunoscut.
„Într-un moment critic,într-o ceartã cu soþia lui, inventeazã un prieten inexistent practic, dar acel prieten era întâmplãtor pe stradã ºi asculta de la fereastrã, venind de la un chef ºi se hotãrãºte sã intre ºi sã îl ajute pe domnul avocat”, a spus Mihai Alexandru, cel care joacã rolul salvatorului. Avocatul, nimeni altul decât Radu Tudosie, iese din încurcãturã, ori poate chiar se afundã ºi mai rãu, dar asta vom vedea doar la finalul piesei, sâmbãtã seara. „Am încercat, pentru ultima premierã din aceastã stagiune, sã facem o comedie spumoasã, în care lumea sã se simtã bine înainte de vacanþã ºi sper sã ne revedem în toamnã cu bine. Pânã atunci, însã, vã aºteptãm sã râdem împreunã, în aceastã poveste încurcatã, în care un tip, adicã eu, ajunge târziu acasã, nevasta îl ia la rost ºi cineva de afarã se hotãrãºte sã îl scape. Mai mult, sâmbãtã”, a declarat Radu Tudosie, avocatul cu pricina. Andrei Mihalache este vinovat de ceea ce vom vedea pe scenã ºi, într-un decor absolut inediat, vom avea parte de o searã excelentã, în care, cu siguranþã,
vom râde pe sãturate. „Dupã o stagiune încãrcatã, cu multe premiere ºi multe succese, ne-am gândit ºi domniºoara directoare Nicoleta Bolcã s-a gândit sã oferim publicului douã ore de râs. E o comedie bulevardierã, cu multe încurcãturi, cu multe quid-proquo-uri, de aceea nu vã vom dezvãlui ce se întâmplã pânã la capãt, dar vã pot
asigura cã e o comedie de public ºi vreau sã le mulþumesc celor 5 tineri foarte harnici, care s-au încumetat sã facã aceastã ultimã piesã a stagiunii”, ne spus ºi Andrei Mihalache, regizorul piesei de sâmbãtã. Chiar dacã este ultima, dintr-un maraton al premierelor de la Petroºani, piesa „Încurcã lume” vine sã închidã un tur de forþã al
Actualitate 7 actorilor de la I.D Sîrbu, care au pus în scenã nu mai puþin de 24 de premiere, acesta fiind un record absolut în ultima perioadã. Duminicã, însã, acelaºi Mihalache ºi aceeaºi trupã de actori, la care se adaugã aproape toatã lumea din teatru, ne aºteaptã la premiera pentru copii „Muck cel mic”. „E unul dintre cele mai frumoase basme, o poveste orientalã, tristã despre un pitic care nu are noroc în viaþã. Veþi vedea, însã, cã datoritã isteþimii lui, va avea puteri asupra celorlalþi ºi nu o sã plângã nimeni. Este o poveste plinã de subînþelesuri ºi pentru cei maturi ºi pentru copii. Are o coloanã muzicalã interesantã, sunt melodii de Sting, opera Carmen de Bizet, dans, multe rãsturnãri de situaþie în care veþi regãsi aproape toatã trupa teatrului din Petroºani ºi, cu aceastã piesã pentru toate vârstele se va închide stagiunea teatrului”, a mai precizat Andrei Mihalache. Diana MITRACHE
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 iunie 2015
Henþ cu mâna
Ponta, tu din ce þarã eºti? N-am fãcut niciodatã caz de naþionalism (mai erau unii de-ºi ziceau „naþionalsocialiºti” ºi le-a ieºit „naziºti”...), dar ce sã mai zic de onor primul nostru ministru, Victor
Ponta, cel care-ºi punea acum un an pe afiºele de campanie ale P.S.D. sloganul „Mândri cã suntem români”. La ce? La dat taxe ºi TVA? Cã domnul Ponta nu
cred cã are vreo treabã cu chestia asta. „Baschetbalistul” nostru de frunte ºi-a paradit ligamentele într-o salã de sport, dar de „mândru” ce-i de sistemul de sãnãtate, s-a dus la operaþie ºi în cantonament în Turcia, într-o clinicã a preºedintelui turc
Erdogan. În campanie, ºmecherul conducea o Dacia Duster, dar de fapt el se „iubeºte” cu un Land Rover de vreo o sutã de mii de euro. Nici de educaþie nu ºtiu cât e de mândru cã-i român, de vreme ce, nu tu creºã, nu tu grãdiniþã la fii-ta, ci bonã adusã din Filipine.
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara. Analizã ediþia 2014-2015 Universitatea Petroºani
Greu în „Deal”... U
n nou sezon în care Universitatea Petroºani încheie în anonimat. Este firesc acest raport, comparativ cu momentul 2013, când studenþii petroºeneni au ocupat locul 1, participând la barajul de promovare pentru Liga a III-a. În prima parte a sezonului 2014-2015, antrenorul Ovidiu
Ciolea ºi-a asumat un rol mult prea delicat, ºtiindu-se statutul sãu de jucãtor-antrenor ºi la Mãgura Pui. Fãrã o serie de jucãtori din sezonul precedent – Horvath, Arcuºi, Soare, Bobinã, Asan, Colþiºor – echipa nu a mai dat randamentul scontat, care a plasat-o pe locul 11. Gabi Niþu preia echipa din retur, dar revirimentul nu este cel scontat. Echipa se adunã greu, terenul de joc seamãnã cu un
UNIVERSITATEA PETROªANI Anul înfiinþãrii: Locul 10: 28 -acasã: 14 -deplasare: 14
1961 7 8 5 5 2 3
13 4 9
43-60 27-24 16-36
29p. 20p. 9p.
Antrenor: Ovidiu Ciolea (tur), Gabi Niþu (retur) Echipa standard: Kiorean (Fl. Negrea) – Vl. Negrea (Fãuricã), Raboj (Puian), Arcuºi (Marton, Tudora), Doroftei (Tãmãºiloni) – Bulimej (Dric, Hãncilã), Grigoraº (Plic, Chiruþã), I. Gavriluþi (Plãcintã, Adr. Munteanu) – Voina (Colþiºor, Medrea), Ov. Popesc (R. Popa, R. Andrei). Golgeteri: 10 goluri: Ov. Popescu, I. Gavriluþi 7 goluri: Grigoraº; 4 goluri: Bulimej; 2 goluri: Puian; 1 gol: Colþiºor, Voina, Raboj, Marton, Plãcintã, Voina.
Fazã din meciul Univ. Petroºani - Retezatul Haþeg 3-1, disputat în septembrie 2014 câmp pârjolit, cu chiu cu vai, echipa mai adunã trei victorii acasã (2-0 cu Gloria
Cât despre sfântul Paºte ortodox, taman peste ocean, la New York, iar în concedii „frumuseþile patriei” sunt vizitate prin Dubai ºi alte „judeþe” din S.U.A. Ãsta-i omul care ne îndeamnã sã fim români adevãraþi. El, în schimb, e unul virtual.
STELESCU reinventeazã „ªtiinþa”
Geoagiu, 2-1 La startul campionatului 1999-2000 la cu Aurul Brad, Divizia „D” (Liga a IV-a), reapare echipa de fotbal 3-0 cu Metalul studenþeascã – dupã o absenþã de douã decenii – sub Criºcior) ºi una numele de Universitatea Petroºani. Debut, pe 9 august în deplasare 1999, 2-1 cu Casino Ilia, goluri Oncicã ºi Petrilã. (5-3 la Dacia Echipa a terminat pe locul 7 (din 14 echipe), ea fiind Orãºtie), dar creaþia tânãrului Ionuþ Stelescu, cel care va fi ºi antrenor asta nu a ºi marcator (10 goluri), alãturi de alþi colegi de-ai sãi, însemnat mare precum Valentin Badea (portar), Tudora, Csipai, lucru. Lupean, Goia, Lascãu, Boca sau Vuþã Moldovan. Coloana vertebralã a echipei, Ionuþ Grigoraº - Gavriluþi – STELESCU Voina – Popesc a fost ºi ea bântuitã de accidentãri, apãrarea a fost una eterogenã (a încasat în medie exact
I. Gavriluþi ºi Ov. Popesc, golgeterii Universitãþii Petroºani
La anul, 55 de ani... ...ºi poate cã acest aspect ar putea fi un imbold pentru revenirea Universitãþii Petroºani în prim-plan. Profesorul Gheorghe Irimie (care va împlini luna viitoare, pe 29 iulie, 80 de ani) a înfiinþat în 1961 o secþie de fotbal în cadrul Institutului de Mine Petroºani (I.M.P.), venind din postura de antrenor secund de la divizionara „A” Minerul Lupeni. Era în anul debutului sãu la catedra de educaþie fizicã a I.M.P. Cu paºi mãrunþi, echipa va ajunge pânã în Divizia „C”. Au trecut de atunci aproape 55 de ani.
„Aly” Plãcintã, un jucãtor mereu cu sufletul lângã Universitatea Petroºani
echipei! 2 goluri A fost un sezon pe meci) extrem de greu pentru iar în Universitatea atac, doi Petroºani, echipa care jucãtori, îºi trage seva din Ovidiu ªtiinþa anilor `70 care Popesc ºi se bãtea în Cupa Ionuþ României cu Steaua, Gavriluþi au CFR Cluj sau ASA Tg. marcat Mureº... aproape jumãtate din Paginã realizatã de golurile Genu TUÞU