Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 885
Cronica Vãii Jiului Joi, 25 Iunie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Nu fac nimic, dar vor mâncarea la botul calului
ª
i sãraci ºi cu pretenþii. Este vorba de beneficiarii cantinei de ajutor social din Petroºani care au renunþat la masã caldã din anumite raþiuni greu de înþeles. Unii pur ºi simplu au refuzat sã se deplaseze câþiva metri din blocul social pânã la cantinã pentru a-ºi ridica hrana. Doar 44 de familii din municipiul Petroºani mai beneficiazã de serviciile cantinei de ajutor social. “Avem 44 de familii beneficiare cu un numãr de 81 de porþii de mâncare. Unii au solicitat încetarea acordãrii hranei, iar alþii care nu presteazã munca în folosul comunitãþii timp de trei zile ies automat din program”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. Dacã în luna aprilie, la cantina socialã din Petroºani se serveau 105 porþii de mâncare, acum numãrul acesta s-a redus cu 24. Începând cu data de 1 august 2014, asistaþii social trebuie sã munceascã pentru hrana de care beneficiazã, potrivit
unei hotãrâri de consiliu local din luna iunie 2014. Fac excepþie cei care asigurã creºterea ºi îngrijirea, potrivit legii, a unuia sau a mai multor copii în vârstã de pânã la 5 ani ; asigurã îngrijirea uneia sau a mai multor persoane cu handicap grav ori accentuat sau persoane vârstnice dependente care nu beneficiazã de asistent personal sau îngrijitor la domiciliu, în condiþiile legii ori participã la un program de pregãtire profesionalã. Tot prin hotãrârea CL Petroºani s-a stabilit ºi numãrul de ore pe care beneficiarii cantinei de ajutor social trebuie sã le efectueze lunar. Astfel, pentru o porþie beneficiarul trebuie sã lucreze 18 ore, pentru 2 porþii – 36 ore, pentru 3 porþii – 54 ore, pentru 4 porþii – 66 ore, pentru 5 porþii – 84 ore ºi pentru mai mult de 5 porþii – 120 ore pe lunã. Monika BACIU
Hoþii de apã prinºi cu „albinuþa”
U
n dispozitiv ultra-modern, ajutat de câteva apometre performante cu telecitire, montate în puncte strategice, ne indicã cine furã apã. Este un fel de „albinuþã”, cum o denumesc cei de la Apa Serv, care scaneazã apometrele tuturor consumatorilor de pe o razã mai mare ºi ne indicã exact cât consumã fiecare ºi chiar dacã furã apã, cu diverse metode. >>> PAGINA A 3-A
Rãmãºiþele UMIROM-ului vândute la “second-hand”
C
onsorþiul GEROM vinde fostul UMIROM la bucatã. Atelierele din Petroºani unde a fost realizatã Coloana Infinitului, una dintre cele mai importante opere ale marelui sculptor Constantin Brâncuºi, au ajuns la fier vechi ºi procesul încã mai continuã. În mare parte, vechile ateliere din fosta fabricã de utilaj minier, UMIROM SA., au fost tãiate ºi vândute la fier vechi. Acum, reprezentanþii grupului Gerom vând ºi ce a mai rãmas. Pe site-urile de anunþuri sunt scoase la vânzare mai multe utilaje. De
la utilaje, la echipamente defecte ºi pânã la piese de schimb toate sunt scoase la vânzare de consorþiul GEROM. Freze, rezervoare supraterane ºi multe alte piese sunt vândute la bucatã sau dezmembrate pentru cei care sunt interesaþi. “Maºinã debavu-
rat electrochimic + sursã curent. Are în dotare bazinele pentru dielectric, pompã de recirculare ºi matriþele pentru debavurat. Sursa de curent are 4 posturi pentru 200A fiind un redresor comandat cu
tiristori”, sunã unul dintre anunþurile postate de cei de la GEROM. SC "Umirom" SA a fost cumpãratã în anul 2000 de fostul prefect PSD al judeþului, Aurelian Serafinceanu, pentru 7,9 miliarde de
lei vechi. "Umirom" avea datorii încã de la privatizare, iar în timp nu a reuºit sã se redreseze, în ciuda contractelor de sute de miliarde încheiate cu Compania Naþionalã a Huilei Petroºani. Din cauza debitelor foarte mari cãtre stat, în anul 2004 a fost instituit sechestru asigurãtor pe bunurile mobile ºi imobile ale uzinei, care au fost apoi scoase la licitaþie. Potrivit datelor oficiale, Gerom mai livreazã acum minelor
din Valea Jiului stâlpi ºi grinzi pentru susþinerea mecanizatã, transportoare sau piese de schimb pentru vasele de extracþie, echipamente pentru care are de încasat sume importante de bani. Mara POPESCU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 iunie 2015
DECLARAÞIE POLITICÃ
Mesajul Vãii Jiului pentru cei care vor sã punã lacãtul pe minerit este: DEMISIA! Stimaþi colegi, Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinþat ca urmare a decizei Guvernului Ponta, în conformitate cu Hotãrârea Guvernului nr.1023/2011, la data de 01 noiembrie 2012, ca urmare a fuziunii prin contopire a Societãþii Comerciale Elecrocentrale Deva cu Societatea Comercialã Electrocentrale Paroºeni SA, iar de la data de 15.07.2013 acesta a absorbit ºi Societatea Naþionalã a Huilei SA, societate care cuprindea patru mine viabile: Lupeni, Vulcan, Livezeni ºi Lonea, rezultatã în urma divizãrii Companiei Naþionale a Huilei, cãreia i-au fost ºterse datoriile istorice. Complexul Energetic Hunedoara a fost conceput ca obiectiv strategic, dorindu-se a fi o unitate pentru siguranþa sistemului energetic al României, proiectat sã funcþioneze cu cãrbune din Valea Jiului, se asigura în acest fel ºi stabilizarea locurilor de muncã de aici, rezolvându-se astfel ºi o problemã socialã, Valea Jiului este o zonã monoindustrialã, complexul fiind cel mai important agent economic din Vale ºi din
judeþul Hunedoara. Anul 2015 a gãsit Complexul Energetic Hunedoara într-o situaþie economicã grea ºi întrucât domnul ministru Gerea a considerat cã ea s-a datorat unui management defectuos, la data de 18.02.2015 a schimbat întreaga conducere, numindu-l în funcþia de director general pe domnul Constantin Jujan, ºi numind un nou preºedinte al Consiliului de Administraþie , ca o soluþie salvatoare pentru redresarea complexului. Domnul director general la rândul sãu, sub directa supraveghere a domnului ministru Gerea, a schimbat toþi directorii de exploatãri miniere, directorul economic ºi alte organe de conducere, acuzându-i pe cei schimbaþi de lipsã de profesionalism. Pe parcursul a trei luni de zile de la preluarea conducerii, am acordat deplinã încredere noii conduceri ºi am aºteptat o revigorare a activitãþii complexului,dar întrucât rezultatele au întârziat sã aparã, pentru a ne forma o imagine cu privire la performanþele noii conduceri, am solicitat prin interpelarea nr. 6718A/ 07.04.2015, adesatã primului ministru Victor Ponta, informaþii cu privire la activitatea domnului director
De anul viitor,
CEH ar putea scãpa de o taxã
A
nul trecut, Guvernul a decis introducerea unei noi taxe ºi anume taxa pe stâlp. Acum, CEH ar putea scãpa de de aceastã taxã. Complexul Energetic Hunedoara are de plãtit un milion de euro pentru aceastã taxã, iar suma este calculatã doar pentru Divizia Minierã. Acum, la un an de la introducerea acestui bir, ministrul de Finanþe ia în calcul eliminarea acestei taxe începând cu data de 1 ianuarie a anului viitor. “Taxa pe stâlp se duce indirect în tarif, pentru cã sunt
Jujan Constantin, fost director al Companiei Naþionale a Huilei în perioada iulie 2009- iunie 2012. Am aflat astfel cã pe parcursul mandatului acestuia, Compania Naþionalã a Huilei a înregistrat datorii de 1.665.141.177 lei,ceea ce reprezintã aproximativ 400 mil euro, ºi numãrul total de personal în perioada 31.07.2009- 01.06.2012, a scãzut de la 10638 persoane, la 7683 persoane, ceea ce înseamnã pierderea unui numãr de 2955 locuri de muncã . Aceste informaþii, precum ºi lipsa apariþiei unor mãsuri de remediere a situaþiei complexului, m-au determinat sã depun o nouã interpelare cu nr. 6806A/ 15.04.2015, prin care
companii mari de stat cãrora li se aplicã aceastã taxã pe partea de utilitãþi ºi care duc aceastã taxã în tarif. Se creeazã un cerc neplãcut. Discuþiile vor fi ºi de scoatere, dar impactul este unul foarte mare. ªtim foarte bine anul viitor avem o þintã de atins, acel deficit de 1,1 aproximativ, faþã anul ãsta când avem 1,83 ºi va fi foarte greu sã ne încadrãm în ceea ce înseamnã anul viitor”, a precizat ministrul de Finanþe Eugen Teodorovici. Pentru neachitarea la timp a taxelor, nivelul dobânzii este de 0,03% pentru fiecare zi de întârziere, de la 1 martie. În plus, nivelul penalitãþii de întârziere este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere, potrivit Codului de procedura fiscalã. Monika BACIU
am solicitat sã mi se punã la dispoziþie strategia pentru viabilizarea Complexului Energetic Hunedoara, propusã de domnul director Jujan, pentru a vedea ce soluþii vor fi implementate pentru eficientizarea complexului ºi continuarea activitãþii acestuia. Cu stupoare am constatat cã strategia de viabilizarea a acestui colos industrial, de soarta cãruia depind vieþile a mii de oameni, cuprinde 6 pagini ºi una din mãsurile de bazã este implementarea unui program de concedieri colective pentru un numãr de 540 de salariaþi, se poate spune astfel cã noua conducere continuã politicã PD-L din anul 2012 de reducere a locurilor de muncã. Stimaþi colegi, vreau sã vã aduc la cunoºtinþã faptul cã, de-a lungul timpului toate reducerile de personal au dus la închiderea unitãþilor miniere ºi restrângerea activitãþii de minerit. ªi, deºi cu mari eforturi, în perioada 2013-2014, s-a reuºit efectuarea unui numãr de 300 de angajãri, de personal direct productiv, în anul de graþie 2015, noua conducere a reuºit o performanþã neatinsã pânã acum în istoria mineritului, aceea cã Termocentrala Paroºeni ºi-a oprit activitatea, întrucât nu a avut cãrbune sã funcþioneze, personalul angajat fiind insuficient pentru a extrage cãrbunele nece-
sar funcþionãrii termocentralelor.Ce se va întâmpla dacã ºi din cel existent va mai fi disponibilizat? Am mai constatat cã dupã 4 luni de la preluarea conducerii, producþia s-a redus cu aproape 35%, cheltuielile au crescut cu 32%, ºi s-au înregistrat pierderi de 55 mil lei. Domnule ministru, datoritã lipsei unui program serios de eficientizare a activitãþii Complexului Energetic Hunedoara pe termen lung, neonorãrii promisiunii de includere a cãrbunelui în strategia energeticã naþionalã, a indiferenþei cu care aþi tratat problemele mineritului ºi ale Vãii Jiului, singura dvs. acþiune fiind aceea de a semna unui protocol prin care sã parafaþi închiderea minelor din Valea Jiului, eu, în calitate de deputat de Valea Jiului, minerii ºi locuitorii din Valea Jiului, vã solicitã dumneavoastrã ºi tuturor acelora care vor sã punã lacãt pe minele din Valea Jiului:
DEMISIA! Deputat, Cor nel-Cristian RESMERIÞÃ RESMERIÞÃ
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 25 iunie 2015
Hoþii de apã prinºi cu „albinuþa”
U
n dispozitiv ultra-modern, ajutat de câteva apometre performante cu telecitire, montate în puncte strategice, ne indicã cine furã apã. Este un fel de „albinuþã”, cum o denumesc cei de la Apa Serv, care scaneazã apometrele tuturor consumatorilor de pe o razã mai mare ºi ne indicã exact cât consumã fiecare ºi chiar dacã furã apã, cu diverse metode. Totul de la distanþã, fãrã sã fie nevoiþi angajaþii sã ne batã la uºã. Acest dispozitiv a demonstrat exact cine furã apã, cât consumã fiecare abonat ºi se dovedeºte extrem de util mai ales în zonele
Nou termen în dosarul exploziei de la Uricani
J
udecãtorii de la Petroºani vor sã audieze un expert care a luat parte la ancheta tehnicã derulatã în subteranul Exploatãrii Miniere Uricani, dupã tragedia din februarie 2011, când o explozie a ucis cinci mineri. Specialiºtii de la INSEMEX Petroºani au expertizat toate echipamentele care s-au aflat în mina Uricani, atunci când pe galeria principalã au murit cei cinci mineri. Totodatã, aceºtia au fãcut o machetã a locului ºi au efectuat simulãri pentru a stabili cu certitudine toþi factorii care au dus la dezastru. Magistraþii de la Petroºani sunt de acord ºi
cu aglomerãri de case, unde, ca sã citeascã apometrele, angajaþii aveau nevoie de câteva zile. Acum, totul se rezumã la câteva
cu audierea ºefei Biroului Sãnãtate Securitate în Muncã Petroºani din cadrul ITM Hunedoara, Ileana Bodea, aceasta fiind citatã în calitate de martor în proces, în condiþiile în care serviciul pe care-l conduce a efectuat, alãturi de cercetãtorii INSEMEX, ancheta la locul tragediei. Atât expertul INSEMEX Petroºani cât ºi cel SSM-ITM Hunedoara, urmeazã a fi audiaþi de instanþa de judecatã la termenul de mâine-vineri. Procesul tragediei de la Uricani a început în martie 2012, iar patru ºefi ai minei, Aurelian Ciucã, Lucian Butari, Florin Moga ºi Florinel Moldovan au fost trimiºi în judecatã pentru ucidere din culpã. Maximilian GÂNJU
minute, iar angajaþii ne-au fãcut o demonstraþie pe Maleia. „Am pornit citirea automatã a apometrelor. Pe o distanþã de 500 de metri, s-au citit 23 de apometre în interval de 5 minute. Dacã e sã calculãm, la mersul pe jos, facem 250 de metri în 3 minute, deci ar fi 6 minute de mers doar. Noi în 5 minute am citit mai rapid, fãrã sã mai aºtepþi sã strigi la poartã”, a spus Adrian Dâlja, ºef Serviciul Comercial, Apa Serv. Sistemul ºi-a dovedit deja utilitatea ºi conducerea Apa Serv vorbeºte deja despre situaþii delicate pe care a reuºit sã le evite, iar rãu platnicii, ori hoþii au fost trimiºi în instanþã. „Dau un exemplu, motel care
consuma 20 mc pe lunã ºi intram acolo doar când vroia proprietarul, cã în rest þinea încuiat. Acum nici nu trebuie sã ne dea acceptul sã intrãm, ci de la 40 de m distanþã, din maºinã, vedem ºi dacã apometrul are magnet. A fost o situaþie când am mers aici pe Maleia. Nu am fost lãsaþi sã intrãm ºi softul nostru ne arãta cã acolo existã un magnet. Cei care sunt prinºi, vor fi daþi în judecatã ºi vor fi
debranºaþi. De ce unii sã plãteascã ºi alþii sã fie mai deºtepþi?”, a spus Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv. Softul lucreazã în paralel cu apometrele de ultimã generaþie ºi sistemul va fi folosit ºi extins în toatã Valea Jiului. Achiziþia a fãcut parte din proiectul deja implementat în zonã ºi de cel puþin o lunã de zile este funcþional. „La nivel de Valea Jiului, la gospodãrii ºi la blocuri sunt, în momentul de faþã
Spitalul de Urgenþã din Petroºani are nevoie de medici urgentiºti
S
pital de urgenþã, cu o cazuisticã complexã ºi, mai ales care funcþioneazã într-o zonã unde activitatea extractivã duce nu o datã la accidentãri grave, se confruntã cu o acutã lipsã de personal. Este vorba despre Spitalul de Urgenþã Petroºani care are nevoie ca de aer de cel puþin 4 medici, dar ºi de personal auxiliar. Grav este cã cele mai stringente probleme cauzate de lipsa medicilor sunt la Unitatea primire Urgenþe, acolo unde ajung prima datã pacienþii, unde se încearcã stabilizarea lor ºi abia ulterior sunt repartizaþi pe secþii. Este nevoie, însã, de încã un medic ºi la Radiologie, dar ºi la Pediatrie. “În primul rând este Unitatea de Primiri Urgenþe, unde ar mai fi nevoie de încã doi medici pe specialitatea medicinã de urgenþã. În afarã de aceasta, poate intra în discuþie Secþia de Radiologie, Pediatria, însã aici sperãm sã ne vinã un medic ºi sã organizãm un concurs în luna iulie – august. De asemenea, existã probleme pe linie de
personal auxiliar, infirmiere. La asistente stãm ceva mai bine, dar pentru a putea acoperi tot ce înseamnã concedii ºi libere ar fi bine dacã am reuºi sã mai acoperim ºi la acest capitol”, a declarat managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani, dr. Alin Vasilescu. Mai existã însã o problemã. Existã secþii deservite de un singur medic care se închid efectiv când acesta pleacã în concediu. Ani de zile, cu aceastã problemã s-a confruntat ºi Secþia de Oncologie dar, din fericire, aici situaþia ºi-a gãsit rezolvarea. Pentru orice post de medic care este scos la concurs, conducerea SUP cere avizul Ministerului Sãnãtãþii, iar procedu-
ra, destul de greoaie, dureazã cam douã luni. „Existã ºi o serie de secþii care au un singur medic ºi, când acesta pleacã în concediu, se închid. La Oncologie am reuºit sã aducem
aproximativ 10.000 de apometre, pe care Apa Serv le gestioneazã. Nu vor fi montate toate odatã. Odatã cu realizarea investiþiilor pe P.O.S 1 ºi aºa mai departe, acolo unde se extind reþelele de apã, sau unde se reabiliteazã, apometrele de acest tip fac parte integrantã din aceste proiecte finaþate de UE. Ne vom propune ºi noi sã înlocuim apometrele existente”, a mai adãugat ºi Florin Donisã, ºef Serviciul Producþie Apa Serv. Ca sã fie citite de la distanþã, apometrele trebuie sã fie cu telecitire ºi diferenþa de preþ dintre unul clasic ºi unul de acest tip este de 50 de euro. Apa Serv va avea în plan schimbarea tuturor apometrelor în anii care urmeazã. Diana MITRACHE un medic rezident oncolog ºi, ca atare, nu mai intrã în discuþie a scoate un post. Pentru fiecare caz în parte se face solicitare la Minister, dar, în general, au fost aprobate. Nu au fost probleme. Dureazã cam douã luni pânã se obþin aprobãrile, dar în general se aprobã”, a mai spus dr. Alin Vasilescu. Spitalul din Petroºani are 22 de secþii ºi un numãr de 657 de paturi. Car men COSMAN-PREDA
4 Actualitate
Sânzienele, flori ºi rugãciuni
M
iercuri a fost sãrbãtoare ºi creºtinii ortodocºi s-au dus la bisericã sã se roage. Sânzienele sau Drãgaica sunt cunoscute în popor drept o sãrbãtoare a iubirii, iar în preajma bisericilor oamenii au fost aºteptaþi cu florile denumite astfel dupã sãrbãtoarea de astãzi. În tradiþia creºtin ortodoxã, 24 iunie este ziua naºterii Sfântului Ioan Botezãtorul, eveniment ce pregãteºte minunea naºterii Mântuitorului dintr-o fecioarã. Sãrbãtoarea Sânzienelor este consideratã a fi ºi momentul cel mai bun, la mijlocul verii, pentru culegerea plantelor de leac, dar ºi de descântec. Astfel, în Noaptea de Sânziene, femeile merg sã culeagã flori ºi ierburi, care vor fi folosite contra bolilor ºi altor rele, iar în preajma bisericilor astãzi s-au împãrþit flori de Sânziene. „E ziua Sânzienelor. Acestea sunt flori de sânziene, iar lumea le cumpãrã, ori le dãm noi la toþi, sã se ducã în bisericã cu ele sã le sfinþeascã. Sunt culese din pãdure, din fâneþe”, ne-a mãrturisit o bãtrânã ce împãrþea astfel de flori
Deºi sunt asociate sãrbãtorii creºtine a Naºterii Sfântului Ioan Botezãtorul ºi a Aducerii Moaºtelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Sanzienele îºi au originea într-un strãvechi cult solar, iar creºtinii vin la bisericã sã se roage în aceastã zi, pe care o considerã o mare sãrbãtoare.
S
-au fãlit la nedeia de Sânziene galbene tuturor celor ce intrau în bisericã. Credincioºii spun cã aceasta este o sãrbãtoare ce aduce în prim plan iubirea, Sânzienele fiind fete frumoase ce trãiesc în pãduri, iar într-o astfel de zi e musai sã mergi la bisericã. „E sãrbãtoarea de Sânziene ºi i se mai spune ºi Drãgaica. ªtim din bãtrâni cã ele ne feresc de rele, iar dacã avem vite, ne rugãm sã avem noroc sã nu ni le ia ursul. Florile le-am sfinþit ºi le duc acasã pentru boli. Sunt vin-
decãtoare ºi se spune cã acum trebuie culese ca sã aibã efect”, a spus o bãtrânicã ce a coborât dintr-un sat de la poalele muntelui Parâng ca sã participe în oraº, la Petroºani, la slujbã. „Este o sãrbãtoare fosrte importantã, care se numeºte Drãgaicele, sau Sânzienele ºi când eram eu copil erau ºi mai ºi sãrbãtorite de tineri, cu flori, coroniþe din aceste flori galbene”, ne-a spus o altã femeie ce venise miercuri dupã amaizã la bisericã.
Cei mai harnici dintre gospodarii care stãpânesc munþii ce strãjuiesc Valea Jiului s-au întrecut în Straja, de Sânziene, la un concurs devenit deja tradiþie. Cursa de cai a momârlanilor a fost ºi de aceastã datã principala atracþie la nedeia din Straja. Nedeia de Sânziene este o tradiþie pentru staþiunea hunedoreanã Straja, fiind þinutã cu sfinþenie de cãtre localnicii care în trecut, înainte ca Valea Jiului sã fie cunoscutã pentru cãrbune, se ocupau cu precãdere de pãstorit.
Bibliotecarul din Petroºani ar putea fi al doilea român care a trecut Canalul Mânecii
B
ibliotecarul din Petroºani, Avram Iancu, cel care ºi-a propus sã devinã primul român care traverseazã înot Canalul Mânecii, ar putea rãmâne doar cu consemnarea cã a fost primul conaþional, în 2014, care a avut douã tentative de traversare. Titlul este râvnit ºi de un maratonist care nu doar cã vrea sã înoate între Anglia ºi Franþa, dar vrea sã demons-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 iunie 2015
treze imposibilul, pentru mulþi dintre noi. Hunedoreanul Avram Iancu se antreneazã pentru a-ºi îndeplini
visul, acela de care a fost aproape în august 2014, respectiv de a deveni primul român care a reuºit sã treacã
înot Canalul Mânecii. Obiectivul bibliotecarului din Petroºani este ameninþat de un celebru maratonist român, Andrei Roºu (foto), acesta urmând sã intre în apa îngheþatã din Canal, peste patru zile, mai exact pe 30 iunie a.c. Acesta participã la competiþia extremã Arch 2 Arc, care presupune trei probe consecutive. Roºu nu se mulþumeºte doar cu titlul de a deveni primul român care îºi trece numele pe panoplia celor puþin peste 1000 de înotãtori care au reuºit, ci vrea ca succesul lui sã nu poatã fi egalat prea curând. Astfel, Andrei Roºu va pleca în alergare de la Londra la Dover, pe 29 iunie a.c., iar pe 30
Încet, încet, manifestarea a prins ºi la turiºti dar ºi la ortacii care ºi-au cãutat bunãstarea în bazinul carbonifer. Aºa se face cã în fiecare an pe 24 iunie, de Sânziene, munþii Vâlcan care strãjuiesc Straja se umplu de turiºti, localnici ºi momârlani, la una din cele mai mari petreceri câmpeneºti organizate în Vale. Atracþia nedeii din Straja este concursul de cai, obicei la fel de vechi ca nedeia în sine, ºi la care gospodarii momârlani ies sã se „fãleascã cu animalele de povarã”, dar ºi sã le arate celor care urmãresc întrecerea, ce calitãþi au animalele. Fiecare momârlan care se respectã are în gospodãrie cel puþin un
cal, ar bunãstarea lui este reflectatã de animal, cu cât este mai arãtos ºi mai puternic cu atât proprietarul lui este mai avut. Tradiþia cere ca animalele de tracþiune sã fie suspuse unor probe dificile. Flãcãul care reuºeºte sã câºtige competiþia este declarat „omul nedeii”. Festivalul cailor, pentru cã mai mult decât concursul, momârlanii fac un adevãrat festival în care-ºi prezintã cele mai frumoase animale de povarã, petrecerea continuã în staþiune cu o petrecere câmpeneascã de unde nu lipseºte muzica popularã, astfel ca toþi oaspeþii sã se simtã ca într-o zi de sãrbãtoare. Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU
Sãrbãtoare de culoare de Ziua Tricolorului Z
iua Tricolorului va fi marcatã ºi la Petroºani, în centrul civic, unde un grup de tineri ne aºteaptã vineri dupã amiazã sã simþim româneºte.
graniþele þãrii în scoarul din zona de nord a oraºului. Asta pentru a
le aminti tuturor cã Tricolorul este simbolul naþional ºi cele trei col-
Va fi o zi ca sãrbãtoarea naþionalã, iar cu mic, cu mare, suntem aºteptaþi cu baloane în cele trei culori naþionale. Ziua Drapelului Naþional este marcatã în fiecare an în data de 26 iunie, iar la Petroºani, un grup de tineri care cred în ideea de patriotism, ne invitã sã trãim româneºte. Ei vor veni cu baloane, roºii, galbene ºi albastre ºi vor contura
ori trebuie sã ne reprezinte ca naþiune. Manifestarea are loc vineri începând cu ora 18,00, când, sub sloganul „Uniþi sub Tricolor”, vor fi distribuite baloane colorate. „Cu acest prilej, va avea loc un eveniment, în centrul civic, unde 300 de baloane tricolore vor fi împãrþite participanþilor. Fiecare om, când va pleca, va primi balonul. Va avea loc ºi un spectacol de culoare ºi sperãm sã marcãm în acest fel Ziua Tricolorului, pe care noi o considerãm, într-o formã sau alta, Ziua Naþionalã, pentru cã Tricolorul trebuie sã fie sufletul tuturor
românilor”, a spus Anca Elena Tudor, organizatoarea evenimentului din Petroºani. Manifestarea va fi gãzduitã de tinerii care se vor grupa într-un flash mob, la care putem fi ºi noi parte, în Piaþa Victoriei. Totul pentru a înþelege mai bine ce înseamnã „Pe-al nostru steag e scris Unire”. „Este o acþiune care are loc la nivel naþional, mai multe oraºe din þarã sãrbãtoresc aceastã zi. Platforma noastrã pregãteºte ºi pentru 28 iunie un alt eveniment, pentru cã atunci a avut loc cedarea Basarabiei ºi e ca o zi de doliu, dar noi avem o zi a
Tricolorului ºi nu trebuie trecutã fãrã a fi marcatã”, a adãugat ºi Florin Claudiu Muscalu, organizator Ziua de 26 iunie a fost proclamatã Ziua Drapelului Naþional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, aceastã zi este marcatã de cãtre autoritãþile publice ºi de celelalte instituþii ale statului prin organizarea unor programe ºi manifestãri cultural-educative, cu caracter evocator sau ºtiinþific, consacrate istoriei patriei, precum ºi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unitãþilor Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi ale Ministerului de Interne. Diana MITRACHE
Naºterea nu trezeºte Un candidat pentru un post de director sentimentul matern. dosarele pentru cele Mirabela Adriana intra în etapa urmãnu pe post. trei posturi, douã de Muntean. Gianina Irina toare de selecþie ºi de U Locurile agent de turism ºi unul Stoica a fost respinsã anume concursul proNu tuturor mãmicilor muncã vacante de de director. Pentru pos- pe motiv cã nu a depus priu-zis. Concursul se
C
chiar de ziua lui, se va lansa în încercarea de a traversa “Canalul”. ªi nu doar atât, ci dupã câteva ore de odihnã va pedala de la Calais spre Paris. „Dacã vremea nu va þine cu mine, ”graficul’ se va muta cu câteva zile. Cam aºa aratã, pe scurt, programul participãrii mele la Arch 2 Arc. (…) Oricum, în toate simulãrile mentale pe care le-am fãcut pana acum, m-am
pregãtit psihic ºi pentru o sesiune de 24 de ore sau mai mult. Oricum, le-am spus ºi organizatorilor cã nu ies din apã pânã nu ajung în Franþa”, spune Andrei Roºu. De menþionat este ºi cã Roºu va purta un costum de protecþie în traversarea Canalului Mânecii, aºa cum cer organizatorii competiþiei. Bibliotecarul din Petroºani, Avram Iancu, care are programatã traversarea între 9-13 august a.c., ca ºi la cele douã tentative de anul trecut, va încerca sã ajungã pe malul francez doar în slip ºi fãrã minimul de protecþie împotriva apei reci. Andrei Roºu are ºi o cauzã umanitarã pentru participarea la acest concurs, fondurile strânse în cadrul campaniei vor ajunge la îngrijirea celor suferinzi. Maximilian GÂNJU
inci copii în pericol de a fi abandonaþi, la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Doar în cursul acestui an, la Petroºani erau în pericol de a fi abandonaþi cinci nou-nãscuþi.
Pentru aceºtia, reprezentanþii Direcþiei de Asistenþã Socialã au luat mai multe mãsuri, astfel cã unii dintre micuþi au fost reintegraþi în familie. “Un singur copil se aflã în monitorizare în momentul de faþã. Pe o perioadã de un an de zile vom face vizite la domiciliu pentru a vedea condiþiile de trai ºi facem consiliere
socialã”, au declarat reprezentanþii Direcþiei de Asistenþã Socialã Petroºani. Potrivit reprezentanþilor Direcþiei de Asistenþã Socialã, doar douã dintre mãmici au fost minore.“Nu sunt familii cu probleme sociale, însã doar douã mame au avut sub 18 ani”, a mai spus reprezentantul de la Asistenþã Socialã Petroºani. În anul 2014 s-au înregistrat patru cazuri în care copiii au fost abandonaþi în maternitatea din Petroºani. Cu un an înainte, în anul 2013, doar doi copiii au avut neºansa de a fi pãrãsiþi. Monika BACIU
la centrul de informare turisticã din Petroºani nu au atras foarte mulþi candidaþi.
În urmã cu câteva zile, municipalitatea de la Petroºani a scos la concurs mai multe posturi la centrul de informare turisticã. Patru persoane ºi-au depus
tul de director s-a calificat Adrian Octavian Mraz. Pentru cele douã posturi de agent de turism ºi-au depus dosarele trei persoane ºi anume Gianina Irina Stoica, Andra Codreanu ºi Mirabela Adriana Muntean. Cele douã persoane care vor susþine urmãtoarele probe, fiind admise sunt Andra Codreanu ºi
la dosar acte care sã îi ateste pregãtirea în domeniul turistic. Una din persoanele care ºi-a depus dosarul pentru ocuparea postului de agent de turism a fost espinsã pe motiv cã nu avea studii în domeniul turistic. Astfel cele trei persoane vor
va organiza la sediul Primãriei Municipiului Petroºani în data de 30.06.2015, ora 10 proba scrisã, inclusiv testul de verificare a cunoºtiinþelor de limba englezã, data ºi ora interviului vor fi comunicate ulterior. Monika BACIU
4 Actualitate
Sânzienele, flori ºi rugãciuni
M
iercuri a fost sãrbãtoare ºi creºtinii ortodocºi s-au dus la bisericã sã se roage. Sânzienele sau Drãgaica sunt cunoscute în popor drept o sãrbãtoare a iubirii, iar în preajma bisericilor oamenii au fost aºteptaþi cu florile denumite astfel dupã sãrbãtoarea de astãzi. În tradiþia creºtin ortodoxã, 24 iunie este ziua naºterii Sfântului Ioan Botezãtorul, eveniment ce pregãteºte minunea naºterii Mântuitorului dintr-o fecioarã. Sãrbãtoarea Sânzienelor este consideratã a fi ºi momentul cel mai bun, la mijlocul verii, pentru culegerea plantelor de leac, dar ºi de descântec. Astfel, în Noaptea de Sânziene, femeile merg sã culeagã flori ºi ierburi, care vor fi folosite contra bolilor ºi altor rele, iar în preajma bisericilor astãzi s-au împãrþit flori de Sânziene. „E ziua Sânzienelor. Acestea sunt flori de sânziene, iar lumea le cumpãrã, ori le dãm noi la toþi, sã se ducã în bisericã cu ele sã le sfinþeascã. Sunt culese din pãdure, din fâneþe”, ne-a mãrturisit o bãtrânã ce împãrþea astfel de flori
Deºi sunt asociate sãrbãtorii creºtine a Naºterii Sfântului Ioan Botezãtorul ºi a Aducerii Moaºtelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Sanzienele îºi au originea într-un strãvechi cult solar, iar creºtinii vin la bisericã sã se roage în aceastã zi, pe care o considerã o mare sãrbãtoare.
S
-au fãlit la nedeia de Sânziene galbene tuturor celor ce intrau în bisericã. Credincioºii spun cã aceasta este o sãrbãtoare ce aduce în prim plan iubirea, Sânzienele fiind fete frumoase ce trãiesc în pãduri, iar într-o astfel de zi e musai sã mergi la bisericã. „E sãrbãtoarea de Sânziene ºi i se mai spune ºi Drãgaica. ªtim din bãtrâni cã ele ne feresc de rele, iar dacã avem vite, ne rugãm sã avem noroc sã nu ni le ia ursul. Florile le-am sfinþit ºi le duc acasã pentru boli. Sunt vin-
decãtoare ºi se spune cã acum trebuie culese ca sã aibã efect”, a spus o bãtrânicã ce a coborât dintr-un sat de la poalele muntelui Parâng ca sã participe în oraº, la Petroºani, la slujbã. „Este o sãrbãtoare fosrte importantã, care se numeºte Drãgaicele, sau Sânzienele ºi când eram eu copil erau ºi mai ºi sãrbãtorite de tineri, cu flori, coroniþe din aceste flori galbene”, ne-a spus o altã femeie ce venise miercuri dupã amaizã la bisericã.
Cei mai harnici dintre gospodarii care stãpânesc munþii ce strãjuiesc Valea Jiului s-au întrecut în Straja, de Sânziene, la un concurs devenit deja tradiþie. Cursa de cai a momârlanilor a fost ºi de aceastã datã principala atracþie la nedeia din Straja. Nedeia de Sânziene este o tradiþie pentru staþiunea hunedoreanã Straja, fiind þinutã cu sfinþenie de cãtre localnicii care în trecut, înainte ca Valea Jiului sã fie cunoscutã pentru cãrbune, se ocupau cu precãdere de pãstorit.
Bibliotecarul din Petroºani ar putea fi al doilea român care a trecut Canalul Mânecii
B
ibliotecarul din Petroºani, Avram Iancu, cel care ºi-a propus sã devinã primul român care traverseazã înot Canalul Mânecii, ar putea rãmâne doar cu consemnarea cã a fost primul conaþional, în 2014, care a avut douã tentative de traversare. Titlul este râvnit ºi de un maratonist care nu doar cã vrea sã înoate între Anglia ºi Franþa, dar vrea sã demons-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 iunie 2015
treze imposibilul, pentru mulþi dintre noi. Hunedoreanul Avram Iancu se antreneazã pentru a-ºi îndeplini
visul, acela de care a fost aproape în august 2014, respectiv de a deveni primul român care a reuºit sã treacã
înot Canalul Mânecii. Obiectivul bibliotecarului din Petroºani este ameninþat de un celebru maratonist român, Andrei Roºu (foto), acesta urmând sã intre în apa îngheþatã din Canal, peste patru zile, mai exact pe 30 iunie a.c. Acesta participã la competiþia extremã Arch 2 Arc, care presupune trei probe consecutive. Roºu nu se mulþumeºte doar cu titlul de a deveni primul român care îºi trece numele pe panoplia celor puþin peste 1000 de înotãtori care au reuºit, ci vrea ca succesul lui sã nu poatã fi egalat prea curând. Astfel, Andrei Roºu va pleca în alergare de la Londra la Dover, pe 29 iunie a.c., iar pe 30
Încet, încet, manifestarea a prins ºi la turiºti dar ºi la ortacii care ºi-au cãutat bunãstarea în bazinul carbonifer. Aºa se face cã în fiecare an pe 24 iunie, de Sânziene, munþii Vâlcan care strãjuiesc Straja se umplu de turiºti, localnici ºi momârlani, la una din cele mai mari petreceri câmpeneºti organizate în Vale. Atracþia nedeii din Straja este concursul de cai, obicei la fel de vechi ca nedeia în sine, ºi la care gospodarii momârlani ies sã se „fãleascã cu animalele de povarã”, dar ºi sã le arate celor care urmãresc întrecerea, ce calitãþi au animalele. Fiecare momârlan care se respectã are în gospodãrie cel puþin un
cal, ar bunãstarea lui este reflectatã de animal, cu cât este mai arãtos ºi mai puternic cu atât proprietarul lui este mai avut. Tradiþia cere ca animalele de tracþiune sã fie suspuse unor probe dificile. Flãcãul care reuºeºte sã câºtige competiþia este declarat „omul nedeii”. Festivalul cailor, pentru cã mai mult decât concursul, momârlanii fac un adevãrat festival în care-ºi prezintã cele mai frumoase animale de povarã, petrecerea continuã în staþiune cu o petrecere câmpeneascã de unde nu lipseºte muzica popularã, astfel ca toþi oaspeþii sã se simtã ca într-o zi de sãrbãtoare. Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU
Sãrbãtoare de culoare de Ziua Tricolorului Z
iua Tricolorului va fi marcatã ºi la Petroºani, în centrul civic, unde un grup de tineri ne aºteaptã vineri dupã amiazã sã simþim româneºte.
graniþele þãrii în scoarul din zona de nord a oraºului. Asta pentru a
le aminti tuturor cã Tricolorul este simbolul naþional ºi cele trei col-
Va fi o zi ca sãrbãtoarea naþionalã, iar cu mic, cu mare, suntem aºteptaþi cu baloane în cele trei culori naþionale. Ziua Drapelului Naþional este marcatã în fiecare an în data de 26 iunie, iar la Petroºani, un grup de tineri care cred în ideea de patriotism, ne invitã sã trãim româneºte. Ei vor veni cu baloane, roºii, galbene ºi albastre ºi vor contura
ori trebuie sã ne reprezinte ca naþiune. Manifestarea are loc vineri începând cu ora 18,00, când, sub sloganul „Uniþi sub Tricolor”, vor fi distribuite baloane colorate. „Cu acest prilej, va avea loc un eveniment, în centrul civic, unde 300 de baloane tricolore vor fi împãrþite participanþilor. Fiecare om, când va pleca, va primi balonul. Va avea loc ºi un spectacol de culoare ºi sperãm sã marcãm în acest fel Ziua Tricolorului, pe care noi o considerãm, într-o formã sau alta, Ziua Naþionalã, pentru cã Tricolorul trebuie sã fie sufletul tuturor
românilor”, a spus Anca Elena Tudor, organizatoarea evenimentului din Petroºani. Manifestarea va fi gãzduitã de tinerii care se vor grupa într-un flash mob, la care putem fi ºi noi parte, în Piaþa Victoriei. Totul pentru a înþelege mai bine ce înseamnã „Pe-al nostru steag e scris Unire”. „Este o acþiune care are loc la nivel naþional, mai multe oraºe din þarã sãrbãtoresc aceastã zi. Platforma noastrã pregãteºte ºi pentru 28 iunie un alt eveniment, pentru cã atunci a avut loc cedarea Basarabiei ºi e ca o zi de doliu, dar noi avem o zi a
Tricolorului ºi nu trebuie trecutã fãrã a fi marcatã”, a adãugat ºi Florin Claudiu Muscalu, organizator Ziua de 26 iunie a fost proclamatã Ziua Drapelului Naþional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, aceastã zi este marcatã de cãtre autoritãþile publice ºi de celelalte instituþii ale statului prin organizarea unor programe ºi manifestãri cultural-educative, cu caracter evocator sau ºtiinþific, consacrate istoriei patriei, precum ºi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unitãþilor Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi ale Ministerului de Interne. Diana MITRACHE
Naºterea nu trezeºte Un candidat pentru un post de director sentimentul matern. dosarele pentru cele Mirabela Adriana intra în etapa urmãnu pe post. trei posturi, douã de Muntean. Gianina Irina toare de selecþie ºi de U Locurile agent de turism ºi unul Stoica a fost respinsã anume concursul proNu tuturor mãmicilor muncã vacante de de director. Pentru pos- pe motiv cã nu a depus priu-zis. Concursul se
C
chiar de ziua lui, se va lansa în încercarea de a traversa “Canalul”. ªi nu doar atât, ci dupã câteva ore de odihnã va pedala de la Calais spre Paris. „Dacã vremea nu va þine cu mine, ”graficul’ se va muta cu câteva zile. Cam aºa aratã, pe scurt, programul participãrii mele la Arch 2 Arc. (…) Oricum, în toate simulãrile mentale pe care le-am fãcut pana acum, m-am
pregãtit psihic ºi pentru o sesiune de 24 de ore sau mai mult. Oricum, le-am spus ºi organizatorilor cã nu ies din apã pânã nu ajung în Franþa”, spune Andrei Roºu. De menþionat este ºi cã Roºu va purta un costum de protecþie în traversarea Canalului Mânecii, aºa cum cer organizatorii competiþiei. Bibliotecarul din Petroºani, Avram Iancu, care are programatã traversarea între 9-13 august a.c., ca ºi la cele douã tentative de anul trecut, va încerca sã ajungã pe malul francez doar în slip ºi fãrã minimul de protecþie împotriva apei reci. Andrei Roºu are ºi o cauzã umanitarã pentru participarea la acest concurs, fondurile strânse în cadrul campaniei vor ajunge la îngrijirea celor suferinzi. Maximilian GÂNJU
inci copii în pericol de a fi abandonaþi, la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Doar în cursul acestui an, la Petroºani erau în pericol de a fi abandonaþi cinci nou-nãscuþi.
Pentru aceºtia, reprezentanþii Direcþiei de Asistenþã Socialã au luat mai multe mãsuri, astfel cã unii dintre micuþi au fost reintegraþi în familie. “Un singur copil se aflã în monitorizare în momentul de faþã. Pe o perioadã de un an de zile vom face vizite la domiciliu pentru a vedea condiþiile de trai ºi facem consiliere
socialã”, au declarat reprezentanþii Direcþiei de Asistenþã Socialã Petroºani. Potrivit reprezentanþilor Direcþiei de Asistenþã Socialã, doar douã dintre mãmici au fost minore.“Nu sunt familii cu probleme sociale, însã doar douã mame au avut sub 18 ani”, a mai spus reprezentantul de la Asistenþã Socialã Petroºani. În anul 2014 s-au înregistrat patru cazuri în care copiii au fost abandonaþi în maternitatea din Petroºani. Cu un an înainte, în anul 2013, doar doi copiii au avut neºansa de a fi pãrãsiþi. Monika BACIU
la centrul de informare turisticã din Petroºani nu au atras foarte mulþi candidaþi.
În urmã cu câteva zile, municipalitatea de la Petroºani a scos la concurs mai multe posturi la centrul de informare turisticã. Patru persoane ºi-au depus
tul de director s-a calificat Adrian Octavian Mraz. Pentru cele douã posturi de agent de turism ºi-au depus dosarele trei persoane ºi anume Gianina Irina Stoica, Andra Codreanu ºi Mirabela Adriana Muntean. Cele douã persoane care vor susþine urmãtoarele probe, fiind admise sunt Andra Codreanu ºi
la dosar acte care sã îi ateste pregãtirea în domeniul turistic. Una din persoanele care ºi-a depus dosarul pentru ocuparea postului de agent de turism a fost espinsã pe motiv cã nu avea studii în domeniul turistic. Astfel cele trei persoane vor
va organiza la sediul Primãriei Municipiului Petroºani în data de 30.06.2015, ora 10 proba scrisã, inclusiv testul de verificare a cunoºtiinþelor de limba englezã, data ºi ora interviului vor fi comunicate ulterior. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 iunie 2015
Pericol! Se epuizeazã resursele forþei de muncã. Este nevoie de un milion de oameni care vor fi aduºi din Ucraina ºi Moldova z ”Nu-mi vine sã cred! Un prieten, cu care am fost la muncã în Cehia, a ajuns la un spital de psihiatrie în stare gravã. Practic a înebunit. Are 20 ºi ceva de ani ºi nu îºi gãsea un loc de muncã. Mai precis, era refuzat sistematic. Are mama bolnavã la pat, iar fratele sãu este ºi el bolnav” – Gabriel P., Petrila. z ”Mi-a fost greu, chiar foarte greu, dar am rãzbãtut în cei opt ani de când sunt plecatã în Marea Britanie. Nu, clar nu m-aº mai întoarce sã muncesc în România. De fapt nici nu am fost angajatã vreodatã acasã. Pentru România se pare cã nu am fost bunã...” – Maria S., Marea Britanie. z ”Din cauzã cã arãt ca o tânãrã necoaptã – sunt micã de staturã ºi slabã – nu m-a ajutat deloc, nu am inspirat încredere, la noi, în Valea Jiului. Nu a vrut nimeni sã mã angajeze, deºi am gãsit locuri de muncã. Am muncit în Cehia, la asamblare calculatoare, iar acum lucrez în Germania la un hotel de patru stele. Cum sã mã întorc? Ce sã fac acasã?” – Violeta H., Cimpa. Conform unei analize a Ziarului Financiar, þara noastrã a început sã aibã grave probleme cu resursa umanã. Mai precis, România îºi epuizeazã resursele interne de creºtere a pieþei forþei de muncã, ceea ce va aduce în câþiva ani o crizã de resurse umane. Companiile din mai toate domeniile sunt îngrijorate cã nu vor avea oameni pentru a-ºi pune în aplicare proiectele ºi nu de lipsa surselor de finanþare a investiþiei. Statistica le dã dreptate… În 2008, anul de vârf, România a avut 4,8 milioane de angajaþi în prima categorie, din care 1,4 milioane lucrau la stat, iar 3,4 erau în privat. La începutul lui 2011 aceastã cifrã coborâse la 4,09 milioane. Din 2012 încoace, deci în trei ani, România a creat un plus de numai 200.000 de locuri de muncã (USL- PSD plus PNL - promisese 1 milion de locuri de muncã în patru ani). Numãrul celor care pot sã munceascã este de 9,2 milioane, din care populaþia activã este de 8,6 milioane (salariaþi 5,8 milioane ºi alte categorii 2,7 milioane) la care se adaugã peste 600.000 de ºomeri. Cei 2,7 milioane sunt patroni, lucrãtori pe cont propriu, lucrãtori familiali neremuneraþi sau mem-
bri ai unei societãþi agricole. România are cam 500.000 de studenþi, dintre care 100.000 intrã anual pe piaþa muncii. Numãrul pensionarilor este de 5,2 milioane, iar restul sunt copii. De unde sã atragi forþã de muncã dacã ai proiecte? Piaþa de IT plânge dupã oameni, dar numai 7.000, din facultãþile de profil intrã anual în muncã. Cam 3.000 de poziþii sunt ocupate cu absolvenþi de la alte facultãþi. Din resursa internã România mai poate sã livreze numai 200.000300.000 de salariaþi în economie, cãtre companii, numãr insuficient dacã ritmul de creºtere economicã depãºeºte 4% pe an. În vestul þãrii deja s-a instalat seceta pe piaþa forþei de muncã, companiile ajungând acum cu anunþurile în comune ºi sate pentru a gãsi oameni. Existã aproximativ 2 milioane de oameni care ar putea sã munceascã dar nu o fac, trãind din agricultura de subzistenþã, din mici comisioane, din banii rudelor de afarã. Mulþi specialiºti vorbesc de faptul cã românii refuzã migraþia spre regiuni în care gãsesc locuri de muncã, doar cã salariile oferite nu le acoperã cheltuielile de cazare ºi hranã, plus
facturi. ªi atunci cum sã convingi taximetriºtii tineri, de 20-30 de ani, care rãmân pe lunã cu 2.000 de lei în mânã. Nici pentru dublul sumei nu se vor duce sã punã cãrãmizi, în soare sau pe ploaie. Dacã pãrinþii sau bunicii mai au o grãdinã la þarã, mâncarea este asiguratã. La muncã în strãinãtate sunt peste 3 milioane de români, cea mai bunã forþã de muncã activã care din pãcate este pierdutã. Este puþin probabil ca cei care se întorc sã doreascã sã munceascã pentru altcineva. Cu banii pe care i-au strâns, câteva zeci de mii de euro, sau sute de mii de euro îºi încep o afacere proprie ºi cautã ei forþã de muncã, mãrind astfel concurenþa. ”Mi-a fost greu, chiar foarte greu, dar am rãzbãtut în cei opt ani de când sunt plecatã. Nu, clar nu m-aº mai întoarce sã muncesc în
România. De fapt nici nu am fost angajatã vreodatã acasã. Pentru România se pare cã nu am fost bunã... Acolo mi s-au oferit ºanse, am putut sã arãt ce pot, ce ºtiu. Ba mai mult, ei m-au valorificat descoperind la mine abilitãþi pe care nici nu ºtiam cã le am. În România nici în visul cel mai frumos nu mã vedeam de la femeie de serviciu, la senior manager de pub, apoi la Banca Santander plus propria afacere ºi asta în 8 ani. Sã fim serioºi! La noi, acasã, este vorba de mentalitate - ºi a angajatului ºi a angajatorului. Aici în UK, regulile sunt simple: munceºti ºi eºti eficient, eºti plãtit corect ºi eºti stimulat financiar. Poate cã în România aº deschide pe viitor o afacere, dar ºi acest lucru este extrem de restrictiv comparativ cu Anglia, iar legislaþia greoaie nu te încurajeazã, nu te lasã sã te dezvolþi” – Maria S., din Petroºani, în Marea Britanie.
”Nu-mi vine sã cred! Un prieten, cu care am fost la muncã în Cehia, a ajuns la un spital de psihiatrie în stare gravã. Practic a înebunit. Are 20 ºi ceva de ani ºi nu îºi gãsea un loc de muncã. Mai precis, era refuzat sistematic. Are mama bolnavã la pat, iar fratele sãu este ºi el bolnav. În Cehia, întreprinderea unde lucram nu mai avea contracte ºi nu mai era de lucru. Am venit acasã, în Valea Jiului, iar acest prieten în fiecare zi era pe la uºile firmelor disperat. Nici nu bãnuiam cã este aºa de afectat... Eu, din cauzã cã nu am multã ºcoalã, nu mi-a fost luatã în seamã experienþa, deºi am lucrat la cablaje auto, am fabricat huse auto, am montat calculatoare, am fost ºofer pe transport în comun. Am gãsit la Arad ºi m-au angajat imediat, dar salariul nu-mi ajungea ºi pentru chirie ºi celelalte cheltuieli, aºa cã am plecat din nou. De data asta în Germania ºi e bine. Acasã ce sã fac? Sã lucrez cu ziua la oameni? Sunt tânãr ºi trebuie sã gândesc în viitor ” – Gabriel P., din Petrila, în Germania. ”Din cauzã cã arãt ca o tânãrã necoaptã – sunt micã de staturã ºi slabã – nu m-a ajutat deloc, nu am inspirat încredere, la noi, în Valea Jiului. Nu a vrut nimeni sã mã angajeze, deºi am gãsit locuri de muncã. Am muncit în Cehia, la asamblare cal-
Groapa de gunoi de la Vulcan, închisã cu fonduri europene
eprezentanþii CJ Hunedoara au reuºit R sã rezolve problema gropii
de gunoi de la Vulcan, care nu a putut fi prinsã în programul mare privind sistemul de management integrat al deºeurilor. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David, s-a întâlnit, miercuri, la Bucureºti, cu directorul AMPOS Mediu, iar în urma discuþiilor
situaþia ºi-a gãsit rezolvarea. Adrian David a precizat cã închiderea ºi ecologizarea gropii de gunoi de la Vulcan va fi cuprinsã în viitorul program de mediu ºi nu va fi cheltuit în acest sens niciun leu de la bugetul local al municipiului Vulcan ori de la bugetul judeþean. Preºedintele CJ Hunedoara a mai precizat cã Primãria Vulcan a reuºit sã obþinã toate documentele privind
culatoare, iar acum lucrez în Germania la un hotel de patru stele. Cum sã mã întorc? Ce sã fac acasã?” – Violeta H., din Cimpa, în Germania. Valea Jiului în special ºi România, în general, sunt total dezechilibrate din punct de vedere al businessului ºi al angajãrii: 70% din cifra de afaceri totalã din economie se realizeazã în 10 judeþe care angajeazã 80% din totalul forþei de muncã de pe piaþã. Având în vedere acest lucru, plus investiþiile care se localizeazã doar în aceste 10 judeþe, România nu mai este o destinaþie chiar aºa de ieftinã, iar acest lucru deja se vede în piaþã. Cei din IT au ridicat nivelul pentru România la job-uri mai complexe, unde salariile sunt mult mai mari. Acest trend va continua ºi va ridica nivelul de salarizare al pieþei ºi în celelalte domenii, cum ar fi cel bancar sau industrial, precizeazã Ziarul Financiar. Pentru a nu ajunge sã se blocheze România trebuie sã facã rost de cel puþin un milion de oameni din altã parte. Singura ºansã este sã deschidã larg graniþele pentru moldoveni, pentru ucraineni, pentru sârbi ºi de ce nu, pentru tinerii din Ungaria, Grecia, Spania, Portugalia sau chiar Italia, unde ºomajul este extrem de ridicat. Ileana FIRÞULESCU
regimul juridic al terenului, astfel cã anul viitor poate fi depus proiectul de finanþare pentru deponeul de la Vulcan, cu fonduri europene. De precizat cã groapa de gunoi de la Vulcan, care acum colecteazã deºeurile din toatã Valea Jiului, nu a putut fi inclusã în sistemul de management integrat al deºeurilor deoarece la acel moment adminsitraþia localã nu a putut face dovada cã deþine în proprietate toatã suprafaþa pe care se întinde aceastã groapã. Tocmai din acest motiv, oficialii CJ Hunedoara ºi ai Primãriei Vulcan au fost la Bucureºti, pentru a expune aceastã problemã Car men COSMAN-PREDA
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 iunie 2015
Doi bucureºteni din Valea Jiului s-au alãturat ”Grupului de prieteni”
A
driana Pavel, fostã jurnalistã, timp de 10 ani în spaþiul dintre Jiuri ºi care acum locuieºte în Bucureºti ºi activeazã la Data Center Solutions ca editor-communication specialist, ºi Gabriel Lungu, în prezent secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice, s-au alãturat Asociaþiei umanitare ”Grupul de prieteni” Petroºani, asociaþie ce are ca scop principal de a sprijini persoanele nevoiaºe. Amândoi s-au alãturat ”Grupului de prieteni” din Valea Jiului, iar acest gest este cu atât mai valoros cu cât ºi domeniile în care activeazã sunt profilate pe laturi ºi pârghii care sã aducã beneficii, direct sau indirect, oamenilor aflaþi în dificultate. Mai precis, Adriana Pavel lucreazã într-un colectiv, care, pe lângã multe altele, se ocupã de formarea ºi informarea medicalã continuã, un program care a
obþinut Premiul de Excelenþã la Gala "Medica Academica". Gabriel Lungu, în calitate de secretar de stat la un ”Minister pentru oameni”, de protecþie socialã ºi
pentru persoane în vârstã, se pliazã perfect pe scopul Asociaþiei ”Grupul de prieteni”, mai ales cã este ºi un bun cunoscãtor al problemelor din Valea Jiului pentru cã a rezolvat multe cazuri ºi o face ºi acum. ”Este o onoare pentru mine sã mã alãtur acestei minunate iniþiative “Grupul de prieteni”, o iniþiativã tot mai puþin întâlnitã în vremurile
Prãbuºirea CEH, gaurã de aproape 600 de mii de lei la bugetul local
P
rãbuºirea Complexului Energetic Hunedoara ar putea avea efecte pe toate palierele. Astfel, primãria Petroºani ar putea sã piardã sume importante de bani la bugetul local. În ultimele luni, consilierii locali de la Petroºani s-au arãtat îngrijoraþi de soarta societãþii hunedorene ºi au solicitat date cu privire la impactul economic pe care l-ar putea avea închiderea asupra bugetului local. În momentul de faþã, CEH contribuie doar la bugetul local al
municipiului Petroºani cu aproape 600 de mii de lei. 577 de mii de lei, contribuþia CEH la bugetul local al municipiului petroºani. Complexul Energetic Hunedoara are de plãtit pentru activele care le deþine pe raza municipiului Petroºani taxe ºi impozite locale în valoare de aproximativ 580 de mii de lei. Taxele sunt aferente clãdirilor, respective Minei
Livezeni, Hotelului Onix, ºamd. Data pânã la care ºi agenþii economici puteau plãti taxele ºi impozitele locale pentru a beneficia de bonificaþia de 10 procente a fost la 31 martie, iar CEH nu s-a încadrat în termen. Prãbuºirea Complexului energetic Hunedoara va face ca ºi bugetele autoritãþilor locale sã fie afectate serios. Nu doar bugetele locale vor fi afectate cât ºi cele ale contribuþiilor pe diferite paliere. CEH este cel mai mare angajator din judeþul Hunedoara, peste 7000 de persoane fiind încadrate aici. Monika BACIU
nostre, din pãcate. Grija faþã de semeni este un sentiment care nu trebuie sã ne pãrãseascã niciodatã, indiferent de cine suntem, unde suntem, ce facem ºi cum am ajuns. Nu este admis. Aceasta este cea mai purã formã de umanitate. Cât priveºte implicarea mea în acest grup de prieteni, nu pot decât sã fac o promisiune mie, în primul rând, cã mã voi strãdui sã fac ceea ce trebuie, ceea ce îmi dicteazã conºtiinþa” – Adriana Pavel, editor-
communication specialist, Data Center Solutions Bucureºti. ”Având în vedere cã mã ocup în cadrul unui Minister care are strânsã legãturã cu partea socialã, respectiv gãsirea de soluþii pentru protecþie socialã, protecþie profesionalã, pentru oameni în general, pe lângã ceea ce implicã aceastã funcþie, mã alãtur dumeavoastrã ºi mã bucur sã activez în Asociaþia ”Grupul de prieteni”. Un grup organizat ºi implicit mai puternic în acþiune este mult mai eficient decât o persoanã izolatã care simte ºi face la fel. Existã mulþi oameni care ajutã pe cei nevoiaºi, pe cei cu probleme sau care sunt blocaþi în calea lor spre a ºi le rezolva, dar una este sã activezi de unul singur ºi alta este ca aceºtia sã se reuneascã având acelaºi scop” – a declarat Gabriel Lungu secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi a
Persoanelor Vârstnice. Iar prima “acþiune” a celor doi proaspeþi membri a fost de a-l vizita pe Octavian Popescu - ºeful Circumscripþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor din estul Vãii Jiului , care se aflã într-o clinicã din Bucureºti pentru a-ºi rezolva o problemã de sãnãtate. Asociaþia ”Grupul de prieteni” s-a coagulat gradual, în timp, având 11 membrii fondatori cãrora li s-au alãturat medici, profesori, doctori ingineri, mineri ºi ingineri minieri, oameni simpli etc.,iar parteneriatele în diverse acþiuni caritabile s-au legat cu Casa Pensionarilor Petrila, Crucea Roºie Petroºani, Primãria Petroºani, Primãria Petrila, mici oameni de afaceri, iar mânile de ajutorare s-au arãtat din toate domeniile de activitate ºi chiar de la cetãþeni români aflaþi în þãri din Europa. Ileana FIRÞULESCU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 25 iunie 2015
Henþ cu mâna
Ce ziceþi, bisãm? Juniorii A1 (17-19 ani) ai Jiului intrã disearã în pagina de istorie a fotbalului românesc: prezenþa la turneul final pe þarã de la Buftea, alãturi de alte trei echipe,
Bihorul Beiuº (cu care va juca în semifinala de la ora 18:00), C.S.M. Paºcani ºi Olimpia Suseni (Argeº). Este un deja vu, jiuliºtii fiind în urmã cu patru ani în aceeaºi posturã.
Atunci, în 2011, au ajuns în finalã cu Olimpia Gherla, pierdutã cu 1-2. Era generaþia lui „Remi” Sandu, Ungur, Drãgoescu, Vlad Tudorache, Mareº, Gicã Criºan, Darius Ursachi sau Adi Duma. Universitatea Petroºani a ajuns în semifinale, în
2013 (4-1 cu C.S.O. ªtei în jocul pentru locul 3), dar la acest nivel, iatã, Jiul Petroºani poate recidiva. Aºadar, disearã, la un pas de un bis, dupã isprava din 2011. E rândul generaþiei juniorilor antrenaþi de Cosmin Kanduth sã reediteze performanþa
lui Daniel Huza ºi a trupei sale. Ar fi minunat ca povestea juniorilor de la Jiul sã se reînnoade din acest punct. ªi, de ce nu, în plus cu un pas faþã de momentul de acum patru ani, câºtigarea titlului naþional. N-ar fi frumos?
Epopee fotbalisticã despre juniori
Un (alt) drum pânã în finalã P
reocuparea la nivel naþional legat de activitatea echipelor de tineret ºi juniori a început într-un mod organizat din sezonul 1937-1938. Atunci s-a organizat un prim turneu final, prima câºtigãtoare fiind S.S.U.D.R. Reºiþa, scor, 6-1 în finala cu Acvila Iaºi. O echipã din Valea Jiului se va impune pentru prima datã în 1953, atunci când Minerul (Jiul) Petroºani va ajunge în sferturile de finalã, 3-3 cu ªtiinþa Timiºoara, dar pierde... prin tragerile la sorþi!? În ediþia 1972-1973, trei echipe din Valea Jiului vor participa în „campionatul republican” de juniori în aceeaºi serie, seria a 4-a, ªtiinþa Petroºani (locul 5), Jiul Petroºani (locul 9) ºi ªc. Sportivã Petroºani (locul 12), o serie cu 14 echipe câºtigatã de F.C. Argeº Piteºti. ªtiinþa Petroºani va reuºi un loc 7, ª.S.P. un loc 8, iar Jiul un loc 9 ºi în sezonul urmãtor, 19731974, în Seria a 4-a a aceluiaºi „campionat republican”, iar echipa ªcolii Sportive Petroºani va ocupa în acelaºi sezon 1973-74, locul 10 (ultimul...) în competiþia de la Bacãu a Campionatului ªcolilor Sportive. Vor trece mai bine de zece ani pânã vom avea o poziþie de frunte într-un campionat naþional, atunci când în ediþia 1985-1986 Jiul Petroºani participã la
turneul zonal, Grupa a 5-a (5-1 cu Strungul Arad, 5-2 cu Rovine Craiova, 0-3 cu „Poli” Timiºoara), clasânduse pe locul 2 în grupã. Începând cu ediþia 1990-1991, se disputã campionate naþionale la mai multe grupe de vârstã la juniori. În sezonul 19961997, la juniori A (gr. 1978), Jiul Petroºani ocupã în faza zonalã, ca ºi câºtigãtoare a seriei sale un loc 2, dupã „Poli” Timiºoara. Mai trec alþi ºase ani pânã în 2003, când la turneul zonal de la Craiova la juniori A (gr. 1985) în calitate de câºtigãtoare a Seriei a 13-a, Jiul Petroºani va ocupa locul 2, dupã ªc. Fotbal Gicã Popescu Craiova. În acelaºi sezon, la juniori B (gr. 1987) Jiul câºtigã aceeaºi Seria a 13-a, ocupând la turneul zonal de la Craiova, locul 3 (ultimul), cu un golaveraj slab, 0-13, dupã douã meciuri... Dupã 2005, apar ºi
campionatele de juniori D ºi C (copii de 15-17 ani), iar din 2007-2008, campionatele de juniori AJ (sau A1), campioane din Divizia D (Liga a IV-a). Jiul Petroºani ajunge într-o fazã zonalã la juniori (gr. 1991) în ediþia 20052006, cu o calificare la „zona 9” de la Cluj, ocupând un loc 2 (din patru echipe), dupã ªc. F. „Z. Ivanszub” Cluj, la egalitate de puncte cu liderul! 0-0 cu Z.I. Cluj, 5-0 cu Apulum Alba Iulia ºi 4-0 cu Maris Tg. Mureº. În sezonul 20082009, la juniori A (gr. 1990), Jiul Petroºani se
calificã de pe locul 3 în Seria a 7-a în turneul zonal din Zona a 4-a, la Cluj, 1-3 cu CFR Cluj ºi 3-0 cu CSS Botoºani.
J
iul, vicecampioanã!
În sezonul 20102011, la juniori D (gr. 1999), Jiul Petroºani va accede pânã la turneul zonal Zona 8 de la Timiºoara. În aceeaºi ediþie, Jiul are o evoluþie bunã ºi la juniori AJ (gr. 1993) când echipa câºtigã titlul judeþean, apoi trece de faza semifinalelor din Grupa a 3-a de la Iºalniþa (3-0 cu C.S.
Strehaia, 3-0 cu C.S. Barcãu Nusfalãu, 4-0 cu C.S. Iºalniþa) ajungând în semifinale. Acolo, la Buftea (15 iulie 2011), Jiul trece cu 71 de C.S. Conpet Ploieºti, disputându-ºi finala a doua zi cu Olimpia Gherla. Jiul deschide scorul prin Andrei (min. 25), dar Olimpia revine ºi puncteazã de douã ori prin Fl. Pop (min. 40, 61), câºtigând cu 2-1 ºi titlul naþional. Jiul (antrenor Daniel Huza), a folosit echipa: Serea – R. Sandu, M. Matei, Al. Ungur (min. 77 Bg. ªtefan), Arcuºi – R. Drãgoescu (min. 84 Roºianu), R. Andrei (min. 82 Matiþã), Vl. Tudorache, Mareº - D. Ursachi (min. 70 A. Criºan), Zaharia (min. 35 Duma). A fost cea mai mare performanþã la nivel de juniori a unei echipe din Valea Jiului. În ediþia 2011-2012, Jiul Petroºani (juniori E) ajunge pânã la turneul zonal Zona 4 de la Arad, iar Universitatea Petroºani (juniori AJ) la turneul zonal Zona 3 de la Petrila. Rãmâne însã o performanþã a Universitãþii Petroºani prezenþa la turneul final din 2013 (a pierdut calificarea în finalã la lovituri de la 11 m, 5-6 cu Portul Constanþa), cu locul 3 ºi medalia de bronz, dupã 4-1 cu C.S.O. ªtei (Bihor), cu echipa: Pasãre – Vl. Negrea, Fãuricã, Costinaº, Adr. Baltaru (min. 87 R. Marian) – Stoi (min. 89 Chelaru), R. Andrei, R. Popa (min. 90+2 Untea), Nemeti (min. 33 Doroftei) – Bobinã, Medrea (min. 65 Szalacsi). Iatã cã, acum e posibil sã se lege o nouã performanþã. Avem certitudinea cã aºa va fi!
Paginã realizatã de Genu TUÞU