Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 884
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 24 Iunie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Conf. Dr. Ing. Marius Marcu,
Rectorul Universitãþii din Petroºani
C
onferenþiarul dr. Inginer Marius Marcu, este noul Rector ales interimar de Senatul Universitãþii din Petroºani. Acesta va ocupa postul de prorector, dar, dupã decesul profesorului Aron Poantã, va conduce poate chiar un an de zile, instituþia de învãþãmânt superior de la Petroºani. Conferenþiarul Marius Marcu a fost desemnat pentru postul de Rector ºi Senatul ar putea sã rãmânã la aceastã decizie pânã în primãvara acestui an. Asta pentru cã abia atunci îi expira mandatul profesorului Poantã Aron, care a decedat acum câteva zile la Spitalul din Petroºani. Marius Marcu este Rector de la începutul acestei sãptãmâni. „Urmeazã declanºarea procedurilor de alegere a noului Rector. Acum, având în vedere cã se apropie alegerile anul viitor, alegerile normale dupã expirarea mandatului fostului Rector, aºteptãm ºi punctul de vedere al Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, ca sã vedem care sunt paºii. Dacã va fi nevoie, se vor face ºi alegeri parþiale
pentru funcþia de Rector”, a spus conf. dr.ing. Marius Marcu, rector la Universitatea din Petroºani. Marius Marcu a fost prorector al Universitãþii din Petroºani, alãturi de profesorul Codruþa Dura ºi ca specializare este conferenþiar inginer, doctor în ºtiinþe tehnice, la specializarea Maºini, aparate ºi acþionãri electrice.
Un jurist din cadrul Primãriei Petrila riscã închisoare sau amendã penalã pentru cã ”s-a dat” avocat
Î
n ordonanþele date de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, într-un caz în care un tânãr a fost cercetat pentru delapidare, a ieºit la ivealã o metodã în care un jurist al Primãriei Petrila, din cadrul Serviciului Public de Asistenþã Socialã, Alin Dãdãlig, s-a erijat în avocat ºi a ºi acþionat ca atare conform propriilor spuse. În listele Baroului de avocaþi Hunedoara, Diana MITRACHE acesta nu existã. >>> PAGINA A 3-A
Alo, poliþia!!!???
Fostul ºofer al lui Bercea, vecin cu hoþii care au terorizat oamenii de afaceri din Valea Jiului
Î
n timp ce poliþiºtii nu reuºesc sã-i descopere pe cei care l-au prãdat pe omul de afaceri Emil Bercea, existã informaþii extrem de interesante care ar putea, dacã sar dori, sã ducã la prinderea acestora. Astfel, imediat dupã ce zilele trecute au fost reþinuþi doi indivizi,
respectiv Dumitru Ionuþ Stan, poreclit ”Piticu” ºi Ioan Valentin Baltag, despre care poliþiºtii susþin cã ar fi cei care au furat de la mai mulþi oameni de afaceri, o parte dintre bunurile furate au fost recuperate. Surprinzãtor, deºi prejudiciul a fost unul foarte mare, poliþiºtii nu au gãsit absolut nimic din ce i s-a furat omului de afaceri Emil Bercea.
Pe de altã parte, poliþiºtii evitã sã spunã cã cei doi hoþi prinºi ar avea legãturã ºi cu Bercea, deºi, dacã ar face câteva conexiuni poate ar avea unele surprize. Cu rezervele de rigoare ºi bineînþeles cu prezumþia de nevinovãþie, un pion important în jaful din cazul Bercea ar putea fi chiar fostul ºofer al omului de afaceri, Pavel Ghiþã, nimeni altul decât cel care
l-a acuzat pe Bercea de lipsire de libertate, probabil gândindu-se cã cea mai bunã apãrare ar fi atacul. Poliþiºtii, cu un mic efort, ar putea observa cã Pavel Ghiþã este vecin cu unul dintre hoþii care i-au terorizat pe oamenii de afaceri. Pe perioada în care Pavel Ghiþã a lucrat la Emil Bercea, acesta a beneficiat de încrederea totalã a omului de afaceri, motiv pentru intra zilnic în
gospodãria omului cu diferite probleme ºi cunoºtea foarte bine proprietatea. Pe de altã parte nu sunt de neglijat nici problemele cu legea pe care Ghiþã le-ar fi avut, acesta fiind, din câte am aflat, dovedit cã ar fi furat. Nu vrem sã se înþeleagã faptul cã îl acuzãm pe Pavel Ghiþã, dar, pe baza acestor informaþii, ar putea fi dacã nu unul dintre suspecþii care l-au prãdat pe Emil Bercea, cel care sã fi dat niºte informaþii hoþilor ºi ar putea sã ºtie cine sunt aceºtia. Nimic nu este întâmplãtor... Marius MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 iunie 2015
Încã o clãdire pentru SUP ºi noi investiþii de viitor
C
orpul principal al clãdirii în care sunt saloanele Spitalului de Urgenþã din Petroºani este în plin proces de reabilitare termicã. Mai mult, proiectul vizeazã chiar construcþia unui corp nou, dar ºi dotarea cu aparatura necesarã cabinetelor de specialitate. Totul ar trebui sã fie gata în 2 ani de acum încolo.
nalului, dar este vorba ºi despre reducerea consumului de energie termicã la iarnã, pentru cã schimbãm ºi geamurile”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Prima tranºã de bani a fost alocatã deja ºi
Partea principalã a clãdirii Spitalului de Urgenþã din Petroºani este acum anvelopatã ºi lucrãrile ar putea fi finalizate pânã în toamnã. Apoi va începe construcþia unui corp nou ºi, în paralel, se face ºi dotarea secþiilor. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a vrut sã vadã stadiul lucrãrilor, pentru cã o parte din finanþare vine
este vorba despre 7 milioane de lei, care s-au investit aici, dar au fost achizionate ºi aparate pentru diverse secþii. Banii vin de la Minsiterul Sãnãtãþii ºi o parte de 10% este susþinutã din bugetul local. „Pânã acum au venit 7 milioane de lei, din care 5 sunt pe partea de reparaþii capitale ºi aproximativ 2 milioane pentru
de la bugetul local. „Acum se lucreazã la izolarea termicã. S-a finalizat o aripã a spitalului. Acum este în lucru cea de a doua ºi va urma faþada. Lucrãrile sunt mult mai ample, dar eu am venit sã vãd care este stadiul anvelopãrii ºi sunt convins cã avem de câºtigat din punct de vedere al confortului pacienþilor ºi al perso-
aparaturã. Aparatura intrã efectiv în lucru din trimestrul III, iar pe partea de construcþii, a intrat deja în lucru din trimestrul II al anului 2015. Se merge pe anvelopare ca primã linie de atac, apoi va fi consolidatã centrala termicã, se începe lucrul la noul bloc operator, respectiv clãdirea anexzã care se va construi”, a precizat dr. Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani. În Spitalul de la Petroºani va ajunge încã un aparat de anestezie, un ecograf performant, un aparat pentru chirurgie laparoscopicã ºi un microscop pentru neurochirurgie, iar în parcul din faþa spitalului va fi construit blocul operator. „Avem la ora actualã 650 de paturi, iar clãdirea, în momentul în care se terminã reparaþiile capitale, actuala clãdire va putea
Ambulatoriu reabilitat, fier casat Jungla urbanã
T
one de fier ºi tabã, scoase la vânzare de SUP. Pentru a rotunji veniturile unitãþii medicale, reprezentanþii Spitalului de Urgenþã din Petroºani au decis sã valorifice tone întregi de materiale feroase. Mai exact aproape 9 tone de fier ºi tablã urmeazã a fi vândute.
“Este vorba de materialele de la ambulatoriu. În urma lucrãrilor de modernizare au rezultat deºeuri feroase pe care le vom valorifica pentru a acoperi niºte goluri”, a declarat managerul SUP, medicul Alin Vasilescu. Pentru un kilogram de fier vechi nepregãtit, Spitalul de Urgenþã va încasa undeva la peste 60 de bani, iar pentru un kilogram de tablã preþul
pe proprietãþi private
P
e principiul “sunt celebru scoate-mã de aici” se prezintã mai multe zone ale municipiului Petroºani. este de 50 de bani. Ambulatoriul de specialitate al Spitalului de Urgenþã din Petroºani funcþioneazã în structura spitalului, la parterul ºi primul etaj al corpului cu 4 nivele ºi asigurã servicii medicale prin cabinetele de specialitate. Atât funcþional, cât ºi din punct de vedere al îndeplinirii normelor impuse de Ministerul Sãnãtãþii, la Ambulatoriu au fost necesare o serie de intervenþii, atât în reabilitarea clãdirii, cât ºi în dotarea cabinetelor de specialitate. Monika BACIU
Vremea capricioasã din aceastã perioadã, care a alternat ploile torenþiale cu reprize de cãldurã extremã, a dus la creºterea rapidã a ierbii. Bãlãriile au invadat mai multe zone verzi ale localitãþii, iar autoritãþile sunt neputincioase. De ce? Pentru cã terenurile aparþin unor proprietari privaþi. “Avem mai multe zone cu astfel de probleme. Noi nu putem interveni pentru cã
gãzdui un maxim 480 de paturi. Pentru restul ne trebuie o clãdire anexã”, a mai explicat Vasilecu. Practic, managerul spitalului spune cã noua clãdire va avea 5 etaje, atât cât are ºi spitalul ºi va fi legatã de corpul existent, cu
terenurile sunt proprietate privatã. Cel mai mult am putea sã le trimitem o înºtiinþare sã apelãm la spiritul lor civic, dar atât”, a declarat Daniel Viºan, director SPADPP Petroºani. Trecãtorii depuncteazã imaginea oraºului din cauza buruienilor care au invadat anumite zone. “Este îngrozitor. Zona are un aspect neîngrijit din cauza buruienilor care mã depãºesc ºi pe mine la înãlþime. Primãria ar trebui sã le coseascã”, spune un trecãtor. În anumite zone, înãlþimea bãlãriilor ajunge chiar ºi la doi metri. Monika BACIU
câteva coridoare. Lucrarea, în întregime, înseamnã 160 de milioane de lei noi, din care pânã acum au primit aproximativ 20 de milioane. Proiectul a fost început în 2013 ºi ar trebui finalizat în 2017, dacã vor veni la timp ºi sumele necesare. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 24 iunie 2015
Primarul Tiberiu Iacob – Ridzi duce problema lipsei stocurilor de huilã de la Paroºeni în curtea Guvernului
P
rimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob - Ridzi, este decis sã-i trimitã o adresã oficiali ministrului Energiei ºi chiar Primului Ministru pentru a le semnala situaþia discriminatorie dintre Valea Jiului ºi Deva. În timp ce Termocentrala Paroºeni este opritã, din cauzã cã nu mai are cãrbune sã funcþioneze, la Mintia nu sunt probleme, deºi se alimenteazã din aceeaºi “sursã”, respectiv unitãþile miniere din Valea Jiului. Exploatãrile de huilã din Valea Jiului nu reuºesc sã asigure necesarul de cãrbune pentru termocentralele Mintia ºi Paroºeni. Din acest motiv, Termocentrala Paroºeni a fost opritã ºi a intrat în revizia anualã, în condiþiile în care întreaga producþie merge cãtre Mintia. De suferit au locuitorii Vãii Jiului racordaþi la sis-
temele centralizate de termoficare, care s-au trezit fãrã apã caldã la robinete ºi nu este pentru prima datã. Dacã situaþia va continua aºa, la iarnã oamenii vor tremura de frig în case, dar ºi instituþiile de învãþãmânt vor fi puse într-o situaþie fãrã precedent, de a nu putea asigura cãldura în clase. “Am primit o adresã
de la directorul Termocentralei Paroºeni cã sisteazã furnizarea de apã caldã la Petroºani, pentru cã nu au cãrbune. Nu ºtiu ce se va întâmpla, însã este o situaþie nemaiîntâlnitã. Din ce am înþeles eu, cam toatã producþia de cãrbune în acest moment se duce la Mintia ºi nu înþeleg de ce. De ce trebuie sã se opreascã Paroºeniul
Huila rãmâne îngropatã pe VECI sau va fi exploatatã?
H
uila, resursã energeticã de importanþã naþionalã exploatatã sau resursã energeticã îngropatã în pãmânt?
În contextul actual, viitorul mineritului din Valea Jiului este incert. Având în vedere deciziile ce urmeazã a fi luate pentru Complexul Energetic Hunedoara, milioanele de tone de huilã energeticã pot rãmâne îngropate pe VECI în adâncurile pãmântului. Pentru cã se lucreazã la strategia energeticã a þãrii, ministrul Andrei Gerea precizezã cã se va face o analizã cu privire la importanþa huilei. ”Luãm în calcul cã principalele elemente ale strategiei care þin atât de securitatea energeticã naþionalã cât ºi de independenþa energeticã a României, respectiv funcþionarea sigurã ºi stabilã a Sistemului Electroenergetic Naþional, aprovizionarea ºi diversificarea
rutelor de aprovizionare cu resurse energetice ºi maximizarea utilizãrii eficiente a resurselor primare de energie de care dispune România, sã fie promovate în Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii”, se aratã într-un document semnat de ministrul Andrei Gerea. Totodatã, în elaborarea strategiei energetice se va þine cont ºi de normativele europene. ”Ca date de intrare, în mod obligatoriu se vor regãsi: utilizarea eficientã a resurselor interne, respectiv a cãrbunelui, uraniului, a potenþialului hidroenergetic economic amenajabil, a energiei nucleare ºi a surselor energetice
regenerabile. Întrucât cãrbunele rãmâne una din resursele interne energetice importante ale României ºi pentru a ne îndeplini obiectivele de mediu apreciem cã este nevoie de un angajament la nivel global pentru dezvoltarea ºi punerea în operare comercialã a tehnologiilor Carbon Capture Storage, ceea ce va însemna cercetare semnificativã, transfer de tehnologii ºi suport pentru investiþii”, mai spune ministrul Andrei Gerea. ªi liderii de sindicat au solicitat implicarea preºedintelui Klaus Iohannis în rezolvarea acestei probleme stringente. Monika BACIU
pentru a funcþiona Mintia ºi de ce nu pot sã funcþioneze amândouã? A, vorbit cu directorul CEH ºi am înþeles cã dau vreo 3.000 – 4.000 de tone pe zi ºi toatã producþia se duce la Mintia. Nu înþeleg de ce o parte nu se duce al Paroºeni. Dar situaþia nu e gravã sau cea mai gravã acum. Cea mai gravã situaþie se va întâmpla la
iarnã când, dacã stocurile rãmân la fel, avem o mare problemã, el puþin cu încãlzirea centralizatã la Petroºani ºi la celelalte unitãþi adminsitrative care au au acest sistem. Am de gând sã fac o adresã cãtre ministru ºi, de ce nu cãtre Primul Ministru, pentru a nu ajunge în iarnã sã nu avem stocurile asigurate pentru funcþionarea Termocentralei Paroºeni”, a declarat primarul din Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Termocentrala Paroºeni din Valea Jiului, parte a Complexului Energetic Hunedoara, ºi-a încetat din nou activitatea din cauza lipsei cãrbunelui, dupã ce grupurile ener-
CEH, obligat sã raporteze situaþia economicã
C
omplexul Energetic Hunedoara va fi obligat sã raporteze Ministerului de Finanþe situaþia financiarã. Conform unui act normativ publicat în Monitorul Oficial, societatea energeticã va trebui din anul 2016 sã raporteze care este situaþia financiarã. Asta dacã atunci va mai exista.... “Pentru exerciþiile financiare ale anilor 2016 ºi 2017, entitãþile întocmesc, în scop informativ, un set de situaþii financiare anuale individuale în baza Reglementarilor contabile conforme cu Standardele internaþionale de raportare financiarã, aplicabile societãþilor comerciale ale cãror valori mobiliare sunt admise la tranzacþionare pe o piaþã reglementatã, aprobate prin Ordinul viceprimministrului, ministrul finanþelor publice. În scopul aplicãrii, entitãþile întocmesc o situaþie care sã reflecte, pentru fiecare element de bilanþ ºi cont de profit ºi pierdere, diferenþele dintre tratamentul contabil potrivit Reglementarilor
Actualitate 3 getice au mai fost oprite cu douã sãptãmâni în urmã din acelaºi motiv. Mãsura afecteazã abonaþii societãþilor de termoficare din Petroºani, precum ºi câteva instituþii, inclusiv uzina de preparare a cãrbunelui de la Coroieºti, care vor rãmâne fãrã apã caldã. Luni la Paroºeni erau doar 680 de tone de cãrbune pe stoc, care ar asigura funcþionarea unitãþii pentru doar ºase ore. Situaþia este una fãrã precedent în cei peste 50 de ani de existenþã a termocentralei. Potrivit reprezentanþilor societãþii, în perioada de repaos vor fi efectuate reviziile tehnice anuale, care erau programate pentru luna viitoare Carmen Carmen COSMAN-PREDA
contabile privind situaþiile financiare anuale individuale ºi situaþiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.802/2014, ºi tratamentul prevãzut de Reglementãrile contabile conforme cu Standardele internaþionale de raportare financiarã, aplicabile societãþilor comerciale ale cãror valori mobiliare sunt admise la tranzacþionare pe o piaþã reglementatã, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanþelor publice”, se aratã în Monitorul Oficial. Monika BACIU
4 Actualitate
”…
Urmeazã a se întocmi proces verbal de sesizare din oficiu pentru infracþiunea de exercitare fãrã drept a unei profesii sau activitãþi prevãzute de art. 348 CP, care va fi trimis organelor de cercetare penalã împreunã cu CD-ul ataºat de petent prezentei plângeri. În privinþa ameninþãrilor despre care petentul susþine cã i-au fost adresate de numitul Dãdãlig Alin, acesta poate formula plângere prealabilã, conform art. 206 CP” – extras din Ordonanþa prim-procuroului Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, 8 iunie 2015. În ordonanþele date de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, într-un caz în care un tânãr a fost cercetat pentru delapidare, a ieºit la ivealã o metodã în care un jurist al Primãriei Petrila, din cadrul Serviciului Public de Asistenþã Socialã, Alin Dãdãlig, s-a erijat în avocat ºi a ºi acþionat ca atare conform proriilor spuse. În listele Baroului de avocaþi Hunedoara, acesta nu existã. În cauza cu pricina este vorba de un tânãr angajat al unui magazin, ce funcþioneazã în cadrul Jiul Shopping Center Petroºani, care a gãsit un mod neortodox de a-ºi pãrãsi locul de muncã. ªi-a însuºit banii încasaþi pe ziua respectivã lãsând un bilet proprietarului (foto jos) cã ºi-a luat ceea ce i s-ar fi cuvenit pe luna în curs ºi dus a fost. Cum tânãrul era isteþ, cu abilitãþi în domeniu, proprietarul îl trata ca pe un om de încredere drept pentru care nou angajaþii erau daþi sã lucreze pe lângã acesta, chiar în subordinea lui pânã învãþau ºi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 iunie 2015
se adaptau postului. Salariaþii sunt tineri cu ºcoli, chiar cu studii superioare, iar relaþia angajator-angajat este una de respect ºi de motivare, aºa ca ”sã vinã cu plãcere la servici”, cum a precizat investitorul. Familia tânãrului în cauzã s-a dovedit a fi de bunã credinþã ºi a rugat angajatorul cã dacã se va ivi vreo problemã cu fiul lor, sã fie anunþatã. Zis ºi fãcut, a fost anunþat tatãl, iar fiul a fost dat pe mâna Poliþiei considerând cã nu este normal ºi nici legal ca orice angajat, de la orice firmã, sã se autoserveascã din bani, în plus lãsând descoperit un post, lucru care poate aduce pagube însemnate pânã la reintrarea în normalitate. Dacã ar fi admis ºi legal asemenea gest, ar exista un haos total în respectivul sistem unde se lucreazã direct cu bani. Tânãrul a fost reprezentat pe parcursul cercetãrii de Alin Dãdãlig, un jurist din cadrul Primãriei Petrila, care a avut acces la dosar, conform declaraþiilor sale, iar aºa-zisele
Un jurist din cadrul Primãriei Petrila riscã închisoare sau amendã penalã pentru cã ”s-a dat” avocat
negocieri cu reclamantul, pe alocuri sunt halucinante, declarând cã are împuternicire avocaþionalã pentru cã tânãrul cercetat este plecat în Anglia, ca ºi pãrinþii sãi. De precizat cã pãgubitului, deºi este parte în cauzã i s-a refuzat accesul la dosar, poliþistul care se ocupa de caz invocând faptul cã acest lucru nu este permis fiind vorba de cercetare penalã. Alin Dãdãlig se pare cã s-a folosit de un tertip în faþa anchetatorilor, pentru cã în Ordonanþa datã de procuror, din data de 13 martie 2015, se spune altceva: ”În data de 26.05.2014, se înregistreazã la Poliþia Petroºani, adresa nr. 252434 prin care …Rãzvan îl împuterniceºte pe numitul Dãdãlig Alin, pentru primirea corespondenþei personale”. ªi totuºi, Dãdãlig a acþionat ca un avocat. Oare organele de anchetã pot accepta pe oricine, fãrã sã verifice dacã acel ”reprezentant” este autorizat? O fi altceva la mijloc? Tatãl tânãrului care a
acþionat de capul sãu a trimis bani fiului, din Anglia, pentru a plãti paguba produsã, dar acest lucru pare sã nu se fi întâmplat, pentru cã din discuþiile purtate dintre aºa-zisul avocat ºi reclamant, cel din urmã insistã sã i se prezinte chitanþa care sã ateste expedierea prin poºtã a banilor, pentru cã la el nu au ajuns, dar Dãdãlig nu vrea ºi pace, doar cu o condiþie – ”act pentru act”. Adicã reclamantul sã-i remitã niºte documente din firmã ºi atunci va primi chitanþa. Declaraþiile lui Alin Dãdãlig, cel acceptat de anchetatori ca ”reprezentat pentru primirea corespondenþei” dar care acþioneazã ca un avocat, sunt contradictorii: banii au fost trimiºi dar probabil au fost blocaþi la poºtã sau un poºtaº i-o fi uitat în buzunar, sau dacã îi dã actele firmei a doua zi îi plãteºte paguba… Sau pentru cã tânãrul Rãzvan a recunoscut cã a plecat cu banii firmei, acelaºi Dãdãlig a declarat cã poate demonstra, dacã vrea, cã e ”profi” ºi îl va scoate nebun pe tânãr în douã sãptãmâni, cã nu-i prea cunoºte familia tânãrului, ceea ce
este un neadevãr pentru cã respectiva familie l-a ajutat pe Dãdãlig sã plece chiar el ºi soþia prin Anglia, cum ºi scrie pe proflilul sãu de Facebook etc., etc.
J
uristul Primãriei: ” eu sunt nasol rãu de tot ºi vã mãnânc cu fulgi cu tot” Redãm extrase din înregistrarea personalã a reclamantului în convorbirea cu aºa-zisul avocat: Reclamant: Mi-aþi promis recipisa… Nu o sã vã prezint eu actele firmei pentru cã nu sunteþi o instituþie de judecatã ca sã vã prezint actele firmei… Alin Dãdãlig: Nu este nici un fel de problemã, cã o sã mi le prezentaþi, o sã vã demostrez eu cã o sã mi le prezentaþi în cel mai scurt timp, vã dau cuvântul meu de onoare… OK, eu v-am spus aºa încã de ieri: eu pot sã fiu bun ºi pot sã fiu rãu… Reclamant: Nu încercaþi sã mã ameninþaþi, cã nu aveþi nici un drept… A.D.: Vai , dar nu puteþi sã spuneþi cã vã ameninþ, eu v-am vorbit
foarte frumos. O sã mi le daþi ori în instanþa de judecatã, ori la Parchet, ori în faþa celorlalte autoritãþi, vã promit asta! R.: Vreþi sã pornim un rãzboi? A.D: …Aþi spus cã am dat din colþ în colþ. Pentru cã aþi afirmat lucrul ãsta, eu o sã vã demostrez ºi cealaltã laturã a mea. Vã aºtept la mine la birou, când doriþi dv. ºi o sã discutãm. R.: Nu o sã vin la birou pentru cã nu eu sunt cel care cautã sã iasã basma curatã. Eu v-am rugat frumos, v-am dat adresã de e-mail sã-mi trimiteþi ºi mie recipisa prin care au fost trimiºi banii. Atât. A.D.: Iar eu v-am rugat, în urma discuþiei pe care aþi avut-o cu familia lui Rãzvan, sã-mi prezentaþi toate documentele care justificã suma de 880 de lei având în vedere cã o sã vã prezint ÎMPUTERNICIRE AVOCAÞIONALÃ (s.n.) ca sã-l reprezint pe Rãzvan (…) R.: Dv. aþi vãzut dosarul la Poliþie? A.D.: Da. R.: Aþi vãzut cã-ºi recunoaºte singur vina? A.D.: Nu, Rãzvan nu-ºi recunoaºte deloc vina, el a fost indus în eroare. Eu în instanþa de judecatã pot sã spun aºa, cã Rãzvan a fost nebun când a recunoscut. Vorbesc foarte serios (…) Dacã dv. doriþi sã-mi vedeþi latura profesionalã, eu pot
sã v-o arãt. Deci în douã sãptãmâni eu pot sã-l scot pe Rãzvan nebun. Atunci sunt foarte curios ce o sã faceþi. R.: Ok. Dar ce e aºa de greu sã-mi trimiteþi o recipisã de la Poºtã? A.D.: Începând de asearã, document pe document! Doriþi sã vedeºi recipisa, îmi arãtaþi hârtia lui Rãzvan (proces verbal ºi notã explicativã a tânãrului ºi a martorului – n.n.) (…) R.: Nu-mi cereþi mie documentele firmei. În primul rând nu sunteþi avocat, sunteþi un jurist ºi mã presaþi sã-mi retrag plângerea pe vorbe (…) A.D.: Nu încercaþi sã mã loviþi cu chestii din astea. Dacã faceþi din astea este urât ºi o sã-mi cunoaºteþi o laturã nu foarte plãcutã. Cã eu dacã sunt ceva, sunt foarte profi. R.: De unde sunteþi profi, dacã asearã aþi spus cã trimiteþi recipisa aia ºi astãzi cã nu o mai trimit, cã nu existã. A.D.: Deci, dovadã pe dovadã… R.: Încercaþi sã mã minþiþi, încercaþi un ºantaj cu mine, încercaþi sã vã daþi o persoanã care nu sunteþi (…) Am sã spun pãrinþilor lui Rãzvan cã adevãratul vinovat care stã în calea, ca sã gãsesc o cale de împãcare cu el, e avocatul pe care l-a angajat… A.D. Deci îi veþi spune cã eu sunt cel care stã în calea dv. pentru a-l ierta pe Rãzvan? R.: Exact. Recipisa unde este. Aþi promis asearã cã o trimiteþi, n-aþi trimis-o. A.D.: EU DACÃ DORIÞI, MÎINE VÃ DAU BANII (s.n.), aduceþi-mi dovezi. (…) R.: Dacã nu-mi trimiteþi recipisa, cade orice înþelegere… A.D.: Mie nu-mi daþi termene, dacã îmi daþi termene e nasol… R.: Dv. aþi spus asta, lumea îmi spune cã
Alin Dãdãlig, în campanie alãturi de Gheorghe Bobar - foto Facebook banii sunt trimiºi prin poºtã de sãptãmâna trecutã. Aºa aþi spus asearã. Au fost trimiºi sau nu, ca sã ºtiu. A.D.: Banii respectivi au fost trimiºi cãtre dv… Din punctual meu de vedere banii sunt încã în oficiul poºtal… Am fãcut hârtie sã vãd cine s-a prezentat la oficiul poºtal pentru a vedea dacã suma respectvã a fost opritã, a fost predatã sau factorul poºtal ºi-a bãgat-o în buzunar. Nu ºtiu care este problema. R.: ªi recipisa de depunere? A.D.: Recipisa o veþi avea în momentul în care dv. Veþi veni cu procesul verbal pe care l-am vãzut la Poliþie. Vreau sã-l vãd. Vreau sã vãd dacã este acelaºi cu cel pe care-l aveþi prins în actele firmei.(…) Dv. vreþi sã vã dau niºte bani. Eu vreau sã-mi demostraþi dacã suma respectivã se gãseºte prinsã în niºte acte. R.: Pãi nu se gãseste suma în acte, pentru cã sunt niºte lipsuri la inventor. Angajaþii fac intrãrile ºi ieºirile. Rãzvan le fãcea pentru cã era ºef de magazin(…) A.D. Un angajat sau doi fac un proces verbal, poate nici nu au ºtiut sã citeascã procesul verbal… Sã nu ne legãm de probleme din astea juridice cã e nasol, eu v-am spus eu sunt nasol rãu de tot ºi vã mãnânc cu fulgi cu tot. (…) Discuþia celor doi este mult mai lungã ºi de aceeaºi calitate ”profi”,
din care reiese cã reclamantul poate avea probleme cu firma, juristul amintind cã s-ar putea sã-l lucreze la fel de ”profi” pe evaziune fiscalã, pe ºicanãri ºi intimidãri. Oricum Parchetul de pe lângã judecãtoria Petroºani a dispus ”Renunþarea la urmãrire penalã în cauzã având ca obiect infracþiunea de delapidare…”, conform Codului de procedurã Penalã 318, al. 1,2 ”…se constatã cã nu existã interes public în urmãrirea acesteia”. E firesc, fiind vorba de un tânãr, care nu a mai avut probleme ºi a ºi lãsat bilet cã a luat banii ºi a plecat, dar din punctual de vedere al reclamantului pare a fi fost ºi sfidat de aºa-zisul avocat, cãruia i s-a permis accesul la dosar ºi nu la corespondenþã, ºi a rãmas ºi cu banii luaþi, ceea ce poate fi un precedent al altor asemenea fapte pe principal ”ºi aºa nu pãþesc nimic”. Reclamantul a fãcut un recurs la Ordonanþa datã de procuror, iar prim-procurorul a reconfirmat soluþia ca fiind corectã ºi legalã.
În privinþa lui Alin Dãdãlig, în Ordonanþa prim-procurolui se spune: ”…urmeazã a se întocmi proces verbal de sesizare din oficiu pentru infracþiunea de exercitare fãrã drept a unei profesii sau activitãþi prevãzute de art. 348 CP, care va fi trimis organelor de cercetare penalã împreunã cu CD-ul ataºat de petent prezentei plângeri. În privinþa ameninþãrilor despre care petentul susþine cã i-au fost adresate de numitul Dãdãlig Alin, acesta poate formula plângere prealabilã, conform art. 206 CP”. Codul penal, la Art. 348 - Exercitarea fãrã drept a unei profesii sau activitãþi, spune: ”Exercitarea, fãrã drept, a unei profesii sau activitãþi pentru care legea cere autorizaþie ori exercitarea acestora în alte condiþii decât cele legale, dacã legea specialã prevede cã sãvârºirea unor astfel de fapte se sancþioneazã potrivit legii penale, se pedepseºte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendã”. Ceea ce nu pare a fi în regulã este cã orice persoanã se poate da drept avocat, iar organelle de cercetare accept fãrã verifica aceastã calitate a persoanei respective? Din convorbirea lui Alin Dãdãlig cu pãgubitul reiese faptul cã a avut acces la dosar, cã îi cunoºtea bine conþinutul, ceea ce pentru un ”împuternicit pentru primirea corespondenþei” e prea mult, dacã nici reclamantului, parte în dosar, nu i s-a permis sã vadã dosarul. E posibil sã ne înºelãm? Ileana FIRÞULESCU
Zece hunedoreni au ajuns la spital dupã consumul de etnobotanice
N
u mai puþin de 10 hunedoreni au ajuns anul trecut la spital, prezentând intoxicaþie cu substanþe etnobotanice sau similare, iar trei dintre ei au avut nevoie de internare, potrivit datelor Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara. Numãrul celor care au ajuns la spital este în creºtere faþã de 2013, aratã aceleaºi statistici, când au fost înregistrate 7 intoxicaþii cu substanþe psihotrope ºi tot trei internãri. Informaþiile au fost fãcute publice în contextul Zilei Mondiale de Luptã împotriva Abuzului ºi Traficului Ilicit de Droguri, care se celebreazã în fiecare an în data de 26 iunie. Anul acesta, în perioada 26 iunie – 24 iulie 2015 se va organiza campania „Un mesaj al speranþei: Tulburãrile cauzate de consumul de droguri pot fi prevenite ºi tratate.” “Drogurile ilegale ameninþã sãnãtatea ºi bunãstarea oamenilor. La nivel mondial, pânã la 200.000 de oameni mor în fiecare an din cauza supradozelor; dar, drogurile nu afecteazã doar consumatorii; acestea provoacã familiilor ºi celor dragi dificultãþi enorme ºi
suferinþã. Tulburãrile cauzate de consumul de droguri submineazã relaþiile cu persoanele apropiate, deterioreazã viaþa familialã, inclusiv cea a copiilor, ºi pot ruina oportunitãþile de educaþie ºi angajare. Impactul acestora se resimte în comunitãþi, sistemele de justiþie penalã ºi în întreaga societate. Cei care suferã din cauza tulburãrilor generate de consumul de droguri pot fi sprijiniþi printr-un tratament bazat pe dovezi ºi pot fi prevenite multe decese cauzate de supradoze. Copiii ºi tinerii trebuie sã fie educaþi cu privire la pericolele pe care le genereazã drogurile ilicite”, atrag atenþia reprezentanþii DSP Hunedoara. Aceºtia mai spun cã este important de menþionat cã tulburãrile cauzate de consumului de droguri pot fi prevenite si tratate.
4 Actualitate
”…
Urmeazã a se întocmi proces verbal de sesizare din oficiu pentru infracþiunea de exercitare fãrã drept a unei profesii sau activitãþi prevãzute de art. 348 CP, care va fi trimis organelor de cercetare penalã împreunã cu CD-ul ataºat de petent prezentei plângeri. În privinþa ameninþãrilor despre care petentul susþine cã i-au fost adresate de numitul Dãdãlig Alin, acesta poate formula plângere prealabilã, conform art. 206 CP” – extras din Ordonanþa prim-procuroului Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, 8 iunie 2015. În ordonanþele date de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, într-un caz în care un tânãr a fost cercetat pentru delapidare, a ieºit la ivealã o metodã în care un jurist al Primãriei Petrila, din cadrul Serviciului Public de Asistenþã Socialã, Alin Dãdãlig, s-a erijat în avocat ºi a ºi acþionat ca atare conform proriilor spuse. În listele Baroului de avocaþi Hunedoara, acesta nu existã. În cauza cu pricina este vorba de un tânãr angajat al unui magazin, ce funcþioneazã în cadrul Jiul Shopping Center Petroºani, care a gãsit un mod neortodox de a-ºi pãrãsi locul de muncã. ªi-a însuºit banii încasaþi pe ziua respectivã lãsând un bilet proprietarului (foto jos) cã ºi-a luat ceea ce i s-ar fi cuvenit pe luna în curs ºi dus a fost. Cum tânãrul era isteþ, cu abilitãþi în domeniu, proprietarul îl trata ca pe un om de încredere drept pentru care nou angajaþii erau daþi sã lucreze pe lângã acesta, chiar în subordinea lui pânã învãþau ºi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 iunie 2015
se adaptau postului. Salariaþii sunt tineri cu ºcoli, chiar cu studii superioare, iar relaþia angajator-angajat este una de respect ºi de motivare, aºa ca ”sã vinã cu plãcere la servici”, cum a precizat investitorul. Familia tânãrului în cauzã s-a dovedit a fi de bunã credinþã ºi a rugat angajatorul cã dacã se va ivi vreo problemã cu fiul lor, sã fie anunþatã. Zis ºi fãcut, a fost anunþat tatãl, iar fiul a fost dat pe mâna Poliþiei considerând cã nu este normal ºi nici legal ca orice angajat, de la orice firmã, sã se autoserveascã din bani, în plus lãsând descoperit un post, lucru care poate aduce pagube însemnate pânã la reintrarea în normalitate. Dacã ar fi admis ºi legal asemenea gest, ar exista un haos total în respectivul sistem unde se lucreazã direct cu bani. Tânãrul a fost reprezentat pe parcursul cercetãrii de Alin Dãdãlig, un jurist din cadrul Primãriei Petrila, care a avut acces la dosar, conform declaraþiilor sale, iar aºa-zisele
Un jurist din cadrul Primãriei Petrila riscã închisoare sau amendã penalã pentru cã ”s-a dat” avocat
negocieri cu reclamantul, pe alocuri sunt halucinante, declarând cã are împuternicire avocaþionalã pentru cã tânãrul cercetat este plecat în Anglia, ca ºi pãrinþii sãi. De precizat cã pãgubitului, deºi este parte în cauzã i s-a refuzat accesul la dosar, poliþistul care se ocupa de caz invocând faptul cã acest lucru nu este permis fiind vorba de cercetare penalã. Alin Dãdãlig se pare cã s-a folosit de un tertip în faþa anchetatorilor, pentru cã în Ordonanþa datã de procuror, din data de 13 martie 2015, se spune altceva: ”În data de 26.05.2014, se înregistreazã la Poliþia Petroºani, adresa nr. 252434 prin care …Rãzvan îl împuterniceºte pe numitul Dãdãlig Alin, pentru primirea corespondenþei personale”. ªi totuºi, Dãdãlig a acþionat ca un avocat. Oare organele de anchetã pot accepta pe oricine, fãrã sã verifice dacã acel ”reprezentant” este autorizat? O fi altceva la mijloc? Tatãl tânãrului care a
acþionat de capul sãu a trimis bani fiului, din Anglia, pentru a plãti paguba produsã, dar acest lucru pare sã nu se fi întâmplat, pentru cã din discuþiile purtate dintre aºa-zisul avocat ºi reclamant, cel din urmã insistã sã i se prezinte chitanþa care sã ateste expedierea prin poºtã a banilor, pentru cã la el nu au ajuns, dar Dãdãlig nu vrea ºi pace, doar cu o condiþie – ”act pentru act”. Adicã reclamantul sã-i remitã niºte documente din firmã ºi atunci va primi chitanþa. Declaraþiile lui Alin Dãdãlig, cel acceptat de anchetatori ca ”reprezentat pentru primirea corespondenþei” dar care acþioneazã ca un avocat, sunt contradictorii: banii au fost trimiºi dar probabil au fost blocaþi la poºtã sau un poºtaº i-o fi uitat în buzunar, sau dacã îi dã actele firmei a doua zi îi plãteºte paguba… Sau pentru cã tânãrul Rãzvan a recunoscut cã a plecat cu banii firmei, acelaºi Dãdãlig a declarat cã poate demonstra, dacã vrea, cã e ”profi” ºi îl va scoate nebun pe tânãr în douã sãptãmâni, cã nu-i prea cunoºte familia tânãrului, ceea ce
este un neadevãr pentru cã respectiva familie l-a ajutat pe Dãdãlig sã plece chiar el ºi soþia prin Anglia, cum ºi scrie pe proflilul sãu de Facebook etc., etc.
J
uristul Primãriei: ” eu sunt nasol rãu de tot ºi vã mãnânc cu fulgi cu tot” Redãm extrase din înregistrarea personalã a reclamantului în convorbirea cu aºa-zisul avocat: Reclamant: Mi-aþi promis recipisa… Nu o sã vã prezint eu actele firmei pentru cã nu sunteþi o instituþie de judecatã ca sã vã prezint actele firmei… Alin Dãdãlig: Nu este nici un fel de problemã, cã o sã mi le prezentaþi, o sã vã demostrez eu cã o sã mi le prezentaþi în cel mai scurt timp, vã dau cuvântul meu de onoare… OK, eu v-am spus aºa încã de ieri: eu pot sã fiu bun ºi pot sã fiu rãu… Reclamant: Nu încercaþi sã mã ameninþaþi, cã nu aveþi nici un drept… A.D.: Vai , dar nu puteþi sã spuneþi cã vã ameninþ, eu v-am vorbit
foarte frumos. O sã mi le daþi ori în instanþa de judecatã, ori la Parchet, ori în faþa celorlalte autoritãþi, vã promit asta! R.: Vreþi sã pornim un rãzboi? A.D: …Aþi spus cã am dat din colþ în colþ. Pentru cã aþi afirmat lucrul ãsta, eu o sã vã demostrez ºi cealaltã laturã a mea. Vã aºtept la mine la birou, când doriþi dv. ºi o sã discutãm. R.: Nu o sã vin la birou pentru cã nu eu sunt cel care cautã sã iasã basma curatã. Eu v-am rugat frumos, v-am dat adresã de e-mail sã-mi trimiteþi ºi mie recipisa prin care au fost trimiºi banii. Atât. A.D.: Iar eu v-am rugat, în urma discuþiei pe care aþi avut-o cu familia lui Rãzvan, sã-mi prezentaþi toate documentele care justificã suma de 880 de lei având în vedere cã o sã vã prezint ÎMPUTERNICIRE AVOCAÞIONALÃ (s.n.) ca sã-l reprezint pe Rãzvan (…) R.: Dv. aþi vãzut dosarul la Poliþie? A.D.: Da. R.: Aþi vãzut cã-ºi recunoaºte singur vina? A.D.: Nu, Rãzvan nu-ºi recunoaºte deloc vina, el a fost indus în eroare. Eu în instanþa de judecatã pot sã spun aºa, cã Rãzvan a fost nebun când a recunoscut. Vorbesc foarte serios (…) Dacã dv. doriþi sã-mi vedeþi latura profesionalã, eu pot
sã v-o arãt. Deci în douã sãptãmâni eu pot sã-l scot pe Rãzvan nebun. Atunci sunt foarte curios ce o sã faceþi. R.: Ok. Dar ce e aºa de greu sã-mi trimiteþi o recipisã de la Poºtã? A.D.: Începând de asearã, document pe document! Doriþi sã vedeºi recipisa, îmi arãtaþi hârtia lui Rãzvan (proces verbal ºi notã explicativã a tânãrului ºi a martorului – n.n.) (…) R.: Nu-mi cereþi mie documentele firmei. În primul rând nu sunteþi avocat, sunteþi un jurist ºi mã presaþi sã-mi retrag plângerea pe vorbe (…) A.D.: Nu încercaþi sã mã loviþi cu chestii din astea. Dacã faceþi din astea este urât ºi o sã-mi cunoaºteþi o laturã nu foarte plãcutã. Cã eu dacã sunt ceva, sunt foarte profi. R.: De unde sunteþi profi, dacã asearã aþi spus cã trimiteþi recipisa aia ºi astãzi cã nu o mai trimit, cã nu existã. A.D.: Deci, dovadã pe dovadã… R.: Încercaþi sã mã minþiþi, încercaþi un ºantaj cu mine, încercaþi sã vã daþi o persoanã care nu sunteþi (…) Am sã spun pãrinþilor lui Rãzvan cã adevãratul vinovat care stã în calea, ca sã gãsesc o cale de împãcare cu el, e avocatul pe care l-a angajat… A.D. Deci îi veþi spune cã eu sunt cel care stã în calea dv. pentru a-l ierta pe Rãzvan? R.: Exact. Recipisa unde este. Aþi promis asearã cã o trimiteþi, n-aþi trimis-o. A.D.: EU DACÃ DORIÞI, MÎINE VÃ DAU BANII (s.n.), aduceþi-mi dovezi. (…) R.: Dacã nu-mi trimiteþi recipisa, cade orice înþelegere… A.D.: Mie nu-mi daþi termene, dacã îmi daþi termene e nasol… R.: Dv. aþi spus asta, lumea îmi spune cã
Alin Dãdãlig, în campanie alãturi de Gheorghe Bobar - foto Facebook banii sunt trimiºi prin poºtã de sãptãmâna trecutã. Aºa aþi spus asearã. Au fost trimiºi sau nu, ca sã ºtiu. A.D.: Banii respectivi au fost trimiºi cãtre dv… Din punctual meu de vedere banii sunt încã în oficiul poºtal… Am fãcut hârtie sã vãd cine s-a prezentat la oficiul poºtal pentru a vedea dacã suma respectvã a fost opritã, a fost predatã sau factorul poºtal ºi-a bãgat-o în buzunar. Nu ºtiu care este problema. R.: ªi recipisa de depunere? A.D.: Recipisa o veþi avea în momentul în care dv. Veþi veni cu procesul verbal pe care l-am vãzut la Poliþie. Vreau sã-l vãd. Vreau sã vãd dacã este acelaºi cu cel pe care-l aveþi prins în actele firmei.(…) Dv. vreþi sã vã dau niºte bani. Eu vreau sã-mi demostraþi dacã suma respectivã se gãseºte prinsã în niºte acte. R.: Pãi nu se gãseste suma în acte, pentru cã sunt niºte lipsuri la inventor. Angajaþii fac intrãrile ºi ieºirile. Rãzvan le fãcea pentru cã era ºef de magazin(…) A.D. Un angajat sau doi fac un proces verbal, poate nici nu au ºtiut sã citeascã procesul verbal… Sã nu ne legãm de probleme din astea juridice cã e nasol, eu v-am spus eu sunt nasol rãu de tot ºi vã mãnânc cu fulgi cu tot. (…) Discuþia celor doi este mult mai lungã ºi de aceeaºi calitate ”profi”,
din care reiese cã reclamantul poate avea probleme cu firma, juristul amintind cã s-ar putea sã-l lucreze la fel de ”profi” pe evaziune fiscalã, pe ºicanãri ºi intimidãri. Oricum Parchetul de pe lângã judecãtoria Petroºani a dispus ”Renunþarea la urmãrire penalã în cauzã având ca obiect infracþiunea de delapidare…”, conform Codului de procedurã Penalã 318, al. 1,2 ”…se constatã cã nu existã interes public în urmãrirea acesteia”. E firesc, fiind vorba de un tânãr, care nu a mai avut probleme ºi a ºi lãsat bilet cã a luat banii ºi a plecat, dar din punctual de vedere al reclamantului pare a fi fost ºi sfidat de aºa-zisul avocat, cãruia i s-a permis accesul la dosar ºi nu la corespondenþã, ºi a rãmas ºi cu banii luaþi, ceea ce poate fi un precedent al altor asemenea fapte pe principal ”ºi aºa nu pãþesc nimic”. Reclamantul a fãcut un recurs la Ordonanþa datã de procuror, iar prim-procurorul a reconfirmat soluþia ca fiind corectã ºi legalã.
În privinþa lui Alin Dãdãlig, în Ordonanþa prim-procurolui se spune: ”…urmeazã a se întocmi proces verbal de sesizare din oficiu pentru infracþiunea de exercitare fãrã drept a unei profesii sau activitãþi prevãzute de art. 348 CP, care va fi trimis organelor de cercetare penalã împreunã cu CD-ul ataºat de petent prezentei plângeri. În privinþa ameninþãrilor despre care petentul susþine cã i-au fost adresate de numitul Dãdãlig Alin, acesta poate formula plângere prealabilã, conform art. 206 CP”. Codul penal, la Art. 348 - Exercitarea fãrã drept a unei profesii sau activitãþi, spune: ”Exercitarea, fãrã drept, a unei profesii sau activitãþi pentru care legea cere autorizaþie ori exercitarea acestora în alte condiþii decât cele legale, dacã legea specialã prevede cã sãvârºirea unor astfel de fapte se sancþioneazã potrivit legii penale, se pedepseºte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendã”. Ceea ce nu pare a fi în regulã este cã orice persoanã se poate da drept avocat, iar organelle de cercetare accept fãrã verifica aceastã calitate a persoanei respective? Din convorbirea lui Alin Dãdãlig cu pãgubitul reiese faptul cã a avut acces la dosar, cã îi cunoºtea bine conþinutul, ceea ce pentru un ”împuternicit pentru primirea corespondenþei” e prea mult, dacã nici reclamantului, parte în dosar, nu i s-a permis sã vadã dosarul. E posibil sã ne înºelãm? Ileana FIRÞULESCU
Zece hunedoreni au ajuns la spital dupã consumul de etnobotanice
N
u mai puþin de 10 hunedoreni au ajuns anul trecut la spital, prezentând intoxicaþie cu substanþe etnobotanice sau similare, iar trei dintre ei au avut nevoie de internare, potrivit datelor Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara. Numãrul celor care au ajuns la spital este în creºtere faþã de 2013, aratã aceleaºi statistici, când au fost înregistrate 7 intoxicaþii cu substanþe psihotrope ºi tot trei internãri. Informaþiile au fost fãcute publice în contextul Zilei Mondiale de Luptã împotriva Abuzului ºi Traficului Ilicit de Droguri, care se celebreazã în fiecare an în data de 26 iunie. Anul acesta, în perioada 26 iunie – 24 iulie 2015 se va organiza campania „Un mesaj al speranþei: Tulburãrile cauzate de consumul de droguri pot fi prevenite ºi tratate.” “Drogurile ilegale ameninþã sãnãtatea ºi bunãstarea oamenilor. La nivel mondial, pânã la 200.000 de oameni mor în fiecare an din cauza supradozelor; dar, drogurile nu afecteazã doar consumatorii; acestea provoacã familiilor ºi celor dragi dificultãþi enorme ºi
suferinþã. Tulburãrile cauzate de consumul de droguri submineazã relaþiile cu persoanele apropiate, deterioreazã viaþa familialã, inclusiv cea a copiilor, ºi pot ruina oportunitãþile de educaþie ºi angajare. Impactul acestora se resimte în comunitãþi, sistemele de justiþie penalã ºi în întreaga societate. Cei care suferã din cauza tulburãrilor generate de consumul de droguri pot fi sprijiniþi printr-un tratament bazat pe dovezi ºi pot fi prevenite multe decese cauzate de supradoze. Copiii ºi tinerii trebuie sã fie educaþi cu privire la pericolele pe care le genereazã drogurile ilicite”, atrag atenþia reprezentanþii DSP Hunedoara. Aceºtia mai spun cã este important de menþionat cã tulburãrile cauzate de consumului de droguri pot fi prevenite si tratate.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 iunie 2015
Mama denaturatã mai riscã o condamnare
F
emeia de 38 de ani, cercetatã pentru omor calificat, este la un pas de condamnare într-un dosar aflat pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Femeia a fost acuzatã de lipsire de libertate în mod ilegal. Practic a sechestrat un bãieþel al unui vecin, l-a bãtut ºi i-a bãgat ardei iuþi în fund. Vroia sã se rãzbune pentru cã minorul i-ar fi bãtut copiii, adicã exact minorii care au ars de vii în incendiul provo-
cat chiar de ea la începutul acestei luni. Alina Nadia Ardeleanu a fost trimisã în judecatã de cãtre procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, în anul 2014, fiind
acuzatã cã a abuzat un minor în vârstã de ºapte ani, din Uricani. Alina Ardeleanu l-a acostat pe bãieþel într-o searã ºi i-a cerut sã o ajute sã-ºi ducã în locuinþã patru sticle cu apã. Odatã ajuns în
Hopurile de pe DN 66 scoase ºi înlocuite
D
acã aþi trecut cu maºina pe DN 66, în zona minei Livezeni, aþi sãrit, cu siguranþã, peste limitatoarele de vitezã, lucru deloc plãcut pentru pasagerii ºi ºoferii maºinilor. Nu sunteþi singuri ºi trebuie sã vã spunem cã în Consiliul local de la Petroºani s-a pus problema ca aceste hopuri uriaºe sã fie scose ºi locul lor ar putea fi luate de semafoare.
Abia au fost montate, dar ar putea fi scose curând de pe stradã. Limitatoarele de vitezã sunt adevãrate hopuri peste care se fac salturi uriaºe, iar ºoferii încetinesc de-a binelea, dar ºi sar pe scaune. Situaþia a fost discutatã ºi în forul de la Petroºani, iar în zilele urmãtoare acestea ar trebui sã disparã. „A fost o discuþie în Consiliul local, luni, legatã de aceste opritoare, pe DN 66. Utilitatea lor nu este de fapt contestatã. Nimeni nu spune nimic despre acest lucru în apropierea grãdiniþelor ºi ºcolilor, dar pe DN 66 le vom ridica. Ele sunt destul de înalte, dar situaþia nu este rezolvatã. Vom studia ºi posibilitatea amplasãrii de semafoare în
zona respectivã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Potrivit legii, limitatoarele de vitezã sunt eficiente pentru reducerea vitezei de deplasare a autovehiculelor în apropierea ºcolilor, grãdiniþelor, refugiilor, trecerilor de pietoni, pe sectoare de drum îngustat, la poduri, precum ºi în zone rezidenþiale ºi în zone în construcþie, dar nu trebuie sã afecteze suspensia autovehiculelor. Aceste dispozitive sunt confecþionate din cauciuc termoplastic, iar în funcþie de dimensiunea modulului, au între 30 mm - 50 mm înalþime, 600 mm - 900 mm lungime ºi impun reducerea vitezei între 15 ºi 35 km/h. Diana MITRACHE
garsoniera groazei, micuþul a fost bãgat în bucãtãrie ºi bãtut de femeie. Aceasta a vrut sã se rãzbune pe copilaº pentru cã i-ar fi bãtut fetele, dar bãtaia nu a fost îndeajuns ºi l-a obligat pe micuþ sã-ºi bage ardei iuþi în fund. Norocul lui a fost cã tatãl adoptiv a aflat de la vecinii de bloc, cã bãiatul se aflã în locuinþa mamei denaturate ºi l-a salvat. Poliþiºtii din Uricani au înregistrat plângerea depusã de familia bãieþelului agresat ºi în urma cercetãrilor au stabilit cã toate aspectele se confirmã.
I-au fãcut dosar penal ºi procurorii au învinuit-o pe Ardeleanu de lipsire de libertate în mod ilegal.
M
artorii au întârziat procesul Ieri, mama denaturatã a avut un nou termen de judecatã în acest dosar, iar pânã la o sentinþã mai este un pas. Procesul a fost îngreunat de martorii care ar fi trebuit audiaþi ºi care nu s-au prezentat în faþa preºedintelui de ºedinþã, fiind nevoie chiar de emiterea unor mandate de aducere. Reamintim cã Alina Nadia Ardeleanu este
cercetatã ºi pentru omor calificat în urma tragediei de acum circa douã sãptãmâni. Femeia ºi-a lãsat cei trei copii în garsonierã cu o lumânare aprinsã pusã chiar deasupra copiilor, pe spãtarul unui colþar în care dormeau, ºi a plecat sã-ºi cumpere bãturã. La miezul nopþii s-a întors la locuinþa în care izbucnise un puternic incendiu, a intrat ºi când a vãzut flãcãrile a încuiat uºa fãrã sã alerteze vecinii. Nu i-a pãsat de cei trei copilaºi care-i strigau numele ºi care au pierit arºi de vii. Maximilian GÂNJU
Nemþii, activitãþi pro bono la Petroºani
N
emþii ºi austriecii vor veni sã facã voluntariat la Petroºani. Peste 100 de persoane vor desfãºura activitãþi pro bono pentru comunitatea din Petroºani. Sunt aºteptaþi sã vinã voluntari din Germania sau Austria. “Este o acþiune pe care Primãria o desfãºoarã împreunã cu Caritas. Este vorba despre o tabãrã de voluntariat, un exerciþiu de responsabilitate civicã pe care îl desfãºurãm. Anul acesta este a XII-a ediþie. Cred cã astfel de activitãþi care au legãturã cu voluntariatul ºi cu comunitatea vor fi din ce în ce mai importante ºi este o formã importantã de educaþie civicã ºi de responsabilitate civicã a
noastrã. Cei care vor veni în Petroºani vor fi cazaþi la ªcoala Sfântul Francisc ºi se vor descurca pe spezele lor. Noi vom pune la dispoziþie doar materialele pentru ceea ce urmeazã sã facã ºi sã lucreze în Petroºani”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Este a XII-a ediþie a acestei activitãþi de voluntariat, iar organizatorii ne explicã în ce va constã. “Organizaþia Caritas desfãºoarã a XII-a ediþie a taberei voluntarilor. Aceastã tabãrã s-a desfãºurat pânã acum în oraºele Ardealului ºi anul acesta avem privilegiul de a avea peste 120 de voluntari care vor veni în perioada 6-12 iulie sã munceascã. Ei vor fi acomodaþi de cãtre noi ºi împreunã cu primãria încercãm sã facem lucruri pentru comunitate. Am stabilit niºte obiective destul de clare. Avem o parte ecologicã, încercãm prin aceastã acþioune sã aducem în vedere importanþa turismului ºi a pãstrãrii muntelui Parâng în condiþii foarte bune. Latura socialã presupune ajutor din douã puncte de vedere, cei care sunt în nevoie, respectiv centrul de copii va fi vopsit cu ajutorul voluntarilor, avem
activitãþi pentru bãtrânii care sunt iomobilizaþi la pat, vom încerca sã le facem în gospodãrie cât mai multe lucruri pe care ei nu pot sã le facã ºi de asemenea avem o componentã comunitarã. Aceastã componentã comunitarã se referã la faptul cã vrem sã îmbunãtãþim spaþiile de joacã pentru copii ºi grãdiniþele. Încercãm sã investim în viitorul copiilor noºtri. În cele cinci zile de lucru vor fi împãrþiþi voluntarii în echipe de lucru ºi vor fi în oraº”, a declarat Alexandru Kelemen, organizator. Majoritatea participanþilor sunt tineri de 16-22 de ani, aproximativ 75% femei, 25% bãrbaþi care formând grupuri mici ajutã comunitatea primitoare timp de o sãptãmânã. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 iunie 2015
Bursa zvonurilor politice
Primarul Ilie Pãducel, în negocieri avansate cu UNPR
D
isensiunile din PSD Petrila sunt deja arhicunoscute, iar neînþelegerile dintre primarul Ilie Pãducel ºi preºedintele organizaþiei, Gheorghe Bobar, nu mai sunt de mult o noutate. Aºa cã informaþiile conform cãrora Pãducel ar fi în negocieri avansate cu UNPR sunt cât se poate de credibile, cu atît mai mult cu cât nici liderul judeþean al formaþiunii generalului Gabriel Oprea, adicã Haralambie Vochiþoiu, nu le neagã. Ilie Pãducel ºi-ar negocia un post cãlduþ la UNPR, spun ultimele informaþii din mediul politic, iar negocierile ar fi deja avansate. Pãducel este
acum membru al PSD Petrila însã este de notorietate faptul cã nu reuºeºte nicicum sã ajungã la un numitor comun cu liderul organizaþiei, Gheorghe Bobar, fiind plasat oarecum în „aripa dizidenþilor”. Din partea UNPR ºi-ar putea asigura o nouã candidaturã la funcþia de primar, pe care o ocupã deja de cinci mandate. Oricum, „pendularea” politicã a acestuia între diverse partide nu mai reprezintã de mult o surprizã. A fost la PSD, apoi a trecut la PDL pentru ca, în septembrie 2013 sã revinã în partidul celor trei roze, dupã ce democrat – liberalii l-au exclus dupã ce au constatat cã acesta s-ar fi implicat cam mult în campania unor colegi de politicã din alte formaþiuni politice.
Preºedintele UNPR Hunedoara, senatorul Haralambie Vochiþoiu, nu a oferit un rãspuns clar la întrebarea “Cât de avansate sunt negocierile purtate cu primarul Ilie Pãducel?”, dar nici nu a negat existenþa unor discuþii în acest sens. Haralambie Vochiþoiu a precizat cã se înþelege bine cu toþi primarii din Valea Jiului ºi, cu atât mai mult, cu Ilie Pãducel pentru cã “petrilean fiind la origine, am aici ºi o chestiune de suflet”. Spune cã nu ºtie ce se întâmplã în PSD Petrila decât ce citeºte prin presã ºi nici nu ºi-ar permite sã se implice în treburile altei formaþiuni politice, dar este convins cã Pãducel va fi viitorul primar al Petrilei. “Sunt convins cã dl. Ilie Pãducel va fi viitorul primar al Petrilei ºi nu mi-aº dori sã fie din partea PNL. Voi sta de vorbã ºi cu preºedintele Organizaþiei UNPR Petrila, dl. Preda Ciprian, pe aceastã temã, dar deocamdatã nu s-a pus problema vreunei candidaturi. Oricum, dacã ºi actualul primar îºi va exprima dorinþa de a candida, cred cã va fi candidatul ºi viitorul primar din partea alianþei PSD – UNPR”, a declarat senatorul Haralambie Vochiþoiu. Car men COSMAN-PREDA
Angajãri în ritm de melc...
P
otrivit Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Muncã în primele cinci luni ale anului, 7.726 de hunedoreni ºi-a gãsit un loc de muncã prin Programul de Ocupare a Forþei de Muncã derulat de ANOFM, instituþie aflatã sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice.
La nivel naþional 160.016 persoane au fost angajate în primele cinci luni ale anului, prin programele ANOFM, iar 28.402 dintre cei care si-au gãsit un loc sunt tineri cu vârsta sub 25 ani. Chiar dacã cifra este prezentatã ca un succes de ANOFM, pentru judeþul Hunedoara reprezintã o picãturã într-un pahar cu apã. Asta, dacã ne raportãm doar la numãrul persoanelor fãrã ocupaþie dintr-o singurã regiune a judeþului cum este Valea Jiului, unde 7000 de per-
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
Marian Popescu face apel
M
arian Popescu ar trebui sã restituie municipalitãþii peste 50 de mii de lei, sumã stabilitã de magistraþii Tribunalului Hunedoara printr-o sentinþã dictatã la începutul acestei luni.
Administratorul public al municipiului Petroºani a dat Primãria în judecatã dupã ce un control al Curþii de Conturi a stabilit cã administraþia i-a acordat un spor de vechime la care nu ar fi avut dreptul. Suma totalã stabilitã de Curtea de Conturi era de 60 de mii de lei, însã Marian Popescu a contestat raportul bazându-se pe faptul cã doar primarul ºi viceprimarul nu pot beneficia de sporul de vechime, el fiind un angajat ca oricare altul. Nu a avut însã câºtig de cauzã la Tribunalul soane ar putea Hunedoara, iar Popescu reprezenta numãrul spune cã nu ºtie dacã de ºomeri dintr-o argumentele sale au fost singurã localitate. luate în seamã de magisMaximilian traþi, dat fiind faptul cã a GÂNJU
fost sfãtuit de apãrãtorul sãu cã prezenþa lui la proces nu este necesarã. „Nu am fost la proces, avocatul a spus cã nu este nevoie sã merg ºi eu. Poate cã a fost o greºealã din partea mea”, a explicat Popescu. Acesta are însã calea apelului pentru a desfiinþa decizia primei instanþe. „Voi face apel, dar pânã acum nu am primit comunicarea tribunalului. În termen de zece zile de la comunicare voi face apel”, precizat administratorul public. Administratorul public al municipiului Petroºani sperã ca magistraþii Curþii de Apel Alba Iulia sã-i dea dreptate în condiþiile în care au fost mai multe situaþii similare în þarã ºi administratorii au avut câºtig de cauzã. Maximilian GÂNJU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 iunie 2015
Henþ cu mâna
Eroi de sacrificiu Evident nu este cea mai bunã perioadã pentru gruparea sportivã Jiul Petroºani. Anul competiþional fotbalistic 2014-2015 s-a încheiat, din punct de vedere statistic, destul
de rãu: locul 9 în Liga a IV-a hunedoreanã. Dar ºi la acest nivel, cu ce sacrificii? Bazaþi doar pe entuziasmul unor jucãtori care mai cred cât de cât în ceva, precum ºi pe un
sprijin la limitã venit din partea administraþiei locale prin Clubul Sportiv Municipal, cei care se ocupã de mersul echipei, au fãcut multe eforturi ºi mult pãr alb pentru ca Jiul sã nu moarã. Marin Tudorache, Sorin Ghiþan, Damian Militaru, Cosmin
Kanduth, Cornel Irina, Petre Ititesc, fiecare pe segmentul sãu, au contribuit într-un fel sau altul, în aºa fel încât Jiul sã-ºi mai pãstreze cât de cât o adiere din mãreþia de altãdatã. Acum când a greu, nimeni nu a mai venit lângã echipã. Oamenii de ºmenuri, pardon, de afaceri din oraº, au
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara. Analizã ediþia 2014-2015 Jiul Petroºani
Jiul Petroºani, prin cenuºa imperiului... ...era, parafrazând titlul unui celebru film, care se potriveºte de minune unei echipe precum Jiul, ajunsã de la un statut maxim în fotbalul românesc, la cel de mic principat!
Staff-ul Jiului, format din Sorin Ghiþan, Marin Tudorache, Damian Militaru, Petre Ititesc, s-a încãpãþânat sã creadã într-o echipã, ajutatã în tur ºi de nume de referinþã în teren (A. Farcaº, Irina, Ciocoi, D. David, H. Popa, Drãgoescu, D. Ursachi, D. Savu) care
Au bãtut liderul!
Campioana Ligii a IV-a hunedorene, Cetate Deva, a pierdut numai douã meciuri în campionat. Primul dintre ele, chiar cu Jiul, la Petroºani, în etapa a 5-a pe 27 sept. 2014. Devenii au condus la pauzã cu 1-0 (gol din penalty), dar Jiul revine dupã pauzã, D. Ursachi ºi Cornel Irina marcheazã cu capul, consfinþind victoria petroºenenilor cu 2-1, furnizând una din Cornel surprizele campionatului.
dintr-un motiv sau altul, au pãrãsit corabia rând pe rând. Un tur bun, de locul 7, cu un portar Adi Farcaº mereu inspirat, cu D. Ursachi cu poftã de gol, la fel D. Savu, trecuþi însã din retur la Hercules Lupeni. Un tur cu douã victorii în deplasare, dar ºi cu patru eºecuri pe teren propriu... Primãvara a fost mai sãracã. Plecãrile în masã ale unor jucãtori competitivi au afectat mersul echipei, care a mai pierdut din turaþie. Jiul a înregistrat un record negativ, unic în analele istorice sale, IRINA pierzând ºase par-
întors spatele unei echipe cãreia îi fãceau plecãciuni când protocolul de sub tribuna zero era unul mare, mult ºi îmbelºugat. Acum au rãmas eroii de sacrificiu amintiþi mai sus. Ei mai cred în minuni. ªi în minunata poveste în alb-negru.
JIUL PETROªANI Anul înfiinþãrii: 1919 Locul 9: 28 8 7 13 40-48 31p. -acasã: 14 5 2 7 18-25 17p. -depl.: 14 3 5 6 22-23 14p. Antrenor: Sorin Ghiþan (et. 1-30) Echipa standard: D. ªtefãnoaica (A. Farcaº) – D. Pavel (Poenaru, Cl. Cãlin), Irina (S. Mihai), Al. Bãlan (Pãduraru), Al. Nicu (Ciocoi, D. David) – Al. Daj (H. Popa), Darius Stoica (R. Sandu), Graur (Rãzv. Drãgoescu, Mãrmãneanu), D. Miron (Grigoriu, Stoicoiu) – D. Ilie (D. Ursachi, Petrici), D. Roºianu (D. Savu, Pãsãricã). GOLGETERI: 8 goluri: Ursachi; 6 goluri: Graur; 4 goluri: Pãduraru; 3 goluri: C. Irina, Drãgoescu; 2 goluri: D. Ilie, Stoicoiu, Savu; 1 gol: R. Sandu, D. Miron, H. Popa, Al. Daj
tide de pe teren propriu, nereuºind decât un egal, 1-1 cu Minerul Uricani! Practic, lotul de seniori a fost sacrificat în favoarea juniorilor, care au reuºit titlul de campioni judeþeni ºi ulterior calificaþi în faza zonalã naþionalã. Fãrã obiectiv ºi motivaþie financiarã, antrenorii Jiului s-au bucurat cã pot menþine în viaþã o echipã abandonatã aproape în totalitate de unii Plecarea portarului Adi care se fãleau Farcaº din retur, a creat un gol acum 8-10 ani, pe acest post. A rãmas doar când pozau în Dragoº ªtefãnoaica (19 ani) mari jiuliºti la aºa cã, antrenorul Sorin meciurile din Divizia „A”. Ghiþan (47 ani) s-a reactivat, S-a încheiat fiind gata sã intre în caz de încã un an forþã majorã între buturile muribund pentru jiuliste. Din fericire, nu a fost aproape centecazul, dar Ghiþan putea deveni nara echipã Jiul... oricând... operaþional!
Ghiþan, în pole-position!
Sorin GHIÞAN
Juniorii aºteptaþi cu aplauze! Trei victorii pentru juniorii A1 (gr. 1996-99) de la Jiul Petroºani, în turneul zonal naþional de la Târlungeni: 3-0 cu A.F.C. Odorheiu Secuiesc (autori A. Ilie, Pãduraru, Al. Nicu), 2-1 cu A.C.S. Mãgurele (autori A. Ilie, Pãduraru) ºi 3-2 cu Inter Cristian (autori
Bãlãuþa 2, Graur), fapt ce le-a adus locul 1 ºi calificarea în turneul semifinal de la Buftea! O excelentã performanþã realizatã de jucãtorii lui Cosmin Kanduth, care sunt la douã meciuri distanþã de titlul de campioni ai României! La sosirea de luni dupã-
masã, în jurul orei 18:30, ei au fost aºteptaþi în piaþa Victoriei de zeci de suporteri, care i-au aplaudat ºi felicitat pentru performanþa de pânã acum. Chiar dacã i-au avut absenþi pe cei cinci jucãtori de la bacalaureat (doar Cãtãlin Ionicã ºi-a amânat bac-ul pentru
Suporteri ºi jucãtori bucurându-se la sosirea în Petroºani
„Jiul nu moare” au spus la unison sportivii ºi suporterii toamnã), ceilalþi jiuliºti au jucat eroic, reuºind victoria decisivã de 3-2 (dupã 0-1 ºi 2-2!) în meciul cu A.S. Cristian, calificându-se în turneul semifinal. „Emoþionant gestul celor care scandeazã mereu „Jiul nu moare!” Le mulþumim ºi le promitem cã vom face toate eforturile sã cucerim titlul naþional” a precizat
antrenorul Cosmin Kanduth. Semifinalele vor avea loc joi, 25 iunie, la Buftea, de la ora 18:00, Jiul întâlnind pe Bihorul Beiuº, în celãlalt joc întâlnindu-se C.S.M. Paºcani (Iaºi) ºi Olimpia Suseni (Argeº), finala urmând a avea loc vineri, 26 iunie.
Paginã realizatã de Genu TUÞU