Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 882
Cronica Vãii Jiului Luni, 22 Iunie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Cristian Resmeriþã îl someazã pe Gerea sã îºi dea demisia pentru dezastrul de la CEH inistrul Andrei Gerea este M responsabil pentru
dezastrul economic generat de Complexul Energetic Hunedoara ºi trebuie sã îºi dea demisia. Deputatul PSD, coleg de partid cu ministrul Energiei, Cristian Resmeriþã îi cere azi (22 iunie), în plen, demisia celui care a gestionat acest dezastru pentru Valea Jiului ºi îl trage la rãspundere ºi pe directorul Constantin Jujan, dar ºi pe liderul de sindicat Petre Nica.
Directorul general al CEH Constantin Jujan are salariul de peste 20.000 de lei ºi în 4 luni CEH are datorii peste un miliard ºi jumãtate de lei, iar ministrul Gerea vrea divizarea, motiv pentru care colegul sãu de partid, Cristian Resmeriþã spune cã îi va cere demisia. Resmeriþã spune cã nu poate fi de acord cu felul în care este gestionatã situaþia Complexului Hunedoara ºi a fãcut o analizã a activitãþii managerilor din ultimele 4 luni. Rezultatul este unul dezastruos ºi azi, în plen, ministrul Gerea va fi somat sã demisoneze. „Domnul Gerea era coleg de bancã cu mine. Stãtea în dreapta mea, un rând mai sus (n.r în Parlament). Atât de
drãguþi suntem noi ãºtia din politicã, atunci când suntem simpli deputaþi, cã în momentul când suntem miniºtri, sau directori generali, nu mai rãspundem la telefon. Domnul Gerea este depãºit total acum. Într-o declaraþie politicã, luni, în Parlament o sã cer demisia domnului ministru Gerea, deoarece cred cã îºi bate joc de Valea Jiului într-un mod grotesc”, a declarat în cadrul unei conferinþe de presã la Petroºani, Cristian Resmeriþã, deputat de Valea Jiului. Nici actuala conducere nu a scãpat de apostrofarea deputatului PSD, care a susþinut cã actualii directori ºi liderii de sindicat au salariile prea mari ºi nu fac nimic. „Din punctul meu de vedere este un eºec total al cuplului Jujan –Nica, faptul cã, dupã ce ne-am chinuit sã facem complexul acesta, complexul se divizeazã, Dupã gândirea lor se va diviza, deºi inclusiv în mass-media dau comunicate, oamenii s-au înþeles între ei. Inclusiv ajutorul de 167 de milioane de lei nu sunt pentru minerit, niciun leu”, a mai adãugat Cristian Resmeriþã, deputat PSD de Valea Jiului. Cristian Resmeriþã spune cã din împrumutul primit de CEH, respectiv suma de 167 milioane de lei ar trebui sã se facã doar investiþii în Valea Jiului ºi salariile directorilor de minã sã scadã de la 100 de milioane de lei vechi aºa cum ar trebui sã scadã ºi sumele de aproximativ 80 de milioane de lei vechi pe care le încaseazã inginerii ºefi de la unitãþile miniere. Nu este pentru prima datã când Resmeriþã reacþioneazã dur pe seama problemelor din minerit, pentru cã ºi pe vremea directorului Aurel Niculescu a fãcut la fel. Diana MITRACHE
Redevenþã pentru 9 hectare de luciu de apã: 1.500 de lei pe an, timp de 10 ani!
z Balta cu peºte din Petrila ar putea ajunge în contencios administrativ
D
ecizia Primãriei Petrila de a încheia un contract de asociere în participaþiune, pe o perioadã de 10 ani, cu Asociaþia Pro Pescar Petroºani ar putea fi atacatã. Asta din cauzã cã redevenþa pentru un lac cu o suprafaþã de 9 hectare a fost stabilitã la fix 1.500 de lei anual. >>> PAGINA A 3-A
Din cauza problemelor financiare,
CEH a fost somat sã ramburseze ACCELERAT un împrumut
C
omplexul Energetic Hunedoara trebuie sã ramburseze un împrumut pânã la data de 1 noiembrie. Pentru cã societatea nu a prezentat viabilitate economicã, BIRD a trimis o notificare prin care a cerut rambursarea de urgenþã a împrumutului. “Sumele datorate instituþiilor de credit, acordut de împrumut BIRD include anumiþi indicatori financiari. Societatea nu este conformã cu aceºti indicatori financiari aºa cum
reiese din situaþiile financiare pentru exerciþiul financiar 2014 ºi 2013. În martie 2014, Societatea a fost notificatã de BIRD deoarece încãlcarea prevederilor Acordului de împrumut ar putea îndreptãþi banca sã solicite rambursarea acceleratã a capitalului acordat. Termenul de rambursare al capitalului împrumutat este 1 noiembrie 2015, existând riscul încetãrii anticipate a acordului de împrumut”, se aratã într-un raport de audit realizat la CEH pe anul trecut. Societatea a contractat un credit pentru grupul 3 de la Termocentrala Mintia. Compania are de rambursat 7,4 milioane echivalent dolari dintr-un credit extern contractat de de la BIRD cu garanþia statului, destinat finanþãrii reabilitãrii ºi modernizãrii, precum ºi 1,05 miliarde yeni japonezi dintr-un credit de la JBIC cu garanþia statului, în vederea finanþãrii reabilitãþii grupului 4 al termocentralei Paroºeni. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 iunie 2015
Curtea de Apel decide ce se întâmplã cu blocul lui Simota
I
mobilul format din 28 de apartamente, 19 garaje ºi 16 boxe, situat în apropierea Spitalului de Urgenþã din Petroºani, rãmâne nevandabil cel puþin pânã în toamna acestui an. Fiscul l-a cerut garanþie în contul gãurii pe care Alin Simota a fãcut-o la bugetul statului, iar magistraþii au decis sechestrarea imobilului. Ansamblul de locuinþe a fost finanþat cu credit bancar obþinut de controversatul afacerist Alin Simota, însã n-a mai plãtit ratele iar imobilul a fost scos la vânzare de bancã. Nici un cumpãrãtor nu s-a arãtat interesat de bloc, iar lucrurile s-au complicat dupã ce Simota a fost condamnat pentru
Proxeneþii, la tribunal
zi (22 iunie 2015) începe procesul în care A cei trei, Marius Peti, Telus
evaziune fiscalã. Fostul vicepreºedinte al PNL Hunedoara a atacat cu apel condamnarea pentru evaziune fiscalã, care se judecã la Curtea de Apel Alba. Însã, cel puþin pânã în toamnã, atât sentinþa primei instanþe cât ºi situaþia imobilului rãmân neschimbate. Magistraþii de la Alba au decis amânarea judecãrii dosarului pânã în 22 septembrie a.c. Afaceristul a fost obligat de instanþã la plata a 412458,50 lei, la care se adaugã obligaþiile fiscale accesorii, calculate de la data scadenþei pânã la data plãþii efective a prejudiciului, suma reprezentând prejudiciul prin neplata impozitelor la bugetul statului. Pentru recuperarea prejudiciului, magistraþii Judecãtoriei Petroºani decis mãsura asiguratorie a sechestrului
rimãriile hunedorene au devenit jucãtori pe bursa de energie dupã ce au constatat cã economiile pot fi substanþiale. Primãria Petroºani au achiziþionat energie electricã în urma unei licitaþii pe bursã cu un preþ mai mic cu peste 30 de procente faþã de cel practicat de furnizorul „tradiþional”, iar pentru anul 2014 economia la bugetul local a fost de peste 200 de mii de lei. Zilele trecute ºi municipalitatea Hunedoara a încheiat o licitaþie Bursa Românã de Mãrfuri, pentru energie, în urma cãreia a fãcut o economie de peste 700 de mii de lei cu energia electrica consumatã „Dacã pânã acum doi
de locuinþe de lux pe care apoi sã le vândã cu sume cuprinse între 35.000 ºi 50.000 de euro. Pentru municipiul Petroºani preþul era exorbitant astfel cã toate apartamentele au rãmas nevândute. Din afacere a pierdut ºi municipalitatea Petroºani. Ansamblul de locuinþe de lux a fost amenajat pe o fundaþie sãpatã încã dinainte de 1989 ºi concesionatã de Consiliul Local Petroºani firmei lui Simota contra sumei de 3 dolari/ mp/ an, însã cum a dat faliment, concesiunea a rãmas neplãtitã. Maximilian GÂNJU
Cei trei sunt din Valea Jiului ºi au fost reþinuþi de DIICOT, la sfârºitul lunii aprilie, pentru infracþiuni de proxenetism ºi trafic de minori. Primul termen al procesului a fost stabilit pentru azi. Dosarul vizeazã posibile infracþiuni de trafic de minori ºi prostituþie, iar printre cei vizaþi de anchetã se numãrã ºi moderatorul unei emisiuni de sport de la o televiziune regionalã cu sediul în Valea Jiului, Telus Frigescu, dar ºi un fost director de televiziune localã, de asemenea din Valea Jiului, respectiv Nicolae Bãnãþan. Printre victimele grupãrii infracþionale s-ar afla minore, cu vârste
Amendaþi pentru cã au luat “la ocazie”
Primãria Petroºani a dat startul
P
Frigescu ºi Grigore Nebunu au fost acuzaþi cã ar fi instituit asupra imobilului ºantajat mai multe eleve bloc de locuinþe cu D+ din Valea Jiului sã facã sex P+ 2E+ M, aparþinând pe bani. La tribunalul SC Simar SRL Petroºani, Hunedoara sunt aºteptaþi pânã la concurenþa sumei cei trei ca sã rãspundã în de 412458,50 lei. faþa acuzaþiilor ce li se aduc Controversatul afacerist în acest dosar. îºi dorea sã facã un bloc
P
oliþiºtii Serviciului Rutier Hunedoara au demarat operaþiunea „ocazia”, iar la prima razie mai mulþi ºoferi au rãmas fãrã maºini ori au primit amenzi consistente. ani primãria plãtea 268 lei pe MW, astãzi s-a reuºit obþinerea unui preþ de 133,83 lei/Mw, ceea ce înseamnã o economie de 762. 086 lei. Prin urmare, iluminatul public, spitalul municipal, ºcolile, grãdiniþele ºi toate instituþiile care þin de primãrie vor plãti facturi reduse la jumãtate faþã de acum doi ani”, au declarat reprezentanþii Primãriei Hunedoara. Un alt jucãtor pe bursa de energie este ºi Apa Serv Valea Jiului, operatorul de apã obþinând un profit considerabil în anul 2014, de aceastã datã din vânzarea de energie. Societatea produce electricitate prin cele trei microhidrocentrale pentru consum propriu iar surplusul este vândut pe bursã. Maximilian GÂNJU
Acþiunea poliþiºtilor a fost derulatã la nivelul întregului judeþ ºi a urmãrit sã-i descopere pe ºoferii care efectueazã transport public de persoane, contra cost. În urma controalelor, au fost amendaþi 20 de ºoferi, valoarea sancþiunilor fiind de peste 11.200 lei. Poliþiºtii dau ca exemplu un ºofer de 40 de ani, din oraºul Simeria, care transporta patru persoane cu maºina proprie. Întrebaþi de poliþiºti, ocupanþii le-au recunoscut cã au plãtit contravaloarea transportului. ªoferul s-a ales cu amendã în valoare de 2.000 lei, dar ºi cu sechestrarea autoturismului pe o perioadã de 6 luni. (M. GÂNJU) GÂNJU)
cuprinse între 13 ºi 17 ani, care erau convinse de proxeneþi sã se prostitueze. Telus Frigescu (61 de ani) ºi Grigore Nebunu (60 de ani) sunt suspectaþi cã au sãvârºit mai multe infracþiuni de proxenetism în formã agravantã, respectiv acte sexual cu un minor. „Aceºtia au determinat un numãr de trei persoane de sex feminin cu vârstele cuprinse între 14 ºi 15 ani, sã practice prostituþia, pe raza minicipiului Petroºani. Inculpaþii puneau la dispoziþia victimelor o garsonierã ºi, totodatã racolau clienþi în vederea întreþinerii de raporturi sexuale cu victimele minore. Sumele obþinute de cãtre acestea erau însuºite de inculpaþi. De asemenea, inculpaþii au întreþinut, raporturi sexuale cu minorele, deºi cunoºteau faptul cã acestea sunt eleve de ºcoalã generalã”, a informat DIICOT. Diana MITRACH E
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 22 iunie 2015
Redevenþã pentru 9 hectare de luciu de apã: 1.500 de lei pe an, timp de 10 ani! z Balta cu peºte din Petrila ar putea ajunge în contencios administrativ
D
ecizia Primãriei Petrila de a încheia un contract de asociere în participaþiune, pe o perioadã de 10 ani, cu Asociaþia Pro Pescar Petroºani ar putea fi atacatã. Asta din cauzã cã redevenþa pentru un lac cu o suprafaþã de 9 hectare a fost stabilitã la fix 1.500 de lei anual. Edilii au decis sã încheie contractul de asociere în participaþiune, pe o perioadã de 10 ani, direct cu reprezentanþii Asociaþiei Pescarilor Sportivi Pro Pescar, consideraþi a fi apropiaþi ai senatorului UNPR Haralambie Vochiþoiu, fãrã sã organizeze vreo selecþie de oferte sau vreun even-
tual concurs de programe de dezvoltare a zonei. Iniþiatorul proiectului de hotãrâre este primarul Ilie Pãducel, care motivezã cã oricum între cele douã pãrþi exista deja un contract de comodat, încheiat în 2013,ºi care maie ra în vigoare încã vreo 8 ani de acum încolo. Un contract gratuit, aºa cã este oarecum ciudat cã cei de la Pro Pescar ar renunþat la gratuitate, fie ºi la solicitarea edilului–ºef, pentru a plãti o redevenþã, chiar ºi de numai 1.500 de lei pe an. Primarul Ilie Pãducel susþine cã s-a gândit doar la “oportunitatea punerii în valoare, în interesul comunitãþii locale, a resurselor naturale de pe raza oraºului Petrila, prin promovarea pescuitului
recreativ/ sportive de competiþie, precum ºi prin crearea unei zone propice pentru petrecerea timpului liber în mijlocul naturii”. Numai cã nu toatã lumea a vãzut la fel ca Pãducel aceastã iniþiativã, iar cel mai mult a deranjat perioada mare de timp pe care s-a decis asocierea ºi valoarea extrem de micã a redevenþei. Asta mai ales cã, dupã cum a spus consilierul local PNL Doiniþa Bãlãnesc, “pânã acum, asociaþia nu a adus niciun beneficiu locuitorilor oraºului Petrila”. În plus, a arãtat aceasta, deºi s-a vorbit drspre acest lucru ºi la ºedinþa de consiliu din luna precedentã, reprezentantul asociaþiei nu a schiþat mãcar un program de dezvoltare a
bãlþii pe care se desfãºoarã pescuit cu taxã, ori edilul – ca iniþiator de proiect – sã arate negru pe alb ce anume trebuie sã facã Asociaþia Pro Pescar e cele 9 hectare de luciu de apã.
I
-au dat-o gratis iniþial
“Asociaþia nu avea ce beneficii sã aducã oraºului Petrila, pentru cã s-a dat în folosinþã gratuitã. Acuma vrem sã fixãm o redevenþã de 1.500 de lei, care pentru unii este probabil simbolicã, þinând cont cã asociaþia doreºte sã facã niºte investiþii ºi nu întâmplãtor am propus ca asocierea sã se facã pe o perioadã mai lungã, dar cu precizarea cã dacã nu se va respecta, sã putem sã ºi reziliem
contractul”, susþine primarul Ilie Pãducel. În cele din urmã, dupã discuþii aprinse, proiectul a trecut în CL Petrila, însã asta nu înseamnã cã lucrurile vor rãmâne aºa. Doiniþa Bãlãnescu a anunþat cã va sesiza Prefectura Hunedoara ºi se va adresa secþiei de contencios administrativ, în condiþiile în care considerã cã, dacã se anunþa „cã balta se pune la dispoziþia investitorilor, vor fi mult mai mulþi ºi atunci puteam sã facem o selecþie de proiecte”. Greºit, spune
primarul Petrilei, care susþine cã ani de zile balta a stat nefolositã ºi nu a interesat pe nimeni ºi, oricum, dacã nu se încheie asocierea în participaþiune, rãmâne în vigoare contractul de comodat cu titlu gratuit. Altfel spus, oricum nu se poate apropia nimeni de balta cu peºte, în afarã de cei de la Pro Pescar. Balta de pe raza oraºului Petrila pare destul de profitabilã, mai ales pentru cei care o administrezã. S-au fãcut investiþii pentru curãþarea bãlþii ºi pentru popularea ei, an de an, cu peºte, însã, în acelaºi timp reprezentanþii asociaþiei vorbesc de peste 1.000 de membri înscriºi, plãtitori de cotizaþie, iar în conturile asociaþiei mai intrã ºi bani din taxa de pescuit pentru balta administratã de aceastã asociaþie. Car men COSMAN-PREDA
În timp ce proiectul de management integrat al deºeurilor înainteazã cu paºi repezi
Groapa de gunoi de la Vulcan a rãmas pe dinafarã
R
eprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara încearcã sã includã ºi groapa de gunoi a Vulcanului în finanþarea europeanã acordatã pentru proiectul de management integrat al deºeurilor. S-au fãcut economii, iar reprezentanþii CJH îºi pun speranþa în „comunicarea interinstituþionalã”, care sã-i ajute sã finanþeze închiderea ºi ecologizarea depozitului de deºeuri. Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, a declarat la Petroºani cã proiectul privind sistemul de management integrat al deºeurilor înainteazã foarte repede ºi ºi-a exprimat speranþa cã se vor încadra în termenel stabilite. Practic, întregul proiect trebuie implementat pânã la finele acestui an. „În sistemul de management integrat al deºeurilor construim un deponeu în
zona Bârcea ºi închidem toate gropile de gunoi neconforme de pe raza judeþului. În principiu, specialiºtii noºtri, coordonaþi de managerul public Dan Stoian, care conduce unitatea de implementare a acestui proiect, m-au asigurat cã nue istã niciun fel de problemã în a respecta termenele de finalizare a lucrãrilor. Construcþia deponeului avanseazã cu foarte mare vitezã. Suntem undeva la 40 la sutã, în condiþiile în care se lucreazã acolo de aproximativ douã luni ºi discutãm despre un ºantier întins pe mai multe hectare”,a declarat Adrian David. El spune cã ºi pe
partea cu închiderea gropilor de gunoi sau a staþiei de sortare ºi transfer de la Petroºani lucrurile merg bine. „În ceea ce piveºte gropile de gunoi, acestea sunt fie închise, cum e groapa de la Cãlan sau cea de la Lupeni ºi Petrila, fie între 75 ºi 95 la sutã finalizat. Staþia de sortare ºi transport de la Petroºani este practic construitã, mai departe se lucreazã doar la asflatare la fluxul tehnologic din interior, deci nu avem niciun motiv sã credem cã nu vor fi respectate termenele. Aici s-a ºi obþinut o prelungire cu trei luni, datoritã condiþiilor meteo specifice Vãii Jiului”, a explicat preºedintele CJ
Hunedoara. Probleme sunt doar la groapa de gunoi de la Vulcan, catalogate de oficial ca fiind „deosebite”. „Groapa de gunoi de la Vulcan nu a putut fi inclusã în sistemul de management integrat al deºeurilor deoarece la acel moment adminsitraþia localã nu a putut face dovada cã deþine în proprietate toatã suprafaþa pe care se întinde aceastã groapã. Împreunã cu dmnul primar voi participa miercuri la o discuþie cu directorul AMPOS Mediu, la Bucureºti, pentru a stabili
dacã din economiile pe care noi le-am fãcut la acest proiect – aplicaþia de finanþare fiind semnatã pe 70 de milioane de euro, iar în urma licitaþiei noi consumãm circa 53 – 54 de milioane de euro – se pot reloca sume de bani pentru a închide groapa de la Vulcan, în condiþiile în care, sper eu, la momentul în care vom aplica pentru finanþare tot terenul va fi în proprietatea municipiului Vulcan”, a mai spus David. Car men COSMAN-PREDA
4 Actualitate
Sãptãmâna dezbaterilor pentru Rectorat rupul neînsufleþit al celui T care a fost Rectorul
Universitãþii din Petroºani, Aron Poantã a fost înhumat vineri dupã-amiazã, iar membrii corpului academic au cerut decenþã celor din campusul de la Petroºani. Asta pentru cã abia din aceastã sãptãmânã se vor face propunerile pentru noul Rector. Începe lupta oficial ºi asta pentru cã, de luni bune, cei care sperã la fotoliul lãsat liber înainte de termen de Rectorul Aron Poantã, încearcã sã iasã în faþã. Trupul fãrã viaþã al rectorului Aron Poantã a plecat vineri dimineaþã, din campusul Universitãþii pe care a condus-o, în satul natal ºi acolo a avut loc, la prânz, înhumarea. Profesorii de aici îºi exprimã întreg regretul pentru cele petrecute ºi
cer decenþã tuturor, pentru a se ridica la importanþa momentului. De luni, însã, va începe bãtãlia deja anunþatã de multe luni pentru postul lãsat liber. „Având în vedere cã doar vineri dimineaþã, domnul Rector Aron Poantã a pãrãsit Universitatea pentru ultima datã, începând de luni se vor face toate demersurile pentru asigurarea continuitãþii activitãþii în Universitatea din Petroºani. Comunitatea academicã este unitã ºi vom lua toate mãsurile ca totul sã decurgã
normal”, a precizat Marius Marcu, prorectorul Universitãþii din Petroºani, ca rãspuns la toate bârfele de pe marginea evenimentului tragic din Petroºani. Rectorul Universitãþii din Petroºani, Aron Poantã a murit miercuri dimineaþã, în urma unui stop cardio respirator, la Spitalul de Urgenþã din localitate. Profesorul universitar, doctor inginer Poantã Aron activa în cadrul Catedrei de Automaticã, Calculatoare, inginerie Electricã ºi Energeticã ºi rector al Universitãþii din Petroºani din februarie 2012, iar vineri la prima orã a pãrãsit campusul definitiv. Formaþiunea PSD ar putea lupta în continuare pentru menþinerea acestui fotoliu, dar sunt ºi alte nume sonore care ar dori postul de Rector al Universitãþii din Petroºani, motiv pentru care se anunþã lupte de culise în mediul academic. Diana MITRACHE
În Straja va avea loc Nedeia Sânzienelor
greoi, în munþi, cãlare pe cei mai de seamã armãsari, marea lor majoritate fãcând faþã cu brio provocãrilor impuse de traseu. Totul este un amestec de creºtinism, pãgânism, tradiþie ºi voie bunã. Se serbeazã astfel cultul recoltelor bogate, pentru cã tradiþia locului spune cã Sânzienele sunt niºte fete foarte frumoase, care trãiesc prin pãduri sau pe câmpii, se prind în horã ºi dau puteri deosebite florilor ºi buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. Floarea numitã ca ºi sãrbãtoarea – Sânzianã
sau Drãgaicã – este galbenã sau albã ºi se spune cã înfloreºte chiar în noaptea de Sânziene, noapte în care toate plantele au puteri miraculoase. Iar dacã mai sunt ºi descântate, puterile plantelor sporesc. Toatã lumea creºtinã urcã în muntele Straja cu cununi de sânziene împletite, pentru a sãrbãtori aºa cum se cuvine ziua. Cu ani în urmã, cei din Valea Jiului îºi dãdeau întâlnire cu cei din Gorj, fix de ziua Sânzienelor, pe creasta muntelui Straja. Acolo ajungeau cu caii, aºa cum fac ºi acum, iar în mâini au flori galbene. Bãrbaþii, care se îmbracã în straie populare, ºi cãlãresc armãsari puternici, se iau la întrecere pe drumul ce urcã în staþiune. Cel care ajunge primul, dupã un traseu greoi ºi lung, e rãsplãtit la nedeie. Practic aici se încinge o petrecere momârlãneascã de unde nu lipseºte taraful cu muzicã popularã. Monika BACIU
niste. Mai mult sunt organizate ºi tabere pentru scãderea în greutate pentru copii din toatã þara. “Obiectivul nostru este sã-i ajutãm pe copii sã slãbeascã simþindu-se bine, fãcându-ºi prieteni ºi câºtigând încredere în ei. Gãtim mâncãruri sãnãtoase, gustoase ºi dozãm corespunzãtor fiecare masã. Misiunea taberei este de a induce copiilor coportamente de viaþa sãnãtoase (nutriþie, miºcare, echilibru emoþional) pe care sã le menþinã ºi când se întorc acasã. În tabãrã se asigura - Persoane responsabile cu activitãþile sportive”, spun
organizatorii taberei. Ca o noutate începând din acest an în taberele din Straja se vor putea alãtura ºi pãrinþii care vor fi invitaþi timp de 4 zile sã participe la programul taberei, respectând acelaºi program de miºcare, nutriþie, ºi consiliere psihologicã. Toate aceste lucruri sunt fãcute pentru cã cei mici sã încerce sã aibã un stil de viaþa sãnãtos ºi sã înveþe de mici sã socializeze fãrã aparate de ultima generaþie, doar prin jocuri ºi concursuri pe care le practicam ºi noi la rândul nostru în copilãrie. Monika BACIU
Î
n aceastã sãptãmânã, în staþiunea montanã Straja va avea loc nedeia Sânzienelor. Dupã un an în care acest eveniment nu a avut loc, administraþia localã a reluat organizarea acestei acþiuni. “De dimineaþa va avea loc slujba religioasã la Schitul din Straja, iar de la la ora 12 în staþiunea Straja va începe concursul de cai”, a declarat Emil Pãrãu, coorganizatorul evenimentului. În staþiunea Straja are loc, în fiecare an, la data de 24 iunie, Nedeia Sânzienelor, sãrbãtoare legatã de cultul recoltei, al vegetaþiei ºi al fecunditãþii. Atracþia sãrbãtorii o reprezintã concursul de cai. Conform unei tradiþii de sute de ani, flãcãii din cãtunele de munte, proprietari de turme de oi, se întrec pe un traseu
Socializare ºi sãnãtate în taberele ºcolare
u la fel de atractive pe cât ar treN bui sã fie. Este vorba despre taberele ºcolare care nu mai sunt la fel de cãutate ca acum câþiva ani atunci când dupã terminarea ºcolii toþi aºteptãm sã plecãm într-o tabãrã ºcolarã atât la mare cât ºi la munte. Una din principalele cauze ar fi lipsa banilor pentru cã din ce în ce
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 iunie 2015
mai mulþi pãrinþi nu-ºi mai permit sã-ºi trimitã copii în taberele ºcolare. Cei mai fericiþi sunt aceia care mai au bunici la þarã unde pot merge sã-ºi petreacã întreaga vacanþa de varã gratis. Un alt aspect îl constituie ºi tehnologia avansatã de care copii din ziua de azi nu se mai pot lipsi ºi care îi face de multe ori sã nu mai iasã afarã din casã, ne mai vorbind de o tabãrã ºcolarã unde ar
putea interacþiona ºi socializa cu alþi copii dar fãrã smartphone-uri, tablete sau internet. Mai mult decât atât ºi psihologii sfãtuiesc pãrinþii
sã-ºi trimitã copii în tabere ºcolare. Cele mai însemnate avantaje constau în faptul cã în tabere se promoveazã valori precum munca în echipã, se faciliteazã independenþa ºi autonomia, copiii învãþând sã ia decizii ºi sã-ºi asume responsabilitãþi. De asemenea, copiii învaþã cum sã relaþioneze ºi îºi îmbunãtãþesc abilitãþile de comunicare, cresc toleranþa ºi respectul faþã de persoane sau idei diferite, datoritã convieþuirii cu persoane de diverse rase, din locuri diferite ºi cu alte obiceiuri ºi învaþã sã aprecieze mai mult familia, prietenii ºi chiar comoditãþile pe care le au acasã, dar se ºi distreazã. În Valea Jiului cea mai cãutatã tabãrã este cea din Straja unde pe lângã drumeþii, peisaje superbe, aventura copii beneficiazã ºi de tratamente nutriþio-
Dosar penal la un depozit second- hand din Vulcan pentru angajaþi la negru
N
u mai puþin de 6 persoane au descoperit inspectorii de muncã la un depozit de haine second – hand care lucrau fãrã forme legale. Nu aveau fãcut nici mãcar instructajul de protecþie a muncii, ca sã nu mai vorbim despre analizele medicale.
Angajatorul, o firmã din Vulcan, s-a ales cu plângere penalã formulatã de Inspectoratul Teritorial de Muncã Hunedoara. Cei ºase angajaþi la negru au fost decsoperiþi de inspectorii ITM în timpul unui control de rutinã efectuat pe raza Municipiului Vulcan au fost depistate la un
angajator din aceeaºi localitate. Firma din Vulcan avea la punctul de lucru de pe Strada Caprioara 3 un numãr de ºapte persoane pentru sortarea hainelor second-hand. Din cele ºapte persoane gãsite la punctul de lucru, ºase nu aveau întocmite forme legale de angajare, iar una dintre acestea lucra acolo încã din data de 25 noiembrie
2014. „Nu numai cã angajatorul nu le-a întocmit forme legale de angajare dar persoanele nu aveau efectuate nici vizitele medicale conform cerinþelor Codului muncii ºi nici nu aveau întocmit instructajul de securitate ºi sãnãtate conform Legii 319/2006”, a precizat Adrian Florin Bozdog, inspector ºef al ITM Hunedoara. Denunþul penal nu a fost fãcut
imediat, ci i s-a permis angajtorului sã remedieze deficienþele, primind un termen de conformare. „Controlul s-a efectuat în data de nouã iunie 2015, urmând ca angajatorul sã transmitã cãtre ITM Hunedoara modalitatea de remediere a tuturor deficienþelor constatate pânã la data de 17 iunie. Pânã la data de 18 iunie 2015, angajatorul nu a transmis cãtre ITM Hunedoara faptul cã ar fi îndeplinit vreo mãsurã din cele stipulate în actele de control. Pe cale de consecinþã s-a transmis un denunþ cãtre Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani pentru primirea la muncã a mai mult de cinci persoane fãrã forme de angajare”, a precizat Bozdog. Car men COSMAN-PREDA
ApaServ ºi investiþiile de sute de milioane de lei
I
nvestiþii de sute de milioane de lei pentru confortul cetãþenilor. De-a lungul ultimilor patru ani, societatea de apã din Valea Jiului a depus eforturi considerabile pentru a creºte simþitor calitatea serviciilor oferite beneficiarilor. Banii au venit atât de la Uniunea Europeanã cât ºi de la bugetul de stat. vorbim de o sumã de 143.225.000 de lei de la Uniunea Europeanã la care s-au adãugat 21.905.000 de lei de la bugetul de stat ºi încã 3.370.000
de lei de la bugetul local al acþionarilor ASVJ, au fost realizate investiþii care au transformat radical calitatea ºi condiþiile de furnizare a apei potabile în Valea Jiului. În urma acestui proiect, reþeaua de alimentare cu apã potabilã s-a mãrit cu 27.903 km, alþi 2.008 km fiind reabilitaþi ºi modernizaþi astfel încât numãrul beneficiarilor de alimentare cu apã la robinet a crescut la
91.356 de persoane ºi aproape 3000 de persoane juridice. O sursã de apã ºi 2 staþii de tratare a apei potabile au fost reabilitate, iar un modern sistem de monitorizare a consumurilor ºi defectelor (de tip SCADA) face acum posibilã intervenþia sectorialã imediatã, controlul permanent al calitãþii apei ºi gestionarea consumurilor reale din sistem. Nu doar reþeaua de apã potabilã a suferit îmbunãtãþiri, cât ºi sistemul de canalizare care a fost extins cu 61.645 km, alte 2.827 km fiind modernizate. De asemenea au fost construite 9 staþii de pompare a apelor uzate ºi a fost reabilitatã ºi modernizatã la cele mai înalte standarde europene în materie staþia de epurare de la Dãnuþoni. “Odatã cu implementarea acestui proiect, Valea Jiului a fãcut un pas uriaº în ceea ce priveºte respectarea în totalitate a Directivelor europene
ºi legislaþiei româneºti în domeniul alimentãrii cu apã potabilã, a celor cu privire la colectarea ºi epurarea apelor uzate. În acelaºi timp, am reuºit sã extindem gradul de acoperire în rândul populaþiei a serviciilor de apã ºi canalizare, indispensabile pentru vremurile pe care le trãim ºi, poate cel mai important lucru, am reuºit sã asigurãm, pentru oamenii din Valea Jiului ºi pentru generaþiile viitoare servicii de cea mai înaltã calitate”, spune Costel Avram, directorul general al Apa Serv Valea Jiului. Proiectele societãþii de apã nu se opresc aici. Reprezentanþii ApaServ Valea Jiului au în vedere accesarea de noi fonduri europene pentru a demara lucrãrile în zona de vest a Vãii Jiului. Nu mai puþin de 70 de milioane de euro este valoarea noului proiect gândit de reprezentanþii societãþii de apã. Monika BACIU
Peste 1000 de carduri pierdute
M
ii de hunedoreni au rãmas fãrã cardurile de sãnãtate. La aproape douã luni de la intrarea în vigoare a obligativitãþii cardului naþional de sãnãtate, mulþi dintre hunedoreni au ºi rãmas fãrã acest act. Peste 1000 de persoane ºi-au pierdut caredurile de sãnãtate. “În judeþul Hunedoara au fost distribuite 323.081 carduri, au fost înregistrate 1.082 de solicitãri pentru eliberarea documentelor duplicat
asta înseamnã carduri pierdute, furate, deteriorate, defecte sau modificãri date personale”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, ovidiu Bândea, purtãtorul de cuvânt al CJAS Hunedoara. La fel ca la nivel naþional ºi în judeþ au existat persoane care au refuzat cardul de sãnãtate din motive religioase. “92 de carduri au fost refuzate din motive religioase sau de conºtiinþã”, a mai spus sursa citatã. ªi acum la aproape douã luni de zile de la intrarea în vigoare a cardului de sãnãtate sistemul încã funcþioneazã greoi. De multe ori pacienþii sunt nevoiþi sã stea la farmacii zeci de minute pentru cã serverele nu funcþioneazã. Monika BACIU
4 Actualitate
Sãptãmâna dezbaterilor pentru Rectorat rupul neînsufleþit al celui T care a fost Rectorul
Universitãþii din Petroºani, Aron Poantã a fost înhumat vineri dupã-amiazã, iar membrii corpului academic au cerut decenþã celor din campusul de la Petroºani. Asta pentru cã abia din aceastã sãptãmânã se vor face propunerile pentru noul Rector. Începe lupta oficial ºi asta pentru cã, de luni bune, cei care sperã la fotoliul lãsat liber înainte de termen de Rectorul Aron Poantã, încearcã sã iasã în faþã. Trupul fãrã viaþã al rectorului Aron Poantã a plecat vineri dimineaþã, din campusul Universitãþii pe care a condus-o, în satul natal ºi acolo a avut loc, la prânz, înhumarea. Profesorii de aici îºi exprimã întreg regretul pentru cele petrecute ºi
cer decenþã tuturor, pentru a se ridica la importanþa momentului. De luni, însã, va începe bãtãlia deja anunþatã de multe luni pentru postul lãsat liber. „Având în vedere cã doar vineri dimineaþã, domnul Rector Aron Poantã a pãrãsit Universitatea pentru ultima datã, începând de luni se vor face toate demersurile pentru asigurarea continuitãþii activitãþii în Universitatea din Petroºani. Comunitatea academicã este unitã ºi vom lua toate mãsurile ca totul sã decurgã
normal”, a precizat Marius Marcu, prorectorul Universitãþii din Petroºani, ca rãspuns la toate bârfele de pe marginea evenimentului tragic din Petroºani. Rectorul Universitãþii din Petroºani, Aron Poantã a murit miercuri dimineaþã, în urma unui stop cardio respirator, la Spitalul de Urgenþã din localitate. Profesorul universitar, doctor inginer Poantã Aron activa în cadrul Catedrei de Automaticã, Calculatoare, inginerie Electricã ºi Energeticã ºi rector al Universitãþii din Petroºani din februarie 2012, iar vineri la prima orã a pãrãsit campusul definitiv. Formaþiunea PSD ar putea lupta în continuare pentru menþinerea acestui fotoliu, dar sunt ºi alte nume sonore care ar dori postul de Rector al Universitãþii din Petroºani, motiv pentru care se anunþã lupte de culise în mediul academic. Diana MITRACHE
În Straja va avea loc Nedeia Sânzienelor
greoi, în munþi, cãlare pe cei mai de seamã armãsari, marea lor majoritate fãcând faþã cu brio provocãrilor impuse de traseu. Totul este un amestec de creºtinism, pãgânism, tradiþie ºi voie bunã. Se serbeazã astfel cultul recoltelor bogate, pentru cã tradiþia locului spune cã Sânzienele sunt niºte fete foarte frumoase, care trãiesc prin pãduri sau pe câmpii, se prind în horã ºi dau puteri deosebite florilor ºi buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. Floarea numitã ca ºi sãrbãtoarea – Sânzianã
sau Drãgaicã – este galbenã sau albã ºi se spune cã înfloreºte chiar în noaptea de Sânziene, noapte în care toate plantele au puteri miraculoase. Iar dacã mai sunt ºi descântate, puterile plantelor sporesc. Toatã lumea creºtinã urcã în muntele Straja cu cununi de sânziene împletite, pentru a sãrbãtori aºa cum se cuvine ziua. Cu ani în urmã, cei din Valea Jiului îºi dãdeau întâlnire cu cei din Gorj, fix de ziua Sânzienelor, pe creasta muntelui Straja. Acolo ajungeau cu caii, aºa cum fac ºi acum, iar în mâini au flori galbene. Bãrbaþii, care se îmbracã în straie populare, ºi cãlãresc armãsari puternici, se iau la întrecere pe drumul ce urcã în staþiune. Cel care ajunge primul, dupã un traseu greoi ºi lung, e rãsplãtit la nedeie. Practic aici se încinge o petrecere momârlãneascã de unde nu lipseºte taraful cu muzicã popularã. Monika BACIU
niste. Mai mult sunt organizate ºi tabere pentru scãderea în greutate pentru copii din toatã þara. “Obiectivul nostru este sã-i ajutãm pe copii sã slãbeascã simþindu-se bine, fãcându-ºi prieteni ºi câºtigând încredere în ei. Gãtim mâncãruri sãnãtoase, gustoase ºi dozãm corespunzãtor fiecare masã. Misiunea taberei este de a induce copiilor coportamente de viaþa sãnãtoase (nutriþie, miºcare, echilibru emoþional) pe care sã le menþinã ºi când se întorc acasã. În tabãrã se asigura - Persoane responsabile cu activitãþile sportive”, spun
organizatorii taberei. Ca o noutate începând din acest an în taberele din Straja se vor putea alãtura ºi pãrinþii care vor fi invitaþi timp de 4 zile sã participe la programul taberei, respectând acelaºi program de miºcare, nutriþie, ºi consiliere psihologicã. Toate aceste lucruri sunt fãcute pentru cã cei mici sã încerce sã aibã un stil de viaþa sãnãtos ºi sã înveþe de mici sã socializeze fãrã aparate de ultima generaþie, doar prin jocuri ºi concursuri pe care le practicam ºi noi la rândul nostru în copilãrie. Monika BACIU
Î
n aceastã sãptãmânã, în staþiunea montanã Straja va avea loc nedeia Sânzienelor. Dupã un an în care acest eveniment nu a avut loc, administraþia localã a reluat organizarea acestei acþiuni. “De dimineaþa va avea loc slujba religioasã la Schitul din Straja, iar de la la ora 12 în staþiunea Straja va începe concursul de cai”, a declarat Emil Pãrãu, coorganizatorul evenimentului. În staþiunea Straja are loc, în fiecare an, la data de 24 iunie, Nedeia Sânzienelor, sãrbãtoare legatã de cultul recoltei, al vegetaþiei ºi al fecunditãþii. Atracþia sãrbãtorii o reprezintã concursul de cai. Conform unei tradiþii de sute de ani, flãcãii din cãtunele de munte, proprietari de turme de oi, se întrec pe un traseu
Socializare ºi sãnãtate în taberele ºcolare
u la fel de atractive pe cât ar treN bui sã fie. Este vorba despre taberele ºcolare care nu mai sunt la fel de cãutate ca acum câþiva ani atunci când dupã terminarea ºcolii toþi aºteptãm sã plecãm într-o tabãrã ºcolarã atât la mare cât ºi la munte. Una din principalele cauze ar fi lipsa banilor pentru cã din ce în ce
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 iunie 2015
mai mulþi pãrinþi nu-ºi mai permit sã-ºi trimitã copii în taberele ºcolare. Cei mai fericiþi sunt aceia care mai au bunici la þarã unde pot merge sã-ºi petreacã întreaga vacanþa de varã gratis. Un alt aspect îl constituie ºi tehnologia avansatã de care copii din ziua de azi nu se mai pot lipsi ºi care îi face de multe ori sã nu mai iasã afarã din casã, ne mai vorbind de o tabãrã ºcolarã unde ar
putea interacþiona ºi socializa cu alþi copii dar fãrã smartphone-uri, tablete sau internet. Mai mult decât atât ºi psihologii sfãtuiesc pãrinþii
sã-ºi trimitã copii în tabere ºcolare. Cele mai însemnate avantaje constau în faptul cã în tabere se promoveazã valori precum munca în echipã, se faciliteazã independenþa ºi autonomia, copiii învãþând sã ia decizii ºi sã-ºi asume responsabilitãþi. De asemenea, copiii învaþã cum sã relaþioneze ºi îºi îmbunãtãþesc abilitãþile de comunicare, cresc toleranþa ºi respectul faþã de persoane sau idei diferite, datoritã convieþuirii cu persoane de diverse rase, din locuri diferite ºi cu alte obiceiuri ºi învaþã sã aprecieze mai mult familia, prietenii ºi chiar comoditãþile pe care le au acasã, dar se ºi distreazã. În Valea Jiului cea mai cãutatã tabãrã este cea din Straja unde pe lângã drumeþii, peisaje superbe, aventura copii beneficiazã ºi de tratamente nutriþio-
Dosar penal la un depozit second- hand din Vulcan pentru angajaþi la negru
N
u mai puþin de 6 persoane au descoperit inspectorii de muncã la un depozit de haine second – hand care lucrau fãrã forme legale. Nu aveau fãcut nici mãcar instructajul de protecþie a muncii, ca sã nu mai vorbim despre analizele medicale.
Angajatorul, o firmã din Vulcan, s-a ales cu plângere penalã formulatã de Inspectoratul Teritorial de Muncã Hunedoara. Cei ºase angajaþi la negru au fost decsoperiþi de inspectorii ITM în timpul unui control de rutinã efectuat pe raza Municipiului Vulcan au fost depistate la un
angajator din aceeaºi localitate. Firma din Vulcan avea la punctul de lucru de pe Strada Caprioara 3 un numãr de ºapte persoane pentru sortarea hainelor second-hand. Din cele ºapte persoane gãsite la punctul de lucru, ºase nu aveau întocmite forme legale de angajare, iar una dintre acestea lucra acolo încã din data de 25 noiembrie
2014. „Nu numai cã angajatorul nu le-a întocmit forme legale de angajare dar persoanele nu aveau efectuate nici vizitele medicale conform cerinþelor Codului muncii ºi nici nu aveau întocmit instructajul de securitate ºi sãnãtate conform Legii 319/2006”, a precizat Adrian Florin Bozdog, inspector ºef al ITM Hunedoara. Denunþul penal nu a fost fãcut
imediat, ci i s-a permis angajtorului sã remedieze deficienþele, primind un termen de conformare. „Controlul s-a efectuat în data de nouã iunie 2015, urmând ca angajatorul sã transmitã cãtre ITM Hunedoara modalitatea de remediere a tuturor deficienþelor constatate pânã la data de 17 iunie. Pânã la data de 18 iunie 2015, angajatorul nu a transmis cãtre ITM Hunedoara faptul cã ar fi îndeplinit vreo mãsurã din cele stipulate în actele de control. Pe cale de consecinþã s-a transmis un denunþ cãtre Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani pentru primirea la muncã a mai mult de cinci persoane fãrã forme de angajare”, a precizat Bozdog. Car men COSMAN-PREDA
ApaServ ºi investiþiile de sute de milioane de lei
I
nvestiþii de sute de milioane de lei pentru confortul cetãþenilor. De-a lungul ultimilor patru ani, societatea de apã din Valea Jiului a depus eforturi considerabile pentru a creºte simþitor calitatea serviciilor oferite beneficiarilor. Banii au venit atât de la Uniunea Europeanã cât ºi de la bugetul de stat. vorbim de o sumã de 143.225.000 de lei de la Uniunea Europeanã la care s-au adãugat 21.905.000 de lei de la bugetul de stat ºi încã 3.370.000
de lei de la bugetul local al acþionarilor ASVJ, au fost realizate investiþii care au transformat radical calitatea ºi condiþiile de furnizare a apei potabile în Valea Jiului. În urma acestui proiect, reþeaua de alimentare cu apã potabilã s-a mãrit cu 27.903 km, alþi 2.008 km fiind reabilitaþi ºi modernizaþi astfel încât numãrul beneficiarilor de alimentare cu apã la robinet a crescut la
91.356 de persoane ºi aproape 3000 de persoane juridice. O sursã de apã ºi 2 staþii de tratare a apei potabile au fost reabilitate, iar un modern sistem de monitorizare a consumurilor ºi defectelor (de tip SCADA) face acum posibilã intervenþia sectorialã imediatã, controlul permanent al calitãþii apei ºi gestionarea consumurilor reale din sistem. Nu doar reþeaua de apã potabilã a suferit îmbunãtãþiri, cât ºi sistemul de canalizare care a fost extins cu 61.645 km, alte 2.827 km fiind modernizate. De asemenea au fost construite 9 staþii de pompare a apelor uzate ºi a fost reabilitatã ºi modernizatã la cele mai înalte standarde europene în materie staþia de epurare de la Dãnuþoni. “Odatã cu implementarea acestui proiect, Valea Jiului a fãcut un pas uriaº în ceea ce priveºte respectarea în totalitate a Directivelor europene
ºi legislaþiei româneºti în domeniul alimentãrii cu apã potabilã, a celor cu privire la colectarea ºi epurarea apelor uzate. În acelaºi timp, am reuºit sã extindem gradul de acoperire în rândul populaþiei a serviciilor de apã ºi canalizare, indispensabile pentru vremurile pe care le trãim ºi, poate cel mai important lucru, am reuºit sã asigurãm, pentru oamenii din Valea Jiului ºi pentru generaþiile viitoare servicii de cea mai înaltã calitate”, spune Costel Avram, directorul general al Apa Serv Valea Jiului. Proiectele societãþii de apã nu se opresc aici. Reprezentanþii ApaServ Valea Jiului au în vedere accesarea de noi fonduri europene pentru a demara lucrãrile în zona de vest a Vãii Jiului. Nu mai puþin de 70 de milioane de euro este valoarea noului proiect gândit de reprezentanþii societãþii de apã. Monika BACIU
Peste 1000 de carduri pierdute
M
ii de hunedoreni au rãmas fãrã cardurile de sãnãtate. La aproape douã luni de la intrarea în vigoare a obligativitãþii cardului naþional de sãnãtate, mulþi dintre hunedoreni au ºi rãmas fãrã acest act. Peste 1000 de persoane ºi-au pierdut caredurile de sãnãtate. “În judeþul Hunedoara au fost distribuite 323.081 carduri, au fost înregistrate 1.082 de solicitãri pentru eliberarea documentelor duplicat
asta înseamnã carduri pierdute, furate, deteriorate, defecte sau modificãri date personale”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, ovidiu Bândea, purtãtorul de cuvânt al CJAS Hunedoara. La fel ca la nivel naþional ºi în judeþ au existat persoane care au refuzat cardul de sãnãtate din motive religioase. “92 de carduri au fost refuzate din motive religioase sau de conºtiinþã”, a mai spus sursa citatã. ªi acum la aproape douã luni de zile de la intrarea în vigoare a cardului de sãnãtate sistemul încã funcþioneazã greoi. De multe ori pacienþii sunt nevoiþi sã stea la farmacii zeci de minute pentru cã serverele nu funcþioneazã. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 iunie 2015
Retezat SkyRace Intersport 2015 ºi-a desemnat câºtigãtorii
P
este 650 de alergãtori ºi iubitori ai muntelui s-au adunat în week-endul care a trecut în Vestul Vãii Jiului la cea de a IV-a ediþie a întrecerii pe crestele munþilor, aproape de nori, denumitã Retezat SkyRace 2015. Dintre aceºtia, un numãr de 295, au alergat pe Traseul Custura (28 kilometri ºi 2.300 metri diferenþã de nivel), alþi 266 au fugit pe Traseul Buta (23 kilometri ºi 1.400 metri diferenþã de nivel), iar 91 au încercat Traseul Valea Marii (7 kilometri ºi 300 metri diferenþã de nivel). Printre participanþi s-au numãrat ºi nume grele ale skyrunningului mondial, în frunte cu Ionuþ Zincã, cel mai bun dintre români, iberica Maite Maiora Elizondo, cea care este ºi învingãtoarea competiþiei, sau marocanul Zaid Ait Malek, dar ºi una din legendele – Maratonului Deºertului Sahara – marocanul Mohamed Ahansal, cvintuplu câºtigãtor al Marathon des Sables. Cu sloganul “Aleargã la înãlþime!”, alergãtorii au ºtiu exact ce îi aºtepta ºi au dat tot ce au avut mai bun. Numãrul mare al competitorilor a fãcut ca întrecerea sã fie ºi la figurat ºi la propriu, la înãlþime. „Vremea nu a fost una
foarte bunã, dar marea majoritate a alergãtorilor preferã o astfel de vreme, pentru cã e mai bine sã plouã, decât 40 C. Traseul a început la Cheile Buþii, a urcat pe crestele Piule, Pleºea, coboarã pe ºeaua Scorota, de acolo la Salvamont Buta, ºeaua Plaiul Mic, vârful Custura, coborâre înapoi pe Poiana La Fânaþe ºi înapoi Cheile Buþii, practic 28 de km ºi 2.300 diferenþa de nivel. Traseul intermediar, denimit Buta, se opreºte la Salvamont Buta, dupã acelaºi itinerariu ca primul ºi apoi coboarã cãtre Cheile Buþii, direct pe drumul forestier, eliminând partea de creastã, iar traseul mic
Cercetatã în libertate pentru omor calificat!
F
emeia din Uricani cercetatã pentru omor calificat dupã ce ºi-a lãsat trei copii pradã flãcãrilor rãmâne în libertate. Nici magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia, unde s-a judecat contestaþia procurorilor hunedoreni, nu au fost de acord cu arestarea preventivã a acesteia. Judecãtorii de la Curtea de Apel Alba Iulia au respins, vineri, contestaþia formulatã de procurorii hunedoreni împotriva deciziei Tribunalului Hunedoara privind cercetarea în stare de libertate a Alinei Nadia Ardelean. De fapt, Curtea de Apel a menþinut soluþia datã de prima instanþã, aºa cã, deºi este cercetatã pentru omor calificat, Alina Ardeleanu este liberã. „Respinge contestaþia formulatã de Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara împotriva încheierii penale nr. 54/12.06.2015 pronunþatã de Tribunalul Hunedoara – Secþia penalã în dosarul nr. 3312/97/2015. În temeiul art. 275 al. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rãmân în sarcina acestuia. Onorariul apãrãtorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpatã AAN , în cuantum de 130 lei, se avanseazã din fondurile Ministerului Justiþiei. Definitivã”, se aratã în dispozitivul sentinþei date de magistraþii de la Curtea de Apel. Car men COSMAN-PREDA
a fost special conceput pentru cei care vor sã facã puþinã miºcare, sã vadã ce este alergarea pe munte ºi nu i-a solicitat fosrte mult, aºa încât au avut ocazia sã îi întâmpine pe cei mai buni”, a declarat Radu Milea, director al Asociaþiei Sport la orice vârstã, care a recunoscut cã traseele sunt dificile ºi au solicitat mult competitorii. Traseul, de altfel, a fost cel care i-a pus în dificultate pe toþi. Stânci alpine, zone tehnice, unde competitorii s-au folosit de coardã, iar înaintarea ºi deplasarea i-a stors de puteri. Pe anumite porþiuni mai era zãpadã, atunci când organizatorii au marcat traseul ºi a plouat uneori. Dar asta nu i-a speriat, ci dimpotrivã. Practic, de aceastã datã numãrul celor care au încercat
înãlþimea s-a dublat faþã de ediþia a III-a din anul trecut ºi asta doar datoritã traseului inedit. „Retezatul i-a atras pe oameni ºi faptul cã aici are loc o cursã dificilã, cum puþine sunt de acelaºi nivel în România. Oamenii sunt atraºi de acest tip de alergare, dar ºi prezenþa la start a unor nume de talie mondialã, i-a adus pe competitori aici. Suntem norocoºi sã îl avem aici pe Ionuþ Zincã, cel mai bun alergãtor montan român ºi locul II mondial, locul III mondial, Zaid Ait Malek, pe care l-am adus cu greu din Maroc, þara sa de origini, cã au fost probleme cu viza lui. (...) O avem pe Maite Maiora Elizondo, locul II mondial la feminin în 2014, o atletã cu rezultate notabile ºi favorita întrecerii (n.r. care a ºi câºtigat
întrecerea)”, a mai spus Radu Milea. La fete a concurat cu Maite Maiora Elizondo ºi o româncã de top, Denisa Dragomir, dar ºi câºtigãtorul Maratonului Deºertului a fost la Cheile Buþii, renumitul Mohamed Ahansal. „El are experienþã în Munþii Atlas, care sunt mult mai înalþi ca ºi cei de la noi ºi pentru el conteazã cã vine într-o þarã nouã. Sportul este un motor important pentru a aduce oameni de valoare aici ºi ne face bine tuturor”, a mai adãugat Radu, care a promovat mereu aceastã zonã a Vãii Jiului, iar acum cei peste 600 de concurenþi s-au cazat nu numai la Cheile Buþii, ci au cãutat camere pânã spre Vulcan, la Straja ºi chiar în Petroºani. Câºtigãtoarea Maite
Maiora Elizondo, locul II mondial la feminin în 2014 era extrem de încântatã de traseu, înainte de cursã ºi fiind favoritã a vrut sã ne vorbeascã despre întrecerea din Valea Jiului la care a þinut sã participe. „Am ajuns aici la insistenþele unor prieteni ºi am folosit aceastã oportunitate sã vãd þara. Îmi place aici ºi mã bucur sã particip la acest concurs, tehnic, nu unul oarecare, cred cã îmi va plãcea mult ºi ºtiu cã am concurente puternice cu care mã mãsor, cum este Denisa, cu care mã voi lupta pentru titlu”, ne-a mãrturisit înainte de cursã, câºtigãtoarea Maite Maiora Elizondo. Traseul de pe Custura a fost câºtigat de Ionuþ Zincã, cel care l-a surclasat pe Zait Ait Malek din Maroc, iar la feminim pe locul I s-a clasat Maite Maidora Elizondo. Traseul Buta a fost câºtigat de Robert Hajnal, iar la feminin de Iuliana Chiriac, iar Traseul Valea Marii i-a propulsat în fruntea clasamentului pe Minel Chescu ºi Ilinca Maria Tempeanu. Diana MITRACHE
Modernizarea drumului spre cetãþile dacice aproape de atribuire
C
onsiliul Judeþean Hunedoara urmeazã sã atribuie lucrãrile de modernizare a drumului spre Cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei. Un proiect ce beneficiazã de finanþare europeanã, în valoare de aproape 700.000 de lei. Licitaþia pentru implementarea proiectului a fost deja organizatã, iar acum se verfiicã ofertele, aºa cã, în doar câteva zile lucrarea poate fi atribuitã. „Drumul spre cetãþile dacice ridicã o problematicã un pic mai complexã deoarece suntem în faza de verificare a
ofertelor economice ºi pe data de 6 iulie vom atribui un câºtigãtor. Avem o desfãºurare de logisticã destul de intensã pentru cã termenul de implementare este finalul acestui an. Dacã nu se respectã termenele, pierdem finanþarea ºi amânãm încã o datã dezvoltarea turisticã în acea zonã”, a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David. Potrivit datelor oficiale, lungimea drumului este de aproximativ 18 kilometri, iar valoarea totalã aproiectului este de 41.587.526,93 lei, din care contribuþia CJ Hunedoara este de 672.326,96 lei. Conform
proiectului, va fi realizatã partea de suprastructurã ºi vor fi construite douã poduri noi, împreunã cu reabilitarea altor douã. De asemenea, se vor realiza ziduri de sprijin, gabioane ºi podeþe. De precizat cã în data de 10 aprilie s-a semnat ºi contractul de finanþare pentru proiectul “MODERNIZARE DRUMURI DE ACCES PENTRU INTEGRAREA ÎN CIRCUITUL TURISTIC EUROPEAN A CETÃÞILOR DACICE DIN MUNÞIIORêTIEI – DJ 705A: COSTEªTI – SARMIZEGETUSA REGIA, KM 19 +465 ÷ KM 37 + 409”. Car men COSMAN-PREDA
Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 iunie 2015
Maestru al sportului, ignorat de Statul Român!
U
n maestru al sportului, care a obþinut rezultate deosebite la bowling, aºteaptã de mai bine de doi ani un rãspuns de la Autoritatea Naþionalã pentru Tineret ºi Sport. Nu a solicitat decât drepturile ce i s-ar cuveni pentru activitatea sa mai mult decât merituoasã, dar nu a primit nici mãcar un rãspuns, ca sã nu mai vorbim de indemnizaþie.
Valeriu Piscoi are o activitate sportivã de peste 20 de ani. A avut rezultate deosebite în activitatea sa, iar mãrturie stã mulþimea de cupe, medalii ºi diplome câºtigate în competiþiile naþionale ºi internaþionale. Aºa cã ar fi total îndreptãþit sã
beneficieze de indemnizaþie de merit, asta dacã autoritãþile române nu l-ar ignora total. În data de 22 noiembrie 2012 acesta s-a adresat Autoritãþii Naþionale pentru Tineret ºi Sport pentru a solicita, în temeiul Legii 118/ 2002 actualizatã acordarea
acestei indemnizaþii. Pentru merite sportive. A depus un dosar avizat de Federaþia Românã de Popice prin care i se atestã activitatea depusã, timp de mai bine de 20 de ani, ca sportiv ºi antrenor, dar ºi rezultatele obþinute. De atunci, din noiembrie 2012, Valeriu Piscoi nu numai cã nu a beneficiat de indemnizaþie, dar nu a primit nici mãcar un rãspuns de la autoritãþile competente. Nu ºtie dacã ar mai trebui completat dosarul cu alte acte, dacã solicitarea i-a fost respinsã, ori, din contrã aprobatã, pentru cã nimeni nu s-a sinchisit sã-i rãspundã, în ciuda rãstimpului scurs. În vârstã de 65 de ani, Valeriu Piscoi s-a nãscut la Buziaº, în judeþul Timiº ºi este absolvent al Institutului de Educaþie Fizicã ºi Sport din Bucureºti. Poate fi descris ca fiind polisportiv ºi antrenor
de performanþã, este profesor de educaþie fizicã ºi sport, antrenor federal ºi de club de performanþã la popice. De popice s-a îndrãgostit încã din copilãrie, mai ales cã a avut „exemplul” lângã el. Tatãl sãu a fost fost popicar de performanþã, iar Valeriu Piscoi a intrat în lumea bowling-ului ca ºi ridicãtor de popice. Aºa a putut sã vadã pe viu frumuseþea acestui sport, dincolo de antrenamentele exetenuante. În scurt timp a reuºit sã se legitmeze ca jucãtor de popice, activând în echipele de juniori apoi seniori. În mod firesc, mai ales cã era atras ºi de alte ramuri sportive, a urmat cursurile Liceului Sportiv din Timiºoara, unde practica trei discipline sportive, respectuv atletism, handbal ºi gimnasticã sportivã. A câºtigat primele medalii importante ca atlet, dar în
acelaºi timp activa cu succes ºi ca jucãtor legitimat la echipa divizionarã Electrica Timiºoara. Dupã absolvirea facultãþii, Valeriu Piscoi a fost repartizat la Galaþi, dar în 1976 se stabileºte alãturi de soþia sa în Valea Jiului. E repartizat la Liceul Industrial Petroºani, iar pasiunea
Actualitate 7
pentru popice se dezvoltã. A devenit mai întâi jucãtor, iar mai apoi antrenor, cu rezultate deosebite, însã a rãmas un sportiv polivalent, punându-ºi amprenta clarã asupra miºcãrii sportive ºi de performanþã din Valea Jiului. Car men COSMAN-PREDA
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -17.90 lei - Ceafã porc cu os - 14.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 3.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 iunie 2015
Henþ cu mâna
La ceas aniversar Vulcanul a fost dintotdeauna o parte integrantã din fotbalul Vãii Jiului. A fost unul din polii fotbalului de Divizia „C” din judeþul Hunedoara, fiind ani la
rând un aºa-zis arbitru în desfãºurarea luptei în seria în care se afla. Pe locuri bune, în general fãrã pretenþii de promovare. A trãit bucuria sau tristeþea
unor meciuri de baraj, a avut în componenþã jucãtori de valoare, nu de puþine ori „avansaþi” la Jiul Petroºani, echipã care la rândul ei a furnizat Vulcanului jucãtori de care acesta s-a folosit. A apãrut pe harta fotbalului, oficial, în
1920, deci, acum 95 de ani. Iatã cã în acest iunie 2015, Vulcanul ºi-a sãrbãtorit... ce a mai rãmas pânã la suta de ani, mai exact, duminicã 21 iunie, la stadionul „Central”. Au fost acolo foºti ºi actuali fotbaliºti,
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara. Analizã campionat 2014-2015
Inter Petrila - revenirea la normalitate
antrenori, conducãtori, care au fost înconjuraþi de o atmosferã de sãrbãtoare, legat de acest moment. La „Nedeia Vulcãneanã”, fotbalul din Vulcan este omagiat cum se cuvine.
INTER PETRILA 2014-2015 Anul înfiinþãrii: 1921 BILANÞUL 2014-2015 Locul 4: 28 17 2 9 61-43 53p. -acasã: 14 8 2 4 31-19 26p. -depl.: 14 9 0 5 31-24 27p. Antrenor: Avram Moldovan (et. 1-30) Echipa standard: Haring (Anechitei, C. Ursachi) – Borbely (G. Munteanu), Torkos (Borbei), A. Câmpean (Balasz), I. Androne (Mirci, Chircu) – Agapi (I. Florea), Ungureanu (Boldizsar, Mocanu), Horvath (D. Alexandru), Bocu (Coste) – Ad. Dolha (D. Miron), Cozac (Ad. Duma, Fl. Dobre). GOLGETERI: 20 goluri: Ad. Dolha; 14 goluri: Bocu; 7 goluri: Duma; 3 goluri: Torkos, D. Alexandru, Fl. Dobre, Cozac; 2 goluri: Câmpean; 1 gol: Agapi, Coste, Horvath, D. Miron, Santa.
I
nter Petrila este echipa care a suferit cel mai mult la capitolul omogenitate, prin emulaþia mare de jucãtori pe care a avut-o în acest campionat.
Dupã un început slab, echipa se redreseazã dupã surpriza din etapa a 7-a, 1-0 la C.S. Vulcan, luând maximum de puncte pânã la finalul turului, pe care îl va încheia pe locul 4! În retur, Inter Petrila menþine acelaºi ritm, chiar dacã prima victorie vine abia în etapa a 4-a, 3-1 la Jiul Petroºani, lucru ce va lega cinci
Cândva portar, acum golgeter! Adrian Dolha (n. 25 dec. 1986) a început la juniorii de la Parângul Lonea (antrenor Doru Stana), apoi la juniorii Jiului în 2000 ca portar (antrenor Tony Sedecaru), dupã care din 1997 joacã numai la Inter Petrila (Parângul Lonea). Antrenorul Rico Cristea este cel care l-a distribuit ca atacant, soluþia dovedindu-se a fi inspiratã, Dolha devenind un adevãrat om de gol.
meciuri fãrã înfrângere. În ultimele trei etape, petrilenii se gãsesc în formã maximã, 3-1 cu Aurul Brad, 5-1 la Victoria Cãlan ºi 4-0 cu Aurul Brad, ceea ce consolideazã poziþia echipei în final pe acest loc 4. Tripleta de conducãtori Ciprian Preda (preºedinte club), Cosmin Negoi (preºedinte secþie fotbal) ºi Avram Moldovan (antrenor) a gãsit cea mai bunã strategie de a repune pe linia de plutire, o echipã la un moment dat ameninþatã cu retragerea din campionat. A fost singura echipã din Liga a IV-a Hunedoara care a asigurat un cantonament de iarnã în staþiunea Geoagiu-Bãi! Încet dar sigur, Inter Petrila a fost pusã pe linia de plutire, deºi nu a fost deloc uºor pentru o echipã în care mulþi dintre jucãtori au fãcut naveta între fotbalul practic pe bãtrâna arenã din Lonea ºi munca în
strãinãtate. Inter Petrila a fãcut o figurã frumoasã în recent încheiatul sezon. Au apreciat ºi adversarii acestei echipe schimbarea în bine produsã în echipa petrileanã. Un retur cu patru victorii în deplasare ºi golaveraj pozitiv (14-13), marea neîmplinire fiind aceea cã petrilenii nu au învins pe terenul de la Lonea pe Cetate Deva ºi ªoimul Bãiþa, pierzând cu 0-1 în ambele jocuri.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Antrenorul Avram MOLDOVAN
Petrila, izvor de talente
Inter Petrila a dat în cei 94 de ani de existenþã numeroºi jucãtori talentaþi care s-au impus pe plan naþional: Bubu Achim, Rico Cristea, Fl. Stoica, Fl. Anton, D. Movilã, Kalai au ajuns la nivelul primei divizii, iar portarul Aurel Crâsnic, pânã în echipa Naþionalã! Recent, un numãr de 6 componenþi ai echipei (Anechiþei, I. Androne, S. Ungureanu, Cozac, D. Miron, Boldizsar) au ieºit vicecampioni naþionali la futsal cu echipa liceului din Petrila.