Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 879
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 17 Iunie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
De 25 de ani steagul României este ilegal, iar amenda plãtitã este de 200 milioane dolari!
Se reia furnizarea apei calde
e marþi searã, D abonaþii la sistemul centralizat de termoficare
au apã caldã. Termocentrala de la Paroºeni a avut noroc cã s-a întâmplat o defecþiune la Mintia ºi este cãrbune pentru populaþia Vãii Jiului. Furnizarea a fost întreruptã tocmai din acest motiv. Termocentrala de la Paroºeni are un stoc de aproximativ 3.000 de tone de huilã ºi poate relua furnizarea apei calde cãtre abonaþii din Valea Jiului. De marþi searã cei din Petroºani vor benefica de agent termic, pentru cã a fost necesarã amorsarea instalaþiei. „Am primit o notã telefonicã de la Proºeni, marþi dimineaþã, prin care am fost informaþi cã, începând cu dupã amiaza de marþi, în mod normal, cu zona Aeroport, apoi
spre partea de Nord a municipiului Petroºani, beneficiarii vor avea din nou apã caldã”, a menþionat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani. Paradoxal, Termocentrala Paroºeni a rãmas fãrã cãrbune, în condiþiile în care majoritatea celor abonaþi este din rândul minerilor. În data de 12 iunie de la ora 24,00 s-a oprit funcþionarea Grupului IV de la Paroºeni, aºa încât pe timpul week-endului care a trecut oamenii nu au avut apã caldã. Situaþia s-a repetat practic, pentru cã ºi înainte de aceastã datã s-a mai oprit furnizarea agentului termic. Diana MITRACHE
I
mediat dupã revoluþia din 1989, România a fost datã în judecatã de Ciad pentru cã-i foloseºte drapelul, tricolorul fãrã stemã. Statul român a plãtit o uriaºã amendã pentru acele vremuri – 200 milioane dolari! În tot acest timp România a fost umilitã la diverse manifestãri internaþionale fiind chiar datã afarã, deºi Institutul Mondial de Vexilologie a fãcut presiuni sã intre în legalitate. >>> PAGINA A 3-A
Minerii cer ANRE bani mai mulþi pe servicii
indicaliºtii din minerit au S cerut Autoritãþii Naþionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) sã îi plãteascã în plus pentru serviciile tehnologice de sistem.
Petre Nica spune cã CEH a fãcut o recomandare în acest sens încã din luna martie, iar valoarea este încã mult sub
nivelul dorit. CEH asigurã servicii tehnologice prin care face echilibrarea sistemului energetic naþional, atunci când alte capacitãþi de producþie sunt în imposibilitatea de a produce energie electricã. Pentru acestea au cerut bani în plus ºi chiar au fãcut un studiu de specialitate, iar sindicaliºtii din minerit au fost la
ANRE sã vadã dacã li se aprobã, acest lucru fiind vital pentru susþinerea activitãþii de producere a energieie elctrice cu cãrbune, mai ales acum când este secetã. „Fundamentarea fãcutã de cãtre spe-
cialiºtii din energie ºi economie din CEH aduce o solicitare la un nivel de 52 de lei pentru serviciile tehnologice de sistem pentru rezerva terþialã lentã, iar astãzi, discutãm de o aprobare de 33 de lei, lucru care nu poate sã fie de acceptat, pentru cã, în aceste condiþii, noi suntem în imposibilitatea asigurãrii acestora ºi veniturile ar scãdea atât de mult încât, activitatea CEH riscã sã fie opritã”, a spus Petre Nica, lider al Sindicatului Muntele din CEH. Transelectrica are
obligaþia de a solicita servicii cãtre CEH, care, la rându-i trebuie sã producã energie, ca sã echilibreze sistemul energetic naþional. Totuºi, acest serviciu este cel mai scump din þarã, pentru cã foloseºte huila, mult mai scumpã ca lignitul, sau apa ºi sindicaliºtii spun cã preþurile ar trebui modificate pentru CEH. „Serviciile de sistem pe care CEH le asigurã, sunt asigurate prin arderea unui cãrbune scump, respectiv huila din
Valea Jiului, iar preþul asigurãrii acestora nu poate fi comparat nici cu cel al CEO, nici al Hidroelectrica, pentru cã energia electricã produsã de CEH este cea mai scumpã”, a mai adãugat liderul de sindicat din Valea Jiului. Agenþia Naþionalã de Reglementare în domeniul Energetic a luat act de doleanþele sindicaliºtilor din Valea Jiului, dar încã nu a dat undã verde mãririi acestui preþ la valoarea de 52 de lei. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Grevã japonezã la Termocentrala Paroºeni
A
ngajaþii Termocentralei Paroºeni din Valea Jiului au declanºat greva japonezã de marþi dimineaþã.
Oamenii nu mai primesc lapte pentru noxele pe care le înghit, nu mai au cu ce sã lucreze, pentru cã stocul de cãrbune este insuficient, acum când este secetã în þarã, iar ajutorul de stat promis de ministrul Gerea încã nu a ajuns. Pânã la finele sãptãmânii ei vor lucra cu banderole albe pe braþ. Potrivit sindicaliºtilor, situaþia de la
Termocentrala Paroºeni este una fãrã precedent ºi oamenii nu mai pot sã continue aºa. Sunt mai multe motive pentru care au ajuns în aceastã situaþie, iar vizita în Valea Jiului a ministrului Gerea pare cã nu a avut niciun efect.
„Din Ordonanþa de Urgenþã care a fost aprobatã în HG pentru acel ajutor de 167 de milioane de lei, nici mãcar prima tranºã nu a ajuns, nici nu a fost publicatã Ordonanþa în MO, decizia prin care se face plata TVA-ului, pentru staþia de desul-
furare, respectiv cei 17 milioane de lei ºi plata certificatelor pentru gaze cu efect de serã. Dacã nu le plãtim, riscãm o amendã de 123 de milioane de euro. Pentru TVA-ul de 4 milioane de euro ce trebuie plãtit pentru desuflurare, riscãm denunþarea unilateralã a contractului ºi automat despãgubiri ºi oprirea lucrãrilor, deci dezastru”, a spus Mihai Lorincz, lider sindical la Termocemtrala Paroºeni. Pe de altã parte, angajaþii nu mai primesc decât salariile, iar viaþa le este pusã în
Colapsul din minerit se repercuteazã în politicã z Liderul minerilor de la Livezeni îl acuzã pe deputatul Nistor de situaþia CEH ºi îºi dã demisia Adrian Jurca, liderul Sindicatului “Noroc Bun” de la Exploatarea de Huilã Livezeni a decis sã se retragã din PSD, partid în care a activat ani de zile, iar pentru hotãrârea luatã aratã acuzator cãtre Laurenþiu Nistor. Pe el îl considerã principalul vinovat pentru modul în care a fost condus CEH ºi pentru situaþia de acum. Situaþia gravã cu care se confruntã Complexul Energetic Huendoara, pe care doar o minune îl mai poaze salva, se repercuteazã în politicã. De fapt, lideri politici sunt acuzaþi cã, prin mãsurile dispuse, au fãcut sã se ajungã în aceastã situaþie exterm de gravã, iar preºedintele PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor, devine “cap de listã”. Cel puþin în opinia lui Adrian Jurca, liderul minerilor de la E.H. Livezeni, cel care a decis sã plece din PSD, acuzându-l pe Nistor. “D-lui Laurenþiu Nistor, Preºedintele PSD Hunedoara. Am ales aceastã cale sã vã informez, deoarece consider cã nu mai am ce
discuta cu dvs, cã întrerup orice legãturã cu organizaþia pe care o conduceþi. Sunt nevoit sã iau aceastã decizie având în vedere toate mârºãviile, în care , cu bunã ºtiinþã, aþi implicat acestã organizaþie. Toate înþelegerile dvs cu oamenii PDL-lui, promovarea acestora în funcþii de conducere la nivelul CEH-SA, vezi cazul Aurel Niculescu sau Jujan Constantin, sau sprijinirea tacitã a tuturor acþiunilor ilegale a dlui Nica Petre, au dus la prãbuºirea efectivã a CEH-SA. Este de neimaginat cum acþiunile Guvernului Ponta de a sprijinii CEH-SA din 2012 pânã în prezent, au fost cãlcate în picioare de dvs ºi cei promovaþi de dvs la conducerea CEH-SA. Voi informa în acest sens ºi Premierul României. Susþin în continuare, pe baza unor documente, cã singurul Guvern care a fãcut ceva concret pentru mineritul ºi energia din Judeþul Hunedoara este Guvernul Ponta, dar cred cã nu trebuia sã meargã pe mânã dvs, dle Laurenþiu Nistor, care iatã aþi reuºit sã dãrâmaþi complet eforturile Guvernului Ponta. Aceastã decizie a mea, sper sã nu afecteze
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 iunie 2015
pericol în acest moment. „Tichetele de masã nu le-am primit, le aºteptãm, sunt ºi probleme cu acordarea alimentaþiei de protecþie. Nu s-au semnat niciun contract ºi riscãm îmbolnãvirea profesionalã a angajaþilor care sunt expuºi noxelor, mai ales a pulberilor”, a completat sindicalistul din energie. Conducerea CEH nu le-a putut da un rãspuns, iar oamenii din Termocentrala Paroºeni sunt revoltaþi, motiv pentru care de marþi lucreazã cu banderole albe pe braþ ºi aºteaptã o discuþie cu prefectul judeþului Hunedoara, Sorin
Vasilescu. „Aºteptãm invitaþia pentru a avea loc un dialog social la sediul Prefecturii. Luna trecutã am avut un dialog ºi ni s-a promis cã lunar vom avea un dialog social, pentru situaþia gravã a CEH”, a conchis Lorincz. La Paroºeni s-au oprit din luna noiembrie lucrãrile la instalaþia de desulfurare, iar minerii dau prea puþin cãrbune, deºi ar fi propice în aceastã perioadã de secetã. Angajaþii de la Termocentrala Paroºeni vor sta în greva japonezã pânã vineri.
Diana MITRACHE
Staþii noi pentru vulcãneni
oi staþii de maxi-taxi în municipiul Vulcan. N Dupã ce locuitorii municipiului
Vulcan au solicitat realizarea a douã noi staþii pentru transportul în comun, edilii au analizat aceste cereri care au avut un final concret.
prietenia pe care o am cu mai multe persoane, onorabile, din PSD”, îi scrie acestuia lui Nistor pe pagina sa de Facebook, anunþându-ºi astfel demisia din partid. Decizia sa a stârnit vii comentarii, iar deputatul PSD Cristian Resmeriþã, de care Jurca mãrturiseºte cã îl leagã o veche prietenie, a anunþat cã nu îl va lãsa sã plece, indiferent de motivele invocate. Car men COSMAN-PREDA
Pe raza localitãþii au fost realizate douã noi puncte de aºteptare a mijloacelor de cãlãtorie. “Era absolut necesarã aceastã lucrare de amenajare a douã staþii (pentru ambele sensuri) în zona gropii de cenuºã de lângã termocentralã. Primãria - prin intermediul echipei Pregoterm, rãspunde astfel solicitãrii locuitorilor din aceastã parte a Vulcanului, pentru acces în proximitate la mijloacele de transport în comun”, spun reprezentanþii Primãriei Vulcan. Reprezentanþii administraþiei vulcãnene mai au în vedere amenajarea ºi altor staþii, însã abia dupã ce se realizeazã studiile de oportunitate.
Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 17 iunie 2015
De 25 de ani steagul României este ilegal, iar amenda plãtitã este de 200 milioane dolari!
I
mediat dupã revoluþia din 1989, România a fost datã în judecatã de Ciad pentru cã-i foloseºte drapelul, tricolorul fãrã stemã. Statul român a plãtit o uriaºã amendã pentru acele vremuri – 200 milioane dolari! În tot acest timp România a fost umilitã la diverse manifestãri internaþionale fiind chiar datã afarã, deºi Institutul Mondial de Vexilologie a fãcut presiuni sã intre în legalitate. Abia acum, dupã 25 de ani, proiectul de finalizare a stemei, care va fi aplicatã pe drapel o datã cu revizuirea Constituþiei, a primit avizul juriºtilor parlamentari ºi urmeazã sã fie votat în Camera Deputaþilor. La aºa-zisa revoluþie din 1989, drapelului românesc i-a fost decupatã stema comunistã ºi aºa a rãmas multã vreme, ceea ce a fãcut ca speculaþiile sã curgã. Cei care au speculat… gaura spuneau cã acel gol din steag este un teritoriu din România care nu-i aparþine. Fãrã stemã, steagul românesc este identic cu cel al Ciadului, fosta colonie francezã, care, în anul 1951, pe lângã culorile roºu ºi albastru ºi-a adãugat ºi galbenul culoare predominantã în tradiþiile africane. Atunci
Ciadului i s-a interzis aplicarea vreunei steme tocmai pentru a nu se confunda cu steagul românesc. Dupã 1989, Ciadul a dat în judecatã România pentru cã-i foloseºte însemnul statal ºi a câºtigat, astfel statul român a plãtit o amendã uriaºã la acea vreme, respectiv 200 milioane de dolari. Ba mai mult, România a fost umilitã în toþi aceºti ani, nefiind primitã la reuniuni mondiale sau sportivii români aflaþi pe podiumuri erau ”comentaþi” la
diverse televiziuni ca fiind panafricani. Institutul Mondial de Vexilologie (vexilologia – o disciplinã a istoriei, ºtiinþa drapelelor) a fãcut presiuni permanente asupra þãrii noastre sã intre în legalitate prin aplicarea stemei, spune preºedintele Asociaþiei de Vexilologie "Tricolorul", George Rotaru, într-un interviu acordat sãptãmânalului Formula As. Acesta a relatat cum în anul 2000, când a luat parte la festivitãþile prilejuite de Ziua Mondialã a Pãmântului, la
Johannesburg, România a trãit una din cele mai mari umilinþe... ”Din cauzã cã drapelele României ºi Ciadului erau ºi sunt încã identice, cu toatã amenda plãtitã de Bucureºti, organizatorii au refuzat intrarea delegaþiei române în aula principalã, pe motiv cã locurile rezervate fuseserã ocupate de Ciad, aflatã mai în faþã, în ordine alfabeticã. La uriaºa masã la care urmau sã se aºeze ºefii de stat, fusese pus steagul tricolor... ciado-român. Ce sã mai creadã bieþii oameni? Aºa a ajuns domnul Iliescu ºi restul delegaþiei în sala a doua, în aºanumita anticamerã,
unde stãteau servitorii (ca sã glumim amar). De ce? Pentru cã aceºti domni nu au întreprins nimic pentru a diferenþia cele douã drapele. De fapt, la ONU, la UNESCO, la toate instituþiile internaþionale, existã permanent aceastã confuzie care deserveºte interesul nostru naþional. Dacã tot se vorbeºte în parlament despre schimbarea Constituþiei, atunci schimbaþi, domnilor, ºi stema! ªi puneþi-o unde-i e locul: pe drapel” – a precizat George Rotaru. Abia luna trecutã, în mai 2015, juriºtii din Parlament au aprobat întregirea stemei României cu acea coroanã atât de mult
Actualitate 3 disputatã, care ”va sublinia ideea de independenþã ºi suveranitate a statului român", a precizat iniþiatorul proiectului, deputatul PNL, Grigore Crãciunescu. "Întrucât, în acest moment se dezbate revizuirea Constituþiei, ºi, în acelaºi timp, se considerã cã este necesar ca stema þãrii sã fie aplicatã pe drapel, este necesar ca aceasta, adicã stema, sã fie completã cu toate elementele heraldice, care sunt specifice tradiþiei poporului român. A sosit momentul sã reîncoronãm acvila de pe stema României, ca act reparatoriu în faþa istoriei", se aratã în proiect. Potrivit deputaþilor din toate partidele, coroana plasatã deasupra stemei ar semnifica ruperea definitivã cu trecutul comunist. Proiectul va ajunge în plenul Camerei Deputaþilor care este Camera decizionalã. Ileana FIRÞULESCU
”Groapa de gunoi” de la etajul 1 poate conþine ºi ea un gunoi/pachet de sute de milioane cum s-a întâmplat la Lonea
R
ebelul cu alura generaþiei flower-power, din Petrila, are altã cauzã decât cea a hippyoþilor înnebuniþi dupã rock. Traian Dascãlu este atras de containerele de gunoi, iar apartamentul sãu din Cartierul 8 Martie emanã duhori greu de suportat de vecinii sãi, iar focarul de infecþii se accentueazã cu fiecare zi cãlduroasã de varã. A mai existat un asemenea caz la Lonea, unde Primãria a iniþiat curãþarea unui apartament din care s-au scos trei rabe de gunoi ºi... 200 milioane lei înveliþi într-o hârtie murdarã, de care locatarul nici nu mai ºtia. Traian Dascãlu, din Petrila, este relativ cunoscut ca fiind un tip cu alura generaþiei flower power, cu blugi evazaþi, cu pletele prinse într-o coadã, genul de rebel dar a cãrui cauzã este alta decât a acelei generaþii a hippy-oþilor înnebuniþi dupã rock. Pe stradã, Traian D. îºi spune gândurile cu voce tare, se ceartã cu personaje imaginare ºi este destul de agitat când o face, ºi o face destul de des. Containerele cu gunoaie sunt o atracþie irezistibilã pentru el. Cautã în mãruntaiele lor cu gesturi largi ºi cu grijã de parcã în cauzã ar fi vorba de lucruri
extrem de fragile. Culege ce-i este pe plac ºi încarcã geanta sa de umãr... Din Cartierul 8 Martie, de acolo
unde locuieºte în blocul 41, sc.1, ap. 8, aproape zilnic trãbate pe jos drumul pânã la Petroºani ºi se întorce cu ”trofee” urât mirositoare. Vecinii sãi de scarã sunt supãraþi pentru cã apartamentul omului emanã duhori insuportabile, iar pericolul de infecþii creºte cu fiecare zi de varã. ”Avem aici un focar de infecþii. Aduce tot felul de gunoaie ºi mirosul este insuportabil. Nu putem aerisi, nu putem deschide un geam ºi noi, cei care stãm desupra lui, casa scãrii pute ca un canal. Nu îndrãznim sã-l abordãm pentru cã este destul de recalcitrant, chiar violent ºi nu ºtim cum sã
rezolvãm problema. Omul ãsta e în stare sã ne dea foc la maºini, la uºi, pentru cã este clar vorba de o boalã în cazul lui” – a declarat fiica unei locatare, care vine periodic sã-ºi îngrijeascã mama. ”Problema este cã noi nu avem o asociaþie de proprietari ca sã putem acþiona cu toþii. Nici nu ºtim cui sã ne adresãm. Primãriei? Sanepidului? Avem copii ºi aici e boalã curatã. Cum sã-i protejãm? Ce sã facem?” – a declarat alt locatar, care la rândul a dorit sã-ºi pãstreze anonimatul de frica vecinului iubitor de gunoaie. Primarul Petrilei, Ilie
Pãducel, nu cunoaºtea cazul, pentru cã, spune primarul, la el nu a anjuns nici o sesizare. ”Nu ºtiu despre cine e vorba. La mine nu a ajuns nimic, nici o reclamaþie. Noi am mai avut un caz de felul ãsta, la cap de linie la Lonea. Acolo am fost cu jandarmii, cu Poliþia, ºi în prezenþa unui membru al locatarului, am scos trei rabe de gunoi din casã. Era acolo ceva de speriat. Vreau sã vã spun cã în tot acel gunoi s-au gãsit ºi vreo 200 milioane lei înveliþi într-o hârtie, de care probabil nici nu mai ºtia... Locatarii din 8 Martie sã vinã cu o sesizare ºi vedem cum facem, sã rezolvãm problema” – a declarat Ilie Pãducel. Despre Traian Dascãlu nu am aflat dacã are familie, dacã suferã de vreo boalã pentru cã nimeni nu ºtia nimic despre el, pentru cã nimeni nu se poate apropia ºtiindu-l mereu în poziþie ”de atac”. Se ºtia doar cã are datorii mari la utilitãþi... Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Pensionarii minieri cer „audienþã” la ºeful statului R
eprezentanþii Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului spun cã au trimis Administraþiei Prezidenþiale o solicitare prin care ar dori o întrevedere cu preºedintele þãrii. Foºtii ortaci n-au primit însã nici un rãspuns favorabil. Reprezentanþii pensionarilor care provin din industria minierã a Vãii Jiului ar fi vrut sã discute cu preºedintele Klaus Iohannis despre mai multe probleme pe care le au, dar mai ales de cea legatã de gratuitãþile pe care le primeau pentru energia electricã ºi cea termicã. Aceºtia au trimis o solicitare cãtre Palatul Cotroceni dar rãspunsul a întârziat sã aparã. „Ar fi multe de spus despre pensii, gratuitãþi, situaþia actualã a acestei industrii care þine în viaþã Valea Jiului, probleme care-l privesc ºi pe preºedinte credem noi. S-au trimis mai
Trenul vacanþei, trece prin Petroºani
U
n tren modern, cu televizoare ºi tot confortul necesar trece prin Petroºani, cu destinaþia litoralul românesc. Deja din week-endul trecut a luat cãlãtori de la noi ºi va circula pânã când se terminã vacanþa mare.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 iunie 2015
multe scrisori cãtre Administraþia Prezidenþialã, pentru ca o delegaþie de la noi sã fie primitã, dar nu am avut succes. Poate preºedintele nu are timp de noi, eram mulþumiþi dacã ne primeau ºi consilierii dumnealui, ei puteau sã-l informeze pe
preºedinte. ªi eu dar ºi membrii ligii ne gândim cã nu a avut timp sã ne primeascã ºi nu pentru cã la alegeri Valea Jiului a votat mai mult cu cealaltã parte ”, a declarat Paul David, secretar Liga Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului.
De la finele sãptãmânii trecute pleacã spre Mangalia un tren, care se formeazã la Deva ºi despre care angajaþii CFR spun cã este modern ºi dotat dupã ultimele standarde. Trenul de cãlãtori îi duce pe cei care pleacã pe litoralul românesc direct în
staþiunile de la Marea Neagrã ºi le oferã, tot confortul necesar.„Din data de 12 iunie avem suplimentar din staþia Deva, pentru Mangalia, un tren care va prelua traficul de cãlãtori pentru sezonul estival. Acest tren pleacã din Petroºani la 22.16 ºi are în compo-
Cea mai mare durere a foºtilor ortaci este legatã însã de „raþia de cãrbune”. „Acest drept al minerilor este încã din 1924 în vigoare ºi nici mãcar Ceauºescu nu a îndrãznit sã nu-l acorde. De aceea credem noi cã ºi preºedintele ar putea ajuta la rezolvarea situaþiei. Pentru noi este important acest ajutor pentru care am muncit o viaþã în minã. Bonurile de cãrbune pentru încãlzire ºi luminã nu pot fi oprite cã aºa vrea Uniunea Europeanã, noi la angajare am semnat un contract în care erau stipulate aceste drepturi ºi care ar trebui respectat de stat”, mai spune David. Ortacii ar putea sã-ºi reprimeascã gratuitãþile la energia electricã ºi cea termicã, în acest sens fiind avansate discuþii cu Comisia Europeanã, însã, deocamdatã, nu s-a ajuns la o soluþie. Maximilian GÂNJU nenþã vagoane modernizate, aer condiþionat, tot ce este necesar pentru confortul cãlãtorilor”, a spus Ioan Aonofriesei, ºef staþia CFR Cãlãtori Petroºani. Cãlãtorii deja ºi-au cumpãrat bilete, iar costul unui drum spre litoral este de 150 de lei. Trenul va circula pânã în data de 13 septembrie, când se sfârºeºte vacanþa mare. Diana MITRACHE
Uite pe cine au eliberat judecãtorii!
Femeia acuzatã cã ºi-a omorât cei trei copii a sechestrat un bãieþel, l-a bãtut ºi i-a bãgat ardei iuþi în funduleþ! ncredibil. În timp ce judecãtorii de la Ise impune Tribunalul Hunedoara au decis cã nu arestarea preventivã a Alinei ostul concubin Ardeleanu, femeia din Uricani acuzatã cã F i-a omorât doi din neglijenþã ºi-a omorât cei trei copii, copii ºi apoi s-a mai are la activ cel puþin încã o faptã de o cruzime incredibilã. În urmã cu doi ani, femeia a sechestrat un bãieþel de numai 7 ani, l-a bãtut ºi i-a bãgat ardei iuþi în funduleþ! Cazul a fost instrumentat de procurorii din Petroºani ºi se aflã pe rolul Judecãtoriei Petroºani, cu termen de judecatã în data de 23 iunie. Ancheta derulatã de oamenii legii a scos la ivealã amãnunte cutremurãtoare, copilul fiind puternic traumatizat. Totul a pornit în data de 23 mai 2013, când poliþiºtii din Uricani au fost alertaþi de un bãrbat din localitate, care le-a povestit cã, în seara precedentã fiul concubinei sale a fost sechestrat în locuinþa Alinei Ardeleanu ºi agresat fizic. Oamenii legii au declanºat imediat o anchetã ºi, în urma cercetãrilor s-a stabilit cã, în jurul orei 9 seara, Ardelean i-a cerut bãieþelului în vârstã de numai 7 ani sã o ajute sã care niºte sticle cu
apã. Copilul a rãspuns cererii, dar în spatele uºii închise s-a dezlãnþuit iadul. Când sã iasã din casã, bãieþelul – Vasile Bogdan Vãcaru – a fost blocat în bucãtãrie ºi, sub pretextul cã i-ar fi lovit fetele, Alina Ardelean l-a luat la bãtaie cu pumnii ºi cu palmele, lovindu-l în cap ºi în spate. Mai mult, l-a dezbrãcat de absolut toate hainele ºi i-a introdus ardei iuþi în funduleþ. Concubinul mamei sale este cel care l-a scãpat de bãieþel de furia Alinei Ardeleanu. A vãzut cã bãieþelul nu a ajuns acasã, aºa cã a pornit în cãutarea lui. Un vecin i-a spus unde se aflã ºi aºa a pus capãt coºmarului la care era supus micuþul. Alina Nadia Ardeleanu a motivat în faþa anchetatorilor cã a vrut sã-i dea o corecþie pentru cã i-ar fi agresat fetiþele.În
acelaºi timp, însã, femeia a susþinut cã nu i-a introdus ea ardeii iuþi în anus, ci cã doar l-a pus pe minor sã ºi-i bage singur. În schimb, nu a recunoscut niciun moment cã l-ar fi bãtut, dar certificatul medico – legal a fost edificator. În plus, o vecinã cãreia i-a povestit ce s-a întâmplat a depus mãrturie împotriva ei. Prin rechizitoriul întocmit de procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani s-a dispus trimiterea în judecatã a Alinei Nadia Ardeleanu pentru comiterea infracþiunilor de lipsire de libertate în mod ile-
Voluntarii refac traseele din Parâng O acþiune de refacere a marcajelor pe traseele turistice este demaratã cu ajutorul voluntarilor în Masivul Parâng, de cãtre Asociaþia Montanã Carpaþi ºi Salvamont Gorj.
Operaþiunea va cuprinde montarea a aproximativ 30-40
stâlpi indicatori pe toatã lungimea crestei, ridicarea de momâi ºi lespezi ca suport pentru marcaje ºi revopsirea lor mai ales pe poteca dintre Curmãtura Olteþului ºi Vf. Parângul Mare. Organizatorii acþiunii spun cã vor acorda o atenþie sporitã Vârfului Parângul Mare,
pentru cã profilul crestei asigurã orientarea pe vreme cu vizibilitate bunã, însã ceaþa ºi vremea rea fac
dificilã gãsirea direcþiei de urmat, drept dovadã stând ºi numãrul ridicat de intervenþii ale salvamontiºtilor.
gal ºi lovire sau alte violenþe.
ª
i-a lãsat copiii pradã flãcãrilor
Alina Nadia Ardeleanu este nimeni alta decât femeia care, în urmã cu o sãptãmânã a aprins o lumânare, a lãsat-o într-un echilibru precar pe capãtul unui colþar ºi a plecat sã-ºi ia bãuturã, încuindu-ºi în casã cei trei copii minori. Reþinutã iniþial, femeia este cercetatã pentru omor calificat de procurorii parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, dar magistraþii de la Tribunalul Hunedoara au decis cã Cazarea iubitorilor de munte care doresc sã participe la acþiune se va face la cort, primele zile în curtea Bazei de Salvare Salvamont Gorj de la Rânca, apoi, în zona crestei Munþilor Parâng (în sectorul cuprins între Vf. Setea Mare ºi Vf. Parângul Mare). Totodatã, participanþii trebuie sã completeze un formular de înscriere ºi li se asigurã decontarea cheltuielilor de transport în cuantum de 50 lei/persoanã ºi a unei diurne 10 lei/zi/persoanã pentru
aceasta poate fi pusã în libertate. Anchetatorii au atacat, însã, soluþia, iar contestaþia a ajuns pe masa magistraþilor de la Curtea de Apel Alba Iulia. În timpul anchetei au ieºit la ivealã amãnunte cutremurãtoare, iar anchetatorii au stabilit cã femeia a prevãzut posibilitatea cã lumânarea lãsatã aprinsã ar putea sã se rãstoarne ºi sã aprindã locuinþa, dar cu toate acestea a plecat liniºititã. În plus, când a vãzut incendiul, nu a fãcut nimic sã-ºi salveze cei trei prunci. La începutul sãptãmânii trecute, trei copilaºi din Uricani a cãror mamã inconºtientã i-a lãsat singuri în casã ºi a plecat în miez de noapte dupã bãuturã, au ars în casa cuprinsã de flãcãri. Cel mai mic dintre copilaºi abia împlinise un an, iar ceilalþi doi aveau opt, respectiv 10 ani. Incendiu a fost observat în jurul orei 2 noaptea ºi a fost atît de puternic încât a cuprins ºi acoperiºul blocului cu 4 etaje în care copiii locuiau cu mama lor. Importante forþe de intervenþie au fost masate la faþa locului,, dar din pãcate pentru
10 voluntari. Prioritate la decont vor cei voluntarii care vor participa întreaga perioadã. Persoanele cu probleme speciale de sãnãtate sunt rugate sã le anunþe ºi sã aducã un certificat medical pentru participarea la tabãra de remarcare.
rasee turistice T marcate ºi între Alba ºi Hunedoara
Acþiunea derulatã în Munþii Metaliferi a fost iniþiatã de Consiliul Judeþean Alba, iar recent au fost refãcute
cei trei copii nu s-a mai putut face nimic.
spânzurat în închisoare
Iar antecedentele cutremurãtoare din viaþa Alinei Nadia Ardelean continuã. Femeia ºi-a mai pierdut doi copii în urmã cu aproximativ 12 ani, dupã ce aceºtia au fost omorâþi de fostul concubin. Ancheta în acets caz a demarat ca urmare a sesizãrii fãcute de bunicii copiilor, un bãieþel de ºapte luni, respectiv o fetiþã de nici doi ani, care au considerat suspect decesul bãieþelului ºi au alertat organele de anchetã. Potrivit datelor vremii, concubinul femeii a rãmas singur cu bebeluºul. Beat fiind, bãrbatul a încercat sã-ºi liniºteascã fiul care plângea ºi, iniþial, i-a dat o sticlã cu lapte. Cum copilul nu s-a liniºtit, el l-a lovit în cap cu biberonul. A observat cã bãieþelului a început sã îi curgã sânge din nas, dar nu ºi-a fãcut vreo problemã, iar bebeluºul a murit a douã zi. Anchetatorii au descoperit însã cã pe marcajele traseelor turistice ce fac legãtura dintre judeþele Alba ºi Hunedoara. Voluntarii din asociaþiile de turism montan cum ar fi Ecouri Verzi Cluj Napoca, Albamont Alba Iulia, Kogaion Orãºtie ºi Trascãu Corp Zlatna au refãcut douã trasee care pun în valoare spectaculoasele Chei al Bazinului Vãii Geoagiu. Pe lângã remarcarea propriu-zisã, s-au montat 14 stâlpi ºi 33 de indicatoare turistice. Maximilian GÂNJU
trupul micuþului existau ºi alte urme de violentã, în speþã vânãtãi în jurul gâtului care duceau spre concluzia cã ar fi fost ºi strangulat. Mai mult, surse din apropierea anchetei spun cã bãieþelul ar fi fost lovit fãrã milã de pereþii camerei Ancheta a fost continuatã pentru lãmurirea cauzelor morþii celui de-al doilea copil, o fetiþã de nici doi ani. Aºa a ieºit la ivealã faptul cã aceasta a fost bãtutã ºi sufocatã tot de cãtre tatãl sau ºi, încercând sã scape de închisoare, bãrbatul ºi-ar fi convins concubina sã îngroape fetiþã în albia unui pârau secat din spatele propriei curþi. Cadavrul fetiþei a fost dezgropat de criminaliºti, anchetatorii fãcând în acelaºi timp ºi reconstituirea. Ambele cadavre au fost autopsiate de cãtre medicii
legiºti, iar tatãl copiilor a fost acuzat de omor deosebit de grav. Condamnat la închisoare, bãrbatul ºi-a gãsit sfîrºitul dupã gratii, dupã ce s-a spânzurat. La fel ca ºi acum, Alina Ardelean nu a povestit nimic, nimãnui ºi, mai mult, dupã ce faptele s-au descoperit, aceasta ar fi preferat sã disparã. O singurã fetiþã, care atunci avea trei ani, a scãpat de urgia bãrbatului ºi asta pentru cã era la bunici. Iar acum este singurul copil care i-a mai rãmas Alinei Ardelean ºi asta pentru cã nu era nici acum acasã, cu frãþiorii ei, carbonizaþi în incediu. Se teme însã pentru siguranþa ei, aºa cum a povestit dupã tragedie, mai ales cã cea care i-a dat viaþã este liberã! Car men COSMAN-PREDA
4 Actualitate
Pensionarii minieri cer „audienþã” la ºeful statului R
eprezentanþii Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului spun cã au trimis Administraþiei Prezidenþiale o solicitare prin care ar dori o întrevedere cu preºedintele þãrii. Foºtii ortaci n-au primit însã nici un rãspuns favorabil. Reprezentanþii pensionarilor care provin din industria minierã a Vãii Jiului ar fi vrut sã discute cu preºedintele Klaus Iohannis despre mai multe probleme pe care le au, dar mai ales de cea legatã de gratuitãþile pe care le primeau pentru energia electricã ºi cea termicã. Aceºtia au trimis o solicitare cãtre Palatul Cotroceni dar rãspunsul a întârziat sã aparã. „Ar fi multe de spus despre pensii, gratuitãþi, situaþia actualã a acestei industrii care þine în viaþã Valea Jiului, probleme care-l privesc ºi pe preºedinte credem noi. S-au trimis mai
Trenul vacanþei, trece prin Petroºani
U
n tren modern, cu televizoare ºi tot confortul necesar trece prin Petroºani, cu destinaþia litoralul românesc. Deja din week-endul trecut a luat cãlãtori de la noi ºi va circula pânã când se terminã vacanþa mare.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 iunie 2015
multe scrisori cãtre Administraþia Prezidenþialã, pentru ca o delegaþie de la noi sã fie primitã, dar nu am avut succes. Poate preºedintele nu are timp de noi, eram mulþumiþi dacã ne primeau ºi consilierii dumnealui, ei puteau sã-l informeze pe
preºedinte. ªi eu dar ºi membrii ligii ne gândim cã nu a avut timp sã ne primeascã ºi nu pentru cã la alegeri Valea Jiului a votat mai mult cu cealaltã parte ”, a declarat Paul David, secretar Liga Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului.
De la finele sãptãmânii trecute pleacã spre Mangalia un tren, care se formeazã la Deva ºi despre care angajaþii CFR spun cã este modern ºi dotat dupã ultimele standarde. Trenul de cãlãtori îi duce pe cei care pleacã pe litoralul românesc direct în
staþiunile de la Marea Neagrã ºi le oferã, tot confortul necesar.„Din data de 12 iunie avem suplimentar din staþia Deva, pentru Mangalia, un tren care va prelua traficul de cãlãtori pentru sezonul estival. Acest tren pleacã din Petroºani la 22.16 ºi are în compo-
Cea mai mare durere a foºtilor ortaci este legatã însã de „raþia de cãrbune”. „Acest drept al minerilor este încã din 1924 în vigoare ºi nici mãcar Ceauºescu nu a îndrãznit sã nu-l acorde. De aceea credem noi cã ºi preºedintele ar putea ajuta la rezolvarea situaþiei. Pentru noi este important acest ajutor pentru care am muncit o viaþã în minã. Bonurile de cãrbune pentru încãlzire ºi luminã nu pot fi oprite cã aºa vrea Uniunea Europeanã, noi la angajare am semnat un contract în care erau stipulate aceste drepturi ºi care ar trebui respectat de stat”, mai spune David. Ortacii ar putea sã-ºi reprimeascã gratuitãþile la energia electricã ºi cea termicã, în acest sens fiind avansate discuþii cu Comisia Europeanã, însã, deocamdatã, nu s-a ajuns la o soluþie. Maximilian GÂNJU nenþã vagoane modernizate, aer condiþionat, tot ce este necesar pentru confortul cãlãtorilor”, a spus Ioan Aonofriesei, ºef staþia CFR Cãlãtori Petroºani. Cãlãtorii deja ºi-au cumpãrat bilete, iar costul unui drum spre litoral este de 150 de lei. Trenul va circula pânã în data de 13 septembrie, când se sfârºeºte vacanþa mare. Diana MITRACHE
Uite pe cine au eliberat judecãtorii!
Femeia acuzatã cã ºi-a omorât cei trei copii a sechestrat un bãieþel, l-a bãtut ºi i-a bãgat ardei iuþi în funduleþ! ncredibil. În timp ce judecãtorii de la Ise impune Tribunalul Hunedoara au decis cã nu arestarea preventivã a Alinei ostul concubin Ardeleanu, femeia din Uricani acuzatã cã F i-a omorât doi din neglijenþã ºi-a omorât cei trei copii, copii ºi apoi s-a mai are la activ cel puþin încã o faptã de o cruzime incredibilã. În urmã cu doi ani, femeia a sechestrat un bãieþel de numai 7 ani, l-a bãtut ºi i-a bãgat ardei iuþi în funduleþ! Cazul a fost instrumentat de procurorii din Petroºani ºi se aflã pe rolul Judecãtoriei Petroºani, cu termen de judecatã în data de 23 iunie. Ancheta derulatã de oamenii legii a scos la ivealã amãnunte cutremurãtoare, copilul fiind puternic traumatizat. Totul a pornit în data de 23 mai 2013, când poliþiºtii din Uricani au fost alertaþi de un bãrbat din localitate, care le-a povestit cã, în seara precedentã fiul concubinei sale a fost sechestrat în locuinþa Alinei Ardeleanu ºi agresat fizic. Oamenii legii au declanºat imediat o anchetã ºi, în urma cercetãrilor s-a stabilit cã, în jurul orei 9 seara, Ardelean i-a cerut bãieþelului în vârstã de numai 7 ani sã o ajute sã care niºte sticle cu
apã. Copilul a rãspuns cererii, dar în spatele uºii închise s-a dezlãnþuit iadul. Când sã iasã din casã, bãieþelul – Vasile Bogdan Vãcaru – a fost blocat în bucãtãrie ºi, sub pretextul cã i-ar fi lovit fetele, Alina Ardelean l-a luat la bãtaie cu pumnii ºi cu palmele, lovindu-l în cap ºi în spate. Mai mult, l-a dezbrãcat de absolut toate hainele ºi i-a introdus ardei iuþi în funduleþ. Concubinul mamei sale este cel care l-a scãpat de bãieþel de furia Alinei Ardeleanu. A vãzut cã bãieþelul nu a ajuns acasã, aºa cã a pornit în cãutarea lui. Un vecin i-a spus unde se aflã ºi aºa a pus capãt coºmarului la care era supus micuþul. Alina Nadia Ardeleanu a motivat în faþa anchetatorilor cã a vrut sã-i dea o corecþie pentru cã i-ar fi agresat fetiþele.În
acelaºi timp, însã, femeia a susþinut cã nu i-a introdus ea ardeii iuþi în anus, ci cã doar l-a pus pe minor sã ºi-i bage singur. În schimb, nu a recunoscut niciun moment cã l-ar fi bãtut, dar certificatul medico – legal a fost edificator. În plus, o vecinã cãreia i-a povestit ce s-a întâmplat a depus mãrturie împotriva ei. Prin rechizitoriul întocmit de procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani s-a dispus trimiterea în judecatã a Alinei Nadia Ardeleanu pentru comiterea infracþiunilor de lipsire de libertate în mod ile-
Voluntarii refac traseele din Parâng O acþiune de refacere a marcajelor pe traseele turistice este demaratã cu ajutorul voluntarilor în Masivul Parâng, de cãtre Asociaþia Montanã Carpaþi ºi Salvamont Gorj.
Operaþiunea va cuprinde montarea a aproximativ 30-40
stâlpi indicatori pe toatã lungimea crestei, ridicarea de momâi ºi lespezi ca suport pentru marcaje ºi revopsirea lor mai ales pe poteca dintre Curmãtura Olteþului ºi Vf. Parângul Mare. Organizatorii acþiunii spun cã vor acorda o atenþie sporitã Vârfului Parângul Mare,
pentru cã profilul crestei asigurã orientarea pe vreme cu vizibilitate bunã, însã ceaþa ºi vremea rea fac
dificilã gãsirea direcþiei de urmat, drept dovadã stând ºi numãrul ridicat de intervenþii ale salvamontiºtilor.
gal ºi lovire sau alte violenþe.
ª
i-a lãsat copiii pradã flãcãrilor
Alina Nadia Ardeleanu este nimeni alta decât femeia care, în urmã cu o sãptãmânã a aprins o lumânare, a lãsat-o într-un echilibru precar pe capãtul unui colþar ºi a plecat sã-ºi ia bãuturã, încuindu-ºi în casã cei trei copii minori. Reþinutã iniþial, femeia este cercetatã pentru omor calificat de procurorii parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, dar magistraþii de la Tribunalul Hunedoara au decis cã Cazarea iubitorilor de munte care doresc sã participe la acþiune se va face la cort, primele zile în curtea Bazei de Salvare Salvamont Gorj de la Rânca, apoi, în zona crestei Munþilor Parâng (în sectorul cuprins între Vf. Setea Mare ºi Vf. Parângul Mare). Totodatã, participanþii trebuie sã completeze un formular de înscriere ºi li se asigurã decontarea cheltuielilor de transport în cuantum de 50 lei/persoanã ºi a unei diurne 10 lei/zi/persoanã pentru
aceasta poate fi pusã în libertate. Anchetatorii au atacat, însã, soluþia, iar contestaþia a ajuns pe masa magistraþilor de la Curtea de Apel Alba Iulia. În timpul anchetei au ieºit la ivealã amãnunte cutremurãtoare, iar anchetatorii au stabilit cã femeia a prevãzut posibilitatea cã lumânarea lãsatã aprinsã ar putea sã se rãstoarne ºi sã aprindã locuinþa, dar cu toate acestea a plecat liniºititã. În plus, când a vãzut incendiul, nu a fãcut nimic sã-ºi salveze cei trei prunci. La începutul sãptãmânii trecute, trei copilaºi din Uricani a cãror mamã inconºtientã i-a lãsat singuri în casã ºi a plecat în miez de noapte dupã bãuturã, au ars în casa cuprinsã de flãcãri. Cel mai mic dintre copilaºi abia împlinise un an, iar ceilalþi doi aveau opt, respectiv 10 ani. Incendiu a fost observat în jurul orei 2 noaptea ºi a fost atît de puternic încât a cuprins ºi acoperiºul blocului cu 4 etaje în care copiii locuiau cu mama lor. Importante forþe de intervenþie au fost masate la faþa locului,, dar din pãcate pentru
10 voluntari. Prioritate la decont vor cei voluntarii care vor participa întreaga perioadã. Persoanele cu probleme speciale de sãnãtate sunt rugate sã le anunþe ºi sã aducã un certificat medical pentru participarea la tabãra de remarcare.
rasee turistice T marcate ºi între Alba ºi Hunedoara
Acþiunea derulatã în Munþii Metaliferi a fost iniþiatã de Consiliul Judeþean Alba, iar recent au fost refãcute
cei trei copii nu s-a mai putut face nimic.
spânzurat în închisoare
Iar antecedentele cutremurãtoare din viaþa Alinei Nadia Ardelean continuã. Femeia ºi-a mai pierdut doi copii în urmã cu aproximativ 12 ani, dupã ce aceºtia au fost omorâþi de fostul concubin. Ancheta în acets caz a demarat ca urmare a sesizãrii fãcute de bunicii copiilor, un bãieþel de ºapte luni, respectiv o fetiþã de nici doi ani, care au considerat suspect decesul bãieþelului ºi au alertat organele de anchetã. Potrivit datelor vremii, concubinul femeii a rãmas singur cu bebeluºul. Beat fiind, bãrbatul a încercat sã-ºi liniºteascã fiul care plângea ºi, iniþial, i-a dat o sticlã cu lapte. Cum copilul nu s-a liniºtit, el l-a lovit în cap cu biberonul. A observat cã bãieþelului a început sã îi curgã sânge din nas, dar nu ºi-a fãcut vreo problemã, iar bebeluºul a murit a douã zi. Anchetatorii au descoperit însã cã pe marcajele traseelor turistice ce fac legãtura dintre judeþele Alba ºi Hunedoara. Voluntarii din asociaþiile de turism montan cum ar fi Ecouri Verzi Cluj Napoca, Albamont Alba Iulia, Kogaion Orãºtie ºi Trascãu Corp Zlatna au refãcut douã trasee care pun în valoare spectaculoasele Chei al Bazinului Vãii Geoagiu. Pe lângã remarcarea propriu-zisã, s-au montat 14 stâlpi ºi 33 de indicatoare turistice. Maximilian GÂNJU
trupul micuþului existau ºi alte urme de violentã, în speþã vânãtãi în jurul gâtului care duceau spre concluzia cã ar fi fost ºi strangulat. Mai mult, surse din apropierea anchetei spun cã bãieþelul ar fi fost lovit fãrã milã de pereþii camerei Ancheta a fost continuatã pentru lãmurirea cauzelor morþii celui de-al doilea copil, o fetiþã de nici doi ani. Aºa a ieºit la ivealã faptul cã aceasta a fost bãtutã ºi sufocatã tot de cãtre tatãl sau ºi, încercând sã scape de închisoare, bãrbatul ºi-ar fi convins concubina sã îngroape fetiþã în albia unui pârau secat din spatele propriei curþi. Cadavrul fetiþei a fost dezgropat de criminaliºti, anchetatorii fãcând în acelaºi timp ºi reconstituirea. Ambele cadavre au fost autopsiate de cãtre medicii
legiºti, iar tatãl copiilor a fost acuzat de omor deosebit de grav. Condamnat la închisoare, bãrbatul ºi-a gãsit sfîrºitul dupã gratii, dupã ce s-a spânzurat. La fel ca ºi acum, Alina Ardelean nu a povestit nimic, nimãnui ºi, mai mult, dupã ce faptele s-au descoperit, aceasta ar fi preferat sã disparã. O singurã fetiþã, care atunci avea trei ani, a scãpat de urgia bãrbatului ºi asta pentru cã era la bunici. Iar acum este singurul copil care i-a mai rãmas Alinei Ardelean ºi asta pentru cã nu era nici acum acasã, cu frãþiorii ei, carbonizaþi în incediu. Se teme însã pentru siguranþa ei, aºa cum a povestit dupã tragedie, mai ales cã cea care i-a dat viaþã este liberã! Car men COSMAN-PREDA
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 iunie 2015
Primarii, eºec în administrarea staþiunilor turistice
A
utoritãþile locale nu pot administra staþiunile turistice. Aceasta este pãrerea preºedintelui Federaþiei Patronatelor din Turismul Românesc, Mohammad Murad.
Potrivit acestuia, staþiunile ar trebui administrate de o firmã specializatã. El a spus cã investitorii au mai cerut ca staþiunile sã fie administrate de o firmã plãtitã dintr-o taxã de promovare ºi administrare, pentru cã autoritãþile locale au dovedit cã nu pot administra cum trebuie staþiunile. „Primarii ºi autoritãþile locale au dat un mare eºec, ani de zile nu au dat nicio dovadã cã sunt în stare sã administreze staþiunile turistice. Nu vreþi sã percepem o taxã de promovare ºi administrare, iar administrarea staþiunilor sã se facã în parteneriat cu patronatele din zonã ºi ne asumãm noi
acest lucru? Taxa o încaseazã primãriile ºi se întoarce la o firmã de administrare care sã rãspundã de spaþiile verzi, de iluminatul public, câinii vagabonzi, spaþii pentru primul ajutor”, a menþionat Mohammad Murad preºedintele FTPR. Preºedintele Federaþiei Patronatelor din Turismul Românesc a solicitat înfiinþarea unei agenþii care sã sprijine orice investiþie de peste 1 milion de euro, dar ºi cã, în cazul unei noi investiþii, statul sã perceapã impozitul pe profit dupã ce omul de afaceri ºi-a recuperat investiþia. „A fost o discuþie extrem de utilã, scopul acesteia a fost acela de a analiza, de a discuta, de a încerca sã clarificãm ultimele aspecte legate de definitivarea Codului Fiscal care se aflã în Parlament cu speranþa de a fi adoptat în aceastã primã sesiune parlamentarã. Au fost discuþii extrem de utile, în special pe zona de turism,
propuneri foarte bune din partea celor prezenþi ºi pe care sper sã le regãsesc într-un fel sau altul în forma finalã a Codului Fiscal. Au fost multe, dar vã dau un exemplu, chiar ºi posibilitatea ca o anumitã sumã destinatã asigurãrii mesei pentru cei care sunt sezonieri angajaþi pe litoral sã fie scutitã de orice fel de taxe ºi impozite. Este o propunere normalã, logicã ºi care va fi sãptãmâna viitoare discutatã la Ministerul de Finanþe ºi dupã aceea la Camera Deputaþilor la Comisia de Buget”, a explicat ministrul Teodorovici. Pentru Staþiunea Parâng,
s-a aprobat suma totalã de aproape 80 milioane de euro, un proiect care ar trebui sã se întindã pe o perioadã de 4 – 5 ani, în funcþie de alocaþiile de la buget. Potrivit Strategiei de Dezvoltare elaboratã de Primãria Petroºani pentru anii 2014 – 2020, investiþiile planificate pentru dezvoltarea Domeniului Schiabil Parâng sunt estimate ca valoare la 250 de milioane de lei. În planurile administraþiei locale din Petroºani au fost trecute Telegondola Petroºani Parâng, ºapte noi telescaune, douã benzi transportoare,
3 milioane de lei pentru Aparaturã schimbarea aspectului urban de peste
I
nvestiþii pentru vulcãneni. Locuitorii din cartierul Cocoºvar al municipiului Vulcan vor beneficia de noi investiþii care sunt în plinã derulare. Aspectul zonei va fi schimbat în totalitate odatã cu finalizarea lucrãrilor de modernizare. Au fost puse bãnci, pavate aleile ºi se lucreazã la amenajarea unei fântâni arteziene. “Parcul Octogon aratã din ce în ce mai bine. Dupã amplasarea bãncilor, zilele acestea se lucreazã la amenajarea fântânii arteziene. Locuitorii din aceastã zonã au astfel parte ºi de un loc de relaxare ºi de puþinã rãcoare în zilele toride ale verii”, spun reprezentanþii Primãriei Vulcan. Un proiect în valoare de 3 milioane de lei va schimba aspectul
cartierului Cocoºvar din municipiul Vulcan. Primarul urbei, Gheorghe Ile, are în vedere reabilitarea totalã a cartierului. “Astãzi am informat Consiliul Local despre oportunitatea realizãrii unui proiect deosebit de important pentru comunitatea noastrã. Cetãþenii din cartierul Cocoºvar ºi cei din zona parcului Octogon, vor avea o infrastructurã de carosabil ºi acces pietonal modernã, reabilitatã complet cu fonduri alocate prin Planul Naþional de Dezvoltare Urbanã, derulat prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. În acest moment suntem în faza de evaluare a proiectãrii duoã care vom trece la procedurile de contractare a lucrãrilor. Asta înseamnã cã pânã la sfârºitul acestui
an vom putea demara efectiv lucrãrile. Acest proiect aduce o schimbare aºteptatã de multã vreme de locuitorii din acest cartier”, spunea în urmã cu o lunã de zile, Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. În cadrul proiectului de 3 milioane de lei vor fi refãcute toate strãzile din zona Cocoºvar, dar ºi legãtura dintre zona Cocoºvar ºi cartierul Micro 3 B ºi calea de acces cãtre ºcoala nr. 7. Banii vin de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. Monika BACIU
3 milioane
A
paraturã modernã pentru ambulatoriul din Petrila. Dupã ce lucrãrile de construcþie au fost finalizate, acum a venit rândul aparaturii medicale. Edilii locali de la Petrila sunt la un pas de a finaliza licitaþia pentru dotarea cabinetelor medicale cu aparaturã modernã ºi de ultimã generaþie. “Suntem în etapa de finalizare a licitaþiei pentru aparatura medicalã de la ambulatoriu. A trebuit sã reluãm aceastã procedurã pentru cã proiectul era vechi ºi avem nevoie de aparaturã de ultimã generaþie”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Conform anunþului de licitaþie contractul care prevede “Furnizare de aparatura medicalã pentru proiectul “modernizarea cabinetelor
amenajarea a patru pârtii ºi a cãilor de acces la ele, amenajarea instalaþiei de iluminat nocturn la pârtia 2A, finalizarea Instalaþiei de producere a zãpezii artificiale, achiziþionarea a ºase ratrak-uri, amenajarea pârtiilor ºi traseelor de schi pentru agrement cu echipamente de siguranþã, un sistem de tiketing, o instalaþie de alimentare cu apã ºi canalizare, inclusiv staþie de clorinare ºi hidranþi, construirea unui orãºel al copiilor ºi a unui parc pentru snow-board, înfiinþarea unor centre de servicii turistice: la staþia de sosire a Telegondolei TG – Poiana Zãpezii (Slima), construirea unui centrul administrativ la staþia de plecare a telegondolei, a unei instalaþii de bobcart, pentru perioada de varã ºi amenajarea unei suprafeþe artificiale de schi pentru perioada de varã. Proiectul din Straja a fost estimat la valoare de 45 de milioane de euro, iar cel din Pasul Vâlcan la 7 milioane de euro. Monika BACIU
de specialitate ambulatorii din cadrul centrului de sãnãtate multifuncþional Petrila”livrare, instalare, montare, punere în funcþiune, instruire personal” are o valoarea estimatã totalã fãrã TVA de 3.216.176 RON. În interiorul ambulatoriului vor exista în jur de 15 cabinete medicale de specialitate, cinci laboratoare, nouã sãli de aºteptare ºi opt grupuri sanitare pe sexe.
Centrul de sãnãtate din Petrila va avea nevoie atât de personal medical cât ºi alte persoane ce ar putea deservi activitãþii unitãþii spitaliceºti. Edilul petrilean îºi doreºte sã ofere ºi cazare angajaþilor. Proiectul valoreazã peste 9.500.000 lei, din care aproximativ 7.500.000 lei sunt bani nerambursabili de la Uniunea Europeanã prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 iunie 2015
Mai sigur aºa?!
Procurorii de Crimã Organizatã cer ºi închisoarea preventivã pentru Alin Simota
C
hiar dacã se aflã în arest, dupã ce a fost condamnat definitiv la închisoare pentru conflict de interese, procurorii de Crimã Organizatã tot nu sunt de acord cu decizia magistraþilor de la Tribunalul Hunedoara privind revocarea mãsurii arestului preventiv pentru Alin Simota în dosarul de constituire a unui grup infracþional ºi evaziune fiscalã.
depuse de Smãdoi Dorin, Dragomir Gheorghe, Pintilie Gheorghe Raul, Tocilã Ion ºi Simota Maria Mirela, menþinând mãsura controlului judiciar în cazul lor. Procurorii DIICOT care au instrumentat acest dosar au forumalt, însã, contestaþie al mãsurile dispuse de Tribunalul Hunedoara, care se judecã în data de 18 iunie la Curtea de Apel Alba Iulia.
Alin Simota se aflã încarcerat la Tribunalul Aiud, unde a ajuns dupã ce a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare pentru conflict de interese. În acelaºi timp, magistraþii au dispus mãsura arestului preventiv pentru constituire de grup infracþional în domeniul economic. Numai cã, dupã analizarea cererilor depuse la dosar, Tribunalul Hunedoara a dispus zilele trecute revocarea mãsura arestului preventiv luatã faþã de Alin Simota, precum ºi mãsura preventivã a controlului judiciar luatã faþã de inculpaþii: Preda Mihaela, Drãghici Flavia, Fage Carmen Daniela, Cãpâlnean Mãrioara, Bîrlad Corina Tiberia, Panduru Natalia Mariana, Acs Mihaela Ramona, Borca Andrei ºi Grozea Mihai Andrei. În schimb, au respins cererile
Reamintim cã acest dosar, aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara, a fost constituit dupã ce, în data de 5 august 2014, sub coordonarea procurorilor DIICOT au fost efectuate opt percheziþii simultane la domiciliile unora dintre membrii grupului, precum ºi la sediile firmelor implicate în circuitul evazionist. Procurorii DIICOT spun cã, din probele administrate în dosar rezultã suspiciunea rezonabilã cã, în fapt, începând cu anul 2007, Alin Simota împreunã cu mai multe persoane din conducerea S.C. Atomis Internaþional Prod S.R.L., S.C. Simar S.R.L., S.C. Atomis Energie S.R.L., S.C. Elco Invest Consult S.R.L., precum ºi alte persoane de încredere, a iniþiat ºi constituit un grup infracþional organizat în scopul comiterii infracþiunilor de evaziune fis-
C
ondamnat pentru conflict de interese ºi evaziune fiscalã
G
rup infracþional pentru eludarea plãþilor cãtre stat
calã, delapidare ºi alte infracþiuni, pentru a obþine beneficii materiale. În contabilitatea primelor douã societãþi au fost înregistrate cheltuieli fictive, fiind pe de o parte afectate astfel taxele datorate bugetului de stat (TVA ºi impozit pe profit), iar pe de altã parte, în baza acestor acte de cheltuieli fictive, fiind devalizate propriile societãþi cu sume mari de bani. Anchetatorii spun cã Simota era liderul grupãrii care avea o structurã bine determinatã, fiecare membru având sarcini exact delimitate. Procurorii DIICOT spun cã, prin activitatea infracþionalã derulatã prin intermediul firmelor S.C. Atomis Internaþional Prod S.R.L. ºi S.C. Simar S.R.L, gruparea a creat un prejudiciu de 3.453.402,88 de lei plus accesorii, prejudiciul total prin
Pauzã judecãtoreascã pentru litigiul dintre Primãria Petroºani ºi Aninoasa
P
entru cã magistraþii vor intra în vacanþã, procesul în care autoritãþile locale de la Petroºani ºi Aninoasa îºi disputã zona industrialã de la Livezeni rãmâne suspendat. Abia în luna septembrie va fi reluatã judecarea cauzei atunci când expertul are termen “pentru a se depune la dosarul cauzei lucrarea de contra-expertizã finalizatã”. Raportul de contraexpertizã va decide dacã Primãria Petroºani rãmâne cu zona industrialã de la Livezeni sau dacã aceasta trece la Aninoasa. Prefectul judeþului Hunedoara, în calitate de reclamant cheamã la barã primãria Aninoasa, Primãria Petroºani ºi oficiul de
delapidare fiind de 4.077.977,72 lei RON (viramente bancare cãtre S.C. Lubrex Company S.R.L. ºi S.C. Muri Building S.R.L. efectuate în baza unor facturi fictive de achiziþie materiale ºi monoperã).
cadastru ºi publicitate imobiliarã hunedoara într-un dosar care are ca obiect reexaminare amendã judiciarã. Terenul de la Livezeni de aproximativ 20 de hectare reprezintã de fapt o zonã industrialã, unde îºi au sediul o serie de societãþi comerciale, ºi se aflã în administrarea Primãriei Petroºani. Din anul 2012, administraþia localã de la Aninoasa a deschis un proces pentru revendicarea terenului. ( Monika BACIU)
Alin Simota a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu executare pentru conflict de interese, dupã ce ar fi câºtigat aproape 50 de miliarde de lei vechi din afacerile cu statul pe vremea în care era consilier judeþean. De asemenea, la instanþa de fond Simota a fost condamnat la un an închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de reþinerea ºi nevãrsarea, cu intenþie, în cel mult 30 de zile de la scadenþa, a sumelor reprezentând impozite sau contribuþii cu reþinere la sursã. De asemenea, Simota a fost obligat de magistraþi ca, în solidar cu partea responsa-
bilã civilmente SC SIMAR SRL Petroºani prin lichidatorul judiciar al firmei, la plata sumei de 412458,50 lei, la care se adaugã obligaþiile fiscale accesorii, calculate de la data scadenþei pânã la data plãþii efective a prejudiciului. Alin Simota a fost trimis în judecatã pentru evaziune fiscalã în calitate de reprezentant legal al SC SIMAR SRL, iar în apãrarea sa Simota a cerut ºi o expertizã financiar-contabilã, care sã reliefeze dacã a existat sau nu prejudiciu, precum ºi situaþia financiarã a firmei ºi plãþile fãcute de reprezentanþii legali ai acesteia. Costurile expertizei au fost suportate chiar de inculpat, care a achitat 5.400 de lei. Dosarul se aflã în faza de apel, la Curtea de Apel Alba Iulia. De asemena, omul de afaceri mai este judecat în alte douã dosare penale, pentru constituirea ºi coordonarea unor grupuri infracþionale. Car men COSMAN-PREDA
ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Pensionarii din sistemul minier care nu ºi-au ridicat drepturile cuvenite pentru anul 2013 ºi 2014, urmare facturilor Enel ºi Termoficare depuse, se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), pânã la data de 30.09.2015.
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -17.90 lei - Ceafã porc cu os - 14.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 3.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA”
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 iunie 2015
Henþ cu mâna
Cultul seriozitãþii Hercules Lupeni a demonstrat încã o datã cã, acolo unde este cap, peºtele nu se mai împute ca la alþii. Un grup de oameni serioºi au þinut perfect frâiele unei echipe care, cu
puþin noroc, ar fi putut încheia pe primul loc în Liga a IV-a Hunedoara. Fotbaliºti care joacã de vreo 3-4 ani împreunã, ici-colo cu implanturi reuºite, au
creat un grup puternic, care nu a acceptat niciodatã înfrângerea. ªi totul a pornit de la seriozitate, de la abordare. Dan Voicu a fost în permanenþã liant între jucãtori, a fost omul care a ºtiut sã-i þinã mereu conectaþi la tensiunea meciului. Jucãtorii l-au ascultat ºi
rezultatele au început sã aparã. Din echipa de cartier de acum cinci ani, Hercules Lupeni, cunoscutã ºi vãzutã la nivel de vestul þãrii ºi din jocurile televizate, a început sã fie privitã cu respect. Poate cã în sezonul urmãtor, echipa va avea un culoar favora-
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara. Analiza campionatului 2014-2015
Hercules Lupeni, lot omogen, disciplinã ºi constanþã
atã cã ºi la al treilea Icampionat
Anul înfiinþãrii: 2011
BILANÞ 2014-2015 Locul 1: 28 -acasã: 14 -deplasare: 14
21 10 11
4 3 1
3 81-20 67p. 1 49-7 36p. 2 32-13 31p.
GOLGETERI:
13 goluri: R. Moldovan, Brânduºa 9 goluri: Al. Harangozo 8 goluri: I. Filip 7 goluri: And. Harangozo II, D. Ursachi 5 goluri: Soare, Al. Cojocaru 3 goluri: Gârda 2 goluri: Dumitrescu, Criºan, Ciocârlan, Ungurianu
i, h c a s r U s u i r a D e”! i n e þ ã t e c ã l b u „d
Marele merit este fãrã îndoialã, a tot ceea ce înseamnã seriozitate la nivel de staff: Nelu Haþegan (preºedinte), Vali Baraghin (vicepreºedinte), Dan Voicu (antrenor), Petre Drãgan (organizator). Echipa a jucat în
Hercules Lupeni 2014-2015
Antrenor Dan Voicu (et. 1-30) Echipa standard: A. Farcaº (D. Morar) – Ciorâia (Ungurianu), M. Dumitrescu, Curtean (D. Savu), A. Criºan (Al. Baltaru) – Al. Cojocaru (Gârda), Ciocârlan, Al. Harangozo I (M. Pop, Bursuc), A. Harangozo II (Brânduºa) – R. Moldovan (Soare), D. Ursachi (M. Filip)
consecutiv în Liga a IV-a hunedoreanã, Hercules Lupeni a fãcut faþã cu brio, unui campionat în care s-a bãtut pânã înspre final cu Cetate Deva, în lupta pentru locul 1.
(20 Darius Ursachi r la tu re n ani) a venit di ” aj ag „b Lupeni, cu un te ca ar de 8 goluri m tur. pentru Jiul în id ca ra S-a impus p ra gu un jucãtor de 7 porþii, marcând pelu u goluri ºi pentr luri go 5 1 neni. Cu cele le be am u marcate pentr hi ac rs U s echipe, Dariu în clasaocupã locul 6 IV-a a mentul Ligii Hunedoara.
bil – dea Domnul sã promoveze Deva! – ºi sã aniverseze 5 ani de la afilierea la fotbalul oficial cu un loc 1 ºi de ce nu, cu un baraj reuºit de Liga a III-a. Parcã prea mulþi ani au trecut de când Valea Jiului a uitat de ligile naþionale...
D. URSACHI trendul de acum obiºnuit, mereu pe atac, fãrã a neglija apãrarea. O apãrare care s-a dovedit a fi cea mai bunã din campionat (doar 20 goluri primite), o echipã care a reuºit sã se impunã de multe ori ºi în deplasare, acumulând
36 puncte, cu câte 6 victorii în tur ºi tot atâtea în retur! Un golaveraj de invidiat în deplasare, 32-13. Echipa a avut o coloanã vertebralã bazatã pe D. Morar (în tur), Adi Farcaº (în retur), M. Dumitrescu, Curtean, fraþii Harangozo ºi rotirea celor din atac, M. Filip, Soare, R. Moldovan, D. Ursachi, care au marcat împreunã 33 de goluri, un sprijin deosebit venind ºi din linia a doua, cu Harangozo I (9 goluri) ºi Brânduºa (13 goluri). Andrei Criºan a crescut mult faþã de sezonul precedent, iar Ciocârlan ºi Harangozo II (9 goluri împreunã) au fost mintea limpede a echipei.
O echipã ce poate ataca fãrã probleme ºi la anul locul 1.
DAN VOICU
Dan Voicu, antrenor Hercules Lupeni:
„Jucãtori de caracter”
Aflat la al doilea sezon la Hercules Lupeni, antrenorul Dan Voicu a spus: „Întotdeauna mi-am dorit performanþã. Încet-încet, la Hercules Lupeni În etapa a 24-a (2 s-a format o mai 2015), Hercules echipã solidã, cu jucãtori de a realizat scorul campionatului, caracter. Sunt mulþu- 18-0 cu Metalul mit de ceea Criºcior! Andrei ce au reuºit Harangozo (II) a marcat patru în acest sezon ºi sper goluri, Brânduºa ca de la toam- ºi Gârda nã sã reuºim o reuºind ºi ei, treaptã în plus”. fiecare câte o triplã. Paginã realizatã de Genu TUÞU
Scorul campionatului
HARANGOZO II