Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 878
Cronica Vãii Jiului Marti, 16 Iunie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Adrian David, noul Monica IACOB-RIDZI preºedinte al CJ Hunedoara?
“Poezie despre viaþã”
S
edinþa Consiliului Judeþean de miercuri se anunþã a fi una extrem de fierbinte, ºi asta nu datoritã gradelor de afarã, ci pentru cã se va alege noul preºedinte. În prezent, dupã scandalul de corupþie în care au fost implicaþii fostul ºef al CJ Ioan Mircea Moloþ ºi vicepreºedintele Tiberiu Balint, activitatea Consiliului judeþean Hunedoara este condusã cu statut de interimat de doi vicepreºedinþi, Dorin Gligor ºi Adrian David. La ora la care discutãm existã doi candidaþi, ºi anume Dorin Gligor ºi Adrian David, iar dintre aceºtia de departe David este cel mai îndreptãþit sã ocupe fotoliul de preºedinte. Argumentele ar fi pe de o parte susþinerea de care acesta se bucurã în PNL, iar liberalii sunt, totuºi, majoritari în Consiliul Judeþean, iar pe de altã parte existenþa unui
document al comitetului de fuziune PNL-PDL, act unde se stipuleazã faptul cã postul se cuvine partidului care l-a câºtigat la alegeri. Deci, pe aceste considerente, Adrian David ar fi succesorul lui Mircea Moloþ, iar pentru prima datã Valea Jiului ar da preºedintele Consiliului Judeþean. Pe de altã parte, însã, cum politica e o curvã, iar interesele de grup sunt altele decât interesele comunitãþii, nu ar fi exclus ºi nu ar fi nici pentru prima, ori pentru ultima datã, când apar surprize…
A
m participat recent la festivitatea de premiere a concursului naþional de creaþie literarã intitulat “Poezie de puºcãrie”, organizat de ANP. Poetul Dan Mircea Cipariu, un om extraordinar, de care doar auzisem pânã atunci, a reuºit sã ne facã, pentru scurt timp, sã uitãm cã suntem într-un penitenciar, sã ne simþim liberi ºi Marius MITRACHE sã trãim emoþia momentului. >>> PAGINILE 4-5
La un pas de tragedie
U
n bãrbat din Petrila a fost la un pas de moarte duminicã noaptea, când a adormit cu þigara aprinsã. Camera în care locuia a luat foc ºi doar o minune a fãcut sã scape teafãr. Incidentul s-a petrecut puþin dupã miezul nopþii ºi pompierii au reuºit sã evite extinderea focului la restul caselor. Bãrbatul de 57 de ani locuia singur într-o dependinþã a unei locuinþe ºi duminicã seara se pare cã a cam bãut cu prietenii. La finalul zilei, puþin dupã miezul nopþii, ºi-a aprins o þigarã ºi a
adormit. Din fericire, a scãpat teafãr, din camera în flãcãri. „În urma verificãrilor ºi a declaraþiilor luate de la proprietar, s-a stabilit cauza incendiului ca fiind fumatul în stare de ebrietate. Omul,
efectiv a adormit cu þigara aprinsã ºi ºi-a dat foc”, a spus Neculai Alexandrescu, ºef SVSU Petrila Pompierii au fost alertaþi prin 112 ºi aºa au ajuns sã evite o tragedie. Flãcãrile
puteau oricând sã cuprindã atât casa proprietarului, cât ºi casele vecinilor sãi. „Ne-am deplasat la faþa locului cu
autospeciale de stingere cu apã ºi spumã. La momentul sosirii noastre, la locul intervenþiei, incendiul se desfãºura cu flacãrã
deschisã. Din fericire, proprietarul casei s-a autoevacuat ºi nu prezenta nici intoxicaþie, nici rãni”, a mai spus Neculai Alexandrescu. Incendiul s-a produs, dupã cum spun pompierii, în jurul orei 2,45, luni dimineaþã, pe strada Lunca, la casa cu numãrul 24. Pompierii spun cã doar o minune a fãcut ca omul sã se trezeascã la timp ºi sã scape cu viaþã. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 iunie 2015
Dã, Doamne, românului, mintea de pe urmã!
CEL MAI BÃTRÂN STUDENT, PROASPÃT ABSOLVENT
S
e spune cã lucrurile trebuie fãcute la timpul lor, dar regula, ca sã fie valabilã, trebuie încãlcatã. Este ºi cazul lui Cristian Kuszai, care, dupã ce a fost miner, a ieºit la pensie ºi mai apoi s-a fãcut student. A fost un vis ce în tinereþe nu i-a ieºit, iar acum e proaspãt absolvent. A fãcut-o în memoria tatãlui sãu, care ar fi vrut sã-l ºtie student, dar ºi ca sã îi arate fiului sãu cã terminã ºcoala înaintea lui. Pe Cristian Kuszai îl ºtie lumea de la meciurile de fotbal pe care le-a arbitrat, dar de acum este proaspãt absolvent al Facultãþii de tiinþe din Petroºani, un student ce, pe perioada studenþiei, a fost apreciat de colegi, profesori ºi întreaga comunitate de sus din Dealul Institutului. „A fost un coleg de vârsta profesorilor noºtri, dar m-am înþeles cu el de minune. Mi-a fost ca un tatã. Am ieºit ºi la bere ºi cu el e altceva. Pot, însã, sã vã spun cã nu i-am luat niciodatã cursurile, deºi nu a lipsit de la ore, pentru cã are un scris cam neciteþ, dacã pot sã spun aºa ºi nu am reuºit sã îl
înþeleg”, ne-a mãrturisit un coleg de al lui Cristian Kuszai. Nu numai bãieþii s-au înþeles bine cu domnul Cristi, cum îi spun ei, ci ºi fetele. Una dintre ele este din Basarabia ºi ne spune cum a reuºit sã gãseascã în colegul sãu un adevãrat sprijin. „A fost o experienþã foarte frumoasã sã fac cursurile aici, la Petroºani ºi cred cã în toþi aceºti ani m-am dezvoltat personal ºi am acumulat un bagaj imens de cunoºtinþe. Eu îl consider pe domnul Kuszai în continuare colegul meu, de vârsta profesorilor, dar sufletul lui este foarte tânãr”, a recunoscut Ana, o tânãrã absolventã
din Basarabia. ªi profesorii au vãzut în el un om ambiþios, care a vrut mereu sã învingã ºi chiar a reuºit. „Este în vârstã din punct de vedere biologic, dar sã ºtiþi cã este printre cei mai „vii” dintre studenþii mei. Pe vremea când eram eu student, exista o judecatã de tipul: toþi studenþii sunt tineri, ºi care era adevãratã. Acum, însã, judecatã este falsã. Am mai avut studenþi în vârstã, nu este el primul ºi e un lucru foarte bun. S-a descurcat bine. În sociologie se admite cã în mare mãsurã a fãcut faþã, nu în totalitate”, a recunoscut ºi Ion Hirghiduº, profesorul de la Universitatea din Petroºani al lui Cristian Kuszai. Cum a fost experienþa de student la peste 60 de ani, ne spune chiar domnul Kuszai: „Am 61 de ani în acte, 16 la capitolul condiþie fizicã, iertaþi-mi modestia,
κi vor potoli setea la Festivalul Berii
B
ere rece pentru o varã canicularã. Sfârºitul acestei sãptãmâni se anunþã unul incendiar, iar petrilenii îºi vor putea stinge setea cu bere multã, asta pentru cã aici va
avea loc deja tradiþionalul festival al berii. “Vineri, sâmbãtã ºi duminicã, la Petrila va fi festivalul berii. Suntem la a treia ediþie ºi îi aºteptãm cu drag pe toþi petrilenii ºi nu numai”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului
Petrila. Zeci de omercianþi din toatã þara sunt aºteptaþi la acest eveniment pentru a le oferi petrilenilor posibilitatea de a cumpãra
sport nu mã pricep la nimic ºi viaþa mi-a arãtat cã sociologia o completeazã. Am avut ºi restanþe la facultate, ca orice student”, a recunoscut Cristian Kuszai, proaspãt absolvent la Petroºani. Domnul Kuszai mai are o singurã dorinþã, sã îºi convingã ºi fiul sã termine facultatea „Este în stand by deocamdatã. A lucrat în strãinãtate ºi acum a venit în þarã, dar probabil, dacã aflã ºi el de proverbul <Dã, Doamne, mintea românului de pe urmã>, s-ar putea sã îmi urmeze calea. Dacã nu, eu o sã fiu al doilea din familia mea, care terminã facultatea”, a mai spus Cristian Kuszai. Domnul Kuszai spune cã va îmbina cunoºtinþele sale din lumea sportului, cu cele din facultatea de sociologie ºi va lãsa în umbrã amintirile de pe vremea când era miner la Livezeni. Acum este pensionar ºi a rãmas în lumea arbitrajului sportiv, dar se pregãteºte intens sã treacã cu bine de licenþe. ªi-a împlinit un vis ºi recunoaºte cã niciodatã nu e prea târziu sã faci ceva, dacã crezi în tine. Diana MITRACHE
pentru cã am fãcut sport o viaþã întreagã. Multora li s-a pãrut curios de ce am venit la facultate. O vorbã studenþeascã spune cã primii 6 ani sunt grei, pânã ajungi în anul III, eu am ajuns la absolvire ºi urmeazã licenþa, la timp. A fost o experienþã foarte frumoasã, o vreme în care am acumulat cunoºtinþe ºi, în acelaºi timp, am continuat sã fac sport ºi am ajuns în rândul lor în condiþie fizicã maximã. Totdeauna avem ceva de învãþat din viaþã ºi eu am ales sociologia, pentru cã, iniþial am vrut psihologie, dar s-a desfiinþat secþia. Website: Atunci am zis cã ºtiiþa www.cronicavj.ro despre societate studiazã atât individul E-mail: ca perosanã, cât ºi cronicavj@gmail.com societatea în ansamblul Director: ei, având, dupã pãreMarius MITRACHE rea mea, o legãturã cu (mitrache_evz @yahoo.com) sportul. Eu am zis 0744.268.352 mereu cã, în afarã de
produse de tot felul, de la produse alimentare, cârnãciori ºi bere, mititei, miere ºi gogoºi, la articole vestimentare, blãnuri, cã tot se apropie sezonul rece dar ºi diverse suveniruri. (M.B.)
Cronica Vãii Jiului
Colectivul de redactie:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 16 iunie 2015
Minerii, la un sfert de veac de la 13 -15 iunie
S
unt 25 de ani de la mineriada din 13 – 15 iunie, iar oamenii Vãii Jiului încã mai cred cã vinovaþi vor fi doar minerii care au fost pãcãliþi de forþa politicã. Dar cum am ajuns noi sã plãtim tribut unei þãri, ne spun chiar cei care atunci lucrau la minã, dar care azi vãd cu câþi ani suntem în urmã, poate ºi din pricina acestei acþiuni. La un sfert de veac de la mineriada din 13 – 15 iunie 1990 lucrurile par cã nu au evoluat deloc. Redeschiderea dosarului în instanþã este, în opinia oamenilor din Valea Jiului, apã de ploaie ºi nimeni nu mai crede cã reabilitarea acestei mase de manevrã. „Nu ºtiu eu ce va fi cu redeschiderea dosarului,, cei care sunt în mãsurã, sã decidã. Noi ce putem spune? Jocurile politice au primat ºi atunci ca ºi acum. Nu vedeþi nimeni nu ne
spune unde ne îndreptãm cu România?”, spune un bãrbat din Petrila, acum pensionar de la minã, dar care a trãit pe viu acele evenimente.
„Se ºtie cum a fost. S-au folosit de amãrâþii de mineri, o masã de manevrã uºoarã, ca sã
au fost chemaþi. S-au dus sã îl schimbe pe Iliescu ºi l-au schimbat pe Roman ºi totul a
îºi facã ei jocurile lor. Luminã s-a fãcut, dar nu vor sã spunã. Se ºtie. Cei care au cercetat, ºtiu cine i-au chemat pe mineri ºi de ce ne-am dus acolo”, a mai spus un alt bãrbat, iar un altul crede cã: „Cei vinovaþi ar trebui sã plãteascî. Eu zic cã minerii au fost provocaþi. Eu, atunci nu lucram la minã, dar ei
degenerat. Nu ºtiau minerii unde stã Copos, Raþiu, dar cred cã nici acum nu se va face dreptate. Nu se va face niciodatã”. Am gãsit la Petrila un fost miner, care a plecat atunci la Bucureºti. Omul îºi aminteºte cã habar nu avea unde se duce, cã nu erau informaþi. A plecat, însã, iar acolo
au fost trataþi regeºte, cu pâine ºi iaurt, iar apoi s-au folosit de ei. „Da, ne-a condus de la primãria capitalei, noi nu ºtiam sã umblãm pe acolo. Ne-a adus o femeie de la primãrie, care ne-a adus ºi pâine albã, cum nu am mâncat niciodatã în viaþa mea. ªtiau cã ne e foame? De unde ºtiau? Vroiau sã ne ºtie acolo în forþã, ca sã ne luãm unii dupã alþii... Nu face niciodatã, nimeni, luminã! Nouã aici ni se spunea haideþi la Bucureºti. Liderii de sindicat ne-au tot spus 3 zile la rând. De unde sã ºtim noi ce se întâmplã în Bucureºti? Luni dimineaþã trenul era pregãtit la garã sã mergem la Bucureºti ºi am plecat. Apoi au mai fost Mineriade, dar eu nu m-am mai dus”, povesteºte fostul miner de la Lonea, acum pensionar, care a reuºit sã cunoascã
Victorie preliminarã pentru împrumutaþii în franci
V
or achita creditul în franci la cursul la care au fãcut împrumutul. O familie din Valea Jiului a obþinut o primã victorie în instanþã ºi acesta este un prim pas în problema creditelor în franbci elveþieni. Decizia nu este definitivã, dar este o undã de speranþã pentru cei care nu mai ºtiu cum sã trãiascã cu creditele în moneda
elveþianã. Bãncile au profitat de cei cu credite în franci eleveþieni, sau au ºtiut cum trebuie întocmite contractele de creditare, mai bine decât împrumutaþii? Asta încearcã sã demonstreze acum avocaþii, iar la Petroºani o familie a câºtigat, într-o primã instanþã., îngheþarea cursului de schimb. Ar putea sã plãteascã creditul la jumãtate din valoarea ratei de acum. „Banca a anulat o clauzã pe care o considera
abuzivã. Familia care a dat în judecatã banca a câºtigat îngheþarea cursului de schimb de la momentul încheierii convenþiei. Asta înseamnã 2,5 lei pentru un franc, faþã de 4,28 cât este pânã acum. Soluþia vine ca un semn de întrebare în ceea ce priveºte activitatea bancarã, întrucât, aºa cum aceºti reclamanþi au câºtigat
îngheþarea cursului de schimb valutar, în þarã, sunt mii, zeci de mii de reclamanþi cu o astfel de clauzã în contracte, clauzã care nu este reglementatã”, a spus Luchiana Tomescu, avocat al familiei care a câºtigat în instanþã. Avocaþii au reuºit sã demonstreze cã banca a abuzat de o clauzã ºi
Bucureºtiul mulþi ani mai târziu, când a fost acolo cu necazuri, la medici. În urmã cu 25 de ani, România era zguduitã de bãtãile din Piaþa Universitãþii între mineri ºi oamenii adunaþi acolo. Instanþa supremã a confirmat, în martie, decizia procurorilor Parchetului ICCJ de redeschidere a urmãririi penale în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, în anchetã fiind vizate circumstanþele în care au fost rãnite mai multe persoane, în timpul evenimentelor care au avut loc la Bucureºti. Valea Jiului, însã, va rãmâne stigmatizatã mereu din cauza acelor evenimente ºi poate doar aflarea adevãrului va reabilita comunitatea minerilor. Diana MITRACHE
Foto: AGERPRES
instanþa a anulat-o. Sentinþa nu este definitivã ºi nici irevocabilã, dar este un punct de pornire. Totul pleacã de la o clauzã din contract. „Se referã la riscul valutar, care este pus în sarcina împrumutatului. Adicã, tot riscul valutar, pe parcursul derulãrii contractului, va fi suportat exclusiv de cãtre împrumutat”, a mai spus avocata. Sute de familii sunt în pragul falimentului personal dupã ce s-au împrumutat în franci eleveþieni ºi acum nu mai fac faþã valorii la care a ajuns moneda respectivã. Astãzi, un franc este evaluat la 4,277 RON. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 iunie 2015
Monica IACOB-RIDZI
“Poezie despre viaþã” A
m participat recent la festivitatea de premiere a concursului naþional de creaþie literarã intitulat “Poezie de puºcãrie”, organizat de ANP. Poetul Dan Mircea Cipariu, un om extraordinar, de care doar auzisem pânã atunci, a reuºit sã ne facã, pentru scurt timp, sã uitãm cã suntem într-un penitenciar, sã ne simþim liberi ºi sã trãim emoþia momentului. Am constatat cu bucurie cã, într-o societate lipsitã de umanism, mai sunt suflete pentru care omenia mai înseamnã ceva. Am citit în presã cã i-a adresat un apel public domnului Preºedinte al României de a mã graþia, din motive umanitare ºi aº dori sã-i mulþumesc pentru acest gest, la care nu mã aºteptam. Uneori, oameni care nu te cunosc se dovedesc a fi mai aproape decât aceia, pe care i-ai avut alãturi de mult timp ºi care te abandoneazã, fãrã remuºcãri, în agonie. Probabil din versurile poeziei mele, dar mai ales din starea mea, pentru cã m-a vãzut personal, a înþeles, mai bine decât alþii, durerea din sufletul meu, drama prin care trecem, eu ºi familia mea, în special cei doi copii, mici ºi bolnavi, pe care îi am. Aº dori sã le mulþumesc tuturor celor care au înþeles ºi susþinut demersul meu de graþiere, prin declaraþiile de susþinere sau apelurile adresate, la rândul lor, Preºedintelui României. Sunt jurnaliºti, analiºti politici, oameni din toate partidele, care au lãsat la o parte luptã politicã, conflictele, criticile ºi s-au dovedit a fi OAMENI. Oameni care au înþeles cã omul politic Monica Iacob-Ridzi a murit, dar mama Monica Iacob-Ridzi luptã pentru viaþa ei ºi a copiilor ei. M-a impresionat ºi apelul domnului Radu Moraru intitulat “Domnul Preºedinte, iertaþi-o pe Monica!”. Un jurnalist care nu mã
cunoaºte personal, la fel ca domnul Cipariu, ºi care a înþeles mai bine ca alþii drama prin care trec în aceste momente: ”Nu suntem animale, nu suntem rãzbunãtori, nu suntem nici perfecþi, dar avem un suflet bun ºi în preajma Marilor Sãrbãtori ne înmuiem ºi iertãm. Rar mi-a fost dat sã întâlnesc o asemenea drama în anii de când fac presa (…). Justiþia a decis la rece, e oarbã, dar noi romanii trebuie sã rãmânem oameni, cu sentimente, emoþii ºi înþelegere. 5 ani e mult, prejudiciul statului fiind deja recuperat (…). Când am aflat de dramele ei de acasã, am iertat-o pe loc… Domnule Preºedinte, va muri în puºcãrie, dacã nu o iertaþi. Cu cine credeþi cã o putem înlocui, sã aibã grijã de doi copii cu grave boli genetice, sã-i strângã la piept atunci când plâng de suferinþã?! Moartea ei în închisoare nu va ajuta România sã se facã bine, dar eliberarea ei va ajuta doi prunci sã sufere mai puþin. Iertaþi-o Domnule Preºedinte, în suflet! Restul þine de o simplã semnãtura … Haideþi sã o „condamnãm” la libertate în folosul comunitãþii! (…). E suficient cât am pedepsit-o, e deja prea crud. Monica în libertate ne va face mai buni, cred în pocãinþa ei. Moartea Monicãi în închisoare ne va înrãi ºi mai mult! O societate care doar pedepseºte ºi nu are milã, nu iartã, devine toxicã! Dumnezeu sã vã dea gândul cel bun!” Astfel de mesaje îmi dau putere sã rezist, sã lupt. Mã rog la Dumnezeu în fiecare clipã sã primesc libertatea de a mã îngriji acasã de
sãnãtatea mea ºi a copiilor mei, libertatea de a sta închisã acasã, într-o camerã, cu doi copii mici în braþe, sã-i strâng la piept ºi sã le spun în fiecare clipã cât de mult îi iubesc ºi cât de mult regret cã au suferit din cauza mea. Nu îmi doresc o altfel de libertate. Acest lucru mã va urmãri pânã mor. ªi când voi muri, voi muri cu aceastã durere în suflet, ca doi copii mici ºi nevinovaþi au suferit pe nedrept ºi nu am putut fi lângã ei când au avut mai multã nevoie de mama lor. Mã rog la Dumnezeu cã mãcar ei sã mã ierte… Poezia pentru care am obþinut locul al doilea la concurs , intitulata “Poezie despre viaþa”, este emoþie ºi gând. Gândurile care mã frãmântã de când sunt în penitenciar. Am scris-o la începutul lui martie, în primele zile la Spitalul Jilava. Acum ar putea fi puþin altfel, dar atunci, în urmã cu mai bine de trei luni, aºa a fost. De atunci am scris sute de pagini: poezie, prozã, cererea de graþiere, gândurile mele... Din când în când fac pauzã ºi mã aºez pe pat, sperând cã durerile cumplite pe care le resimt sã se atenueze. Când simt cã pot sã mã ridic, continui sã scriu. Aºa reuºesc sã “evadez” ºi sã mã simt aproape de copiii mei, de soþul meu, de familia mea. Scriind. Aºa au trecut 120 de zile în care nu am încetat sã sper cã în România anului 2015, voi gãsi, la cel mai înalt nivel, omenia care ne-a lipsit în ultimii 10 ani. Nu am încetat sã sper cã în România anului 2015 existã iertare. Sunt obligatã sã trãiesc cu aceastã speranþã. Cu speranþa unui gest de clemenþã, care-mi va permite sã-mi strâng copiii în braþe, tot timpul.
Poliþist din Petroºani, cercetat pentru cã ar fi agresat un localnic
U
n bãrbat din municipiul Petroºani susþine cã a fost bãtut de un poliþist în stradã, agentul nefiind în timpul serviciului. Victima mai susþine cã poliþistul l-a luat la pumni profitând de faptul cã era miezul nopþii. Bãrbatul ºi-a scos un certificat medico legal ºi a depus plângere la IPJ Hunedoara, împotriva agresorului. Incidentul în urma cãruia tânãrul susþine cã a fost bãtut de poliþistul Nicolae Borºa, angajat la Biroul de Ordine Publicã din cadrul Poliþiei Petroºani, a avut loc în noaptea de duminicã spre luni. Victima,
Eduard Lucakcs spune cã a fost la un bar situat nu departe de sediul Poliþiei Petroºani, unde a bãut mai multe beri ºi dupã miezul nopþii a plecat spre casã. „Am bãut câteva beri ºi pe drum m-am întâlnit cu câteva
persoane care vând în Piaþa Petroºani ºi cu care aveam ceva discuþii. Era ora unu noaptea, nu mai reþin exact, am vorbit mai aprins ºi a apãrut ºi poliþistul Borºa, era în civil, nu era de serviciu. I-am zis sã-mi arate
Pentru blocul nelocuit, datoriile lui Becali la bugetul local din Petroºani se acumuleazã din nou
A
bia a început sã-ºi achite din creanþe ºi începe iar sã acumuleze datorii la bugetul local din Petroºani. Este vorba despre miliardarul George Becali, care deþine un bloc de locuinþe în municipiul Petroºani. George Becali a acumulat din nou datorii la bugetul local din Petroºani, dupã ce ani de zile a trãit cu sabia executãrii silite deasupra capului din aceleaºi cauze. La ora actualã, restanþele la platã accumulate se cifreazã la aproximativ 161.000 de lei, potrivit datelor oficiale. “Aceastã datorie este aferentã anilor 2014 – 2015, pânã la finele anului, iar colegii mei vor lua legãturã cu Fundaþia George Becali pentru a-i convinge sã achite debitul”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. Taºcã mai precizeazã cã ultima platã fãcutã de proprie-
tarii imobilului dateazã don luna aprilie, când s-a achitat peste 25.000 de lei. De asemenea, în luna noiembrie a anului trecut, Fundaþia “George Becali” a achitat încã o parte din sumele restante. Atunci s-au plãtit 250.000 de lei cãtre Biroul de Impozite ºi Taxe Locale din Petroºani, din datoria totalã cifratã la 400.000 de lei, pentru care a fost instituit sechestru asigurãtor pe imobilul din Petroºani. Fundaþia George Becali a intrat în posesia imobilului respectiv în ianuarie 2007, în urma unei licitaþii publice organizatã de municipalitatea in Petroºani. Blocul a fost reparat ºi amenajat, iar Fundaþia George Becali a vrut sã vândã locuinþele. Apartamentele nu ºi-au gãsit însã cumpãrãtor, mai
Benzinãrie prãdatã de angajat n angajat de la o benU zinãrie din Lupeni a furat banii din seif ºi a fugit
cu ei. Omul a prãdat locaþia unde lucra, dupã ce s-a asigurat cã ºi-a închis colega în magazie. Acum este dat în consemn la frontierã. Poliþiºtii spun cã au fost alertaþi chiar de tânãra pe care hoþul, angajat al aceleiaºi staþii, a închis-o în magazie. Incidentul s-a petrecut luni dimineaþa la ora 5,00 ºi bãrbatul s-a fãcut
nevãzut cu tot cu banii din încasãri. Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara, spune cã Poliþia Municipiului Lupeni a fost sesizatã de cãtre angajata staþiei de alimentare cu
legitimaþia ºi am sunat prima datã la Poliþia Petroºani apoi la 112. El are ceva de împãrþit cu mine de când era paznic la Spitalul de Urgenþã Petroºani, acum vreo 20 de ani, cã mã luam cu el în
ales cã nici zona în care este situat nu este prea atractivã. De fapt, Becali a vrut sã vândã garsonierele, însã acestea costau 30.000 de euro, un preþ prea mare pentru zona în care sunt construite. Aºa cã, blocul, situat în cartierul Aeroport din Petroºani, este nelocuit încã din 2007, când s-au finalizat lucrãrile de reabilitare a fostului cãmin de nefamiliºti. Evaluat la 1.649.322 lei, blocul a fost de mai multe ori sub sechestru, mãsurã asiguratorie pusã de reprezentanþii Serviciului Taxe ºi Impozite Petroºani, din cauza datoriilor acumulate de Fundaþia George Becali la plata taxelor ºi impozitelor. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
carburanþi Baril despre faptul cã, în timp ce se afla în magazia unitãþii, colegul ei de serviciu, un tânãr un vârstã de 25 de ani, din Lupeni, a închis uºa de la magazie ºi a blocat-o în interior, dupã care, din seiful aflat în birou a sustras o sumã de bani, apoi a dispãrut. Oamenii legii îl cautã acum pe angajat ºi i-au întocmit dosar penal sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de furt. Tânãrul deja a fost dat în consemn la frontierã ºi, din primele date reiese cã ar fi furat aproximativ 73.000 de lei. Diana MITRACHE
gurã. Acum douã sãptãmâni mi-a dat amendã 10 milioane (n.r. 1000 de lei)”, susþine Eduard Lucakcs. Bãrbatul spune cã poliþistul nu s-a rezumat doar la a tempera discuþiile pe care le avea cu cei din piaþã, ci a intervenit brutal ºi l-a luat la bãtaie în stradã. Eduard Lucakcs a mers, ieri, la Serviciul Judeþean de Medicinã Legalã din Deva de unde ºi-a scos un certificat prin care aratã cã a fost agresat
iar de acolo la sediul IPJ Hunedoara, pentru a depune o plângere împotriva poliþistului. Bãrbatul mai spune cã la plângere n-a primit un numãr de înregistrare, ci i s-a spus cã îl va suna cineva sã-i comunice cã a fost luatã în calcul ºi ce numãr are. Potrivit subcomisarului Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, reclamaþia a fost înregistratã ºi repartizatã pentru cercetãri Biroului Inspecþie Internã din cadrul IPJ. Cu privire la acuzaþiile aduse poliþistului, Niþu spune cã încã nu se poate pronunþa dat fiind faptul cã trebuie audiate ambele pãrþi pentru a se stabili dacã angajatul Poliþiei Petroºani este sau nu vinovat. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 iunie 2015
Monica IACOB-RIDZI
“Poezie despre viaþã” A
m participat recent la festivitatea de premiere a concursului naþional de creaþie literarã intitulat “Poezie de puºcãrie”, organizat de ANP. Poetul Dan Mircea Cipariu, un om extraordinar, de care doar auzisem pânã atunci, a reuºit sã ne facã, pentru scurt timp, sã uitãm cã suntem într-un penitenciar, sã ne simþim liberi ºi sã trãim emoþia momentului. Am constatat cu bucurie cã, într-o societate lipsitã de umanism, mai sunt suflete pentru care omenia mai înseamnã ceva. Am citit în presã cã i-a adresat un apel public domnului Preºedinte al României de a mã graþia, din motive umanitare ºi aº dori sã-i mulþumesc pentru acest gest, la care nu mã aºteptam. Uneori, oameni care nu te cunosc se dovedesc a fi mai aproape decât aceia, pe care i-ai avut alãturi de mult timp ºi care te abandoneazã, fãrã remuºcãri, în agonie. Probabil din versurile poeziei mele, dar mai ales din starea mea, pentru cã m-a vãzut personal, a înþeles, mai bine decât alþii, durerea din sufletul meu, drama prin care trecem, eu ºi familia mea, în special cei doi copii, mici ºi bolnavi, pe care îi am. Aº dori sã le mulþumesc tuturor celor care au înþeles ºi susþinut demersul meu de graþiere, prin declaraþiile de susþinere sau apelurile adresate, la rândul lor, Preºedintelui României. Sunt jurnaliºti, analiºti politici, oameni din toate partidele, care au lãsat la o parte luptã politicã, conflictele, criticile ºi s-au dovedit a fi OAMENI. Oameni care au înþeles cã omul politic Monica Iacob-Ridzi a murit, dar mama Monica Iacob-Ridzi luptã pentru viaþa ei ºi a copiilor ei. M-a impresionat ºi apelul domnului Radu Moraru intitulat “Domnul Preºedinte, iertaþi-o pe Monica!”. Un jurnalist care nu mã
cunoaºte personal, la fel ca domnul Cipariu, ºi care a înþeles mai bine ca alþii drama prin care trec în aceste momente: ”Nu suntem animale, nu suntem rãzbunãtori, nu suntem nici perfecþi, dar avem un suflet bun ºi în preajma Marilor Sãrbãtori ne înmuiem ºi iertãm. Rar mi-a fost dat sã întâlnesc o asemenea drama în anii de când fac presa (…). Justiþia a decis la rece, e oarbã, dar noi romanii trebuie sã rãmânem oameni, cu sentimente, emoþii ºi înþelegere. 5 ani e mult, prejudiciul statului fiind deja recuperat (…). Când am aflat de dramele ei de acasã, am iertat-o pe loc… Domnule Preºedinte, va muri în puºcãrie, dacã nu o iertaþi. Cu cine credeþi cã o putem înlocui, sã aibã grijã de doi copii cu grave boli genetice, sã-i strângã la piept atunci când plâng de suferinþã?! Moartea ei în închisoare nu va ajuta România sã se facã bine, dar eliberarea ei va ajuta doi prunci sã sufere mai puþin. Iertaþi-o Domnule Preºedinte, în suflet! Restul þine de o simplã semnãtura … Haideþi sã o „condamnãm” la libertate în folosul comunitãþii! (…). E suficient cât am pedepsit-o, e deja prea crud. Monica în libertate ne va face mai buni, cred în pocãinþa ei. Moartea Monicãi în închisoare ne va înrãi ºi mai mult! O societate care doar pedepseºte ºi nu are milã, nu iartã, devine toxicã! Dumnezeu sã vã dea gândul cel bun!” Astfel de mesaje îmi dau putere sã rezist, sã lupt. Mã rog la Dumnezeu în fiecare clipã sã primesc libertatea de a mã îngriji acasã de
sãnãtatea mea ºi a copiilor mei, libertatea de a sta închisã acasã, într-o camerã, cu doi copii mici în braþe, sã-i strâng la piept ºi sã le spun în fiecare clipã cât de mult îi iubesc ºi cât de mult regret cã au suferit din cauza mea. Nu îmi doresc o altfel de libertate. Acest lucru mã va urmãri pânã mor. ªi când voi muri, voi muri cu aceastã durere în suflet, ca doi copii mici ºi nevinovaþi au suferit pe nedrept ºi nu am putut fi lângã ei când au avut mai multã nevoie de mama lor. Mã rog la Dumnezeu cã mãcar ei sã mã ierte… Poezia pentru care am obþinut locul al doilea la concurs , intitulata “Poezie despre viaþa”, este emoþie ºi gând. Gândurile care mã frãmântã de când sunt în penitenciar. Am scris-o la începutul lui martie, în primele zile la Spitalul Jilava. Acum ar putea fi puþin altfel, dar atunci, în urmã cu mai bine de trei luni, aºa a fost. De atunci am scris sute de pagini: poezie, prozã, cererea de graþiere, gândurile mele... Din când în când fac pauzã ºi mã aºez pe pat, sperând cã durerile cumplite pe care le resimt sã se atenueze. Când simt cã pot sã mã ridic, continui sã scriu. Aºa reuºesc sã “evadez” ºi sã mã simt aproape de copiii mei, de soþul meu, de familia mea. Scriind. Aºa au trecut 120 de zile în care nu am încetat sã sper cã în România anului 2015, voi gãsi, la cel mai înalt nivel, omenia care ne-a lipsit în ultimii 10 ani. Nu am încetat sã sper cã în România anului 2015 existã iertare. Sunt obligatã sã trãiesc cu aceastã speranþã. Cu speranþa unui gest de clemenþã, care-mi va permite sã-mi strâng copiii în braþe, tot timpul.
Poliþist din Petroºani, cercetat pentru cã ar fi agresat un localnic
U
n bãrbat din municipiul Petroºani susþine cã a fost bãtut de un poliþist în stradã, agentul nefiind în timpul serviciului. Victima mai susþine cã poliþistul l-a luat la pumni profitând de faptul cã era miezul nopþii. Bãrbatul ºi-a scos un certificat medico legal ºi a depus plângere la IPJ Hunedoara, împotriva agresorului. Incidentul în urma cãruia tânãrul susþine cã a fost bãtut de poliþistul Nicolae Borºa, angajat la Biroul de Ordine Publicã din cadrul Poliþiei Petroºani, a avut loc în noaptea de duminicã spre luni. Victima,
Eduard Lucakcs spune cã a fost la un bar situat nu departe de sediul Poliþiei Petroºani, unde a bãut mai multe beri ºi dupã miezul nopþii a plecat spre casã. „Am bãut câteva beri ºi pe drum m-am întâlnit cu câteva
persoane care vând în Piaþa Petroºani ºi cu care aveam ceva discuþii. Era ora unu noaptea, nu mai reþin exact, am vorbit mai aprins ºi a apãrut ºi poliþistul Borºa, era în civil, nu era de serviciu. I-am zis sã-mi arate
Pentru blocul nelocuit, datoriile lui Becali la bugetul local din Petroºani se acumuleazã din nou
A
bia a început sã-ºi achite din creanþe ºi începe iar sã acumuleze datorii la bugetul local din Petroºani. Este vorba despre miliardarul George Becali, care deþine un bloc de locuinþe în municipiul Petroºani. George Becali a acumulat din nou datorii la bugetul local din Petroºani, dupã ce ani de zile a trãit cu sabia executãrii silite deasupra capului din aceleaºi cauze. La ora actualã, restanþele la platã accumulate se cifreazã la aproximativ 161.000 de lei, potrivit datelor oficiale. “Aceastã datorie este aferentã anilor 2014 – 2015, pânã la finele anului, iar colegii mei vor lua legãturã cu Fundaþia George Becali pentru a-i convinge sã achite debitul”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. Taºcã mai precizeazã cã ultima platã fãcutã de proprie-
tarii imobilului dateazã don luna aprilie, când s-a achitat peste 25.000 de lei. De asemenea, în luna noiembrie a anului trecut, Fundaþia “George Becali” a achitat încã o parte din sumele restante. Atunci s-au plãtit 250.000 de lei cãtre Biroul de Impozite ºi Taxe Locale din Petroºani, din datoria totalã cifratã la 400.000 de lei, pentru care a fost instituit sechestru asigurãtor pe imobilul din Petroºani. Fundaþia George Becali a intrat în posesia imobilului respectiv în ianuarie 2007, în urma unei licitaþii publice organizatã de municipalitatea in Petroºani. Blocul a fost reparat ºi amenajat, iar Fundaþia George Becali a vrut sã vândã locuinþele. Apartamentele nu ºi-au gãsit însã cumpãrãtor, mai
Benzinãrie prãdatã de angajat n angajat de la o benU zinãrie din Lupeni a furat banii din seif ºi a fugit
cu ei. Omul a prãdat locaþia unde lucra, dupã ce s-a asigurat cã ºi-a închis colega în magazie. Acum este dat în consemn la frontierã. Poliþiºtii spun cã au fost alertaþi chiar de tânãra pe care hoþul, angajat al aceleiaºi staþii, a închis-o în magazie. Incidentul s-a petrecut luni dimineaþa la ora 5,00 ºi bãrbatul s-a fãcut
nevãzut cu tot cu banii din încasãri. Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara, spune cã Poliþia Municipiului Lupeni a fost sesizatã de cãtre angajata staþiei de alimentare cu
legitimaþia ºi am sunat prima datã la Poliþia Petroºani apoi la 112. El are ceva de împãrþit cu mine de când era paznic la Spitalul de Urgenþã Petroºani, acum vreo 20 de ani, cã mã luam cu el în
ales cã nici zona în care este situat nu este prea atractivã. De fapt, Becali a vrut sã vândã garsonierele, însã acestea costau 30.000 de euro, un preþ prea mare pentru zona în care sunt construite. Aºa cã, blocul, situat în cartierul Aeroport din Petroºani, este nelocuit încã din 2007, când s-au finalizat lucrãrile de reabilitare a fostului cãmin de nefamiliºti. Evaluat la 1.649.322 lei, blocul a fost de mai multe ori sub sechestru, mãsurã asiguratorie pusã de reprezentanþii Serviciului Taxe ºi Impozite Petroºani, din cauza datoriilor acumulate de Fundaþia George Becali la plata taxelor ºi impozitelor. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
carburanþi Baril despre faptul cã, în timp ce se afla în magazia unitãþii, colegul ei de serviciu, un tânãr un vârstã de 25 de ani, din Lupeni, a închis uºa de la magazie ºi a blocat-o în interior, dupã care, din seiful aflat în birou a sustras o sumã de bani, apoi a dispãrut. Oamenii legii îl cautã acum pe angajat ºi i-au întocmit dosar penal sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de furt. Tânãrul deja a fost dat în consemn la frontierã ºi, din primele date reiese cã ar fi furat aproximativ 73.000 de lei. Diana MITRACHE
gurã. Acum douã sãptãmâni mi-a dat amendã 10 milioane (n.r. 1000 de lei)”, susþine Eduard Lucakcs. Bãrbatul spune cã poliþistul nu s-a rezumat doar la a tempera discuþiile pe care le avea cu cei din piaþã, ci a intervenit brutal ºi l-a luat la bãtaie în stradã. Eduard Lucakcs a mers, ieri, la Serviciul Judeþean de Medicinã Legalã din Deva de unde ºi-a scos un certificat prin care aratã cã a fost agresat
iar de acolo la sediul IPJ Hunedoara, pentru a depune o plângere împotriva poliþistului. Bãrbatul mai spune cã la plângere n-a primit un numãr de înregistrare, ci i s-a spus cã îl va suna cineva sã-i comunice cã a fost luatã în calcul ºi ce numãr are. Potrivit subcomisarului Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, reclamaþia a fost înregistratã ºi repartizatã pentru cercetãri Biroului Inspecþie Internã din cadrul IPJ. Cu privire la acuzaþiile aduse poliþistului, Niþu spune cã încã nu se poate pronunþa dat fiind faptul cã trebuie audiate ambele pãrþi pentru a se stabili dacã angajatul Poliþiei Petroºani este sau nu vinovat. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate În plinã varã,
Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 iunie 2015
Pãrinþii se gândesc cu groazã la sezonul de iarnã
N
oroc cã e vacanþã ºi e varã, însã pãrinþii din Petrila se gândesc cu teamã la sezonul de iarnã. Elevii din Lonea nu au unde sã îºi desfãºoare iarna orele de educaþie fizicã. Asta pentru cã aici nu existã nicio salã de sport, iar pãrinþii se gândesc cu groazã la sezonul rece. “Aº dori sã vã întreb ºi eu ca mama ce sã mai întâmplat cu proiectul pentru o salã de sport la scoala nr 2 Lonea când o sã se înceapã lucrãrile pentru sala de sport? O sã vinã iarna ºi vor
fi 3 ore de sport pe sãptãmâna unde o sã facã ºi copiii noºtri sport? În toatã Petrila sunt la fiecare scoalã noi de ce nu putem sã avem pentru copiii noºtri?”, se întreabã îngrijoratã o mamã. Salã de sport ºi grãdiniþã, în aºteptare. În urmã cu mai bine de un an de zile, edilii locali de la Petrila au depus spre finanþare la Compania Naþionalã de Investiþii douã proiecte destinate copiilor din localitate. O salã de sport care ar fi trebuit construitã la ºcoala
2 din Lonea ºi o grãdiniþã aºteaptã finanþare, despre care însã nu se ºtie nimic. “Noi am depus proiectele spre finanþare încã de anul trecut ºi nu am primit niciun rãspuns”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Edilul sperã cã poate anul viitor, în an electoral, vor primi veºti vizavi de aceste proiecte. “Poate anul viitor ne anunþã ºi pe noi ce se întâmplã cu aceste proiecte care sunt absolut necesare pentru oraºul nostru”, a mai subliniat edilul. Edilii de la Petrila au reuºit sã finalizeze anul trecut cea mai modernã grãdiniþã din Valea Jiului. Acum ei aºteaptã sã primeascã finanþare pentru a începe douã noi proiecte destinate educaþiei copiilor. Monika BACIU
Investiþiile ApaServ îºi dovedesc eficienþa
M
ilioanele de euro investite în sistemul de canalizare din Valea Jiului îºi dovedesc eficienþa. În ultimele zile, în Valea Jiului au cãzut cantitãþi mari de apã care însã nu au pus probleme societãþii care administreazã reþelele de apã potabilã ºi de canalizare. De aceastã datã nu au mai fost probleme din cauza ploilor. “Nu am avut probleme din cauza ploilor. Nu au fost nici staþiile oprite ºi nici canalizarea nu a refulat”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Investiþiile realizate de ApaServ Valea Jiului au fãcut cã nici canalizarea sã nu mai refuleze. Dacã în alþi ani, cei de la societatea de apã trãgeau ponoasele din cauza þapinarilor, se pare cã acum aceste probleme au început sã se diminueze. “Nu am prea avut probleme nici cu þapinarii. Au ºi ei perioade”, a mai spus sursa citatã. ApaServ Valea Jiului scotea bani grei din visterie pentru a trata apa. Acum se pare cã nici ploile abundente ºi nici þapinarii nu mai prejudiciazã bugetul societãþii.
P
rofit repartizat pentru acoperirea pierderilor Pe de altã parte profitul ApaServ Valea Jiului înregistrat în anul trecut este
repartizat pentru plata pierderilor din anii precedenþi. Actele financiar-contabile relevã faptul cã ApaServ Valea Jiului a reuºit sã termine anul 2014 cu bani în plus în conturi, asta deºi are de recuperat sume enorme de bani de la abonaþi. Nu mai puþin de 783.381 de lei a fost profitul înregistrat de societate la finele anului trecut. Rezervele au fost în sumã de 61.063 de lei. Banii însã se repartizeazã pentru “acoperirea pierderii
PRECIZARE Cetãþenii PÃDURARU VASILE ºi VESA CLAUDIU îºi prezintã scuze cetãþeanului BOBAR GHEORGHE pentru starea de disconfort pe care acesta a avut-o în timpul acþiunii de protest din data de 29 mai 2015 în timpul cãreia au fost scandate ºi lozincile: „Ieºi afarã javrã ordinarã„ ºi „Bobar eºti un hoþ, sã ne pupi în cur pe toþi”. Menþionãm cã lozincile nu au fost scandãri
contabile a anilor precedenþi”. Societatea a reuºit sã înregistreze profit ºi cu ajutorul microhidrocentralelor puse în funcþiune prin care au vândut energie electricã. Populaþia din Valea Jiului are restanþe de 12 milioane cãtre operatorul de apã, iar conducerea ApaServ susþine cã cã, deºi se fac eforturi pentru recuperarea datoriilor, suma întreagã nu va fi recuperatã niciodatã. Monika BACIU
izolate, ci au fost fãcute în cadrul unei acþiuni de protest. Totodatã, reprezentanþii minerilor de la Lonea PÃDURARU VASILE ºi VESA CLAUDIU îi cer domnului preºedinte PSD Petrila BOBAR GHEORGHE sã îºi cearã scuze angajaþilor de la Mina Lonea pentru implicarea politicului în activitatea unitãþii noastre, implicare ce a diminuat perspectivele activitãþii de exploatare de la mina Lonea, periclitând siguranþa locurile de muncã.
Romii, locuri speciale la liceu
L
ocuri speciale pentru romi la liceele din judeþ. Elevii de clasa a VIII-a vor susþine începând de sãptãmâna viitoare evaluarea naþionalã. La nivelul fiecãrui liceu sunt câteva locuri destinate elevilor de etnie romã. Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara vin în sprijinul acestora. “Vã rog sã informaþi toþi elevii, prin afiºarea la avizierul ºcolii, despre paºii necesari pentru admiterea pe locurile speciale. Vã rog sã sprijiniþi elevii pentru întocmirea dosarului care sã conþinã: cererea pãrintelui, copia de pe foaia matricolã, copia de pe buletin, recomandarea din partea unui ONG sau partid a rromilor, adeverinþã medicalã ºi transmiterea acestuia pânã la termenul menþionat în metodologie”, spun reprezentanþii ISJ. Elevii de etnie romã au nevoie pentru înscriere ca ºi elevii români de o fiºã de
înscriere tipizatã eliberatã de ºcoala pe care a absolvit-o elevul, copie dupã cartea de identitate, foaie matricolã ºi celelalte documente necesare tuturor absolvenþilor de clasa a VIII a. Distincþia o face recomandarea scrisã din partea preºedintelui unei organizaþii civice, culturale sau politice a romilor, aceastã recomandare trebuie sã ateste faptul cã elevii aparþin de etnia romilor. În metodologia de admitere pentru candidaþii de etnie romã se pune accent pe apartenenþã la etnie, cei care doar fac parte din organizaþii dedicate romilor nu se pot înscrie pe locurile speciale pe care ministerul le scoate la concurs. Elevii de etnie romã vor avea ºi ei la dispoziþie câteva locuri libere în învãþãmântul liceal de stat. Dacã aceºtia vor absolvi clasa a VIII-a, vor putea sã aleagã între cele 234 de locuri disponibile pentru ei. Conform reprezentanþilor IªJ, fiecare clasã de elevi se va suplimenta cu douã locuri pentru rromi. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 iunie 2015
Procurorii vor sã o vadã dupã gratii pe mama inconºtientã din Uricani care ºi-a omorât copiii!
A
lina Ardeleanu, femeia inconºtientã din Uricani care ºi-a încuiat copiii în casã cu o lumânare aprinsã ºi apoi a plecat sã-ºi cumpere bãuturã, ar putea sã nu spate atât de uºor de arestul preventiv, asta deºi prima instanþã a stabilit cã poate fi cercetatã în stare de libertate.
Sentinþa pronunþatã la finele sãptãmânii trecute de Tribunalul Huendoara, prin care Alina Ardeleanu a fost pusã în libertate, a fost deja atacatã, iar contestaþia se va judeca la Curtea de Apel Alba
Cautã alternative la minerit
I
nvestiþii la Uricani. Primarul oraºului Uricani se gândeºte cu groazã la momentul în care mina Uricani îºi va înceta activitatea. Acesta tatoneazã terenul în vederea atragerii de investitori în zonã, astfel cã acesta poartã discuþii cu mai mulþi oameni de afaceri. “Am vorbit cu domnul Pãrãu care se gândeºte sã deschidã o frabricã de cherestea în zonã ºi astfel va crea peste 100 de locuri de muncã. Am mai concesionat cariera de la Pãroasa unui investitor care va prelucra piatra. ªi aici vor fi create câteva zeci de locuri de muncã”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Omul de afaceri s-a lovit însã de legile în vigoare care prevãd oprirea exportului. “Voiam sã facem o linie la Uricani, în jur de 100 de locuri de muncã, o linie performantã pentru a tãia buºteni. Problema s-a pus la oprirea exportului. Orice modalitate prin care se evitã defriºãrile ilegale, este binevenitã. Problema este ce facem cu acel lemn care trebuie tãiat ºi care este exploatat
în regim silvic? Din punctul meu de vedere este o mare greºealã sã opreºti exportul de cherestea, pentru fabrici de mobilã în România nu mai sunt ºi în momentul acela nu va mai fi nici exploatare” a declarat omul de afaceri Emil Pãrãu. Tot la capitolul investiþii, edilul uricãnean spune cã odatã închisã ºi ecologizatã mina Uricani va pune la dispoziþia investitorilor terenurile. “Dupã ce terenul este ecologizat poate va veni o firmã care sã investeascã aici. Ne trebuie însã ºi ajutorul Guvernului”, a mai subliniat Buhãescu. Mineritul este pe cale de dispariþie în Valea Jiului, iar edilii sunt conºtienþi de acest lucru. Astfel, primarii cautã soluþii pentru locuitorii zonei, astfel încât restrângerea activitãþi miniere sã nu se resimtã atât de acut din perspectiva locurilor de muncã. Monika BACIU
Primãria Petroºani cumpãrã scaune de 12.400 de lei
complexului sportiv. „A fost constituitã o comisie pentru preluarea complexului sportiv, care în data de 23.04.2015 a verificat existenþa ºi starea în care se aflã scaunele montate în cadrul stadionului. A fost încheiat procesul verbal 6511/ 23.04.2015 în care s-a consemnat faptul cã numãrul total de scaune este de 12.740, din care doar 7.000 au fost achiziþionate de primãria municipiului Petroºani”, a explicat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. În consecinþã, administraþia publicã trebuie sã achite contravaloarea celorlalte 5.740 de scaune, a cãrora valoare totalã a fost stabilitã la suma de 12.400 de lei de cãtre lichidatorul asociaþiei sportive. Heral Consult IPURL a notificat Primãria Petroºani cã, dacã suma nu va fi achitatã în termenul stabilit se va trece la demersurile legale pentru recuperarea banilor. Car men COSMAN-PREDA
N
u mai puþin de 12.400 de lei va cheltui Primãria pentru a cumpãra scaune. Nu orice fel, ci cele de pe Stadionul Jiul Petroºani, vândute de lichidatorul asociaþiei sportive. Lichidatorul Asociaþiei Sportive Jiul Petroºani, Heral Consult IPURL a comunicat municipalitãþii din Petroºani sã achite contravaloarea scaunelor achiziþionate ºi montate la Stadionul Jiul Petroºani. Suma pe care administraþia publicã trebuie sã o achite este de fix 12.400 de lei, pentru 5.740 de scaune În urmã cu 10 ani, Primãria Petroºania concesionat, cu titlu gratuit, baza sportivã Jiul cãtre Asociaþia Club Sportiv Jiul Petroºani. Contractul a expirat, iar asociaþia sportivã este în lichidare, aºa cã municipalitatea a decis preluarea
Iulia. Femeia este cercetatã acum pentru omor calificat, dupã ce procurorii de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, care ancheteazã cazul, au decis schimbarea încadrãrii juridice din ucidere din culpã în omor calificat sãvârºit asupra unor membri de familie. Anchetatorii au stabilit cã femeia a prevãzut posibilitatea cã lumânarea, lãsatã aprinsã când a plecat de acasã, ar putea sã se rãstoarne ºi sã aprindã locuinþa, dar cu toate acestea a plecat liniºititã. În plus, când a vãzut incendiul, nu a fãcut nimic sã-ºi salveze cei trei prunci. „Din cercetãrile efectuate pânã în prezent au rezultat probe privind suspiciunea rezonabilã cã, în seara de 7 iunie 2015, în jurul orelor 21,30 - 22,00, inculpata a aºezat o lumânare aprinsã pe un plan neregulat din material textil uºor inflamabil, într-un echilibru precar, respectiv pe spãtarul unui colþar situat lângã patul în care dormeau cei trei copii ai sãi, cu
vârste cuprinse între 1 an ºi 10 ani, prevãzând posibilitatea rãsturnãrii acesteia ºi a aprinderii materialului textil al colþarului pe care era aºezatã lumânarea ºi implicit al declanºãrii unui incendiu la ieºirea din camera respectivã, care elimina posibilitatea copiilor de a pãrãsi încãperea incendiatã în care dormeau, acceptând posibilitatea suprimãrii vieþii acestora urmare a incendiului declanºat, dupã care a pãrãsit locuinþa. De asemenea, din probele administrate rezultã cã inculpata a pãtruns în apartamentul incendiat, constatând amploarea acestuia dar nu a sesizat vreo persoanã pentru stingerea incendiului ºi salvarea copiilor. În cauzã a fost sesizat judecãtorul de drepturi ºi libertãþi din cadrul Tribunalului Hunedoara cu propunere de luare a mãsurii arestãrii preven-
tive”, a precizat procurorul Mirela Elena Negruþiu. Cercetãrile continuã în vederea lãmuririi tuturor împrejurãrilor de fapt ºi stabilirii rãspunderii penale. La începutul sãptãmânii trecute, trei copilaºi din Uricani a cãror mamã inconºtientã i-a lãsat singuri în casã ºi a plecat în miez de noapte dupã bãuturã, au ars în casa cuprinsã de flãcãri. Cel mai mic dintre copilaºi abia împlinise un an, iar ceilalþi doi aveau opt, respectiv 10 ani. Incendiu a fost observat în jurul orei 2 noaptea ºi a fost atît de puternic încât a cuprins ºi acoperiºul blocului cu 4 etaje în care copiii locuiau cu mama lor. Importante forþe de intervenþie au fost masate la faþa locului,, dar din pãcate pentru cei trei copii nu s-a mai putut face nimic. Car men COSMAN-PREDA
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -17.90 lei - Ceafã porc cu os - 14.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 3.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 16 iunie 2015
Henþ cu mâna
Marele entuziasm mic, mica lâncezealã milionarã Fotbal fad pe „Windsor Park” la Dublin, fotbal de mare luptã pe „Victoria” din Cãlan. Veþi zice cã ce-i cu aiureala asta de comparaþie, dar zãu,
chiar aºa e! Am vãzut sâmbãta trecutã douã meciuri cu abordãri diferite, teoretic la zeci de ani luminã ca detaliu valoric: unul în preliminariile C.F. 2015,
Irlanda de Nord – România ºi un altul mai dupã micul dejun, o finalã „sãteascã” de Cupa României la judeþ, ªoimul Bãiþa – Mãgura Pui. Pãi vreau sã vã spun cã ãia de dimineaþã au jucat cu mai mult aplomb ºi antuziasm, pentru o ladã de bere (poate mai multe...), decât
fandosiþii de milioane de euro, fie cã ei se numesc Sepsi, Torje, Maxim, Chipciu (un penibil!), Evans, Lafferty sau Brunt. Pânã ºi imaginea aia de stadion de cartier, cu vestiarele în containere (AJF Hunedoara nu ar permite aºa ceva nici la Ciula Mare ori Tuºtea!) ºi tribune fãrã scaune,
Fotbal, Cupa României. ªoimul Bãiþa – Mãgura Pui 2-1 (0-0)
Mãgura „survolatã” de ªoimi! E
xcelentã implicarea ºi organizarea acestui act final pe judeþ la Cupa României a celor de la Cãlan (în frunte cu primarul Adrian Iovãnescu) care a pus la dispoziþia competitorilor toatã logistica unui stadion cochet, curat, bine întreþinut.
58 Albesc intervenind salutar de pe linia porþii la ºutul lui Pisoiu, care va marca douã minute mai târziu. Mãgura Pui se redreseazã rapid, egaleazã dupã patru minute, dar Bãiþa are un atac mai consistent, în care
Peste 300 de spectatori, majoritatea din Pui ºi Bãiþa, alãturi de primarii lor, Victor Stoica ºi Damian Diniº au asistat la un meci cu multe aspecte spectaculoase, în care cele douã echipe, spre lauda lor, ºi-au vãzut de fotbal ºi au depãºit o momentul celor 32 C de la ora începerii meciului.
ªefii de la AJF Hunedoara, Grigore Macavei, Mircea Sârbu ºi Adrian Radu O primã reprizã cu o uºoarã dominare a Bãiþei – min. 19, o „foarfecã” spectaculoasã a lui Adi Pepenar trece razant peste poarta lui Nistorescu –, în care Mãgura Pui are un ºut de kinogramã în min. 28 când A. Turcutrimite o „bombã” de la 30 m, dar Paºca are o intervenþie senzaþionalã. La reluare, ªoimul îºi impune o altã... vitezã înspre Mãgura Pui, în min.
Pisoiu e vioara întâi, el fiind cel care va duce scorul la 2-1 pentru Bãiþa. Minutele de prelungire sunt cu adevãrat incendiare: min. 90+2, Cristi Creciunesc, singur cu Paºca, nu-l poate învinge
aratã cât de jalnicã e politica în fotbal. În timp ce vitejii din finala de la Cãlan trãiau cu implicare bucuria sau tristeþea, ãia de la Dublin, români sau nord-irlandezi, îºi calculau în gând viitoarele sume nesimþite pe care le vor încasa de la toamnã. Nedrept secol, urâtã miºcare.
pe goal-keep-erul Bãiþei, min. 90+3 îl imitã Jicmon la cealaltã poartã!
V.I.P.-uri la meci Partida a stârnit un real interes printre cei implicaþi în aceastã finalã. Au fost la meci, în afara primarilor din Bãniþa, Pui ºi Cãlan (care au primit din partea AJF Hunedoara cupe ºi diplome pentru modul în care
Trofeul „Cupa României”, faza pe jud. Hunedoara a ajuns în posesia celor de la Bãiþa
Jucãtorii de la Mãgura Pui (în galben) aplaudã la final, cu sportivitate, succesul învingãtorilor de la ªoimul Bãiþa
ãgura Pui ªoimul Bãiþa –r. M : Adr. Pepenar)
2-1 (0-0)
a, (ant . Popovici, Mâcne ªoimul Bãiþa . 46 Gherga), Ad in r, (m na u pe sc Pe tre . Pe Ad . Paºca – Al ban), Jicmon, la (min. 70 Dãrã Lupulescu – Nicu ºan, Pisoiu. Vi C. – ) amatin Benea (min. 61 St ): 75 Tr. ntr. Ov. Ciolea Mãgura Pui (a (min. 63 Pau), Albesc, Mamut (min. Turcu, iþã A. pr , ci) Cã – ca u So sc re 80 Nisto . Ciolea (min. Ov ã, luº a). Bã oic I. – St . ei Biriº), Borb bu (min. 80 Ov D. Creciunesc, Al Cr. Creciunesc – a 300 dru Bãlan – Dev a z Spectatori: Arbitru: Alexan ev D – ei av ac M e or ig 1: Gr acþiune; 1Obs AJF: soiu (min. 60), din Golurile: 1-0: Pi 64), din pasa lui Pau; 2-1: Pisoiu in. Cr. Creciunesc (m sa lui Viºan pa din ), 71 . in (m
Viceprimarul Doinel Creciunesc ºi primarul V. Stoica (com. Pui) îi aplaudã deopotrivã pe învinºi ºi învingãtori
Spectatori neutri la meci, Dorin Gligor (preºedinte CJ) ºi Eugen Bãiconi (primar Rãchitova) privind detaºaþi la jocul celor douã echipe
Bucurie în final ºi pentru staff-ul de la Bãiþa, preºedintele Mirel Dubar ºi primarul Damian Diniº
sprijinã fotbalul din localitãþile lor), Dorin Gligor, preºedintele interimar al C.J. Hunedoara, Eugen Bãiconi, primarul din Rãchitova, fostul cunoscut antrenor Octavian Cojocaru, numeroºi fotbaliºti din judeþul Hunedoara. Cupa a fost oferitã de prof. Mircea Sârbu, preºedintele AJF Hunedoara.
Paginã realizatã de Genu TUÞU