Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 877

Cronica Vãii Jiului Luni, 15 Iunie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Foile de boalã pun probleme CEH-ului

„F

oaia de boalã” este sportul preferat al multor mineri, iar cei care au condus aceastã industrie nu au reuºit sã stopeze fenomenul. Aºa se face cã ºi astãzi, mulþi ortaci sunt bolnavi închipuiþi iar compania energeticã trebuie sã-ºi restrângã activitatea . Minerii din Valea Jiului lucreazã în condiþii extrem de grele iar bolile profesionale sau accidentele sunt frecvente, însã chiar ºi aºa media concediilor medicale ar trebui sã fie de trei ori mai micã. Directorul general al CEH, Constantin Jujan admite cã numãrul foilor de boalã este foarte mare iar lipsa oamenilor se vede în producþie. „Am avut la Lonea ºi 13 la sutã din efectiv în concediu medical lucru care nu este permis, totuºi.

Adicã un procent de 4 la sutã este admis, cã este un domeniu greu de activitate. Însã, 13 la sutã nu e normal în condiþiile în care mulþi nu se zdrobesc cu lucrul spun eu, mi se pare nepermis de mult. Dacã dãm la o parte toate aceste lucruri, cred cã rãmâne un procent de sub jumãtate care mai sunt corecþi ºi cinstiþi”, a declarat directorul general al CEH, Constantin Jujan. Foile de boalã false au fost dintotdeauna o problemã pentru administraþia din minerit, iar mãsurile de a combate fenomenul au dat rezultate într-o micã mãsurã. Doar anul trecut, ortacii de la cele patru mine care alcãtuiesc Divizia Minierã a CEH, au avut în 11 luni peste 95 de mii de zile de foaie de boalã. Maximilian GÂNJU

Zonele defavorizate – mumã sau ciumã?!

z Cum ºi-au bãtut joc “investitorii” de acest statut ºi de ce Valea Jiului nu mai poate primi astfel de facilitãþi fiscale

HALUCINANT

CEH are de încasat aproape 34 de milioane de euro

omplexul Energetic Hunedoara se învârte în malaxorul datoriilor. Pe de o parte, societatea are datorii de sute de milioane de euro, iar pe de altã parte aceasta are de încasat zeci de milioane de euro pentru energia termicã vândutã. Restanþele pe care le are de încasat Complexul Energetic Hunedoara ar putea asigura jumãtate din creanþele pe care le are la bugetul consolidat al statului. CEH vinde energie termicã pe datorie.

Nu mai puþin de 34 de milioane de euro ar trebui sã încaseze Complexul Energetic Hunedoara. Situaþia financiarã a Complexului Energetic Hunedoara este îngreunatã ºi de faptul cã societatea

are de recuperat sume importante de bani. Nu mai puþin de 96% din creanþele pe care le are de recuperat societatea energeticã sunt din vânzarea energiei termice, iar suma este una colosalã, care ar acoperi undeva la jumãtate din datoriile la bugetul de stat. Reprezentanþii societãþii apeleazã la justiþie pentru a-ºi recupera banii. “Recuperarea prin mijloace judiciare a

creanþelor restante pe care CEH le are de încasat din care cea mai mare pondere o deþin creanþele din

energie termicã în proporþie de 96,60%, respectiv 149.621.913 lei”, se aratã în documentele

Ministerului Energiei. Situaþia economico-financiarã a CEH este extrem de dificilã, societatea înregistrând la finele anului 2014 pierderi de peste 350 milioane lei ºi o valoare a plãþilor restante de circa 370 milioane lei din care numai la bugetul consolidat al statului de circa 290 milioane lei. Dacã societatea ar recupera creanþele pe care le are de încasat, ar putea plãti jumãtate din restanþele pe care le are la bugetul consolidat al statului. Monika BACIU

2 Actualitate

Valoarea împrumutului accesat de CEH îi „înghite” toate veniturile

oar al doilea împrumut acordat de Guvern mai poate aduce o gurã de oxigen Complexului Energetic Huendoara, care, altfel, va fi nevoit sã dea toþi banii din încasãri pentru rambursarea primului împrumut proaspãt accesat. O situaþie cu dus – întors, pentru cã ºi la acest „ajutor de stat” se adaugã penalitãþi de întârziere ºi au fost stabilite termene stricte de rambursare. Complexul Energetic Hunedoara a rambursat integral cãtre statul român ajutorul de stat declarat incompatibil cu piaþa internã de Comisia Europeanã. Potrivit Ministerului Energiei, sumele plãtite provin dintr-un împrumut acordat Complexului Energetic Hunedoara pe termen scurt ºi în condiþii de piaþã de cãtre Ministerul Finanþelor Publice, din venituri realizate din privatizare, precizeazã sursa citatã. Astfel, CEH poate beneficia de un ajutor de stat individual pentru salvare, acþiune ce a fost deja autorizatã de Comisia Europeanã. "Urmeazã ca Societatea Complexul Energetic Hunedoara sã angajeze un consultant internaþional al

cãrui rol va fi acela de a elabora planul de restructurare. Suntem încrezãtori cã acest lucru se va întâmpla în cel mai scurt timp, astfel încât sã putem notifica documentul Comisiei Europene. Odatã parcurse aceste etape, vom proceda la implementarea mãsurilor de restructurare care sã ne permitã rentabilizarea CEH", a declarat ministrul Energiei, Andrei Gerea.

trebuie ramB anii bursaþi în 90 de zile Reamintim cã în data de 13 mai 2015, Ministerul Energiei a publicat proiectul de ordonanþã potrivit cãruia Finanþele urmau sã acorde un împrumut "în limita" sumei de 40 milioane lei, pentru 90 de zile, Complexului Energetic

Ultimele pregãtiri pentru Coconea

arapantistul din Petroºani cerceteazã P Alpii în cãutarea celor mai bune culoare de zbor, pentru a ieºi învingãtor la competiþia extremã care va începe peste trei sãptãmâni.

Toma Coconea parcurge în aceste zile întreg traseul competiþiei extreme de parapantã, Red Bull X Alps, ºi încearcã sã gãseascã cele mai bune rute pentru a ajunge printre primii pe pontonul de la Monaco. Parapantistul hunedorean este unul dintre veteranii competiþiei care are loc o datã la doi ani ºi se aflã printre favoriþii la câºtigarea ei. De altfel, Coconea are ca obiectiv declarat medalia de aur sau mãcar clasarea pe podium, iar pentru reuºitã s-a antrenat intens încã de anul tre-

Hunedoara, pentru rambursarea unui ajutor de stat incompatibil prevãzut într-o decizie a Comisiei Europene din 20 aprilie 2015. Împrumutul a fost accesat ºi cu banii respectivi s-a

cut. Parângul a fost principalul poligon de antrenamente dat fiind faptul cã vitregia munþilor din Valea Jiului oferã condiþii similare cu cele din Alpi. Toma Coconea a fost prezent la toate ediþiile, iar de douã ori a reuºit sã se claseze pe locul secund. Red Bull X-Alps este cea mai dificilã cursã de aventurã din lume, în care sportivii trebuie sã strãbatã pe jos sau în aer peste 1.000 de kilometri prin Munþii Alpi, de la Salzburg pânã în Monaco, în cel mai rapid timp posibil. Este o aventurã spectaculoasã ce poate implica 100 km parcurºi zilnic pe jos prin munþi sau zbor cu parapanta la altitudini de peste 4.000 metri. Maximilian GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 iunie 2015 reuºit achitarea unui alt ajutor de stat anterior, încã dinainte de înfiinþarea CEH. Numai cã rambursarea acestui împrumut, la care se adaugã dobânda, înghite teoretic toate încasãrile Complexului Energetic Hunedoara. Surse bine informate au calculat cã CEH încaseazã lunar cam cât valoarea împrumutului, dar mai are nevoie de fonduri ºi pentru chletuielile cu munca vie, achiziþii de materiale, etc. Compania energeticã hunedoreanã se autogospodãreºte, iar veniturile provin în principal din vânzarea energiei pe piaþa zilei urmãtoare (PZU) ºi serviciile tehnologice de sistem plãtite de Transelectrica Singura ºansã ca entitatea energeticã sã supravieþuiascã o reprezintã cel de-al doilea ajutor de stat aprobat, sub formã de împrumut, acordat de

Guvern, din care nu se poate rambursa primul împrumut, dar se pot face alte plãþi. La sfârºitul lunii mai a acestui an, Guvernul a aprobat o ordonanþã de urgenþã prin care acordã un ajutor de stat individual în valoare totalã de 167 de milioane de lei, pe o perioadã de ºase luni. Potrivit oficialilor guvernamentali, ajutorul se acordã în scopul asigurãrii necesarului de lichiditãþi pentru acoperirea cheltuielilor curente minime de susþinere a activitãþilor, precum ºi pentru cele necesare achiziþionãrii deficitului de certificate de emisii de gaze cu efect de serã. Acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic Hunedoara fost autorizatã de Comisia Europeanã în 21 aprilie 2015. Car men COSMAN-PREDA

Pompierii petrileni, evaluaþi de ISU Hunedoara

erviciul Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã Petrila a obþinut cel mai înalt calificativ în urma unui control efectuat, zilele trecute, de cãtre Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã „Iancu de Hunedoara”. „În urma verificãrilor ºi evaluãrilor fãcute de cãtre eºalonul superior, S.V.S.U. Petrila a obþinut un punctaj de 16 puncte din 16 posi-

bile, fiind primul S.V.S.U. din judeþul Hunedoara care obþine calificativul foarte bine, cu punctaj maxim în anul 2015. Acest calificativ de „F. B” reflectã munca unei echipe”, a declarat ºeful SVSU Petrila, Neculai Alexandrescu. Pe de altã parte, pompierii petrileni au arãtat cã sunt bine pregãtiþi ºi la concursul judeþean al serviciilor voluntare ºi private pentru situaþii de urgenþã, unde a

obþinut locul 1 pe judeþ în acest an. Anul trecut serviciul a avut 97 de intervenþii la incendii ori alte dezastre ce au avut loc în zona localitãþii Petrila. Maximilian GÂNJU

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 15 iunie 2015

De necrezut! A vrut sã-l dezgroape pe pãrintele Arsenie Boca

aptã incredibilã la Mãnãstirea Prislop, unde un maramureºean a vrut sã-l dezgroape pe pãrintele Arsenie Boca, considerat Sfântul Ardealului. Ioan a vrut sã arate tuturor cã trupul pãrintelui nu a putrezit ºi susþine cã Arsenie Boca i-a cerut acets lucru, pentru a putea fi canonizat. Eveniment de neimaginat sâmbãtã dimineaþa, la Mãnãstirea Prislop. Poliþia Oraºului Haþeg a fost sesizatã de personalul Mãnãstirii Prislop cu privire la faptul cã un bãrbat afost surprins în timp ce sãpa la mormântul pãrintelui Arsenie Boca. Practic, a fost surprins chiar în timp ce sãpa la mormântul duhovnicului.

La vederea mãicuþelor, a fugit în pãdurea din apropierea mãnãstirii. La faþa locului au fost chemaþi poliþiºtii, care în cele din urmã, spre dimineaþã, au reuºit sã îl convingã pe acesta sã se predea. “Poliþiºtii care s-au deplasat la faþa locului au constat cã cele sesizate se confirmã, pe suprafaþa mormântului fiind sãpatã o groapã cu dimensiunile deaproximativ 240/ 100 cm ºi o adâncime de 50 de cm. În urma activitãþilor întreprinse, poliþiºtii au stabilit cã suspect de comiterea faptei este un bãrbat în vârstã de 45 de ani, din judeþul Maramureº”, a declarat Laura Bradu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Bãrbatul a fost reþinut ºi este cercetat pen-

Duh”, a strigat bãrbatul la ieºirea din sediul Poliþiei Haþeg, unde a fost audiat în dosarul în care a fost acuzat de profanare. Ioan susþine cã a vrut sã arate lumii cã trupul duhovnicului de la Prislop nu a putrezit, însã nu a fost lãsat sã îºi ducã planul la sfârºit.

tru sãvârºirea infracþiunii de profanare de morminte, iar sub supravegherea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Haþeg se efectueazã verificãri pentru stabilirea cu exactitate a împrejurãrilor în care fapta a fost comisã. Când a ieºit de la audieri, maramureaºanul a spus cã: “Am urmat porunca sfântului, care mi-a poruncit sã-l dezgrop, în numele Tatãlui ºi al Fiului ºi al Sfântului

ormântul va fi protejat

La Mãnãstirea Prislop, dupã acest incident incredibil, se iau mãsuri. Mormântul pãrintelui Arsenie Boca va fi protejat de o construcþie din lemn sub forma unui baldachin, porþile acestuia urmând sã fie închise pe timpul nopþii. Purtãtorul de cuvânt al Episcopiei Devei ºi Hunedoarei, pãrintele Gabriel Miricescu, spune cã decizia a fost luatã cu câteva luni în urmã. "Peste zi va fi deschis pelerinilor care vin la mãnãstire ºi doresc sã meargã la mormântul pãrintelui Arsenie Boca, dar

noaptea se va închide. Va fi o construcþie din lemn care se va încadra în peisaj", a explicat pãrintele Gabriel Miricescu. Arsenie Boca s-a nãscut în 1910, iar pentru convingerile sale a fost arestat, torturat de fosta Securitate ºi apoi alungat de la mãnãstire în timpul regimului comunist. Pãrintele Arsenie Boca a murit în 28 noiembrie 1989 ºi nu a fost canonizat de Biserica Ortodoxã Românã. Mãnãstirea Prislop a ajuns loc de pelerinaj pentru românii din toate colþurile þãrii, ea identificându-se cu personalitatea pãrintelui Arsenie Boca. Oamenii vin pe tot parcursul anului la Prislop, pentru a se ruga. Cei mai mulþi credincioºi ajung aici în 28 noiembrie, ziua de pomenire a pãrintelui Arsenie Boca, dar ºi cu ocazia unor sãrbãtori religioase. Car men COSMAN-PREDA

Tribunalul Hunedoara a eliberat-o pe femeia acuzatã cã ºi-a ucis trei copii

lina Ardelean, inconºtienta femeie care ºi-a omorât din neglijenþã cei trei copii nu reprezintã un pericol public. Aºa au considerat, probabil, magistraþii Tribunalului Hunedoara care au respins cererea procurorilor privind arestarea preventivã a ei. Femeia este cercetatã de procurorii hunedoreni pentru omor calificat ºi a fost reþinutã pentru 24 de ore. Anchetatorii au cerut arestarea preventivã, dar Tribunalul Hunedoara le-a respins cererea. „În temeiul art. 227 alin. 1 C.proc.pen., respinge propunerea de arestare preventivã formulatã de Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara cu privire la inculpata Ardeleanu Alina Nadia reþinutã în cauzã pentru infracþiunea de omor calificat, prev. ºi ped. de art. 188, 189 alin. 1 lit. 1 lit. f) C.pen.. Cheltuielile judiciare avansate de stat în sumã de 150 lei rãmân în sarcina acestuia. Suma de 100 lei reprezentând onorariu asistenþã juridicã din oficiu va fi avansatã din fondurile Ministerului

Justiþiei”, au decis judecãtorii. Sentinþa poate fi contestatã în termen de 48 de ore de la pronunþare. În urma cercetãrilor, procurorii de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara au decis schimbarea încadrãrii juridice a faptei, din ucidere din culpã în omor calificat sãvârºit asupra unor membri de familie. Procurorii au stabilit cã femeia a prevãzut posibilitatea ca lumânarea sã se rãstoarne ºi sã aprindã

casa, dar cu toate acestea a plecat liniºititã. În plus, când a vãzut incendiul, nu a fãcut nimic sã-ºi salveze cei trei prunci. „Din cercetãrile efectuate pânã în prezent au rezultat probe privind suspiciunea rezonabilã cã, în seara de 7 iunie 2015, în jurul orelor 21,30 - 22,00, inculpata a aºezat o lumânare aprinsã pe un plan neregulat din material textil uºor inflamabil, într-un echilibru precar, respectiv pe spãtarul unui colþar situat lângã patul în care dormeau cei trei copii ai sãi, cu vârste cuprinse între 1 an ºi 10 ani, prevãzând posibilitatea rãsturnãrii acesteia ºi a aprinderii materialului

textil al colþarului pe care era aºezatã lumânarea ºi implicit al declanºãrii unui incendiu la ieºirea din camera respectivã, care elimina posibilitatea copiilor de a pãrãsi încãperea incendiatã în care dormeau, acceptând posibilitatea suprimãrii vieþii acestora urmare a incendiului declanºat, dupã care a pãrãsit locuinþa. De asemenea, din probele administrate rezultã cã inculpata a pãtruns în apartamentul incendiat, constatând amploarea acestuia dar nu a sesizat vreo persoanã pentru stingerea incendiului ºi salvarea copiilor. În cauzã a fost sesizat judecãtorul de drepturi ºi libertãþi din cadrul Tribunalului Hunedoara cu propunere de luare a mãsurii arestãrii preventive”, a declarat procurorul Mirela Elena Negruþiu, purtãtor de cuvânt la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Cercetãrile continuã în vederea lãmuririi tuturor împrejurãrilor de fapt ºi stabilirii rãspun-

derii penale.

u ars în casa ororilor

Reamintim cã sãptãmâna trecutã trei copilaºi din Uricani a cãror mamã inconºtientã i-a lãsat singuri în casã ºi a plecat în miez de noapte dupã bãuturã, au ars în casa cuprinsã de flãcãri. Cel mai mic dintre copilaºi abia împlinise

un an, iar ceilalþi doi aveau opt, respectiv 10 ani. Incendiu a fost observat în jurul orei 2 noaptea ºi a fost atît de puternic încât a cuprins ºi acoperiºul blocului cu 4 etaje în care copiii locuiau cu mama lor, Alina Ardelean, în vârstã de 37 de ani. Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Zonele defavorizate – mumã sau ciumã?! z Cum ºi-au bãtut joc “investitorii” de acest statut ºi de ce Valea Jiului nu mai poate primi astfel de facilitãþi fiscale

estructurarea mineritului, cu toate consecinþele sociale ºi economice, ar putea fi compensatã de o lege asemãnãtoare celei a zonelor defavorizate, statut de care Valea Jiului a beneficiat la sfârºitul anilor 90 ºi începutul anilor 2000. Este pãrerea multora care cred cã facilitãþile fiscale oferite de statul roman ar putea fi de naturã sã atragã investitori importanþi. Fãrã investitori reali, Valea Jiului este condamnatã la sãrãcie. Mineritul este o activitate care se restructureazã an de an, iar subvenþiile guvernamentale merg cãtre închiderea capacitãþilor de producþie ºi nicidecum spre menþinerea lor. Valea Jiului a fost zonã defavorizatã declaratã timp de 10 ani. O perioadã de care “ºmecherii” au ºtiut sã profite la maximum, au înfiinþat firme ºi firmuliþe ca sã beneficieze de facilitãþile fiscale, însã activitatea se derula în cu totul alte pãrþi, fãrã nicio legãturã cu aceastã zonã. S-au constatat multe derapaje de la lege, iar guvernanþii au decis renunþarea la acest statut acordat zonelor aflate în impas social sau economic. Dar, cu cât funia se apropie mai mult de par, iar mineritul pare sã îºi trãiascã ultimii ani, tot mai multe persoane, din diverse sfere de activitate, se gândesc din nou la statutul de zonã defavorizatã, chiar dacã cu unele modificãri

esenþiale. Prima, ºi cea mai improtantã, ar fi obligarea, pe o perioadã de timp bine determinatã, a investitorilor care vor sã beneficieze de facilitãþile oferite de acest statut, sã angajeze oameni de aici ºi sã-ºi menþinã afacerea în aceastã zonã. Aºa s-ar putea înfiinþa locuri de muncã alternative mineritului ºi s-ar putea diminua impactul disponibilizãrilor din minerit. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, explicã, însã, cã, acum, acest lucru este imposibil. Existã legi care împiedicã acordarea statutului de zonã defavorizatã, indiferent de ce ar putea prevede acest lucru. Dar, spune Iacob – Ridzi, investitorii ar putea fi ajutaþi prin facilitãþile acordate de administraþiile publice locale. “Nu prea se mai poate înfiinþa o astfel de zonã cu facilitãþi fiscale, pentru cã ar fi împotriva legii concurenþei. O astfel de zonã, sub forma în care a fost, cu obligarea ca firmelor sã aibã sediul ºi activitatea aici, nu va

fi posibilã. Cred cã s-ar putea merge mai mult pe zona legislativã legatã de antrepozite, zone libere de taxe, cum sunt peste tot în Europa. Noi sprijinim investitorii în cadrul legal existent ºi avem ºi o hotãrâre de consiliu local de acum 2 ani. Avem facilitãþi pe care le putem acorda investitorilor, din punct de vedere al taxelor locale, pe terenuri, clãdiri”, este de pãrere Tiberiu Iacob Ridzi.

ona defavorizatã = paradis fiscal

În anii ‘90, Guvernul pregãtea un paradis fiscal pentru 28 de localitãþi din þarã numai sã le scoatã din sãrãcie. Aºa a apãrut Ordonanþa Nr. 24 din 30 septembrie 1998, prin care o "arie geograficã strict delimitatã teritorial" a fost declaratã "zona defavorizatã" dacã îndeplinea cel puþin una dintre urmãtoarele condiþii:

dacã avea structuri monoindustriale, care sã mobilizeze mai mult de 50% din populaþia zonei; dacã era zona minierã, unde personalul a fost disponibilizat în proporþie de peste 25 % prin concedieri colective; dacã în urma lichidãrii, restructurãrii sau privatizãrii unor agenþi economici au apãrut concedieri colective ce au afectat mai mult de 25% din numãrul angajaþilor cu domiciliul stabil în zona respectivã; dacã rata ºomajului din zona depãºea cu 30% rata ºomajului la nivel naþional; dacã erau zone izolate, lipsite de mijloace de comunicaþii ºi aveau o infrastructurã slab dezvoltatã. Firmele, persoanele juridice º.a. care îºi desfãºurau activitatea în zona defavorizatã beneficiazã pentru investiþiile nou-create de scutirea de taxe vamale ºi TVA pentru echipamente,

mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile importate în vederea derulãrii de investiþii în zonã, de restituirea taxelor vamale pentru materiile prime, piesele de schimb etc. necesare producþiei în zona respectivã, de scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata de existenþa a zonei defavorizate etc. Facilitãþile erau menite sã asigure zonelor respective o dezvoltare egalã cu cea a altor zone geografice. În realitate, însã, lucrurile au stat pe dos. Au apãrut firme – fantomã, cu puncte de lucru declarate în aceste zone defavorizate, în apartamente sau clãdiri dãrãpãnate. Cât despre locurile de muncã ce ar fi trebuit sã fie create, nici vorbã, iar de câºtigat au avut, de regulã, doar cei care au gãsit în aceastã ordonanþã de urgenþã o por-

Reducerea ºomajului cu beneficii pentru angajatori

eneficii pentru angajatorii B care încadreazã pe piaþa muncii absolvenþi. Absolvenþii de liceu sau de facultate care se angajeazã aduc beneficii angajatorilor care vor primi din partea statului de o indemnizaþie cuprinsã între 500 ºi

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 iunie 2015 tiþã legalã de a scãpa de dãrile împovãrãtoare. ªi asta fãrã sã pãþeascã nimic. Iar în zonã nu au apãrut investitori foarte puternici, care sã creeze mii de locuri de muncã, sã creeze o alternativã adevãratã la activitatea monoindustrialã de minerit, statutul fiind paradis fiscal ºi paravan pentru cei care ºi-au decloarat activitatea aici, dar profitul l-au “mutat” oriunde altundeva. Ca statut, Valea Jiului nu mai este consideratã zonã defavorizatã ºi asta, deºi este tot monoindustrialã, iar rata realã a ºomajului este tot mai mare. Existã însã speranþe, dupã ce autoritãþile au înþeles cã, dacã îºi unesc eforturile, pot atrage singuri investitori care sã scape Valea Jiului de la condamnare sigurã.

“ª

mecheri” cu statut de zonã defavorizatã

Ce a însemnat cu adevãrat statutul de zonã defavorizatã a rãmas scris în analele ºi în presa vremii. De exemplu, prin anul 2005, Reprezentanþii Consiliului Concurenþei au decsoperit nereguli grave ºi au decis, în consecinþã sã ridice statutul aducãtor de facilitãþi fiscale pentru 12 persoane fizice înregistrate, care nu au îndeplinit condiþiile cerute de lege. Hotãrârea a venit dupã ce mai mulþi oameni de afaceri controversaþi din Valea Jiului ºi apropiaþi ai acestora au încercat

750 de lei în funcþie de calificarea ºi mediul ºcolar absolvit. Prin aceastã mãsurã, se doreºte scãderea ratei de ºomaj. Reglementarea se referã la angajatorii care încadreazã pe piaþa muncii absolvenþi pe o perioadã de timp nelimitatã. Suma de 600 de lei va fi încasatã în cazul în care angajaþii sunt absolvenþi ai învãþãmântului secundar superior sau ai celui liceal, în vreme ce cei 750 de lei vor putea fi încasaþi în cazul în care angajatorul încadreazã pe piaþa muncii absolvenþi de studii superioare. Cei care angajeazã

sã scape de plata impozitului pe profit ºi ºi-au înfiinþat PF-uri cu statut de investitor în zona defavorizatã. Conform legii, pentru a primi ºi a menþine acest statut ºi pentru a beneficia de facilitãþile conferite de lege, era necesar, în primul rând, sã investeºti. Printre cele 12 persoane fizice care au primit facilitãþi fiscale se regãsea ºi controversatul om de afaceri Adrian Gardean – pus acum sub urmãrire în Dosarul “Gala Bute” dar ºi alþi apropiaþi ai acestuia. Nici unul nu a investit nici mãcar un leu, de formã, aºa cã a fost nevoie de intervenþia Consiliului Concurenþei, care a ridicat acest statut pentru toate persoanele fizice care beneficiau de facilitãþile conferite de lege, din cauzã cã respectivii oameni de afaceri nu au realizat investiþiile absolut obligatorii. La vremea respectivã s-a spus cã acest lucru a fost decis dupã o monitorizare atentã, realizatã de douã ori pe an, care a scos în evidenþã derapjele de la lege. Tot în acea perioadã ar fi rãmas fãrã statut de investitor în zona defavorizatã ºi una dintre firmele controlate de fostul prefect de Hunedoara Aurelian Serafinceanu. În acest caz, în urma monitorizãrii s-a constatat cã nivelul investiþiilor realizate a fost mult mai mic decât profitul scutit de impozit. Car men COSMAN-PREDA

persoane cu dizabilitãþi vor primi aceleaºi sume, dar timp de 18 luni. Reprezentanþii agenþiilor pentru ocuparea forþei de muncã precizeazã faptul cã angajatorii sunt obligaþi sã menþinã, cel puþin 18 luni, raporturile de muncã sau de serviciu ale absolvenþilor încadraþi în câmpul muncii. Pentru a se afla în legalitate, angajatorul trebuie sã încheie o convenþie cu o agenþie judeþeanã pentru ocuparea forþei de muncã în timp de 12 luni de la data absolvirii studiilor. Prin aceastã mãsurã se doreºte reducerea ºomajului în rândul tinerilor. Monika BACIU

“Dramã” în bugetul ex-directorului general adjunct al CEH

Nicolae Drãgoi a fost retrogradat, dar e tot în concediu medical

e boalã grea suferã fostul director general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara, Nicolae Drãgoi, care, de când a fost schimbat din funcþie, este tot în concediu, ba de odihnã, ba medical. Mai întâi a intrat în concediu de odihnã ºi apoi s-a îmbolnãvit. Nu cã ar fi fost pentru prima datã, pentru cã Nicolae Drãgoi a mai avut antecedente de acest gen fix când ar fi urmat schimbarea lui din funcþia de director al Exploatãrii Miniere Paroºeni, pe vremea Companiei Naþionale a Huilei. Dupã luni bune de boalã, Drãgoi s-a însãnãtoºit când directorul de

atunci al CNH, Constantin Jujan, a fost demis din funcþie, iar Nicolae Drãgoi i-a luat locul. Aºa s-a întâmplat ºi de aceastã datã, numai cã supãrarea poate sã vinã din altã parte. Pentru cã o fi el în foaie de boalã, numai cã între timp i s-a mai diminuat din salariul încasat. Nu mai face parte din echipa de conducere, acum fiind trecut pe postul de inginer în cadrul Serviciului Securitatea Muncii, aºa cã nu mai încaseazã acelaºi salariu, spun surse bine informate. Potrivit declaraþiei de avere din anul 2014, Nicolae Drãgoi, a avut un venit de la CEH de peste 530 de milioane de lei vechi

la care se mai adaugã ºi venitul primit în calitate de membru al Consiliului de Administraþie al CEH. Privit drept un apropiat al familiei Resmeriþã, Nicolae Drãgoi a fost director al minei Paroºeni dar a condus,

Reguli pentru protejarea investiþiilor

oi reglementãri locale pentru amplasarea teraselor sezoniere. Pentru a nu fi afectate investiþiile realizate de administraþia localã, consilierii locali de la Petroºani au luat anumite mãsuri de precauþie în ceea ce priveºte amplasarea teraselor sezoniere. „Este permisã doar aºezarea de mese, scaune, umbrele cu picior, tonete de îngheþatã, gãrduleþe ornamentale ºi ghivece cu flori sau plante verzi", se aratã în actele consiliului local. Comercianþii nu au voie sã amplaseze pe

domeniul public mobilierul pentru servire, iar împrejmuirea teraselor se poate face doar în anumite condiþii. „Este interzisã amplasarea în spaþiul public a mobiiierului pentru servire, inclusiv a automatelor de vânzare, a instalaþiilor frigorifice sau de spãlare. Împrejmuirea teraselor sezoniere se poate realiza doar cu gãrduleþe ornamentale", se mai aratã în acte. Edilii au luat aceste mãsuri pentru a nu fi afectat domeniul public care a fost modernizat cu milioane de euro din fonduri europene.

“Acest act administrativ cu caracter normativ cuprinde o serie de prevederi prin care s-a încercat reglementarea modului de amplasare a teraselor sezoniere pe Centrul civic , astfel încât zona sã fie ºi mai atractivã atât pentru proprietarii de spaþii comerciale cât ºi pentru cetãþenii sau turiºtii care doresc sã se relaxeze. În acelaºi timp, evident, s-a dorit ºi protejarea amenajãrilor realizate în zona respectivã prin accesarea de fonduri europene”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Astfel, conform hotãrârii Consiliului Local este permisã doar aºezarea de mese, scaune ºi umbrele cu picior ºi se interzice ancorarea meselor, scaunelor, bãncilor ºi umbrelelor în pavaj. Acestea vor avea amprenta cauciucatã pentru a nu afecta suprafaþa pavatã. Monika BACIU

de douã ori, ºi Compania Naþionalã a Huilei Petroºani. Din 2013 a trecut pe postul de director al proaspãt – înfiinþatei Societãþi Naþionale a Huilei Petroºani, care ainclus minele viabile. De asemenea, dupã înglobarea minelor viabile în CEH, Drãgoi a fost numit director general adjunct al societãþii energetice. La mijlocul lunii februarie a acestui an, odatã cu schimbãrile operate la vârful structurii de conducere a CEH, Nicolae Drãgoi ºi-a anunþat demisia din funcþia de adjunct, pe care a preluat-o fostul director general, Aurel Niculescu. Ar fi vrut sã treacã la Societatea naþionalã de Închideri de Mine, dar transferul s-a blocat. Aºa cã a ajuns la Serviciul de Securitate a Muncii din cadrul CEH, ca inginer. Car men COSMAN-PREDA

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 iunie 2015

A demarat ”Misiunea canicula”

principiile acestei organizaþii ºi le-am asociat cu cele profund creºtine” – a declarat Doina Costaº, Petroºani.

rucea Roºie Petroºani a început sã ofere serviciile specifice pe timp de caniculã locuitorilor din municipiu – apã, mãsurarea tensiuni ºi a pulsului, mãsurarea masei corporale. Numãrul voluntarilor ºi membrilor Filialei este în continuã creºtere de la începutul acestui an, unul din principalele motive invocate de cei nou veniþi este cã ”principiile acestei organizaþii le-am asociat cu cele profund creºtine”. Temperaturile mult ridicate pentru aceastã primã lunã a verii, au determinat Crucea Roºie Petroºani sã demareze ”misiunea canicula” cu o sãptãmânã mai devreme. Voluntarii Crucii Roºii Petroºani au început de sãptãmâna trecutã misiunea canicula, în zilele în care meteorologii au anunþat temperaturi peste 22 de grade. Demararea acþiunii, conform directorului

Filialei, Felicia Vitan, era programatã pentru luni, 15 iunie 2015, ºi are ca timp de desfãºurare întreaga varã exceptând zilele ploioase. ”În vara aceasta, voluntarii de la Crucea Roºie vor oferi apã locuitorilor, vor mãsura tensiunea ºi pulsul, inclusiv masa corporalã a celor care doresc acest lucru. Punctul acestui serviciu este amplasat în Parcul ”Carol Schreter”

Petroºani, dar vom putea sã mai amplasãm ºi altele în locurile cu afluenþã mare de cetãþeni ºi în acest sens avem susþinerea Primãriei Petroºani, a primarului Tiberiu Iacob Ridzi, care este foarte deschis la cererile noastre în folosul comunitãþii. Dacã se impune, acþinunea va fi extinsã ºi în alte localitãþi ale Vãii Jiului” – a declarat Felicia Vitan.

Limitatoare de vitezã pentru reducerea accidentelor umeroasele accidente rutiere în care pietonii N angajaþi în traversarea regula-

mentarã a strãzii au fost victime, a determinat Serviciul Rutier din cadrul Poliþiei Petroºani sã cearã administraþiei locale amplasarea unor limitatoare de vitezã. Numai cã, în loc sã se conformeze noilor condiþii de trafic, mulþi ºoferi le ocolesc circulând în unele zone chiar ºi pe contrasens. Dupã o analizã atentã a zonelor de risc din municipiul Petroºani, mai ales cã, în ultima perioadã, numãrul accidentelor rutiere în care victime sunt pietonii care trec strada regulamentar a crescut, poliþiºtii au cerut administratorului drumului montarea unor limitatoare de vitezã. Astfel, trei limitatoare care obligã ºoferii sã reducã viteza cel puþin pânã la 30 de kilometri pe orã, au fost montate pe DN 66 (ºoseaua de centurã a Petroºaniului) în zona de centru, dar ºi la trecerea de pietoni din zona Parângul, acolo unde cei mai mulþi pietoni sunt loviþi de vitezomani.

ine sã respecte?

Municipalitatea Petroºani s-a conformat, însã ºoferii în loc sã încetineascã la ele pun ºi mai mult

siguranþa circulaþiei în pericol ocolindu-le. Doar echipajele care patruleazã îi mai tempereazã, însã poliþiºtii recunosc cã nu au cum sã supravegheze în permanenþã zonele în care sunt limitatoare. Cei prinºi sunt aspru sancþionaþi iar amenzile pot ajunge pânã la câteva sute de lei. „În Piaþa Victoria, spre exemplu, ºoferii se folosesc de semi-banda de virat la stânga ºi riscã amenzi. În Aeroport lucrurile

se schimbã. Acolo, dacã dai de un poliþist foarte sever, ar poate considera chiar cã ai circulat pe contrasens ºi se poate merge chiar ºi pânã la reþinerea permisului. În general li se dã sancþiune contravenþionalã celor care ocolesc aceste limitatoare, amenda fiind pânã la 6 puncte, adicã aproape 600 de lei. Depinde însã de ce încadrare face agentul”, explicã unul dintre poliþiºti. Maximilian GÂNJU

De precizat cã membrii ºi voluntarii de la Petroºani ºi-au testat abilitãþile ºi calificarea, obþinutã la cursurile de profil, în concursuri zonale ºi naþionale, pe lângã faptul cã au atras în acþiunele lor asociaþii ºi fundaþii umanitare, de mediu ºi sportive, dar s-au ºi alãturat altora care luptã pentru calitatea vieþii ºi a mediu-

lui înconjurãtor. Îmbucurãtor este faptul cã numãrul voluntarilor Crucii Roºii Petroºani este în creºtere, mulþi tineri au cerut sã activeze, dar ºi mulþi seniori s-au alãturat filialei. ”Am ales sã vin aici pentru cã viaþa poate deveni cu adevãrat de calitate prin implicare. Am citit mult despre

În viziunea Crucii Roºii, un principiu este o regula de conduitã obligatorie, bazatã pe raþiune ºi pe experienþã, care guverneazã activitatea tuturor componentelor Miºcãrii, în orice moment. Existã ºapte principii fundamentale ale Miºcarii Internaþionale de Cruce Roºie ºi Semiluna Roºie: Umanitate, Imparþialitate, Neutralitate, Independenþã, Voluntariat, Unitate, Universalitate. Ileana FIRÞULESCU

Spitale fãrã personal ute de locuitori ai Vãii Jiului S fac parte din cei 3 milioane de români plecaþi în strãinãtate, la care fãcea referire fostul ministru al Transporturilor Ioan Rus.

Mulþi au plecat peste hotare sã îngrijeascã bãtrâni pe bani, nu la fel de mulþi, cum a declarat fostul ministru, iar efectele se resimt în toate domeniile de activitate din þarã. Dupã ce zeci de cadre medicale, dar ºi personal auxiliar din sistemul sanitar au renunþat la posturi ºi au plecat în strãinãtate la muncã pentru a-ºi câºtiga existenþa, spitalele din România au rãmas fãrã personal. Aºa se face cã Spitalul Municipal Lupeni, organizeazã concurs de recrutare pentru ocuparea pe perioadã nedeterminatã a funcþiilor contractuale. Se cautã douã infirmiere ºi douã îngrijitoare. Astfel este

nevoie de o infirmierã în cadrul Secþiei Medicinã internã, o infirmierã în cadrul Secþiei Chirurgie generalã ºi câte o îngrijitoare în cadrul Farmaciei cu circuit închis ºi în cadrul Laboratorului de analize medicale. Pentru a ocupa un post contractual vacant sau temporar vacant candidaþii trebuie sã îndeplineascã mai multe condiþii generale. Totodatã candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiile de studii ºi, dupã caz, de vechime sau alte condiþii specifice potrivit cerinþelor postului scos la concurs ºi nu a fost condamnatã definitiv pentru sãvârºirea unei infracþiuni contra umanitãþii, contra statului ori contra autoritãþii, de serviciu

sau în legãturã cu serviciul, care împiedicã înfãptuirea justiþiei, de fals ori a unor fapte de corupþie sau a unei infracþiuni sãvârºite cu intenþie, care ar face-o incompatibilã cu exercitarea funcþiei, cu excepþia situaþiei în care a intervenit reabilitarea. În ceea ce priveºte condiþiile specifice necesare în vederea participãrii la concurs ºi a ocupãrii funcþiei contractuale candidaþii trebuie sã fie absolvenþi de ºcoalã generalã fãrã vechime. Concursul constã în trei etape. Termenul limitã pentru depunerea dosarelor este data de 19 iunie. În 30 iunie va avea loc proba scrisã începând cu ora 8, iar data ºi ora interviului va fi comunicatã ulterior. Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 iunie 2015

Sacrificiul suprem al unui pãrinte

Problemele comunitãþii, prioritare pentru Tiberiu Iacob-Ridzi

iberiu Iacob-Ridzi a ales comunitatea în detrimentul copiilor. Devotat alegãtorilor ºi preocupat constant de problemele localitãþii, edilul petroºãnean a renunþat sã stea acasã ºi sã îºi creascã cel mai mic membru al familiei. Acesta este sacrificiul suprem pe care un pãrinte îl poate face. Primarul municipiului Petroºani s-a întors, din concediul de creºtere a copilului, sã conducã localitatea. Pentru cã acesta a revenit la muncã, statul i-a acordat un stimulent de reinserþie, care a avut valoarea de 7.900 de lei. De precizat este faptul cã aceastã sumã conþine ºi alocaþia micuþei Sara Maria. Stimulentul de

inserþie este o sumã lunarã care se acordã în perioada dintre momentul solicitãrii acesteia ºi împlinirea de cãtre copil a vârstei de doi ani. Cuantumul lunar al stimulentului este echivalent cu cel al indicatorului social de referinþã, care, în prezent, este de 500 de lei. Stimulentul de inserþie se acordã pentru persoanele care beneficiazã de concediul pentru creºterea copilului de pânã la un

an, dacã acestea obþin venituri impozabile înaintea împlinirii de cãtre copil a vârstei de un an, pentru perioada rãmasã pânã la împlinirea de cãtre acesta a vârstei de doi ani, pentru persoanele care beneficiazã de concediul pentru creºterea copilului de pânã la doi ani, dacã acestea obþin venituri impozabile dupã ce copilul împlineºte un an, pentru perioada rãmasã pânã la împlinirea de cãtre acesta a vârstei de doi ani ºi poentru pentru persoanele care beneficiazã de concediul pentru creºterea copilului cu handicap în vârstã de pânã la

La un an de la suspendare,

AJOFM Hunedoara are tot director interimar

genþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara are nevoie de director. Agenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publici organizeazã concurs de recrutare pentru ocuparea funcþiei publice de conducere vacante de director executiv al Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara. Candidaþii trebuie sã aibã studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã, absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã ºi vechime în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcþiei publice: minimum 3 ani. În data de 17 iulie va avea loc proba scrisã, iar data ºi ora interviului vor fi comunicate ulterior. În urma suspendãrii din funcþia de director al Agenþiei Judeþene de Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara a lui Vasile Iorgovan, postul a rãmas vacant. Astfel, începând cu luna iulie 2014, pe

acest post a fost numitã de cãtre ANOFM, Rodica Peter prin detaºare din funcþia de secretar al Primãriei municipiului Vulcan în funcþia de conducere cu caracter temporar de director executiv al AJOFM Hunedoara. Potrivit legislaþiei în vigoare ºi mai precis Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Detaºarea se poate dispune ºi pe o funcþie publicã de conducere, pe o perioadã de maximum 6 luni într-un an calendaristic, cu avizul Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici. Potrivit aceluiaºi act normativ, în mod excepþional, perioada detaºãrii poate fi prelungitã cu maximum 3 luni, cu avizul Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici, dacã autoritatea sau instituþia publicã a organizat concurs de recrutare sau promovare ºi funcþia publicã nu a fost ocupatã, în condiþiile legii. Monika BACIU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

trei ani, oricând, pe toatã perioada. Plata indemnizaþiei pentru creºterea copilului este suspendatã automat în urma solicitãrii stimulentului de inserþie. Monika BACIU

Situaþie îngrijorãtoare!

Monica Iacob – Ridzi merge doar cu proteze la picioare ituaþie extrem de gravã pentru Monica Iacob – S Rizi. Aflatã dupã gratii,

starea acesteia de sãnãtate se înrãutãþeºte dupã gratii pe zi ce trece. Este nevoitã acum sã poarte proteze la genunchi ca sã mai poatã merge, iar situaþia se poate oricând agrava. Scriitorul Dan Mircea Cipariu este cel care a adus la luminã acest aspect alarmant, iar soþul Monicãi Iacob Ridzi, primarul Tiberiu Iacob – Ridzi a explicat cã în lipsa acestor orteze soþia sa nu poate merge. "Soþia mea poartã douã orteze la genunchi, fãrã ele nu prea poate sã meargã. Din câte am înþeles, ar putea fi o afecþiune colateralã bolii pe care o are. Din câte ºtiu, soþia

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -17.90 lei - Ceafã porc cu os - 14.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 3.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

mea are probleme ºi cu oasele, iar în urmã cu câþiva ani a suferit o fracturã de platou tibial. Soþia mea mi-a spus cã are dureri mari ºi nu le dã jos ca sã poatã sã meargã", a declarat Tiberiu Iacob-Ridzi. Monica Iacob Ridzi a fost condamnatã definitiv, în 16 februarie, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestãrile organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliþia Judeþeanã Cluj, fiind încarceratã la secþia exterioarã din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla. În data de 3 martie, a fost transferatã la Spitalul Penitenciar Jilava, la solicitatea sa ºi la recomandarea medicilor. Fostul demnitar a precizat cã suferã de 13 afecþiuni, printre care leuconeutropenie severã idiopaticã, trombofilie prin mutaþie homozigotã ºi heterozigotã, boala von Willebrand, tiroiditã cronicã, sindrom poliuropolidipsie, osteoporozã, gastritã, anemie feriptivã. Prin intermediul soþului sãu, fostul ministru al Tineretului a depus ºi o cerere de graþiere, care urmeazã sã fie analizatã de Preºedintele Klaus Iohannis. Car men COSMAN-PREDA

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 iunie 2015

Henþ cu mâna

Rozmarin de Craiova A iubit fotbalul, poate la fel de mult ca teatrul. Atunci când a venit în 1975 pe „scândura” teatrului din Colonia de Jos a Petroºaniului, erau douã mari echipe în oraº: cea de fotbal, cu

Tonca, Stocker, Libardi, Bela Rozsnyai, Adi Dodu, supravieþuitorii Cupei României din `74, ºi echipa de actori de la Teatrul de Stat „Valea Jiului”, cu Cezara Dafinescu-Mottoi,

Florin Plaur, Lerida Buchholtzer, Dumitru Drãcea, Mihai Clita, Elisabeta Belba. Nume grele de-o parte ºi de alta. Tânãrul actor de 26 de ani venea din Oltenia natalã, cu sufletul lângã campioana unei mari iubiri, Universitatea Craiova, reuºind sã-ºi

Fotbal, juniori

Pânã aici e bine! eci excelent dintre M campioanele de

judeþ Hunedoara ºi Gorj la nivelul juniorilor A1 (1619 ani), cu multe faze electrizante, galerii ºi fair-play.

Antrenorul Cosmin Kanduth (Jiul) numãrã secundele pânã la final

Oaspeþii au început în forþã, cu ratarealui Mrejeru (min. 8) care l-a remarcat pe portarul

vadã echipa favoritã ºi la Petroºani, în confruntãrile cu Jiul. Rând pe rând, vremurile au ars total: Jiul s-a prãbuºit, Craiova s-a diluat. A rãmas marea pasiune, marea dragoste, cea dintâi, teatrul. El, personajul „Poliþaiul” intrã în scenã pe 26 martie 1976, în piesa „Plete

Dragoº ªtefãnoaica la „bomba”executatã de la 20 m, dar apoi s-au stins. A venit golul de 1-0, apoi Pãsãricã s-a aflat la originea a douã ratãri: min. 18, dribleazã tot, dar nu-l poate învinge pe Sulavea, min. 38, rateazã la o excelentã centrare a lui D. Ilie. Dupã pauzã, tot jiuliºtii mai puteau marca, dar Dan Stoica (min. 63) trimite razant. La scorul de 2-0, Jiul reduce motoarele, Mrejeru (min. 81) rateazã incredibil! Final de meci palpitant, încheiat cu o merituoasã

lungi ºi minte scurtã”. O poveste care a durat patru decenii. Cu gândul la scenã, cu sufletul la o iubire alb-albastrã. Scena a rãmas, iubirea, de asemenea. Numai el, actorul ºi microbistul, a plecat. Definitiv. La ceruri. Rozmarin de Craiova, Rozmarin Delica.

victorie a Jiului.

„S

per cã ne vom califica”

La finalul partidei, epuizat de efortul de pe margine, antrenorul jiulist Cosmin Kanduth a declarat: „Pânã aici e bine, avem o opþiune serioasã. Totuºi, va trebui sã marcãm gol la Fãrcãºeºti, pentru a nu avea emoþii. Sperã cã ne vom califica în faza urmãtoare”. Ceea ce s-a ºi întâmplat... În returul care a avut loc sâmbãtã 13 iunie la Fãrcãºeºti, Jiul a pierdut cu 1-0 (gol primit în minutul 3 din penalty), dar s-a calificat in faza zonalã naþionalã cu scorul general de 2-1.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Bãlãuþa (Jiul) zis „Gulie” un fundaº darz

Fotbal, Liga a IV-a

Poate de data asta...

Jiul marcheazã...

Rugby, D.N.S. (liga a doua)

Ce bãtaie sus în „Deal”!

...galeria se bucurã

ETAPA A 11-A, 6 IUN. 2015 CSUAV Arad – RCM Galaþi 16-30 ªtiinþa Petroºani – Stejarul Buzãu 36-21 CS Nãvodari – CSM U 23 Buc. 5-31 Polit. Iaºi – RC Bârlad 20-14 Buc. Suceava – CSA Steaua U 23 -

CLASAMENT

1. CSM U 23 Bucureºti 2. CS Nãvodari 3. RC Bârlad 4. Polit. Iaºi 5. Bucovina Suceava 6. RCM Galaþi 7. ªtiinþa Petroºani 8. CSA Steaua U 23 9. CSUAV Arad 10. Stejarul Buzãu

Bãtaie ºi la propriu ºi la figurat, prin asta s-a caracterizat jocul de 36-21 în favoarea ªtiinþei Petroºani, rãmasã aproape sigur fãrã antrenorul ei, Alexandru Lupu, plecat în Bucureºti, la Naþionala de rugby în 7. Oare acesta e începutul sfârºitului la rugby-ul clasic?

10 11 10 9 9 9 9 5 11 11

10 8 6 6 4 4 3 3 1 1

0 1 1 0 0 0 0 0 0 0

0 2 3 3 5 5 6 2 10 10

407-99 256-156 263-157 189-94 183-218 163-190 158-240 106-73 128-334 124-416

7p.b. 47p. 5p.b. 39p. 6p.b. 32p. 6p.b. 30p. 5p.b. 21p. 4p.b. 20p. 4p.b. 16p. 2p.b. 14p. 2p.b. 4p. 0p.b. 4p.

ETAPA A 12-A, 15 AUG. 2015 RC Bârlad – CS Nãvodari CSM U 23 Buc. - ªtiinþa Petroºani Stejarul Buzãu – CSUAV Arad RCM Galaþi – Bucovina Suceava CSA Steaua U 23 – Polit. Iaºi

Cetate Deva ºi-a aflat adversarul pentru meciurile de baraj pentru Liga a III-a. Echipa lui Marius Sârbu va juca pe 20 ºi 27 iunie jocul de baraj cu Gilortul Tg. Cãrbuneºti, primul joc acasã, al doilea în deplasare. Poate cã dupã eºecul victoriilor la baraj în ultimii ani, cu Jiul Petroºani, Retezatul Haþeg (de douã ori), Universitatea Petroºani sau CS Vulcan, va reuºi Deva ceva mai mult...

MECIURILE DE BARAJ PENTRU LIGA A III-A Performanþa Ighiu (AB) – Progresul Pecica (AR) FC Aninoasa (DB) – Unirea Bascov (AG) Potaisa Turda (CJ) – Luceafãrul Oradea (BH) Înfrãþirea Agromec Hãrman/ASF Zãrneºti* (BV) – Viitorul Ungheni (MS) Olimpia Râmnicu Sãrat (BZ) – Avântul Valea Mãrului (GL) FC Chitila (B) – CSM Olteniþa (CL) Viitorul II Constanþa (CT) – Granitul Babadag (TL) AFC Odorheiu Secuiesc (HR) – Nemere din Ghelinþa (CV) CNS Cetate Deva (HD) – Gilortul Târgu Cãrbuneºti (GJ) FC Voluntari II (IF) – Arsenal Malu / Unirea Izvoarele* (GR) ACS Fotbal Comuna Recea (MM) – Voinþa Cetate (BN) CS Universitatea II Craiova (DJ) – Pandurii Cerneþi (MH) Unirea Mirceºti (IS) – Speranþa Rãuceºti / Voinþa Ion Creangã* (NT) Sporting Turnu Mãgurele (TR) – AS Milcov (OT) Petrolistul Boldeºti (PH) – Unirea Fierbinþi (IL) Olimpia II Satu Mare (SM) – Luceafãrul Bãlan (SJ) Inter Dorohoi (BT) – Bucovina II Pojorâta Ciocãneºti (SV) ASU Politehnica Timiºoara (TM) – Voinþa Lupac (CS) Sport Club II Bacãu (BC) – Atletico Vaslui / FC Gârceni* (VS) Mãgura Cisnãdie (SB) – Flacãra Horezu (VL) Victoria Traian (BR) – FC Panciu (VN) Notã: pentru meciurile marcate „*” urmeazã a se stabili adversarele