Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 877
Cronica Vãii Jiului Luni, 15 Iunie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Foile de boalã pun probleme CEH-ului
„F
oaia de boalã” este sportul preferat al multor mineri, iar cei care au condus aceastã industrie nu au reuºit sã stopeze fenomenul. Aºa se face cã ºi astãzi, mulþi ortaci sunt bolnavi închipuiþi iar compania energeticã trebuie sã-ºi restrângã activitatea . Minerii din Valea Jiului lucreazã în condiþii extrem de grele iar bolile profesionale sau accidentele sunt frecvente, însã chiar ºi aºa media concediilor medicale ar trebui sã fie de trei ori mai micã. Directorul general al CEH, Constantin Jujan admite cã numãrul foilor de boalã este foarte mare iar lipsa oamenilor se vede în producþie. „Am avut la Lonea ºi 13 la sutã din efectiv în concediu medical lucru care nu este permis, totuºi.
Adicã un procent de 4 la sutã este admis, cã este un domeniu greu de activitate. Însã, 13 la sutã nu e normal în condiþiile în care mulþi nu se zdrobesc cu lucrul spun eu, mi se pare nepermis de mult. Dacã dãm la o parte toate aceste lucruri, cred cã rãmâne un procent de sub jumãtate care mai sunt corecþi ºi cinstiþi”, a declarat directorul general al CEH, Constantin Jujan. Foile de boalã false au fost dintotdeauna o problemã pentru administraþia din minerit, iar mãsurile de a combate fenomenul au dat rezultate într-o micã mãsurã. Doar anul trecut, ortacii de la cele patru mine care alcãtuiesc Divizia Minierã a CEH, au avut în 11 luni peste 95 de mii de zile de foaie de boalã. Maximilian GÂNJU
Zonele defavorizate – mumã sau ciumã?!
z Cum ºi-au bãtut joc “investitorii” de acest statut ºi de ce Valea Jiului nu mai poate primi astfel de facilitãþi fiscale
R
estructurarea mineritului, cu toate consecinþele sociale ºi economice, ar putea fi compensatã de o lege asemãnãtoare celei a zonelor defavorizate, statut de care Valea Jiului a beneficiat la sfârºitul anilor 90 ºi începutul anilor 2000. Este pãrerea multora care cred cã facilitãþile fiscale oferite de statul roman ar putea fi de naturã sã atragã investitori importanþi. >>> PAGINILE 4-5
HALUCINANT
CEH are de încasat aproape 34 de milioane de euro
C
omplexul Energetic Hunedoara se învârte în malaxorul datoriilor. Pe de o parte, societatea are datorii de sute de milioane de euro, iar pe de altã parte aceasta are de încasat zeci de milioane de euro pentru energia termicã vândutã. Restanþele pe care le are de încasat Complexul Energetic Hunedoara ar putea asigura jumãtate din creanþele pe care le are la bugetul consolidat al statului. CEH vinde energie termicã pe datorie.
Nu mai puþin de 34 de milioane de euro ar trebui sã încaseze Complexul Energetic Hunedoara. Situaþia financiarã a Complexului Energetic Hunedoara este îngreunatã ºi de faptul cã societatea
are de recuperat sume importante de bani. Nu mai puþin de 96% din creanþele pe care le are de recuperat societatea energeticã sunt din vânzarea energiei termice, iar suma este una colosalã, care ar acoperi undeva la jumãtate din datoriile la bugetul de stat. Reprezentanþii societãþii apeleazã la justiþie pentru a-ºi recupera banii. “Recuperarea prin mijloace judiciare a
creanþelor restante pe care CEH le are de încasat din care cea mai mare pondere o deþin creanþele din
energie termicã în proporþie de 96,60%, respectiv 149.621.913 lei”, se aratã în documentele
Ministerului Energiei. Situaþia economico-financiarã a CEH este extrem de dificilã, societatea înregistrând la finele anului 2014 pierderi de peste 350 milioane lei ºi o valoare a plãþilor restante de circa 370 milioane lei din care numai la bugetul consolidat al statului de circa 290 milioane lei. Dacã societatea ar recupera creanþele pe care le are de încasat, ar putea plãti jumãtate din restanþele pe care le are la bugetul consolidat al statului. Monika BACIU