Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 874
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 10 Iunie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Tun de 200 de mii de lei dat de hoþii din Saºa
D
ouã autoturisme folosite la furturi au fost „confiscate” de poliþiºti ºi ºapte indivizi ridicaþi pentru cercetãri, în urma acþiunii derulate în cartierul petroºãnean Saºa. Acþiunea de amploare derulatã de poliþiºtii din cadrul Biroului Judeþean de Poliþie Transporturi Gorj împreunã cu cei din cadrul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara ºi sub coordonarea unui procuror, s-a soldat cu reþinerea a ºapte petroºãneni, toþi suspectaþi de furturi, tãinuire sau tentativã de furt. Procurorii ºi poliþiºtii din Gorj au efectuat 9 percheziþii domiciliare pe raza judeþelor Gorj ºi
Hunedoara, la 12 persoane bãnuite de constituirea unei grupãri infracþionale specializatã în furturi din societãþi comerciale. „Din cercetãrile efectuate de poliþiºti a reieºit faptul cã în perioada martie - iunie 2015, cei în cauzã, în mod repetat, ar fi sustras elemente de infrastructurã feroviarã ºi bunuri din societãþi comerciale de pe raza celor douã judeþe, pe care le-au valorificat la diferite persoane fizice de pe raza judeþului Hunedoara. Cu aceastã ocazie au fost identificate ºi ridicate mai multe bunuri ºi obiecte provenite din furturi sau care au ajutat la comiterea acestora, precum ºi douã autovehicule care au fost folosite la comiterea infracþiunilor”, aratã anchetatorii. ªapte suspecþi, toþi din municipiul Petroºani, au fost duºi cu mandat la Poliþia Transporturi Gorj, prejudiciul în acest caz fiind estimat la circa 200.000 de lei. Maximilian GÂNJU
De la ”mutu cu butucu”, la combina lichefiatã ºi dezafectarea minei pe care creºte iarba
S
e vehiculeazã tot mai des cã primii care ar trebui acuzaþi de moartea mineritului sunt chiar cei din minerit. De la ”mutu cu butucu”, la benzi transpotoare, cordelinã, bride, cuie, scule etc., la combine ”lichefiate” pentru cã suspecþii de hoþie o transportaserã cu o… cisternã, conform numãrului de înmatriculare, s-a ajuns ca fiecare sã strige la fiecare ”Hoþii!”. >>> PAGINILE 4-5
Pe modelul de la Petrila,
Atelierele minei Uricani râvnite de autoritãþile locale
telierele care aparþin minei A Uricani, râvnite de
autoritãþile locale. Pe modelul celor de la Petrila, reprezentanþii administraþiei locale de la Uricani nu se lasã mai prejos. Aceºtia vor sã preia atelierele care aparþin unitãþii miniere de la Uricani, însã doar dacã acestea le vor fi oferite cu titlu gratuit.
“Vrem sã preluãm atelierele, dar numai dacã ni le dau gratis. Noi nu avem de unde sã le dãm bani ca sã le cumpãrãm ºi mai
ales în starea în care se aflã acestea”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Mina Petrila va fi
prima închisã, iar dacã autoritãþile petrilene obþin clãdirile cu titlu gratuit atunci ºi cei de la Uricani vor fac demersurile în acest sens. “Noi nu am fãcut demersurile pânã acum pentru cã vrem sã vedem ce se întâmplã la Petrila pentru cã acolo se va închide prima datã mâna. Dacã ei reuºesc atunci vom încerca ºi noi sã obþinem clãdirile”, a mai spus sursa citatã. În cazul în care planurile edililor vor reuºi aceºtia vor sã punã clãdirile la dispoziþia unor potenþiali
investitori. “Vom concesiona clãdirile unor investitori pentru a crea locuri de muncã acolo”, a spus Buhãescu. Închiderea minei, fãrã impact social, dar cu impact economic Închiderea minei Uricani nu va avea un impact social ridicat asupra oraºului Uricani, cel puþin ãsta declarã primarul Buhãescu. “200 de persoane care lucreazã la mina Uricani au domiciliul în oraº. Odatã cu închiderea minei impactul social nu va
fi foarte mare pentru cã mulþi începlinesc condiþiile de pensionare. Cei care nu le îndeplinesc vor fi transferaþi la minele viabile. Impactul economic va fi însã mai mare pentru cã veniturile la bugetul local vor scãdea cu aproximativ 20 de procente”, a concluzionat edilul. Pentru mina Uricani termenul de finalizare al exploatãrii este decembrie 2017, iar data când rãsadurile vor lua locul clãdirilor este 31 decembrie 2018. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 iunie 2015
Drumurile din staþiunile montane, pavate cu MILIOANE de lei
D
rumurile spre staþiunile montane din Valea Jiului au înghiþit sute de mii de lei. Consiliul Judeþean Hunedoara are în administrare drumurile care fac legãturile cu staþiunile montane. În Valea Jiului sunt trei astfel de cãi de acces, iar întreþinerea ºi reabilitarea lor costã sute de mii de lei.
S
traja, 7 milioane
În anul 2013 a fost semnat contractul pentru reabilitarea DJ 664 A, drumul care face legãtura dintre municipiul Lupeni ºi staþiunea montanã Straja. Potrivit documentelor CJH, contractul de reabilitarea a DJ 664 ALupeni-zona de agrement Straja, km 1+000-9+300, jud. Hunedoara a costat nu
P
asul Vâlcan, în topul milioanelor
mai puþin de 7.295.821,50 de lei. Contractul a fost atribuit unei asocieri formate din TRANS CONSTRUCT IMPORT EXPORT S.R.L – SC PROCAD SRL. Nu mai puþin de ºase firme au participat la licitaþie, însã contractul a fost atribuit firmei care a avut preþul cel mai scãzut. În anul 2008, trei firme s-au duelat pentru a efectua studiile de fezabilitate pentru contractul privind ”Covor bituminos pe
DJ 664A: Lupeni-zona de agrement Straja, km 1+000-9+300 ºi consolidarea versantului între km 1+8703+560”. SC VISA SA ºi-a adjudecat contractul în valoare de 35.294,12 lei. În acelaºi an, aceeaºi firmã a realizat ºi studiul de fezabilitate pentru contractul de “amenajare parcãri în Staþiunea Straja Lupeni, cu acces din DJ cu acces din DJ 664 A”. Valoarea contractului a fost de 20.168,07 de lei.
Cea mai nouã staþiune montanã din Valea Jiului, Pasul Vâlcan a beneficiat de covor asfaltic. Instituþia judeþeanã a alocat 7.829.335,70 de lei pentru Modernizare DJ 664: Pas VulcanVulcan, km 38+00041+700. contractul a fost câºtigat de aceeaºi firmã care a realizat ºi lucrãrile la drumul spre Straja ºi anume de TRANS CONSTRUCT IMPORT EXPORT S.R.L – SC PROCAD SRL. ªI pentru acest contract s-au duelat ºase societãþi comerciale. Înainte însã de începerea efectivã a lucrãrirlor a fost nevoie de studii, proiecte tehnice. Întocmirea proiectului tehnic, documentaþiei economice, caietului de sarcini, a docu-
Primarul Ile, alãturi de handbaliste
P
rimarul municipiului Vulcan s-a întâlnit cu sportivii din localitate. Handbalistele din municipiul Vulcan se vor afla la Mediaº unde vor participa la finala Campionatului Naþional de Handbal. Gheorghe Ile a þinut sã le felicite pe sportive, dar totodatã sã le impulsioneze. “La sfârºitul acestei sãptãmâni vom cunoaºte pe
ce loc se situeazã fetele noastre de la echipa de Handbal Junioare V (generaþiile 2004, 2005, 2006) la finala Campionatului Naþional care începe mâine la Mediaº. Astãzi sportivele noastre junioare s-au întâlnit la Primãrie cu primarul Vulcanului - Gheorghe Ile care le-a felicitat pentru rezultatele de pânã acum ºi care a urmãrit sã le impulsioneze sã-ºi doreascã sã urce pe podiumul finalei”, spun reprezentanþii Primãriei Vulcan.
Handbalistele vulcãnene vor disputa primul meci cu junioarele de la Clubul Rapid Bucureºti.
mentelor ºi avizelor pentru ”Modernizare DJ 664: Pas VulcanVulcan, km 35+000 41+700 s-au cheltuit 82.110,00 de lei.
2
00 de mii de lei pentru Parâng
În anul 2010, instituþia judeþeanã a semnat contractul de Covoare bituminoase pe DJ 709F: Slãtinioara-Cabana Rusu-Masivul Parâng, km 1+300-2+400. acesta a avut o valoare de 263.883,11 lei ºi a fost câºtigatã de
“Primul meci al handbalistelor noastre va fi cu echipa de junioare de la Clubul Rapid Bucureºti. Competiþie strânsã, echipe puternice- cu nume de marcã pentru handbalul românesc. Junioarele de la Vulcan par însã pregãtite moral ºi tactic sã treacã cu bine prin aceste teste de performanþã sportivã”, mai spun oficialii primãriei Vulcan. Participarea echipei de handball la finala de la Mediaº este susþinutã financiar de Clubul Sportiv Vulcan. Monika BACIU
ZONA D. un an mai târziu, aceeaºi firmã a mai încasat 369.576,89 de lei pentru contractul Covor bituminos pe DJ 709F: Slãtinioara (DN7A) - Cabana Rusu - Masivul Parâng, km 5+000-6+600 Astfel, conform documentelor de la Consiliul Judeþean Hunedoara, pentru cele trei staþiuni montane din Valea Jiului în perioada 2008-2013 s-a alocat suma de 15.896.189,39 de lei. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 10 iunie 2015
Mama denaturatã ºi-a lãsat pruncii în locuinþa cuprinsã de flãcãri A
nchetatorii tragediei de la Uricani, Valea Jiului, cu greu au putut scoate câteva fraze coerente de la tânãra de 37 de ani, Alina Ardelean, anchetatã pentru ucidere din culpã dupã ce locuinþa i-a fost mistuitã de un incendiu iar înãuntru se aflau trei minori, douã fetiþe de ºase ºi zece ani ºi un bãieþel de un an. Mama denaturatã a fost audiatã de procurori, însã din cauza stãrii avansate de ebrietate anchetatorii au avut o misiune extrem de dificilã în a afla ce s-a întâmplat. Femeia a ajuns la Spitalul de Urgenþã Petroºani, fiind internatã cu fracturã de bazin dupã ce, tot din cauza beþiei de luni noapte, a cãzut din picioare. Tot aici este internat ºi soþul ei care se aflã sub tratament în urma unor complicaþii cauzate tot de bãuturã. Medicii care au luat-o în grijã spun cã aceasta este ºi acum pe
secþia de ortopedie a Spitalului din Petroºani ºi cã a ajuns aici dupã ce i s-a fãcut rãu în secþia de poliþie de la Uricani, unde era anchetatã dupã ce cei trei copii ai sãi au fost uciºi în incendiul provocat chiar de ea. Pentru cã era prea beatã, însã, se pare cã s-a rãnit ºi ea, dar nimeni nu ºtie cum, ci doar cã i s-a fãcut rãu la poliþie ºi anchetatorii au chemat ambulanþa. „A fost trimisã de la spitalul din Lupeni o pacientã, posibil cãzutã de la acelaºi nivel, nu se ºtie exact, care a fost internatã
pe secþia de ortopedie, ulterior fãcându-i-se investigaþii suplimentare. Avea contuzii multiple ºi fracturã de bazin”, a declarat dr. Stela Bota, medic UPU SMURD. Prima declaraþie a femeii este de-a dreptul ºocantã. Aceasta a fãcut mãrturisirea în faþa pompierilor militari, dupã ce poliþiºtii din Uricani au gãsit-o, ºi au întrebat-o ce s-a întâmplat. Extrem de beatã, Alina Ardelean
le-a spus cu seninãtate cã a aprins o lumânare ºi s-a dus sã-ºi cumpere de bãut. Dupã miezul nopþii s-a întors la locuinþã, a vãzut flãcãri ºi dupã ce a deschis uºa, focul a izbit-o în faþã. A încuiat uºa cu cheia ºi a fugit fãrã sã-i pese de strigãtele micuþilor care erau blocaþi în locuinþa cuprinsã flãcãri. Nici mãcar nu a dat alarma, iar incendiul a fost vãzut de locatarul unui bloc vecin ce
Bãrbat de 70 de ani, gãsit mort în Parâng
U
n bãrbat din municipiul Petroºani a fãcut o descoperire macabrã dupã ce a mers la pescuit pe un pârâu din masivul Parâng. Acesta a dat peste cadavrul unui bãrbat ºi a alertat autoritãþile. Imediat la faþa locului au plecat mai mulþi criminaliºti din cadrul Poliþiei Petroºani ºi cei de la Medicina Legalã, însã victima se afla
într-o zonã accidentatã ºi pentru cã nu puteau recupera cadavrul, au cerut ajutorul salvamontiºtilor. „Era un bãrbat în jur de 70 de ani, probabil a fost dupã leurdã cam acum o lunã jumãtate, douã, a dispãrut ºi a dat un pescar de el în zona Izvoru. A fost o viiturã puternicã ºi l-a luat, l-a dus prin niºte cascade ºi a rãmas blocat între stânci. Râpa este foarte mare, era extrem de dificil sã se ajungã la el ºi ne-au
solicitat pe noi. La ora 23 am fost chemaþi, l-am scos ºi a fost luat de cei de la medicina legalã. Intervenþia a fost destul de grea, pe timp de noapte, zona extrem de dificilã, dar nu am întâmpinat probleme”, a declarat Dumitru Bârlida, ºeful Formaþiunii Salvamont Petroºani. Victima se numeºte Ion Stroescu de 70 de ani din Petroºani, ºi a fost dat dispãrut de cãtre soþie la mijlocul lunii mai. Bãrbatul plecase de
acasã în data de 4 mai, în zona Izvorul din Parâng, sã sape grãdina unei cunoºtinþe. Cum nu era pentru prima datã când pleca de acasã soþia lui a anunþat dispariþia abia douã sãptãmâni mai târziu. Moartea bãrbatului este cercetatã de cãtre criminaliºti pentru a se stabili cu exactitate dacã este vorba de un accident sau sunt elemente care sã contureze o infracþiune. Maximilian GÂNJU Foto FACEBOOK
ieºise sã fumeze o þigarã. Deja era prea târziu pentru cei trei îngeraºi. Cutremurãtor a fost ºi pentru cadrele medicale care au încercat sã o readucã la viaþã pe micuþa de zece ani, scoasã din flãcãri de pompieri. Copila avea arsuri pe toate membrele, cãile respiratorii erau înfundate de funingine ºi cu leziuni din cauza fumului fierbinte. La pornirea manevrelor de resuscitare þesutul de pe toracele micuþei s-a desprins din cauza arsurilor, iar ºansele ca ea sã trãiascã erau aproape inexistente. Alina Ardelean este cercetatã acum de
procurori ºi poliþiºti, însã în urma audierilor de luni pe numele ei nu s-a emis nici o ordonanþã de reþinere. Nici nu mai era nevoie în condiþiile în care nu putea merge atât din cauza beþiei cât ºi a fracturii de bazin. „Nu a fost emisã ordonanþã de reþinere, deocamdatã este cercetatã pentru ucidere din culpã ºi este internatã la Spitalul de Urgenþã Petroºani”, a precizat, subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU Diana MITRACHE
Datorii la casã nouã
A
u reziliat contractele cu rãu-platnicii. Pentru a nu fi acumulate datorii, edilii petrileni ºi-au luat mãsuri de precauþie în ceea ce priveºte administrarea blocurilor sociale. Din momentul în care au fost date în folosinþã ºi pânã acum au fost reziliate câteva contracte. “Am reziliat undeva la trei contracte pentru a nu fi acumulate datorii. În acele blocuri nu sunt datorii pentru cã încã de la început au fost anumite clauze în contract pentru acest lucru”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Blocurile sociale de la Petrila au fost date în folosinþã în anul 2013. 64 de locuinþe au fost date în folosinþã, iar la momentul semnãrii contractelor de închiriere, reprezentanþii autoritãþilor locale au stabilit în contract cã cei care nu îºi achitã chiria timp de trei luni vor fi evacuaþi. Dacã la aceste imobile nu existã probleme notabile, nu acelaºi lucru se poate spune ºi la locuinþele din proprietatea statului. “Datorii foarte mari sunt la locuinþele celelalte, unde sumele restante ajung la milioane de lei. Am fãcut demersuri pentru recuperarea datoriilor, dar ºi pentru evacuarea rãu-platnicilor”, a mai spus sursa citatã. La Petrila, la fel ca în toate localitþile Vãii Jiului au fost depuse sute de cereri din partea tinerilor care vor sã obþinã o locuinþã. Monika BACIU
4 Actualitate
S
e vehiculeazã tot mai des cã primii care ar trebui acuzaþi de moartea mineritului sunt chiar cei din minerit. De la ”mutu cu butucu”, la benzi transpotoare, cordelinã, bride, cuie, scule etc., la combine ”lichefiate” pentru cã suspecþii de hoþie o transportaserã cu o… cisternã, conform numãrului de înmatriculare, s-a ajuns ca fiecare sã strige la fiecare ”Hoþii!”. Acum cã Mina Petrila se dezafecteazã, tabere din interiorul mineritului acþioneazã gen ”care pe care”, cu acuzaþii ºi reclamaþii anonime la Poliþie atât de multe încât unii poliþiºti se puteau ponta liniºtiþi la minã. Ca urmare, conducerea Minei Petrila a hotãrât sã ia poziþie faþã de acest fenomen, dar sã ºi explice modul de aplicare a regulilor dezafectãrii. Cine îºi mai aminteºte zicereade dinainte de 89 ºi mult dupã, ”vine mutu cu butucu”, cu referire la cei care lucrau în minerit? Era obiºnuitã imaginea bãrbaþilor, care veneau de la ºut, cu doi butuci – rest de la lemnul întrebuinþat în minã – prinºi cu o scoabã ºi purtaþi pe umãr în drumul cãtre casã? Câte gospodãrii existau oare fãrã celebra cordelinã, folositã tot în minã, pe care se întindeau rufele în curþile oamenilor ºi în faþa blocurilor, sau banda de transport cãrbune folositã la acoperirea caselor ºi acareturilor? Ca sã nu mai vorbim de bride, cuie, scule... Era o obiºnuinþã ca acasã sã nu vii cu mâna goalã. ªi nu numai în Valea Jiului, ci peste tot în þarã. În fabricile unde controlul la ieºirea din schimb era mai riguros, românul inventa metode ºi trecea de orice verificare. Una din metode fiind carnea bãgatã într-un ciorap de damã închins în jurul brâului. Dar câte nu au fost ºi câte mai sunt! Se spune cã atunci era belºug în întreprinderi ºi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 iunie 2015
cã astãzi este vorba doar de ”furturile foamei”, dar în ambele cazuri tot furt se numeºte... De la vestita ”combinã lichefiatã” pentru cã suspectul o transportase cu o... cisternã, la ºina demontatã de pe calea feratã, toate þin de o istorie bogatã în domeniu. Un sociolog spunea cã stã în firea unei bune pãrþi a românilor sã adune, sã ia ºi ce nu-i trebuie pentru cã aºa se obiºnuieºte în comunitatea în care trãieºte... La acest gen de furturi am fãcut referire în materialul publicat de Cronica Vãii Jiului, în data de 4 iunie 2015, sub titlul ”Se îmbogãþesc pe mormântul Minei Petrila”. Deºi
Ion Vasile SIMION
De la ”mutu cu butucu”, la combina lichefiatã ºi dezafectarea minei pe care creºte iarba precum copiilor tava cu prãjituri ºi apoi sã avem pretenþia sã nu mãnânce. Totul este organizat pentru a diminua la maxim riscul sutragerilor” – a declarat Vasile Simion, directorul Minei Petrila.
articolul era ”subþire” în cazuri prezentate, reacþiile au fost dure. Comentariile postate pe site-ul cotidianului, ºi nu materialul în sine, au fãcut ca reacþia conducerii Minei Petrila sã fie imediatã. Respectivele comentarii erau cu date, nume, fapte, care dãdeau impresia unei lupte de genul ”care pe care”, între ”hoþi” prinºi ºi neprinºi, între aºa-ziºi luptãtori pentru dreptate ºi cei care o ascund, cu acuze grave ºi devoalãri de scopuri de cãtre cei acuzaþi etc., cu reclamaþii anonime la Poliþie, cu poliþiºti puºi pe drumuri pentru presupuse fapte de furt ºi totul a luat amploare acum, când Mina Petrila este dezafec-
tatã. Cel mai vehement dintre acuzatori este un om cunoscut în minerit ºi în ultima vreme cunoscut pentru acuzaþii pe mai multe site-uri, pe diverse teme, deºi se ascunde sub pseudonime, fãrã a-ºi asuma cele spuse.
Ion Vasile Simion, directorul Minei Petrila, ºi inginerul ºef electromecanic – Cristian Nicolae Rãdescu au luat poziþie ºi au explicat cu documentele pe masã cum se procedeazã la dezafectarea minei ºi care sunt mãsurile care sã nu lase la îndemâna ”magneþilor” utilaje ºi materiale dezafectate, cu precizarea cã nu bagã mâna în foc pentru nimeni... ”Tot ce existã s-a bãgat pe inventar ºi nu mã refer doar la mijloace fixe. Tot ce s-a scos din atelierul electric, tot ce se scoate din minã este inventariat. Pânã acum existã peste 250 de poziþii de astfel de subansamble, piese, motoare, tot. ªi probabil lista va creºte. Deocamdatã, tot ce pleacã de aici cãtre celelalte mine, care au nevoie de piese, se dã cu aviz de expediþie, cu documente de mutare a lor. Este vorba de acele rabe cu motoare, bride, TH care
pleacã spre minele care au nevoie de aºa ceva. În rest, va exista licitaþie pentru fiecare produs ºi se va licita inclusiv fierul vechi. Deci, nici vorbã de favorizarea vreunei firme de profil. Cât despre motoarele care se vor vinde la licitaþie, nu avem
cum departaja fierul de cupru. Pentru asta îþi trebuie oameni, pe care nu-i avem. Noi vindem piese ºi nu metalele din compoziþia lor. Totul se face conform legislaþiei în vigoare. Am amenajat spaþii de depozitare pe categorii ºi fiecare asemenea spaþiu are asiguratã pazã. Sigur cã nu vom putea controla totul, de la cel care îºi ia câteva cuie în buzunar pânã la bosniecii (locuitori ai Coloniei Bosnea – n.n.), care stau noaptea la pândã ºi sustrag câte un fier pe care au pus ochii ziua. Dar pentru asta avem pazã. Nu le oferim
”Toate pisele uzate au o valoare estimatã de la care se vor porni licitaþiile. Apoi, la final, ce nu se vinde la bucatã, se va vinde ca fier vechi, la kilogram, tot prin licitaþie. Licitaþia va fi publicã ºi se va desfãºura conform legislaþiei în vigoare. Am solicitat ºi un cântar mare, similar cu cel de la Mina Paroºeni, pentru maºini mari. Pânã atunci, continuãm inventarierea a tot ce existã ºi ce se scoate din subteran” – a precizat Cristian Nicolae Rãdescu, inginer ºef electromecanic. Am fãcut un tur al incintei minei Petrila pentru a vedea exact cele spuse de conducãtori ºi am constatat, atât cât ne-am priceput, cã lucrurile erau bine organizate. Am intrat ºi în atelierul electric, cel despre care ”acuzatorii” spuneau cã nu mai existã ºi cã s-a furat totul. Atelierul era în plinã dezafectare, tot ce fusese de valoare era invetariat, iar restul urma, deºi ceea ce rãmãsese putea fi considerat fier vechi. Atelierul se afla sub cheie ºi alãturi avea pazã. Am intrat ºi în atelierul mecanic, atelier în care nu se atinsese nimic pentru cã respectiva clãdire cu tot ce conþine se aflã sub lupa Ministerului Culturii pentru preluare, la cerere, pentru cã este o clãdire ºi un atelier cu
valoare istoricã. Am aflat, printre altele, cã Poliþia Petrila, primeºte telefoane anonime pentru maºini care pleacã din incita minei ºi ca urmare reacþioneazã. Dar sunt atât de dese aceste telefoane ºi reacþii încât a fost nevoie sã se stabileascã o ”limitã” a
pe diferite speþe legate de sustrageri de la minele din Valea Jiului ºi, fireºte, ºi de la Petrila. Perimetrul minei Petrila este unul mare, iar cãrãrile spre Colonia Bosnea sunt bãtãtorite, plus spaþiul liber de la ”graniþa” minei spre Lonea, pe calea feratã, este deschis... Aproape fiecare paznic are câinii lui, ºi deºi n-au spus-o, îi þin aproape în caz de nevoie ºi pentru intimi-
Nicolae RÃDESCU
reacþiei, de genul: pânã la poarta minei acþionãm noi, cei din conducere ºi angajaþii, iar de la poartã, tu poliþist care poþi controla maºini ºi oameni. Asta cu referire la reclamaþii cu presupuse furturi din prezent. Sigur cã au existat ºi existã ºi dosare în cercetare ºi în instanþã
darea intruºilor ºi asta pentru cã incita minei este pustie... S-a dus forfota specificã unei activitãþi de asemenea anvergurã. Vara urmãtoare, pe tot acest spaþiu, iarba va fi crescutã bine.
„Hergelia Albastrã” se joacã în Grecia
A
ctorii de la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani pleacã în Grecia. Acolo urmeazã sã joace piesa dramaturgului din Valea Jiului, Valeriu Butulescu, iar românii din diaspora vor avea ocazia sã vadã o piesã de teatru autenticã, extrem de aplaudatã aici la Petroºani, imediat dupã premierã. De altfel, „Herghelia albastrã” s-a jucat mai mereu cu casa închisã la Petroºani, dupã succesul de la premierã ºi acum, în Grecia, actorii vor juca din nou pe scenã. „Este o onoare pentru mine ºi în acelaºi timp o surprizã. Aceastã piesã, de care nu mã sfiesc sã spun cã e cea mai bunã ºi cea mai premiatã piesã a mea, are un destin frumos pentru faptul cã merge în Grecia, în patria teatrului. Diaspora româneascã numãrã aproape un milion de români, care muncesc
ºi sunt ºi familii mixte ºi rãspund foarte bine la aceste chemãri ºi când e vorba despre orice rezonanþã romîneascã sunt prezenþi”, ne-a spus Valeriu Butulescu, autorul piesei. Cu patru personaje, piesa este alcãtuitã din
Tiberiu Iacob – Ridzi vrea încã un mandat la primãrie
P
rimarul în exerciþiu al municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, va Ileana candida ºi anul viitor, pentru încã un manFIRÞULESCU dat în fruntea administraþiei publice locale.
Fântânile arteziene sunt în revizie
C
anicula din ultimele zile îi face pe edilii din Petroºani sã ia mãsuri, aºa încât sã porneascã toate fântânile arteziene. Din cele 3 câte sunt în acest moment în oraº, doar cea din parcul Central Carol Schreter funcþioneazã, iar restul sunt în revizie. În aceste zile se fac reparaþiile necesare ºi ele vor fi repuse în funcþiune. Vorbim despre cea din zona gãrii din Petroºani, dar ºi despre cea care este amplasatã în zona teatrului. „La fântâna artezianã din Piaþa Victoriei avem o lucrare mai complexã, în sensul în care vom pune o membranã impermeabilã ºi noi facem periodic aceste lucrãri de reabilitare”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi, care a mai adãugat ºi cã cea de pe Centrul Civic va deveni funcþionalã, dar acum se intervine la mecanism, pentru cã este necesarã schimbarea configuraþiei acesteia. Diana MITRACHE
Anunþul a fost fãcut în cadrul unei conferinþe de presã organizate la sediul UNPR, partid din care face acum parte Tiberiu Iacob – Ridzi. „Da, voi candida anul viitor”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, care spune cã nu ºtie sã existe, în interiorul partidului, o altã persoanã care sã vrea sã-i facã concurenþã la alegerile pentru funcþia de primar. Cît priveºte o strategie pentru scrutinul de anul viitor, Iacob – Ridzi spune cã „nu am fãcut o strategie deocamdatã, abia acum am dat startul. Strategia noastrã este sã creºtem numãrul de membri în continuare. În ultimele trei luni, numãrul de membri de la Petroºani s-a dublat ºi aceastã creºtere va continua”. Tiberiu Iacob – Ridzi este preºedinte al UNPR Petroºani ºi vicepreºedinte al organizaþiei judeþene a acestei formaþiuni politice. Acesta a pãrãsit PDL anul trecut, în octombrie, ºi s-a înscris în partidul condus de Gabriel Oprea. Tiberiu Iacob Ridzi este primar la Petroºani din anul 2007. Primul mandat al lui Tiberiu Iacob Ridzi a fost unul parþial, dupã ce edilul-ºef de atunci, Carol Schreter, a decedat. Car men COSMAN-PREDA
14 scene, iar acþiunea se petrece în biroul bine mobilat al unui ofiþer superior de poliþie ºi are o structurã circularã. Românii din Grecia vor avea ocazia sã întâlneascã în piesã o epocã ce le va aduce aminte de anii de dinainte de
Revoluþie, iar spectacolele se joacã în mai multe oraºe. „Vor fi 3 spectacole, unul la Atena, unul la Tolo ºi unul în Salonic, în care este implicat direct Consulatul Român. Se încadreazã foarte bine în programul Teatrul Peste Hotare, pe care Teatrul Dramatic I. D Sîrbu îl cultivã de câþiva ani ºi este un moment cultural important ºi meritoriu”, a conchis Butulescu. Diana MITRACHE
4 Actualitate
S
e vehiculeazã tot mai des cã primii care ar trebui acuzaþi de moartea mineritului sunt chiar cei din minerit. De la ”mutu cu butucu”, la benzi transpotoare, cordelinã, bride, cuie, scule etc., la combine ”lichefiate” pentru cã suspecþii de hoþie o transportaserã cu o… cisternã, conform numãrului de înmatriculare, s-a ajuns ca fiecare sã strige la fiecare ”Hoþii!”. Acum cã Mina Petrila se dezafecteazã, tabere din interiorul mineritului acþioneazã gen ”care pe care”, cu acuzaþii ºi reclamaþii anonime la Poliþie atât de multe încât unii poliþiºti se puteau ponta liniºtiþi la minã. Ca urmare, conducerea Minei Petrila a hotãrât sã ia poziþie faþã de acest fenomen, dar sã ºi explice modul de aplicare a regulilor dezafectãrii. Cine îºi mai aminteºte zicereade dinainte de 89 ºi mult dupã, ”vine mutu cu butucu”, cu referire la cei care lucrau în minerit? Era obiºnuitã imaginea bãrbaþilor, care veneau de la ºut, cu doi butuci – rest de la lemnul întrebuinþat în minã – prinºi cu o scoabã ºi purtaþi pe umãr în drumul cãtre casã? Câte gospodãrii existau oare fãrã celebra cordelinã, folositã tot în minã, pe care se întindeau rufele în curþile oamenilor ºi în faþa blocurilor, sau banda de transport cãrbune folositã la acoperirea caselor ºi acareturilor? Ca sã nu mai vorbim de bride, cuie, scule... Era o obiºnuinþã ca acasã sã nu vii cu mâna goalã. ªi nu numai în Valea Jiului, ci peste tot în þarã. În fabricile unde controlul la ieºirea din schimb era mai riguros, românul inventa metode ºi trecea de orice verificare. Una din metode fiind carnea bãgatã într-un ciorap de damã închins în jurul brâului. Dar câte nu au fost ºi câte mai sunt! Se spune cã atunci era belºug în întreprinderi ºi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 iunie 2015
cã astãzi este vorba doar de ”furturile foamei”, dar în ambele cazuri tot furt se numeºte... De la vestita ”combinã lichefiatã” pentru cã suspectul o transportase cu o... cisternã, la ºina demontatã de pe calea feratã, toate þin de o istorie bogatã în domeniu. Un sociolog spunea cã stã în firea unei bune pãrþi a românilor sã adune, sã ia ºi ce nu-i trebuie pentru cã aºa se obiºnuieºte în comunitatea în care trãieºte... La acest gen de furturi am fãcut referire în materialul publicat de Cronica Vãii Jiului, în data de 4 iunie 2015, sub titlul ”Se îmbogãþesc pe mormântul Minei Petrila”. Deºi
Ion Vasile SIMION
De la ”mutu cu butucu”, la combina lichefiatã ºi dezafectarea minei pe care creºte iarba precum copiilor tava cu prãjituri ºi apoi sã avem pretenþia sã nu mãnânce. Totul este organizat pentru a diminua la maxim riscul sutragerilor” – a declarat Vasile Simion, directorul Minei Petrila.
articolul era ”subþire” în cazuri prezentate, reacþiile au fost dure. Comentariile postate pe site-ul cotidianului, ºi nu materialul în sine, au fãcut ca reacþia conducerii Minei Petrila sã fie imediatã. Respectivele comentarii erau cu date, nume, fapte, care dãdeau impresia unei lupte de genul ”care pe care”, între ”hoþi” prinºi ºi neprinºi, între aºa-ziºi luptãtori pentru dreptate ºi cei care o ascund, cu acuze grave ºi devoalãri de scopuri de cãtre cei acuzaþi etc., cu reclamaþii anonime la Poliþie, cu poliþiºti puºi pe drumuri pentru presupuse fapte de furt ºi totul a luat amploare acum, când Mina Petrila este dezafec-
tatã. Cel mai vehement dintre acuzatori este un om cunoscut în minerit ºi în ultima vreme cunoscut pentru acuzaþii pe mai multe site-uri, pe diverse teme, deºi se ascunde sub pseudonime, fãrã a-ºi asuma cele spuse.
Ion Vasile Simion, directorul Minei Petrila, ºi inginerul ºef electromecanic – Cristian Nicolae Rãdescu au luat poziþie ºi au explicat cu documentele pe masã cum se procedeazã la dezafectarea minei ºi care sunt mãsurile care sã nu lase la îndemâna ”magneþilor” utilaje ºi materiale dezafectate, cu precizarea cã nu bagã mâna în foc pentru nimeni... ”Tot ce existã s-a bãgat pe inventar ºi nu mã refer doar la mijloace fixe. Tot ce s-a scos din atelierul electric, tot ce se scoate din minã este inventariat. Pânã acum existã peste 250 de poziþii de astfel de subansamble, piese, motoare, tot. ªi probabil lista va creºte. Deocamdatã, tot ce pleacã de aici cãtre celelalte mine, care au nevoie de piese, se dã cu aviz de expediþie, cu documente de mutare a lor. Este vorba de acele rabe cu motoare, bride, TH care
pleacã spre minele care au nevoie de aºa ceva. În rest, va exista licitaþie pentru fiecare produs ºi se va licita inclusiv fierul vechi. Deci, nici vorbã de favorizarea vreunei firme de profil. Cât despre motoarele care se vor vinde la licitaþie, nu avem
cum departaja fierul de cupru. Pentru asta îþi trebuie oameni, pe care nu-i avem. Noi vindem piese ºi nu metalele din compoziþia lor. Totul se face conform legislaþiei în vigoare. Am amenajat spaþii de depozitare pe categorii ºi fiecare asemenea spaþiu are asiguratã pazã. Sigur cã nu vom putea controla totul, de la cel care îºi ia câteva cuie în buzunar pânã la bosniecii (locuitori ai Coloniei Bosnea – n.n.), care stau noaptea la pândã ºi sustrag câte un fier pe care au pus ochii ziua. Dar pentru asta avem pazã. Nu le oferim
”Toate pisele uzate au o valoare estimatã de la care se vor porni licitaþiile. Apoi, la final, ce nu se vinde la bucatã, se va vinde ca fier vechi, la kilogram, tot prin licitaþie. Licitaþia va fi publicã ºi se va desfãºura conform legislaþiei în vigoare. Am solicitat ºi un cântar mare, similar cu cel de la Mina Paroºeni, pentru maºini mari. Pânã atunci, continuãm inventarierea a tot ce existã ºi ce se scoate din subteran” – a precizat Cristian Nicolae Rãdescu, inginer ºef electromecanic. Am fãcut un tur al incintei minei Petrila pentru a vedea exact cele spuse de conducãtori ºi am constatat, atât cât ne-am priceput, cã lucrurile erau bine organizate. Am intrat ºi în atelierul electric, cel despre care ”acuzatorii” spuneau cã nu mai existã ºi cã s-a furat totul. Atelierul era în plinã dezafectare, tot ce fusese de valoare era invetariat, iar restul urma, deºi ceea ce rãmãsese putea fi considerat fier vechi. Atelierul se afla sub cheie ºi alãturi avea pazã. Am intrat ºi în atelierul mecanic, atelier în care nu se atinsese nimic pentru cã respectiva clãdire cu tot ce conþine se aflã sub lupa Ministerului Culturii pentru preluare, la cerere, pentru cã este o clãdire ºi un atelier cu
valoare istoricã. Am aflat, printre altele, cã Poliþia Petrila, primeºte telefoane anonime pentru maºini care pleacã din incita minei ºi ca urmare reacþioneazã. Dar sunt atât de dese aceste telefoane ºi reacþii încât a fost nevoie sã se stabileascã o ”limitã” a
pe diferite speþe legate de sustrageri de la minele din Valea Jiului ºi, fireºte, ºi de la Petrila. Perimetrul minei Petrila este unul mare, iar cãrãrile spre Colonia Bosnea sunt bãtãtorite, plus spaþiul liber de la ”graniþa” minei spre Lonea, pe calea feratã, este deschis... Aproape fiecare paznic are câinii lui, ºi deºi n-au spus-o, îi þin aproape în caz de nevoie ºi pentru intimi-
Nicolae RÃDESCU
reacþiei, de genul: pânã la poarta minei acþionãm noi, cei din conducere ºi angajaþii, iar de la poartã, tu poliþist care poþi controla maºini ºi oameni. Asta cu referire la reclamaþii cu presupuse furturi din prezent. Sigur cã au existat ºi existã ºi dosare în cercetare ºi în instanþã
darea intruºilor ºi asta pentru cã incita minei este pustie... S-a dus forfota specificã unei activitãþi de asemenea anvergurã. Vara urmãtoare, pe tot acest spaþiu, iarba va fi crescutã bine.
„Hergelia Albastrã” se joacã în Grecia
A
ctorii de la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani pleacã în Grecia. Acolo urmeazã sã joace piesa dramaturgului din Valea Jiului, Valeriu Butulescu, iar românii din diaspora vor avea ocazia sã vadã o piesã de teatru autenticã, extrem de aplaudatã aici la Petroºani, imediat dupã premierã. De altfel, „Herghelia albastrã” s-a jucat mai mereu cu casa închisã la Petroºani, dupã succesul de la premierã ºi acum, în Grecia, actorii vor juca din nou pe scenã. „Este o onoare pentru mine ºi în acelaºi timp o surprizã. Aceastã piesã, de care nu mã sfiesc sã spun cã e cea mai bunã ºi cea mai premiatã piesã a mea, are un destin frumos pentru faptul cã merge în Grecia, în patria teatrului. Diaspora româneascã numãrã aproape un milion de români, care muncesc
ºi sunt ºi familii mixte ºi rãspund foarte bine la aceste chemãri ºi când e vorba despre orice rezonanþã romîneascã sunt prezenþi”, ne-a spus Valeriu Butulescu, autorul piesei. Cu patru personaje, piesa este alcãtuitã din
Tiberiu Iacob – Ridzi vrea încã un mandat la primãrie
P
rimarul în exerciþiu al municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, va Ileana candida ºi anul viitor, pentru încã un manFIRÞULESCU dat în fruntea administraþiei publice locale.
Fântânile arteziene sunt în revizie
C
anicula din ultimele zile îi face pe edilii din Petroºani sã ia mãsuri, aºa încât sã porneascã toate fântânile arteziene. Din cele 3 câte sunt în acest moment în oraº, doar cea din parcul Central Carol Schreter funcþioneazã, iar restul sunt în revizie. În aceste zile se fac reparaþiile necesare ºi ele vor fi repuse în funcþiune. Vorbim despre cea din zona gãrii din Petroºani, dar ºi despre cea care este amplasatã în zona teatrului. „La fântâna artezianã din Piaþa Victoriei avem o lucrare mai complexã, în sensul în care vom pune o membranã impermeabilã ºi noi facem periodic aceste lucrãri de reabilitare”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi, care a mai adãugat ºi cã cea de pe Centrul Civic va deveni funcþionalã, dar acum se intervine la mecanism, pentru cã este necesarã schimbarea configuraþiei acesteia. Diana MITRACHE
Anunþul a fost fãcut în cadrul unei conferinþe de presã organizate la sediul UNPR, partid din care face acum parte Tiberiu Iacob – Ridzi. „Da, voi candida anul viitor”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, care spune cã nu ºtie sã existe, în interiorul partidului, o altã persoanã care sã vrea sã-i facã concurenþã la alegerile pentru funcþia de primar. Cît priveºte o strategie pentru scrutinul de anul viitor, Iacob – Ridzi spune cã „nu am fãcut o strategie deocamdatã, abia acum am dat startul. Strategia noastrã este sã creºtem numãrul de membri în continuare. În ultimele trei luni, numãrul de membri de la Petroºani s-a dublat ºi aceastã creºtere va continua”. Tiberiu Iacob – Ridzi este preºedinte al UNPR Petroºani ºi vicepreºedinte al organizaþiei judeþene a acestei formaþiuni politice. Acesta a pãrãsit PDL anul trecut, în octombrie, ºi s-a înscris în partidul condus de Gabriel Oprea. Tiberiu Iacob Ridzi este primar la Petroºani din anul 2007. Primul mandat al lui Tiberiu Iacob Ridzi a fost unul parþial, dupã ce edilul-ºef de atunci, Carol Schreter, a decedat. Car men COSMAN-PREDA
14 scene, iar acþiunea se petrece în biroul bine mobilat al unui ofiþer superior de poliþie ºi are o structurã circularã. Românii din Grecia vor avea ocazia sã întâlneascã în piesã o epocã ce le va aduce aminte de anii de dinainte de
Revoluþie, iar spectacolele se joacã în mai multe oraºe. „Vor fi 3 spectacole, unul la Atena, unul la Tolo ºi unul în Salonic, în care este implicat direct Consulatul Român. Se încadreazã foarte bine în programul Teatrul Peste Hotare, pe care Teatrul Dramatic I. D Sîrbu îl cultivã de câþiva ani ºi este un moment cultural important ºi meritoriu”, a conchis Butulescu. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 iunie 2015
Douã fete talentate ºi „bãtrânul” lor coregraf
R
ecent, la Târgu Mureº s-a desfãºurat Festivalul Naþional Studenþesc „Paºi în doi”, o manifestare artisticã de prestigiu ajunsã la ediþia a IX-a.
Cluj Napoca, Iaºi, Sibiu, Târgu Mureº, Alba Iulia, Piteºti ºi altele. Ca de obicei,
nelipsitã de la asemenea manifestãri naþionale, Casa de culturã a Studenþilor din Petroºani ºi-a trimis
La festivalul de coregrafie au participat Case de Culturã ale Studenþilor din centre universitare prestigioase, precum
HOTÃRÂREA NR. 51/2015
emisarii prin Ansamblul Artistic „Parângul”, coordonat de coregraful Nicolae Nicoarã (proaspãt aniversat, La mulþi ani, maestre!). „Grosul” ansamblului, adicã dansatorii de la Parângul Mare ºi Parângul Mic au rãmas la Petroºani, unde au onorat invitaþia autoritãþilor, printr-o evoluþie remarcabilã la Zilele Municipiului. Cum genericul festivalului este „Paºi în
privind revocarea Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 97/ 2014 privind aprobarea constituirii fondului de stimulente aferent perioadei 1 septembrie 2009 – 31 decembrie 2010 ºi a plãþii acestora cãtre funcþionarii îndreptãþiþi conform Sentinþei nr. 6041/ CA/ 2013 a Secþiei a II-a CIVILÃ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ªI FISCAL a Tribunalului Hunedoara, definitivã ºi irevocabilã potrivit Deciziei nr. 3138/ 16.04.2014 a SECÞIEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ªI FISCAL a Curþii de Apel Alba Iulia ºi constituirea unei comisii de stabilire a fondului de stimulente Tribunalului Hunedoara, hotãrârea a fost mãsuri în vederea aducdefinitivã ºi irevocabilã aprobatã prin vot erii la îndeplinire a potrivit Deciziei nr. liber exprimat cu prevederilor Sentinþei 3138/ 16.04.2014 a unanimitate de voturi amintite; SECÞIEI DE CONVãzând Raportul TENCIOS ADMINISîntocmit ºi prezentat de Consiliul local al TRATIV ªI FISCAL a compartimentul de Municipiului Lupeni, Curþii de Apel Alba Iulia. specialitate din cadrul Vãzând Nota de fundaArt. 2 Se constituie o Aparatului de specialitate mentare a Viceprimarului al Primarului Municipiului comisie pentru stabilirea Municipiului Lupeni prin Lupeni precum ºi avizul fondului de stimulente care, aducând la Comisiei de specialitate alcãtuitã din urmãtorii cunoºtinþa Consiliului din cadrul Consiliului local consilieri locali: Dobrean local al Municipiului al Municipiului Lupeni; Teofil, Pestrea Maria, Lupeni faptul cã nu s-a În temeiul prevederilor Perþa Tãnase, Purcaru – adus la îndeplinire art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. Dãnciulescu Cristinel, Hotãrârea Consiliului “b” alin. (4) lit. “a” ºi alin. Roºu Ioan – Cristian, local al Municipiului (9) ºi art. 45 din Legea Uilãcan Aurel, Vasian Lupeni nr. 97/ 2014 Administraþiei publice Viorel privind aprobarea constilocale nr. 215/ 2001, Art. 3 Hotãrârea se va tuirii fondului de stimurepublicatã, cu modificãrile comunica Instituþiei lente aferent perioadei 1 ºi completãrile ulterioare Prefectului – Judeþul septembrie 2009 – 31 Hunedoara în vederea decembrie 2010 ºi a exercitãrii controlului cu plãþii acestora cãtre Art. 1 Se revocã privire la legalitate, funcþionarii îndreptãþiþi Hotãrârea Consiliului Viceprimarului conform Sentinþei nr. Local al Municipiului Municipiului Lupeni ºi 6041/ CA/ 2013 a Lupeni nr. 97/ 2014 membrilor comisiei în Secþiei a II-a CIVILÃ, DE privind aprobarea constivederea aducerii la CONTENCIOS ADMItuirii fondului de stimuîndeplinire iar la NISTRATIV ªI FISCAL a lente aferent perioadei 1 cunoºtinþã publicã prin Tribunalului Hunedoara, septembrie 2009 – 31 grija Secretarului definitivã ºi irevocabilã decembrie 2010 ºi a Municipiului Lupeni. potrivit Deciziei nr. plãþii acestora cãtre Lupeni, 28 mai 2015 3138/ 16.04.2014 a funcþionarii îndreptãþiþi Preºedinte de ºedinþã, SECÞIEI DE CONconform Sentinþei nr. Teofil DOBREAN TENCIOS ADMINIS6041/ CA/ 2013 a Contrasemneazã – TRATIV ªI FISCAL a Secþiei a II-a CIVILÃ, DE Secretar Curþii de Apel Alba Iulia, CONTENCIOS ADMINJr. Marius Claudiu solicitã stabilirea unor ISTRATIV ªI FISCAL a BÃLOI
HOTÃRêTE
doi”, Nicolae Nicoarã a gândit trei coregrafii pentru dansuri, înscrise la tot atâtea genuri. Spre satisfacþia lor (ºi a noastrã!) cele douã fete talentate Olga Ciubeicã (studentã din Republica Moldova, care se pregãteºte la Universitatea Petroºani) ºi Andreea Pânzariu, elevã în clasa a XI-a la Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” din urbea noastrã, au fãcut o figurã frumoasã þinând cont de nivelul înalt de profesionalism al festivalului.
HOTÃRÂREA NR.52/2015 privind aprobarea încetãrii contractului de asociere în participaþiune nr. 13.542/ 18.12.2012 încheiat în baza Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 123/ 2012 privind aprobarea încheierii unui asocieri în participaþiune între Consiliul Local al Municipiului Lupeni cu S.C. TERMOGAZ COMPANY S.A. hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Având în vedere Nota de fundamentare a Viceprimarului Municipiului Lupeni prin care propune aprobarea încetãrii contractului de asociere în participaþiune nr. 13.542/ 18.12.2012 încheiat în baza Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 123/ 2012 privind aprobarea încheierii unui asocieri în participaþiune între Consiliul Local al Municipiului Lupeni cu S.C. TERMOGAZ COMPANY S.A. arãtându-se faptul cã partenerii au notificat intenþia de încetare a acestuia potrivit notificãrii nr. 2844/ 23.03.2015; Analizând Raportul reprezentantului Serviciului Public de Administrare a Domeniului Schiabil Straja Lupeni din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni precum ºi avizul Comisiei de specialitate a Consiliului local al Municipiului Lupeni; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. "b" ºi "d", alin. (4), alin. (6), alin. (7) lit. "a" ºi "c", ale alin. (9) precum ºi ale art.45
Reprezentanþii noºtrii au obþinut trei locuri doi la dans contemporan, dans de caracter ºi show-revue. Este încã o dovadã în plus cã la Casa Studenþeascã se întâmplã lucruri frumoase ºi se mai vorbeºte ºi altfel despre Valea Jiului. Aviz amatorilor – Ansamblurile Parângul Mare ºi Parângul Mic (pentru tineri ºi pentru copii) au porþile deschise pentru toþi iubitorii dansului. Urmeazã ºi ieºiri în strãinãtate!
din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001 republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE: Art.l. – Se aprobã încetarea contractului de asociere în participaþiune nr. 13.542/ 18.12.2012 încheiat în baza Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 123/ 2012 privind aprobarea încheierii unui asocieri în participaþiune între Consiliul Local al Municipiului Lupeni cu S.C. TERMOGAZ COMPANY S.A. Art.2 – Se abrogã Hotãrârea Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 123/ 2012 privind aprobarea încheierii unui asocieri în participaþiune între Consiliul Local al Municipiului Lupeni cu S.C. TERMOGAZ COMPANY S.A. precum ºi Hotãrârea Consiliului local al Municipiului Lupeni nr.104/ 2013 pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 123/ 2012 privind aprobarea încheierii unui asocieri în participaþiune între Consiliul Local al Municipiului Lupeni cu S.C. TERMOGAZ COMPANY S.A.. Art.3 – Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului - Judeþul Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate, S.C. TERMOGAZ COMPANY S.A., S.C. ACOMIN S.A. fiind adusã la îndeplinire de cãtre Viceprimarul Municipiului Lupeni iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Lupeni, 28 mai 2015 Preºedinte de ºedinþã, Teofil DOBREAN Contrasemneazã – Secretar Jr. Marius Claudiu BÃLOI
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 iunie 2015
Achiziþii de 7 milioane de euro la CEH într-un an de zile
A
chiziþii de aproape 7 milioane de euro la CEH, doar într-un an de zile. În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2014, Complexul Energetic Hunedoara a fãcut achiziþii care ating suma de ºapte milioane de euro. Reprezentanþii societãþii au fãcut publicã lista achiziþiilor care depãºesc suma de 500.000 de euro ºi a contractelor de servicii care depãºesc suma de 100.000 de euro. Achiziþiile în moneda naþionalã au fost în valoare de
13.966.170 de lei, echivalentul a 3.131.358 de euro.
B
andã transportoare de douã milioane Pentru banda transportoare Complexul Energetic Hunedoara a plãtit 2.840.000 de lei. Contractul a fost încheiat cu firma SC UNIO SÃ Baia Mare. Procedura de încheiere a contraczului a fost prin negociere cu publicarea prealabilã a unui anunþ de participare. Contractul cu firmã din Baia Mare a avut termen pânã în data de 6 ianuarie a anului curent.
P
atru milioane motorinã
Motorina achiziþionatã de Complexul Energetic Hunedoara a fost de aproape 4 milioane de lei. Oscar Downstream este furnizorul acestui produs, iar contractul
SNÎMVJ îºi cere banii de la CEH în instanþã
S
ocietatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului cere în instanþã banii de la Complexul Energetic Hunedoara. La începutul acestei sãptãmâni, pe rolul Tribunalului Hunedoara a fost înregistrat un dosar care are ca obiect ordonanþã de platã OUG 119/2007 în care SNÎMVJ cheamã la barã Complexul Energetic Hunedoara. Nu este pentru prima datã când societatea de închideri îºi cere în intanþã banii de la complex. În luna aprilie, Tribunalul Hunedoara a obligat CEH sã achite peste 1,1 milioane de lei cãtre minele neviabile pentru cãrbunele livrat ºi neplãtit. CEH are datorii de zeci de milioane de lei cãtre SNIMVJ, care înglobeazã minele neviabile. În
Dezinsecþie, fãrã buget?
D
ezinsecþia la Petroºani, subiect tabu. În fiecare dintre oraºele Vãii Jiului, campaniile de dezinsecþie ºi deratizare se realizeazã cel puþin bianual. În urmã cu câteva sãptãmâni, la
ciuda faptului cã s-au purtat mai multe runde de discuþii, banii nu au ajuns în contul societãþii de Închideri Mine Valea Jiului, aºa cã aceasta s-a adresat instanþei de judecatã. Potrivit datelor oficiale, numai pe primele luni ale acestui an CEH a acumulat datorii de aproxmativ 50 de milioane de lei cãtre minele neviabile. Practic, compania energeticã a plãtit doar o parte din bani, aºa încât ortacii de la minele neviabile sã-ºi poatã primi salariile, însã SNIMVJ are mari probleme financiare tocmai din cauza facturilor neachitate de CEH. Sunt restanþe la plata furnizorilor de materii orime ºi materiale, dar ºi la bugetul de stat. Monika BACIU
Petroºani s-a realizat acest proces de îndepãrtare a insectelor, însã costurile nu sunt cunoscute. “S-a fãcut dezinsecþia în toate parcurile din localitate. Nu avem date despre costurile acestui proces”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Prin acest proces
se încearcã eliminarea insectelor, dar ºi a cãpuºelor care au invadat spaþiile verzi. De precizat este faptul cã municipalitatea a efectuat lucrãri de deratizare ºi la blocul de locuinþe sociale din Colonie acolo unde mizeria atinge cote alarmante ºi nu odatã au existat probleme. Monika BACIU
dintre cele douã pãrþi se deruleazã pânã în data de 12 octombrie. În 25 noiembrie 2014, societatea energeticã hunedoreanã a achiziþionat cãrbune energetic în valoare de 3.399.000 de dolari de la Vitol Geneva. Conform documentelor, contractul s-a derulat pânã în data de 28 februarie anul curent. Ultimul contract pentru importul de cãrbune energetic s-a semnat la finele lunii noiembrie a anul trecut, pentru aproximativ 200 de mii de tone de huilã, valoarea de adjudecare fiind de aproape 3,4 milioane de dolari.
De-a lungul timpului, în huila adusã de peste graniþã s-au investit milioane de euro. De exemplu, numai în 2012, când importurile au stârnit un imens scandal, CEH a plãtit peste 32 de milioane de euro pentru cãrbunele adus de peste graniþã. Oficialii companiei energetice au motivat, în repretate rânduri, cã Astfel, huila de import nu numai cã are o putere caloricã mai mare, dar este ºi mai ieftinã decât cea din Valea Jiului.
pentru C redit piese
Fosta conducere a Complexului Energetic Hunedoara a semnat în data de 16 decembrie 2014 un contract cu o firmã europeanã pentru furnizare de piese de schimb pentru arzãtori. Contractul a fost pe baza unui credit de 755.000 de lei,
Actualitate 7 iar conform informaþiilor “acreditivul nu a fost deschis pânã în prezent”. Contractul a fost atribuit firmei Hitachi Power Europe GMBH în baza unei negocieri fãrã publicarea prealabilã a unui anunþ de participare. La capitolul servicii, Complexul a încheiat un contract pentru servicii de pazã cu firma Compact Security. Paza activelor CEH costã nu mai puþin de 6.443.000 de lei ºi este în vigoare. Abia la finele acestui an, contractul dintre cele douã pãrþi expirã. La toate aceste achiziþii se adaugã ºi cheltuielile cu personalul, dar ºi ceilalþi furnizori de servicii. Monika BACIU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -17.90 lei - Ceafã porc cu os - 14.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 3.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 iunie 2015
Henþ cu mâna
Alte speranþe deºarte? Nu vreau sã fiu fatalist, dar prea au dat chix toate campionatele judeþene hunedorene de Liga a IV-a în ultimii ani, de când cu jocurile de baraj, de rãmâi aºa, îndoit, de
valoarea lor chiar ºi la acest nivel... Retezatul Haþeg a dat douã chixuri la baraj, în 2009 ºi 2014, Jiul Petroºani a buctat în 2011, C.S. Vulcan un an mai
târziu, Universitatea Petroºani în 2013. A venit acum rândul echipei Cetate Deva, câºtigãtoarea, pânã la urmã, pe merit a Ligii a IV-a Hunedoara, da` sã vedem cum o fi cu barajul? Cetate Deva are, fãrã îndoialã, jucãtori de valoare, unii chiar
foºti divizionari A, B ºi C. Poate cã noua formulã de baraj, cu tur ºi retur, sã aibe mai mult succes pentru conjudeþenii noºtri. Istoria aratã cã în urmã cu mulþi ani, Minerul Vulcan sau Minerul Aninoasa au trecut cu bine într-o astfel de dublã manºã.
Iatã cã, acum dupã ºase ani de insuccese la rând, o nouã speranþã se aflã la orizont. Va reuºi oare Cetate Deva sã rãstoarne recenta ºi nefasta statisticã? Sau iarãºi trãim cu speranþa... care, ca întotdeauna, moare ultima. ªi ce dacã?
Ce s-a ales de vicecampionii de acum patru ani?
La finalul sezonului 2010-2011, echipa de juniori (fotbal) la nivelul judeþean – juniori A1 (sau A.J.) de la Jiul, clasat pe primul loc, reuºind dupã o manºã tur-retur, calificarea în grupe zonale ºi apoi într-o grupã naþionalã, Grupa a 3-a, la Iºalniþa (Dolj), unde a reuºit trei victorii zdrobitoare: 3-0 cu C.S. Strehaia ºi C.S. Barcãu Nusfalãu ºi 4-0 cu C.S. Iºalniþa, calificându-se în faza semifinalelor pe þarã. Aici, din nou senzaþii, pe 15 iulie 2011, la Buftea, Jiul Petroºani surclaseazã cu 7-1 pe Conpet Ploieºti, calificându-se pentru finala de a doua zi, tot la Buftea, întâl-
nind pe cealaltã semifinalistã, Olimpia Gherla, învingãtoare cu FCMU Baia Mare (5-0), iar în semifinale, 1-0 pe Sporting Roºiori de Vede. Era grupa de juniori nãscuþi în 1993 ºi mai tineri. În ziua finalei, arbitratã de Radu Petrescu din Bucureºti, Jiul deschide scorul prin R. Andrei (min. 25), dar echipa din Gherla revine dupã pauzã punctând prin Fl. Pop (min. 40 ºi 61), Olimpia câºtigând cu 2-1 ºi titlul de campioanã a României. O echipã Jiul Petroºani (antrenor Daniel Huza) care a reuºit o excelentã performanþã cu urmãtoarea formulã: Serea – R. Sandu, M. Matei, Al. Ungur (min. 77 Bg. ªtefan), Arcuºi – Rãzv. Drãgoescu (min. 84 I. Roºianu), R. Andrei (min. 82 Matiþã), Vl. Tudorache, Mareº - D. Ursachi (min. 70
Marius Mareº ºi Vlãduþ Tudorache de la echipa de juniori A1 a Jiului din 2011, singurii care au îmbrãcat tricoul Naþionalei de juniori ªtefan se aflã în Liga a IV-a, A. Criºan), I. Zaharia (min. 35 Ad. Duma), 16 jucãtori, la Retezatul Haþeg, R. Andrei mari promosiuni la acea ºi Arcuºi la Univ. Petroºani orã. Ce fac ei acum la (Liga a IV-a), D. Ursachi ºi A. 22 de ani? Criºan la Hercules Lupeni, Nu mare lucru, în planul Ad. Duma la Inter Petrila, performanþei ºi al accederii la Roºianu la Jiul Petroºani, un nivel mãcar de Liga a II-a M. Matei în Ungaria, în Liga (cu o excepþie). Erau totuºi, a II-a, Zaharia în Anglia, în niºte promisiuni... Liga a VII-a. Portarul Serea a abandoDoar Vl. Tudorache nat activitatea sportivã – ca ºi (Dinamo II Buc.) ºi M. Mareº Matiþã – fiind însã student la (Pandurii II Tg. Jiu) au prins Academia de poliþie, R. ceva cheag în Liga a III-a, în Sandu ºi Rãzv. Drãgoescu condiþiile în care ei au fost ºi joacã în Liga a III-a, la FC internaþionali de juniori, Hunedoara, Ungur ºi Bg. Mareº fiind chiar în lotul
Sub panou, dupã trei decenii!
B
aschetul a apãrut în Valea Jiului în anul 1961, când în sala de sport a Institutului de Mine Petroºani (I.M.P.) a avut loc o fazã regionalã a campionatului naþional al liceelor. Atunci, echipa din Petroºani a câºtigat locul 1 la fete (cu Sanda Rãdulescu, Lia Duncea, Gabriela Vârlan etc) ºi locul 2 la bãieþi. Ulterior a apãrut o secþie de
baschet în cadrul clubului ªtiinþa Petroºani la bãieþi, care va atinge în anii `80 nivelul Diviziei „B”. În amintirea acelor momente, anual, foºtii
baschetbaliºti de la ªtiinþa Petroºani se reunesc la Petroºani, în amintirea acelor momente frumoase de acum trei decenii, când performau la nivel naþional,
întâlnire care s-a derulat ºi la începutul acestei luni. Generaþiile 19751985 s-au revãzut cu emoþie: Octavian Cãrãbaº, Gheorghe Ghiþã, Florin Niþu, Dan Manolescu, Doru ªipanu, Sorin ªturec, Nicolae Mihuþ, Laurenþiu Dobre, Sorin Szyllagyi, ªt.
prim-divizionarei FC Vaslui. Se pare cã pasul spre nivelul cel mai înalt nu a putut fi fãcut, din varii motive. La 22 de ani, cât au aceste talente, se mai poate face ceva, pentru pasul cel mare. Altfel, vorba unei ziceri, „s-au nãscut talente, au murit speranþe...”. Tudorache a bifat în C.E. Apogeul lui Vlãduþ Tudorache a fost pe 26 oct. 2011, în localitatea portughezã Penalva Castelo, într-un turneu de calificare a Naþionalei României U. 17 la Camp. European. Atunci, antrenorul Cristian Sava l-a introdus în min. 72, în jocul România-Rusia (0-1) în locul constãnþeanului Târnovan, într-o echipã în care jucau, printre alþii, Pãun (CFR Cluj), Mitriþã (Gaz Metan D.T. Severin), sau Al. Puºcaº (FC Bihor Oradea).
Boldizar. O parte din aceºti jucãtori au ocupat locul 2 în Divizia „B” în ediþia 1983-1984, iatã, la un pas de primul eºalon! A ajuns doar unul dintre ei în Divizia „A”, Gheorghe Ghiþã la Rapid Bucureºti. Ceilalþi, s-au dedicat profesiei, venind la aceastã
Baschetbaliºtii ªtiinþei Petroºani de acum trei decenii, între o „miuþã” ºi o ºedinþã foto
Paginã realizatã de Genu TUÞU întrunire de la Deva, Bucureºti, Tg. Jiu. A fost un moment emoþionant, în care cei zece foºti baschetbaliºti de la ªtiinþa Petroºani au încins o „miuþã” sub panou, între un moment ºi altul al depãnãrii amintirilor marilor performanþe din baschetul anilor `80.