Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 853
Cronica Vãii Jiului Vineri, 8 Mai 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
20 de hunedoreni au fãcut complicaþii din cauza muºcãturii cãpuºelor
O
statisticã a Direcþiei de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara aratã cã anul trecut au fost 20 de noi cazuri de Borreliozã sau boala Lyme, afecþiune gravã care este provocatã de muºcãtura de cãpuºe.
Nota DSP Hunedoara mai aratã cã 56 de hunedoreni au fost suspicionaºi cã au fãcut aceastã afecþiune, însã dupã analize amãnunþite, în cazul a 36 dintre ei s-a infirmat diagnosticul. Faþã de anul 2013 s-a constatat o creºtere a numãrului de cazuri cu 5 pacienþi dar ºi o scãdere cu acelaºi numãr faþã de anul 2012. Din acest motiv specialiºtii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara au emis un avertisment persoanelor care ies la iarbã verde, dat fiind faptul cã în aceastã perioadã pot fi muºcate de cãpuºe, iar în unele cazuri aceste muºcãturi pot duce la complicaþii. Astfel, DSP Hunedoara recomandã ca persoanele care ies în naturã sã poarte haine de culori deschise care sã protejeze braþele ºi picioarele. Culoarea deschisã ajutã prin
contrast la identificarea uºoarã a cãpuºelor. „Se recomandã, de asemenea, purtarea pantalonilor lungi. Se recomandã purtarea de tricouri, bluze sau cãmãºi cu mâneci lungi. Este indicat cã încãlþãmintea sã nu fie prevãzutã cu decupaje. Se recomandã aplicarea repetatã la 1-3 ore a unui spray repelent pentru insecte pe pielea expusã sau a unui insecticid (cu permetrin) pe pantaloni, manºete, ciorapi ºi pe mâneci”, aratã DSP Hunedoara. Pentru îndepãrtarea cãpuºelor este recomandat sã vã prezentaþi la un cabinet medical. În cazul apariþiei unei pete sau induraþii de culoare roºie de peste 5 centimetri diametru, cu stare de rãu, dureri musculare, febrã, dureri de cap, senzaþie de ceafã ºi gât înþepenit, dureri la nivelul articulaþiilor trebuie sã vã adresaþi imediat medicului. Maximilian GÂNJU
Guvernul a dat, Guvernul a luat
Banii Complexului Energetic Hunedoara malaxaþi la ruleta afacerilor inutile!
S
ituaþia este explozivã la Complexul Energetic Hunedoara. Vorba unui specialist în minerit: la ora aceasta doar o minune a pãrintelui Arsenie Boca mai poate salva de la moarte compania energeticã. >>> PAGINA A 2-A
STRÂNGEM RÂNDURILE PENTRU VALEA JIULUI? Sunt din ce în ce mai mulþi oameni care îmi spun cã ar trebui sã organizãm o miºcare pentru SALVAREA VÃII JIULUI. În ultimele zile am primit sute de mesaje. Oameni simpli, din Valea Jiului sau plecaþi din Valea Jiului... Oameni care vor sã facã ceva, nu ºtiu însã ce. Este un pas, vor sã facã ceva... Vreau sã iniþiez o dezbatere despre VIITORUL VÃII JIULUI, în cadrul cãreia sã participe toatã suflarea care poate/vrea ºi înþelege sã îºi aducã contribuþia la încercarea de a gãsi soluþii pentru un mâine în care sã nu murim. Sã vinã oameni
de afaceri/intelectuali/ specialiºti din minerit/ cadre din Universitatea Pertrosani/sindicaliºti/ pensionari/sportivi/ tineri/ politicieni/ preoþi, oameni simpli... În urma acestei dezbateri sã identificãm câteva puncte pe care sã le aºezãm într-o petiþie. Apoi, hârtia sã fie cititã ºi semnatã de OAMENII VÃII JIULUI cãrora le pasã. Vom organiza în oraºele VÃII puncte unde oamenii vor putea veni ºi vor putea semna. Dacã strângem 50.000-60.000 de semnãturi poate mai multe, nu mai putem fi ignoraþi. Trimitem petiþia
tuturor, Preºedenþie/ Guvern/ Parlament... dar ºi forurilor europene, suntem parte din EUROPA... Sper cã acest demers sã nu se împleticeascã în orgolii, oricare ar fi acestea. Este ceea ce m-am gândit cã putem face, poate cã nu este de ajuns, însã este o articulare... Eu nu vreau sã asist la “decesul economic” al acestei zone fãrã sã fac nimic, nici sã mã înregimentez în batalionul celor care stau ºi spun “degeaba, ce rost are?” sau “oricum nu se mai poate face nimic”. Nu, eu voi face tot ceea ce îmi stã în puteri la nivel public
pentru a atrage atenþia asupra acestui dezastru social care urmeazã sã aibe loc în Valea Jiului. Apoi poate un marº al tãcerii, un marº la care sã participãm cu toþii, vom stabili traseul. Un marº decent, tãcut, la care sã fim cu toþii, mineri/ intelectuali/ jurnaliºti/ elevi, studenþi/ preoþi/ poliþiºti/ funcþionari/ asistaþi sociali/pensionari/ oameni fãrã locuri de muncã/ciobani... toþi. Este un semn, istoria nu va scrie cã am stat cu mâinile încruciºate ºi ochii beliþi în televizor în timp ce VALEA JIULUI este închisã. Ce spuneþi?
PS: Sunt foarte mulþi care îmi cer tricouri inscripþionate cu mesajul NU ÎNCHIDEÞI MINERITUL. Voi lua legãtura cu o imprimerie pentru o discuþie în acest sens. DOAMNE AJUTÃ ! Ionuþ DRAGOTESC
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 mai 2015
Guvernul a dat, Guvernul a luat
Banii Complexului Energetic Hunedoara malaxaþi la ruleta afacerilor inutile! S
ituaþia este explozivã la Complexul Energetic Hunedoara. Vorba unui specialist în minerit: la ora aceasta doar o minune a pãrintelui Arsenie Boca mai poate salva de la moarte compania energeticã. Guvernul Ponta se dovedeºte a fi un “tatã” iresponsabil, care a tocat banii CEH în investiþii inutile. Guvernul este cel care a decis sã unifice termocentralele Paroºeni ºi Mintia cu cele patru mine declarate viabile care au fost desprinse din Compania Naþionalã a Huilei, dar construcþia se dovedeºte un uriaº cu picioare de cearã. În nici trei ani de la înfiinþare, CEH se prãbuºeºte sub povara datoriilor ºi a pierderilor, în timp ce conturile au fost golite. Totul dublat de un management neperformant, dar ºi a unor contracte de achiziþie de cãrbune din import, în timp ce huila de Valea Jiului are mai mari ºanse sã ardã în subteran decât în cuptoarele celor douã termocentrale surori. Sunt pierderi de 1 miliard de lei ºi datorii de sute de milioane de lei, dintre care peste 300 milioane lei doar la stat. În tot acest timp, Guvernul a dat dovadã, însã, cã este un “tatã” aproape iresponsabil, care a luat banii “copilului” pentru a-i juca în proiecte ce se dovedesc pânã acum, cel puþin, inutile. Juranliºtii de la Hotnews au scos la luminã câteva dintre proiectele în care CEH a investit milioane ºi milioane, nu de bunã voie, ci silit de Executiv.
P
roiectul Hidro Tarniþa
În anul 2013, în urma unei decizii a Guvernului a fost înfiinþatã compania de proiect Hidro Tarniþa cu un capital social de 115.000 lei ºi doi acþionari, Complexul Energetic Hunedoara ºi SAPE Electrica. Compania
ar trebui sã se ocupe de proiectul de peste 1 miliard de euro privind construirea hidrocentralei TarniþaLapuºteºti. Un proiect pentru care s-au cheltuit în mod inutil circa 5 milioane de euro pe studii de fezabilitate care nu au dovedit în vreun fel oportunitatea acestuia, spun cei de la Hotnews pe baza datelor oficiale. Practic este un proiect care înghite bani degeaba. Mai mult, fostul ministru delegat pentru energie Constantin Nitã a obligat Complexul Energetic Hunedoara, la începutul lui 2013, sã participe la majorarea capitalului social al Hidro Tarniþa cu 8,8 milioane lei, în douã etape, pânã la 30 aprilie cu 30% din sumã ºi pânã la 31 decembrie 2014 cu restul. Însã CE Hunedoara a vãrsat doar 30% din sumã, pentru restul neavând bani. Chiar ºi avansul de 30% a contribuit la destabilizarea situaþiei financiare a complexului. Culmea e cã Hidro Tarniþa a somat societatea sã plãteascã restantele de 6,3 milioane de lei dar ºi dobânzi de întârziere ºi daune care curg de la 31 decembrie 2014. Totul pentru o societate ºi un proiect care nu ºi-au dovedit pânã acum utilitatea. În ianuarie 2015, reprezentanþii Hidro Tarniþa susþineau cã cinci companii chineze au depus oferte preliminare ºi neangajante în cadrul acestei etape de precalificare pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj TarniþaLapuºteºti. Proiectul a rãmas la acest stadiu.
sub povara datoriilor, a pierderilor iar Guvernul doar mimeazã ajutorul. Sunt pierderi de 1 miliard de lei ºi datorii de sute de milioane de lei, dintre care peste 300 milioane lei doar la stat. Iar în plus, CEH este la un pas de a fi amendat cu o sumã colosalã pentru cã nu a achiziþionat, în timp util, certificatele de CO2. Guvernul Ponta a promis ajutor financiar, dar proiectul anunþat cu surle ºi trâmbiþe nu a fost discutat niciodatã în ºedinþã de reprezentanþii Executivului ºi nu are nici mãcar girul Ministerului de Finanþe care ar trebui sã vinã cu banii. În aceste condiþii, soarta CEH pare pecetluitã ºi sfârºitul este tot mai aproape. Car men COSMAN-PREDA
Bani s-au dat ºi pentru cablul submarin RomâniaTurcia, un proiect de care turcii nu sunt interesaþi. Exact ca în cazul companiei de proiect Hidro Tarniþa s-a înfiinþat ºi compania de proiect HVDCC RomâniaTurcia SA care s-ar ocupa de cablul electric submarin România-Turcia. ªi aici, în urma deciziei Guvernului Ponta susþinute puternic de fostul ministru Constantin Nitã, CE Hunedoara a fost obligatã sã contribuie cu 2 milioane de euro. Este un proiect despre care se discutã de cel puþin 10 ani ºi care nu a fost concretizat mai ales cã Turcia nu a dovedit un prea mare interes pentru construirea lui. În schimb, se irosesc bani pe studii ºi salarii inutile.
Hunedoara ar putea fi cea legatã de importurile de cãrbune. La sfârºitul anului 2012, Termocentralã Mintia, parte a CEH, a fãcut un import de 455.000 de tone de cãrbune despre care un audit, solicitat de directorul complexului de atunci, Daniel Andronache, relevã cã nu era oportun. Practic, CE Hunedoara nu prelua cãrbunele din minele româneºti, în schimb importa, fapt care a stârnit nemulþumirea ortacilor care nu mai aveau de lucru. ªi pentru iarnã 2014-2015, CE Hunedoara a lansat procedura de achiziþie din import a 150.000 tone de cãrbune. Problema este cã aceste importuri s-au fãcut în condiþiile în care minele din România sunt pline de huilã. În plus, ar exista la TRADUCÃTOR Direcþia Naþionalã AUTORIZAT Anticorupþie o plângere Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ legatã de importurile realiStr. AVRAM IANCU 13/38 zate în anii trecuþi. Direcþia Telefon 0728890014 Naþionalã Anticorupþie ar fi fost sesizatã, în 2013, pe marginea importului de huilã efectuat în 2012 de TermoWebsite: www.cronicavj.ro centrala Mintia ºi mai apoi de Complexul E-mail: Energetic Hunedoara. cronicavj@gmail.com Existã bãnuiala cã aceste importuri nu au Director: Marius MITRACHE fost fãcute tocmai (mitrache_evz @yahoo.com) legal, cãrbunele din 0744.268.352 adus din Ucraina, via Ungaria, printr-o serie Colectivul de redactie: de intermediari.
H
S
O altã decizie care ar putea fi o cauzã a situaþiei dezastruoasã de la CE
Complexul Energetic Huendoara se prãbuºeºte efectiv
n proiect pentru U turci pe care turcii nu îl vor
uila de Valea Jiului, datã uitãrii pentru cea din import
Cronica Vãii Jiului
e prãbuºeºte sub povara datoriilor
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 mai 2015
PSD se pregãteºte de alegeri. Candidaþii strâng rândurile
D
oficial nu se divulgã nicio informaþie, totul fiind þinut secret pânã în momentul alegerilor, în organizaþiile locale din teritoriu se fac deja calcule ºi se discutã susþinerea unuia sau altuia dintre potenþialii candidaþi.
upã ce fiecare organizaþie localã îºi va organiza alegerile, care acum sunt în plinã desfãºurare, vine rândul Organizaþiei Judeþene a PSD Hunedoara ºi, dupã cum se anunþã, actualul lider Laurenþiu Nistor va avea contracandidaþi la ºefia partidului. De cel puþin doi contracandidaþi se vorbeºte pânã acum în interiorul partidului, iar aceºtia ar fi ex-subprefectul de Hunedoara, Gabriel Samoilescu, ºi primarul municipiului Brad, Florin Cazacu. Informaþia nu a fost confirmatã oficial, cel puþin pânã la ora actualã, însã nu este deloc exclus sã se întâmpla aºa, cu atât mai mult cu cât în PSD sunt destule nemulþumiri ºi nu puþini
sunt cei care îl contestã pe Laurenþiu Nistor din cauza modului în care acesta conduce partidul. Laurenþiu Nistor a ajuns la conducerea PSD Hunedoara în 2010 când, a reuºit sã-i învingã, din primul tur pe contracabdidaþii sãi Florin Cazacu ºi Cosmin Nicula. La vremea respectivã din cei 582 de delegaþi din toate organizaþiile PSD din judeþ, 336 au votat pentru Laurenþiu Nistor,
B
136 l-au mai vrut pe Florin Cazacu în fruntea organizaþiei judeþene, ºi doar 105 l-au vãzut pe Nicula în postura de lider judeþean. În schimb, Fostul lider al minerilor de la Sindicatul Liber „EM Gurabarza“, primarul Bradului Florin Cazacu,
a constitute surpriza algerilor din 2007 când s-a impus în faþa “lupilor bãtrâni” din PSD ºi ºi-a adjudecat funcþia de conducere.ºi a rãmas în fruntea partidului pânã când a fost înfrânt de Nistor, mai vechiul sãu aliat din 2007. Chiar dacã în mod
uhãescu nu mai candideazã
Unul dintre cei despre care s-a spus cã ar merge pe mâna lui Cazacu (ºi nu ar fi prima datã!) este primarul din Uricani, Dãnuþ Buhãescu, dar acesta susþine cã nu ºtie nimic despre o posibilã candidaturã a acestuia. În plus, Buhãescu este de pãrere cã “tot
Laurenþiu Nistor va câºtiga preºedinþia PSD Hunedoara”. În ceea ce îl priveºte, edilul din Uricani este decis: nu va mai candida la ºefia Organizaþiei PSD Uricani. “La viitoarele alegeri nu voi mai candida pentru funcþia de conducere a partidului. Nu vreau sã amestec treburile, sã amestec numãrul 1 din conducerea executivã cu numãrul 1 de la partid. Mulþi vor sã fie de toate, dar asta, dupã pãrerea mea, înseamnã cã tu vrei sã controlezi totul”, spune Dãnuþ Buhãescu, care este de pãrere cã important este sã îºi facã bine treaba ca primar ºi altcineva sã conducã partidul. Car men COSMAN-PREDA
Pieþarii sunt þinta preferatã a hoþilor Soluþionarea apelului amânatã
H
oþii au plecat cu marfã de câteva mii de lei, dar paguba este mai mare din cauzã cã spãrgãtorii au distrus ºi uºile mai multor standuri. Aproape cã nu este lunã în care hoþii sã nu dea atacul în pieþele din municipiul Petroºani, asta în ciuda faptului cã perimetrele sunt pãzite ºi au camere de supraveghere. De la începutul anului au fost înregistrate trei spargeri iar în cazul a douã dintre ele, autorii apar pe filmãrile camerelor de supraveghere. Numai cã, imaginile nu sunt de prea mare folos anchetatorilor. În noaptea de miercuri spre joi o altã loviturã a fost datã în þarcul de produse nealimentare, iar hoþii au plecat cu marfã de peste 1000 de lei. Aceºtia au spart lacãtul uneia dintre uºile de acces ºi apoi au intrat într-un stand de unde au furat mai multe perechi de pantaloni ori alte articole de îmbrãcãminte. Aceºtia au forþat ºi uºa unui stand de produse industriale însã, probabil, au auzit paznicul pieþei care a ieºit sã-ºi facã rondul ºi s-au speriat cã vor fi prinºi. Potrivit ºefului Administraþiei Pieþelor, Sorin Creþu, autorii furtului
au ºtiut sã evite camerele ºi au intrat pe o uºã care nu este supravegheatã video. Poliþiºtii din Petroºani au deschis un dosar penal pentru furt calificat ºi fac cercetãri pentru prinderea autorului sau autorilor. Administratorul pieþelor spune cã în zona de produse nealimentare nu au fost montate camere de supraveghere de cãtre fosta conducere a pieþei dupã ce comercianþii care-ºi desfãºoarã activitatea acolo au cerut acest lucru. „Acum vom monta sisteme de supraveghere video ºi comercianþii trebuie sã înþeleagã cã trebuie sã facem acest lucru pentru protecþia lor”, a mai declarat sursa citatã.
D
oi spãrgãtori au fost prinºi
Luna trecutã un alt comerciant a fost þinta hoþilor ºi s-a ales cu o
pagubã de circa 500 de lei. Atunci, hoþii au fost surprinºi de camerele video ºi pãgubitul a ajuns la concluzia cã vroiau prenadez ºi aurolac pentru a se droga. De altfel, acesta suspecta cã indivizii veniserã deja drogaþi sã dea spargerea întrucât unul dintre ei ºi-a uitat telefonul mobil pe tarabã. Poliþiºtii din Petroºani au reuºit sã dea de urma lor ºi au stabilit cã ambii sunt din Petrila. Cei doi hoþi în vârstã 19 respectiv 29 de ani au sustras mai multe bunuri. „Prejudiciul a fost recuperat parþial, iar cei doi bãrbaþi sunt cercetaþi în stare de libertate, poliþiºtii urmând a stabili întreaga activitate infracþionalã a acestora”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU
în dosarul de evaziune fiscalã a lui Alin Simota
M
agistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au amânat soluþionarea dosarului în care Alin Simota este judecat pentru evaziune fiscalã pentru data de 26 mai. Dosarul se aflã în faza de apel, iar sentinþa pronunþatã la începutul lunii februarie de Judecãtoria Petroºani a fost contestatã atât de omul de afaceri Alin Simota, cât ºi de Adminsitraþia Judeþeanã a Finanþelor Publuce Huendoara ºi Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Potrivit sentinþei pronunþate de judecãtorii de la Petroºani, Simota a fost condamnat la un an închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de reþinerea ºi nevãrsarea, cu intenþie, în cel mult 30 de zile de la scadenþa, a sumelor reprezentând impozite sau contribuþii cu reþinere la sursã. De asemenea, Simota a nfost obligat de magistraþi ca, în solidar cu partea responsabilã civilmente SC SIMAR SRL Petroºani prin lichidatorul judiciar al firmei, la plata sumei de 412458,50 lei, la care se adaugã obligaþiile fiscale accesorii, calculate de la data scadenþei pânã la
data plãþii efective a prejudiciului. Alin Simota a fost trimis în judecatã pentru evaziune fiscalã în calitate de reprezentant legal al SC SIMAR SRL, iar în apãrarea sã Simota a cerut ºi o expertizã financiar – cotabilã, care sã reliefeze dacã a existat sau nu prejudiciu, precum ºi situaþia financiarã a firmei ºi plãþile fãcute de reprezentanþii legali ai acesteia. Costurile expertizei au fost suportate chiar de inculpat, care a achitat 5.400 de lei. Simota a mai fost condamnat la 2 ani de închisoare cu executare pentru conflict de interese, dupã ce ar fi câºtigat aproape 50 de miliarde de lei vechi din afacerile cu statul pe vremea în care era consilier judeþean. De asemena, mai este judecat în alte douã dosare penale. Car men COSMAN-PREDA
4 Actualitate
Haideþi la festivalul de teatru!
„F
estivalul vostru, al adolescenþilor” vine sã aducã un plus de culoare ºi valoare acestei zone, care se scufundã din zi în zi. ªi asta nu oricum, ci printr-un act de curaj al actorilor de la Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu de la Petroºani. Este ediþia cu numãrul III a festivalului de teatru la care vin trupe premiate din întreaga þarã. Este un fel de elitã a celor care iubesc scena ºi care ne aºteaptã sã le încurajãm visul, acela de a deveni actori. Frumosul, talentul, curajul ºi bunã dispoziþie ne aºteaptã pe toþi în acest week-end. Venind la teatru, le dãm speranþe ºi arãtãm tuturor cã Valea Jiului nu este acel loc subteran, umbrit de necazuri, ci scoate la luminã talente nebãnuite. Nicoleta Bolcã, managerul Teatrului I. D. Sîrbu, cea care este sufletul ºi creierul acestui festival, ne-a spus ce înseamnã acest festival maraton. REPORTER – Cât de importante sunt astfel de festivaluri, aici la noi, în Valea Jiului? NICOLETA BOLCÃ: Sunt extrem de importante având în vedere cã Valea Jiului, marea majoritate a „catalogat-o” ca fiind o zonã sãracã într-un colþ de lume, unde nu se mai întâmplã nimic, ba unii, chiar îºi aduc aminte cã
din Valea Jiului au plecat minerii „ãia” la Bucureºti, unde au „distrus” tot ce le-a ieºit în cale. Importanþa unui asemenea festival vrea sã scoatã în evidenþã cã în Valea Jiului existã copii care mai au pasiuni, pentru care arta mai înseamnã ceva ºi care se încãpãþâneazã sã schimbe mentalitãþi, pânã la urmã ei sunt copii acelor mineri. Într-o „lume” în care copii nu mai citesc ce au de citit pentru ºcoalã, dau un search pe Google ºi au rezumatul gata fãcut, fie cã vorbim despre un text poetic sau un text dramaturgic. Aceºti copii nu numai cã citesc dar ºi redau asta, prin spectacolele pe care le-au pregãtit pentru festivalul adolescenþilor ºi da, poate mãcar acum profesorii vor demonstra cã sunt alãturi de copii fãrã sã le fie pusã o
„ºtampilã”. Tot mai des se vorbeºte despre faptul cã niciunul nu ar face nimic gratuit. (aceºtia fiind remuneraþi pentru fiecare meditaþie) Un alt lucru important ar fi acela cã acest festival, pe lângã faptul cã formeazã caractere, modeleazã copii, aduce un plus privind Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” astãzi. Pânã la urmã nu e puþin lucru, sã participe trupe din toatã þara, trupe cu notorietate care au câºtigat tot ce se poate câºtiga ca premii, în cadrul unor festivaluri de teatru, mã refer aici la trupã de teatru „Protha” Panciu ºi trupã de teatru „Gong” Roman. Pe lângã asta, prezenþa trupelor din Bucureºti la cea de-a treia ediþie dovedeºte cã nu au fost în zadar celelalte douã ediþii. Aº încheia spunând cã nu este întâmplãtoare venirea studenþilor de la Universitatea BabeºBolyai -Cluj Napoca ºi realizarea unui workshop susþinut de cãtre lector univ. dr. Gelu Badea, acesta având un singur scop, recrutarea unor tineri care sã devinã viitori studenþi. Universitãþii BabeºBolyai -Cluj Napoca, va oferi o diplomã unuia dintre participanþi,
aceasta însemnând cartea de vizitã în momentul admiterii. Aº încheia spunând cã prin aceste festivaluri ne învãþãm copiii cã unica lor ºansã de „supravieþuire” într-o þarã pe care cei mai mulþi o renegã este sã-ºi cunoascã trecutul ca sã-ºi punã speranþa într-un viitor mai bun.
Ce aºteptãri au actorii de la I.D. Sârbu, care ºtiu cã au muncit enorm pentru acest festival? NICOLETA BOLCÃ: Sunt convinsã cã fiecare dintre ei sperã sã le fie apreciatã munca ºi de ce nu sã se întâmple ceea ce de ani buni se întâmplã adicã copii formaþi de cãtre aceºtia sã ajungã studenþi ai unor facultãþi de specialitate nu numai din þarã, dar ºi din strãinãtate. Este cunoscut faptul cã de ani buni Valea Jiului „dã” studenþi pe bandã rulantã care intrã primii la facultãþile de teatru. Premiile au ajuns mereu la „ai noºtri”, pe ce mizaþi acum? NICOLETA BOLCÃ: Da, într-adevãr premiile celor douã ediþii au
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 mai 2015 rãmas mereu acasã însã ar fi nedrept sã fac pronosticuri pentru cã nu cunosc spectacolele celorlalte trupe. Sigur mi-aº dori ca premiile sã rãmânã acasã mai ales cã valoarea acestora a crescut, însã numai în 10 mai de ziua lor (Ziua Adolescentului) vom putea afla acest lucru. Daþi-ne câteva date despre celelalte trupe. De ce ar merita sã fim în sala de teatru la finele acestei sãptãmâni? NICOLETA BOLCÃ: Aºa cum am spus la începutul interviului, participã trupe noi cu palmares, trupe care au coordonatori nu numai profesori dar ºi artiºti, trupe despre care cu
siguranþã vom auzi (Trupa de Teatru „Protha” din Panciu Premiul pentru cel mai bun spectacol în limba francezã la Festivalul Naþional de Teatru ªcolar în Limbi Strãine Teatru sub castani, cu piesã „La Mecanique du Coeur”, Premiul de interpretare „ªtefan Iordache” lui Eusebiu Isac pentru rolul „Jack” din spectacolul „Mecanica inimii” la Festivalului Rotary Acting de Teatru Contemporan; Trupa de Teatru „Gong” din Roman - Premiul I la Festivalul Naþional de Teatru pentru Tineret „Primavera” Sinaia, ediþia a VII-a, Premiul I la concursul de poezie „Din drag de… Marin Sorescu”, pentru Carina Mihãilã, etc) Meritã sã fim în salã pentru a vedea cã pasi-
unea dãrâmã bariere ºi poate mãcar lor n-o sã li se mai punã întrebãrile pe care noi le auzim aproape ca un motto: „În Valea Jiului mai existã teatru? Minerii ãia au ce mânca?”. Poate doar ei vor fi priviþi altfel, iar unii dintre ei vor reuºi sã schimbe în mai bine Valea noastrã dragã. Cine sunut membrii juriului ºi pentru ce premii se luptã trupele? NICOLETA BOLCÃ: Membrii juriului sunt: Gelu Badea – Preºedintele juriului (Spectacolul Universitãþii BabeºBolyai -Cluj Napoca, nu va fi punctat fiind în afara festivalului, ca sã nu existe loc de interpretãri, Gelu Badea fiind profesorul acestora), Horaþiu Ioan Apan – membru, Oana Tuþu – membru În acest an am decis sã fiu preºedinte onorific, fãrã drept de vot, având în vedere cã aº putea fi subiectivã, nu aº vrea sã fiu înþeleasã greºit, nu aº fi subiectivã faþã de actorii teatrului nostru care au coordonat trupele, însã aº fi subiectivã vis-a-vis de copiii care participã la acest festival. Pe mulþi dintre aceºtia îi cunosc, am lucrat cu ei ºi m-ar durea sufletul sã nu-i pot premia. Pânã la urmã, acest festival este o competiþie ºi mi se pare firesc ca cei mai buni sã câºtige. Premiile sunt urmãtoarele: z Premiul pentru cel mai bun spectacol – 1000 RON z Premiul pentru cea mai bunã regie – 700 RON z Premiul pentru cea mai bunã interpretare femininã – 500 RON z Premiul pentru cea mai bunã interpretare masculinã – 500 RON z Premiul pentru cel mai bun rol secundar feminin – 300 RON z Premiul pentru cel mai bun rol secundar masculin – 300 RON z Premiul pentru cea mai bunã scenografie – 200 RON Diana MITRACHE
Micii fotbaliºti sprijiniþi de Concurs naþional de Primesc, administraþia de la Lupeni gimnasticã, la Petroºani din nou,
S
prijin pentru micii fotbaliºti. Municipalitatea de la Lupeni îi sprijinã pe sportivi. Pentru cã sportul înseamnã sãnãtate, cei de la Lupeni încurajeazã aceste activitãþii.
Consilierii au decis alocarea sumei de 2000 de lei pentru organizarea unui turneu de fotbal. “Þinând cont cã este vorba de copii cu vârste cuprinse între 10-12 ani, o parte din ei provin din familii cu
posibilitãþi financiare reduse consider cã se poate aloca suma de 2000 de lei pentru susþinerea deplasãrilor la competiþiile organizate în cadrul acestui turneu”, se aratã în nota de fundamentare. Asociaþia sportivã “Sorii Junior’s” va organiza turneul judeþean de fotbal – juniori. Pe lângã suma de 2000 de lei, municipalitatea pune la dispoziþia asociaþiei ºi bazã sportivã Minerul pentru meciurile care se vor disputa pe teren propriu. Monika BACIU
G
imnaºtii din þarã îºi dau întâlnire la Petroºani. Luna aceasta la Petroºani va avea loc cea de-a IX-a ediþie a Concursului Naþional de Gimnasticã Aerobicã Cupa Parâng. Gimnaºti din întreaga þarã se vor duela pentru a obþine un loc fruntaº pe podium. Administraþia localã susþine organizarea acestui eveniment cu suma de 7000 de lei. “Pentru a sprijini miºcarea sportivã în municipiul nostru, împreunã cu Consiliul Local, în calitate de coorganizator al acestei competiþii alãturi de Clubul Copiilor Petroºani propun alocarea sumei de 7000 de lei. Aceastã sumã reprezinã o parte din cheltuielile totale necesare organizãrii acestei competiþii”, spune
Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La eveniment vor fi prezenþi sportivi din întreaga þarã. Concursul se va desfãºura pe ºapte categorii de vârstã ce vor participa la mai multe probe. Fiecare participant va primi din partea organizatorilor premii, cupe ºi medalii. Monika BACIU
hranã caldã
B
eneficiarii cantinei de ajutor social din Petroºani primesc din nou de hranã caldã. Începând cu data de 5 mai cantina de ajutor social ºi-a redeschis porþile dupã o lungã perioadã de timp în care aceasta nu a funcþionat din lipsã de personal. Spaþiul a fost reabilitat, iar un magazioner va deservi acest punct de distribuire a hranei calde. “Din 5 mai cantina de ajutor social a fost deschisã. 90 de persoane beneficiazã de hranã caldã”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani.
Ce rol a jucat educaþia în viaþa fiecãruia
E
levii de la ªcoala Generalã IG Duca din Petroºani au votat pentru educaþie. Invitaþii care au fost din mediul academic, sanitar sau administrativ au trebuit sã le rãspundã ºcolarilor ce rol a avut educaþia în viaþa lor.
“Acest proiect este de fapt cuprins într-o campanie globalã pentru educaþie. Este campania pe care o desfãºurãm împreunã cu organizaþia Salvaþi Copiii a judeþului Hunedoara. Este o campanie pentru a promova educaþia la toate
nivelurile ºi vom desfãºura o masã rotundã unde avem invitaþi personalitãþi ºi factori de decizie din comunitatea noastrã ºi nu numai pentru cã ºi Inspectoratul ªcolar este prezent. Vom aborda teme despre importanþa educaþiei, despre calitatea educaþiei ºi, de ce nu, vom vorbi despre lipsa educaþiei”, a declarat Nicoleta Demeter, director ªcoala Generalã IG Duca. ªi cadrele didactice au fost nevoite sã rãspundã la întrebarea proiectului, iar rãspunsul a fost evident. „A jucat un rol important ca pentru fiecare
dintre noi pentru cã se spune cã nu eºti om dacã nu eºti educat. Eu îi educ ºi o fac cu mare plãcere pentru cã este o menire importantã ºi frumoasã ºi pe de altã parte chiar ne împlineºte ca ºi oameni”, a mai spus sursa citatã. La nivelul municipiului Petroºani sunt mai mulþi copii care nu frecventeazã cursurile. Lipsa banilor, dar ºi lipsa de educaþie din familie contribuie la aceste neajunsuri. „În ºcoala noastrã sunt puþini dar la nivel de comunitate noi identificãm aproape în fiecare an copii care nu frecventeazã cursuri ºi pe care îi aducem în ºcoala noastrã pentru cã aºa cum se ºtie sunt copii cu probleme sau sunt din familii defavorizate ºi având învãþãmântul special sunt integraþi acolo”, a mai precizat directorul unitãþii de învãþãmânt.
Elevii au realizat mai multe mascote care aveau inscripþionate diferite mesaje educative. “Este una dintre activitãþile din aceastã sãptãmânã în care copiii au construit aceste mascote ºi au discutat cât de importantã este educaþia”, a conchis Nicoleta Demeter. Sub sloganul „Votãm pentru educaþie!”, în 2015, campania are ca focus locul ocupat de dreptul la educaþie între prioritãþile agendei internaþionale. Campania se desfãºoarã anual, la nivel mondial, de o coaliþie de organizaþii neguvernamentale, sindicate ºi grupuri de cetãþeni din întreaga lume. Monika BACIU
Numãrul cel mai mare de solicitãri a fost de circa 140 de persoane, iar la începutul acestui an erau puþin peste 60 de familii care beneficiau de hranã la cantina socialã din Cartierul Colonie. De precizat cã, începând cu data de 1 august 2014, asistaþii social trebuie sã munceascã pentru hrana de care beneficiazã, potrivit unei hotãrâri de consiliu local din luna iunie 2014. Prin hotãrârea CL Petroºani s-a stabilit ºi numãrul de ore pe care beneficiarii cantinei de ajutor social trebuie sã le efectueze lunar. Astfel, pentru o porþie beneficiarul trebuie sã lucreze 18 ore, pentru 2 porþii – 36 ore, pentru 3 porþii – 54 ore, pentru 4 porþii – 66 ore, pentru 5 porþii – 84 ore ºi pentru mai mult de 5 porþii – 120 ore pe lunã. Monika BACIU
4 Actualitate
Haideþi la festivalul de teatru!
„F
estivalul vostru, al adolescenþilor” vine sã aducã un plus de culoare ºi valoare acestei zone, care se scufundã din zi în zi. ªi asta nu oricum, ci printr-un act de curaj al actorilor de la Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu de la Petroºani. Este ediþia cu numãrul III a festivalului de teatru la care vin trupe premiate din întreaga þarã. Este un fel de elitã a celor care iubesc scena ºi care ne aºteaptã sã le încurajãm visul, acela de a deveni actori. Frumosul, talentul, curajul ºi bunã dispoziþie ne aºteaptã pe toþi în acest week-end. Venind la teatru, le dãm speranþe ºi arãtãm tuturor cã Valea Jiului nu este acel loc subteran, umbrit de necazuri, ci scoate la luminã talente nebãnuite. Nicoleta Bolcã, managerul Teatrului I. D. Sîrbu, cea care este sufletul ºi creierul acestui festival, ne-a spus ce înseamnã acest festival maraton. REPORTER – Cât de importante sunt astfel de festivaluri, aici la noi, în Valea Jiului? NICOLETA BOLCÃ: Sunt extrem de importante având în vedere cã Valea Jiului, marea majoritate a „catalogat-o” ca fiind o zonã sãracã într-un colþ de lume, unde nu se mai întâmplã nimic, ba unii, chiar îºi aduc aminte cã
din Valea Jiului au plecat minerii „ãia” la Bucureºti, unde au „distrus” tot ce le-a ieºit în cale. Importanþa unui asemenea festival vrea sã scoatã în evidenþã cã în Valea Jiului existã copii care mai au pasiuni, pentru care arta mai înseamnã ceva ºi care se încãpãþâneazã sã schimbe mentalitãþi, pânã la urmã ei sunt copii acelor mineri. Într-o „lume” în care copii nu mai citesc ce au de citit pentru ºcoalã, dau un search pe Google ºi au rezumatul gata fãcut, fie cã vorbim despre un text poetic sau un text dramaturgic. Aceºti copii nu numai cã citesc dar ºi redau asta, prin spectacolele pe care le-au pregãtit pentru festivalul adolescenþilor ºi da, poate mãcar acum profesorii vor demonstra cã sunt alãturi de copii fãrã sã le fie pusã o
„ºtampilã”. Tot mai des se vorbeºte despre faptul cã niciunul nu ar face nimic gratuit. (aceºtia fiind remuneraþi pentru fiecare meditaþie) Un alt lucru important ar fi acela cã acest festival, pe lângã faptul cã formeazã caractere, modeleazã copii, aduce un plus privind Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” astãzi. Pânã la urmã nu e puþin lucru, sã participe trupe din toatã þara, trupe cu notorietate care au câºtigat tot ce se poate câºtiga ca premii, în cadrul unor festivaluri de teatru, mã refer aici la trupã de teatru „Protha” Panciu ºi trupã de teatru „Gong” Roman. Pe lângã asta, prezenþa trupelor din Bucureºti la cea de-a treia ediþie dovedeºte cã nu au fost în zadar celelalte douã ediþii. Aº încheia spunând cã nu este întâmplãtoare venirea studenþilor de la Universitatea BabeºBolyai -Cluj Napoca ºi realizarea unui workshop susþinut de cãtre lector univ. dr. Gelu Badea, acesta având un singur scop, recrutarea unor tineri care sã devinã viitori studenþi. Universitãþii BabeºBolyai -Cluj Napoca, va oferi o diplomã unuia dintre participanþi,
aceasta însemnând cartea de vizitã în momentul admiterii. Aº încheia spunând cã prin aceste festivaluri ne învãþãm copiii cã unica lor ºansã de „supravieþuire” într-o þarã pe care cei mai mulþi o renegã este sã-ºi cunoascã trecutul ca sã-ºi punã speranþa într-un viitor mai bun.
Ce aºteptãri au actorii de la I.D. Sârbu, care ºtiu cã au muncit enorm pentru acest festival? NICOLETA BOLCÃ: Sunt convinsã cã fiecare dintre ei sperã sã le fie apreciatã munca ºi de ce nu sã se întâmple ceea ce de ani buni se întâmplã adicã copii formaþi de cãtre aceºtia sã ajungã studenþi ai unor facultãþi de specialitate nu numai din þarã, dar ºi din strãinãtate. Este cunoscut faptul cã de ani buni Valea Jiului „dã” studenþi pe bandã rulantã care intrã primii la facultãþile de teatru. Premiile au ajuns mereu la „ai noºtri”, pe ce mizaþi acum? NICOLETA BOLCÃ: Da, într-adevãr premiile celor douã ediþii au
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 mai 2015 rãmas mereu acasã însã ar fi nedrept sã fac pronosticuri pentru cã nu cunosc spectacolele celorlalte trupe. Sigur mi-aº dori ca premiile sã rãmânã acasã mai ales cã valoarea acestora a crescut, însã numai în 10 mai de ziua lor (Ziua Adolescentului) vom putea afla acest lucru. Daþi-ne câteva date despre celelalte trupe. De ce ar merita sã fim în sala de teatru la finele acestei sãptãmâni? NICOLETA BOLCÃ: Aºa cum am spus la începutul interviului, participã trupe noi cu palmares, trupe care au coordonatori nu numai profesori dar ºi artiºti, trupe despre care cu
siguranþã vom auzi (Trupa de Teatru „Protha” din Panciu Premiul pentru cel mai bun spectacol în limba francezã la Festivalul Naþional de Teatru ªcolar în Limbi Strãine Teatru sub castani, cu piesã „La Mecanique du Coeur”, Premiul de interpretare „ªtefan Iordache” lui Eusebiu Isac pentru rolul „Jack” din spectacolul „Mecanica inimii” la Festivalului Rotary Acting de Teatru Contemporan; Trupa de Teatru „Gong” din Roman - Premiul I la Festivalul Naþional de Teatru pentru Tineret „Primavera” Sinaia, ediþia a VII-a, Premiul I la concursul de poezie „Din drag de… Marin Sorescu”, pentru Carina Mihãilã, etc) Meritã sã fim în salã pentru a vedea cã pasi-
unea dãrâmã bariere ºi poate mãcar lor n-o sã li se mai punã întrebãrile pe care noi le auzim aproape ca un motto: „În Valea Jiului mai existã teatru? Minerii ãia au ce mânca?”. Poate doar ei vor fi priviþi altfel, iar unii dintre ei vor reuºi sã schimbe în mai bine Valea noastrã dragã. Cine sunut membrii juriului ºi pentru ce premii se luptã trupele? NICOLETA BOLCÃ: Membrii juriului sunt: Gelu Badea – Preºedintele juriului (Spectacolul Universitãþii BabeºBolyai -Cluj Napoca, nu va fi punctat fiind în afara festivalului, ca sã nu existe loc de interpretãri, Gelu Badea fiind profesorul acestora), Horaþiu Ioan Apan – membru, Oana Tuþu – membru În acest an am decis sã fiu preºedinte onorific, fãrã drept de vot, având în vedere cã aº putea fi subiectivã, nu aº vrea sã fiu înþeleasã greºit, nu aº fi subiectivã faþã de actorii teatrului nostru care au coordonat trupele, însã aº fi subiectivã vis-a-vis de copiii care participã la acest festival. Pe mulþi dintre aceºtia îi cunosc, am lucrat cu ei ºi m-ar durea sufletul sã nu-i pot premia. Pânã la urmã, acest festival este o competiþie ºi mi se pare firesc ca cei mai buni sã câºtige. Premiile sunt urmãtoarele: z Premiul pentru cel mai bun spectacol – 1000 RON z Premiul pentru cea mai bunã regie – 700 RON z Premiul pentru cea mai bunã interpretare femininã – 500 RON z Premiul pentru cea mai bunã interpretare masculinã – 500 RON z Premiul pentru cel mai bun rol secundar feminin – 300 RON z Premiul pentru cel mai bun rol secundar masculin – 300 RON z Premiul pentru cea mai bunã scenografie – 200 RON Diana MITRACHE
Micii fotbaliºti sprijiniþi de Concurs naþional de Primesc, administraþia de la Lupeni gimnasticã, la Petroºani din nou,
S
prijin pentru micii fotbaliºti. Municipalitatea de la Lupeni îi sprijinã pe sportivi. Pentru cã sportul înseamnã sãnãtate, cei de la Lupeni încurajeazã aceste activitãþii.
Consilierii au decis alocarea sumei de 2000 de lei pentru organizarea unui turneu de fotbal. “Þinând cont cã este vorba de copii cu vârste cuprinse între 10-12 ani, o parte din ei provin din familii cu
posibilitãþi financiare reduse consider cã se poate aloca suma de 2000 de lei pentru susþinerea deplasãrilor la competiþiile organizate în cadrul acestui turneu”, se aratã în nota de fundamentare. Asociaþia sportivã “Sorii Junior’s” va organiza turneul judeþean de fotbal – juniori. Pe lângã suma de 2000 de lei, municipalitatea pune la dispoziþia asociaþiei ºi bazã sportivã Minerul pentru meciurile care se vor disputa pe teren propriu. Monika BACIU
G
imnaºtii din þarã îºi dau întâlnire la Petroºani. Luna aceasta la Petroºani va avea loc cea de-a IX-a ediþie a Concursului Naþional de Gimnasticã Aerobicã Cupa Parâng. Gimnaºti din întreaga þarã se vor duela pentru a obþine un loc fruntaº pe podium. Administraþia localã susþine organizarea acestui eveniment cu suma de 7000 de lei. “Pentru a sprijini miºcarea sportivã în municipiul nostru, împreunã cu Consiliul Local, în calitate de coorganizator al acestei competiþii alãturi de Clubul Copiilor Petroºani propun alocarea sumei de 7000 de lei. Aceastã sumã reprezinã o parte din cheltuielile totale necesare organizãrii acestei competiþii”, spune
Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La eveniment vor fi prezenþi sportivi din întreaga þarã. Concursul se va desfãºura pe ºapte categorii de vârstã ce vor participa la mai multe probe. Fiecare participant va primi din partea organizatorilor premii, cupe ºi medalii. Monika BACIU
hranã caldã
B
eneficiarii cantinei de ajutor social din Petroºani primesc din nou de hranã caldã. Începând cu data de 5 mai cantina de ajutor social ºi-a redeschis porþile dupã o lungã perioadã de timp în care aceasta nu a funcþionat din lipsã de personal. Spaþiul a fost reabilitat, iar un magazioner va deservi acest punct de distribuire a hranei calde. “Din 5 mai cantina de ajutor social a fost deschisã. 90 de persoane beneficiazã de hranã caldã”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani.
Ce rol a jucat educaþia în viaþa fiecãruia
E
levii de la ªcoala Generalã IG Duca din Petroºani au votat pentru educaþie. Invitaþii care au fost din mediul academic, sanitar sau administrativ au trebuit sã le rãspundã ºcolarilor ce rol a avut educaþia în viaþa lor.
“Acest proiect este de fapt cuprins într-o campanie globalã pentru educaþie. Este campania pe care o desfãºurãm împreunã cu organizaþia Salvaþi Copiii a judeþului Hunedoara. Este o campanie pentru a promova educaþia la toate
nivelurile ºi vom desfãºura o masã rotundã unde avem invitaþi personalitãþi ºi factori de decizie din comunitatea noastrã ºi nu numai pentru cã ºi Inspectoratul ªcolar este prezent. Vom aborda teme despre importanþa educaþiei, despre calitatea educaþiei ºi, de ce nu, vom vorbi despre lipsa educaþiei”, a declarat Nicoleta Demeter, director ªcoala Generalã IG Duca. ªi cadrele didactice au fost nevoite sã rãspundã la întrebarea proiectului, iar rãspunsul a fost evident. „A jucat un rol important ca pentru fiecare
dintre noi pentru cã se spune cã nu eºti om dacã nu eºti educat. Eu îi educ ºi o fac cu mare plãcere pentru cã este o menire importantã ºi frumoasã ºi pe de altã parte chiar ne împlineºte ca ºi oameni”, a mai spus sursa citatã. La nivelul municipiului Petroºani sunt mai mulþi copii care nu frecventeazã cursurile. Lipsa banilor, dar ºi lipsa de educaþie din familie contribuie la aceste neajunsuri. „În ºcoala noastrã sunt puþini dar la nivel de comunitate noi identificãm aproape în fiecare an copii care nu frecventeazã cursuri ºi pe care îi aducem în ºcoala noastrã pentru cã aºa cum se ºtie sunt copii cu probleme sau sunt din familii defavorizate ºi având învãþãmântul special sunt integraþi acolo”, a mai precizat directorul unitãþii de învãþãmânt.
Elevii au realizat mai multe mascote care aveau inscripþionate diferite mesaje educative. “Este una dintre activitãþile din aceastã sãptãmânã în care copiii au construit aceste mascote ºi au discutat cât de importantã este educaþia”, a conchis Nicoleta Demeter. Sub sloganul „Votãm pentru educaþie!”, în 2015, campania are ca focus locul ocupat de dreptul la educaþie între prioritãþile agendei internaþionale. Campania se desfãºoarã anual, la nivel mondial, de o coaliþie de organizaþii neguvernamentale, sindicate ºi grupuri de cetãþeni din întreaga lume. Monika BACIU
Numãrul cel mai mare de solicitãri a fost de circa 140 de persoane, iar la începutul acestui an erau puþin peste 60 de familii care beneficiau de hranã la cantina socialã din Cartierul Colonie. De precizat cã, începând cu data de 1 august 2014, asistaþii social trebuie sã munceascã pentru hrana de care beneficiazã, potrivit unei hotãrâri de consiliu local din luna iunie 2014. Prin hotãrârea CL Petroºani s-a stabilit ºi numãrul de ore pe care beneficiarii cantinei de ajutor social trebuie sã le efectueze lunar. Astfel, pentru o porþie beneficiarul trebuie sã lucreze 18 ore, pentru 2 porþii – 36 ore, pentru 3 porþii – 54 ore, pentru 4 porþii – 66 ore, pentru 5 porþii – 84 ore ºi pentru mai mult de 5 porþii – 120 ore pe lunã. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 mai 2015
Radarul pãdurilor, pãcãlit de tãietorii de lemn
Cherestea vândutã fãrã acte legale în judeþul Hunedoara
Î
n ciuda mãsurilor adoptate care ar fi trebuit sã ducã la stoparea tãierii ilegale ºi haotice a pãdurilor, în realitate lucrurile nu par sã se fi îmbunãtãþit. Activiºtii de mediu de la Agent Green au descoperit cã, în cel puþin 25 de judeþe din þarã – inclusiv Hunedoara - depozitele de cherestea vând ºi lemn fãrã facturã, bon sau chitanþã. Organizaþia Agent Green atrage atenþia cã vânzarea de cherestea fãrã acte prespune ºi tãieri ilegale de pãduri ºi cere ANAF ºi Ministerului Mediului ºi Pãdurilor sã organizeze razii fãrã precedent la nivel naþional. “Sã fie clar, cherestea fãrã facturã înseamnã pãdure rasã ilegal! N-ai cum sã vinzi lemn legal fãrã facturã. Situaþia este total scãpatã de sub control. Este timpul de o razie la nivel naþional în depozitele de cherestea.”, a spus Gabriel Pãun, preºedintele organizaþiei Investigaþia AGENT GREEN cuprinde ºi un montaj video care ilustreazã uºurinþã cu care comercianþii vând lemn ilegal fãrã facturã ºi aratã cã,
în plinã campanie ANAF de combaterea evaziunii, comerianþii de lemn pãcãlesc radarul pãdurilor, poliþia ºi fiscul. Astfel, comercianþii ar folosi codul unic generat de sistemul “radarul pãdurilor” de mai multe ori în aceeaºi zi chiar dacã sunt opriþi de poliþie pentru control deoarece aceastia nu obiºnuiesc sã completeze rubricã dedicatã care ar dovedi cã transportul a fost oprit.”Aici nu vorbim de amenzi pentru urzici ºi sticle de palincã. Vorbim de securitate naþionalã într-un domeniu în care o þara întreagã este îngrijorata, pãdurile. Relaxarea comercianþilor de cherestea care încalcã legea este cu atât mai îngrijorãtoare cu cât ea vine în acelaºi
timp în care ANAF are campanie împotrivã evaziunii fiscale”, a adãugat Pãun. Cele 25 de judeþe în care AGENT GREEN a vizitat depozite de cherestea sunt reprezentative la nivel naþional. Acestea sunt municipiul Bucureºti ºi judeþele Suceava, Ilfov, Giurgiu, Cãlãraºi, Tulcea, Constanþa, Prahova, Ialomiþa, Buzãu, Olt, Teleorman, Dolj, Argeº, Dâmboviþa, Vâlcea, Mehedinþi, Gorj, Iaºi, Covasna, Harghita, Galaþi, Vrancea, Timiº, Bihor ºi Hunedoara. În aceastã nouã campanie lansatã, AGENT GREEN cere Ministerului Mediului ºi Pãdurilor sã îmbunãtãþeascã legis-
laþia ºi metodologia pentru aplicarea radarului pãdurilor, ANAF sã mobilizeze inspectorii Direcþiei Generale Antifraudã Fiscalã (DGAF) pentru a organiza o razie la nivel naþional pentru stoparea vânzãrilor de cherestea ilegalã ºi Ministerului de Interne sã sancþioneze agenþii de poliþie care nu au completat rubricã „transport interrupt”, atunci când au fost trimiºi în control în urmã apelurilor înregistrate la 112
topul tãierilor Î nilegale
Datele oficiale confirmã, din pãcate, temerile activiºtilor de mediu. Serviciul de Telecomunicaþii
Speciale a fãcut public bilanþul sesizãrilor la 112 privind transporturile suspecte de lemne în ultima jumãtate de an, iar Hunedoara se aflã în topul celor cinci judeþe în care au fost depistate cele mai multe transporturi ilegale de lemne, prin „Radarul pãdurilor”. Înfiinþat în toamna anului trecut pentru a da posibilitatea oamenilor sã reclame la 112 transporturile de masã lemnoasã suspecte, “radarul pãdurilor” a avut succes în Hunedoara. De la implementarea sistemului ºi pânã în prezent 135 de transporturi ilegale de lemne au fost depistate în judeþ, a informat Serviciul de Telecomunicaþii
Veteranii premiaþi la Petroºani de CJ Hunedoara Proiect
N
u a fost la finele lunii aprilie ºi nici de 9 mai, dar veteranii de rãzboi din Valea Jiului au fost felicitaþi, joi dimineaþã, la Petroºani de cei din Consiliul Judeþean Hunedoara. Fiecare a primit câte 300 de lei ºi o diplomã, iar cei care au putut ajunge, din ce în ce mai puþini, au fost extrem de mândri de viaþa lor. Toþi au peste 90 de ani, dar puþini veterani au mai rãmas în viaþã. Cei mai mulþi s-au stins ºi, în curând, vom avea ocazia sã îi comemorãm doar ca eroi ai neamului. Dar pentru cã îi mai avem printre noi, bãtrânii încercaþi de vreme ºi care au luptat pe front, au fost omagiaþi în viaþã. În sala de
festivitãþi a Primãriei din Petroºani, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David le-a acordat diplome ºi un premiu în bani, apreciindu-i pe cei prezenþi pentru tot ceea ce au însemnat ei. „Aþi servit Patria sub Drapelul nostru, aþi participat la rãzboi pentru apãrarea libertãþii ºi integritãþii noastre naþionale. Gândul nostru de recunoºtinþã se îndreaptã acum cãtre dumneavoastrã. Imnul nostru de stat Deºteaptp-te române, are o semnificaþie aparte pentru fiecare dintre dumneavoastrã, care înþelegeþi altfel fiecare vers, cuvânt, silabã. Va veni, însã, momentul când nu vom mai putea cinsti veteranii faþã în faþã, ci îi vom comemora. Atunci vom fi mult mai sãraci”, le-a spus Adrian David,
vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Rata mortalitãþii în România a celor care au luptat pe front depãºeºte acum 20%. Vorbim despre oameni bãtrâni, adevãraþi eroi, care au fost pe front, dar care
au supravieþuit pânã în zilele noastre. Dacã acum 25 de ani erau 900.000 de veterani, în ianuarie acest an erau 30.000 ºi la 29 aprilie, când s-a sãrbãtorit Ziua Vetranilor de rãzboi mai erau 20.000 în România. În Hunedoara mai erau acum 5 ani 1.140 de veterani, iar acum sunt 960, pentru cã numai înainte de Paºti, în Sãptãmâna Mare, au murit 10 veterani. Diana MITRACHE
pentru zona verde a Spitalului Vulcan
rimãria Vulcan a început moderP nizarea spaþiului exterior al spitalului din localitate, iar dupã finalizarea proiectului pacienþii vor avea o zonã în care sã poatã sta în aer liber, dar se va facilita ºi accesul la unele secþii din spital.
Speciale (STS). Hunedoara se afla în topul celor cinci judeþe în care au fost depistate cele mai multe astfel de transporturi, alãturi de judeþele Braºov, Prahova, Cluj ºi Alba. De verificarea transporturilor de lemn se ocupã poliþiºti, angajaþi ai inspectoratelor teritoriale de regim silvic ºi de vânãtoare ºi vameºi, iar cetãþenii sunt încurajaþi sã facã sesizãri sau sã cearã verificarea unui transport, apelând 112 ºi indicând numãrul maºinii de transport. Radarul pãdurilor funcþioneazã pe baza unui sistem informatic care permite monitorizarea traseului lemnului de la plecarea din pãdure ºi pânã devine mobilã sau iese din þarã, în timp real. Potrivit Hotãrârârii de Guvern nr. 470/2014 începând cu data de 8 octombrie 2014, toate transporturile de lemn, cu excepþia lemnului “pentru foc”, în volum de pânã la trei metri cubi, transportat cu atelaje, sã se facã obligatoriu folosind acest sistem informatic. Car men COSMAN-PREDA Zona în care va fi amenajat un mini parc nu era valorificatã spune primarul localitãþii ºi cã „a sosit momentul sã schimbãm ºi modul în care aratã spaþiul de lângã spital, mai bine spus dintre spital ºi colegiu (care este în etapa de modernizare a curþii interioare)”. Gheorghe Ile mai spune cã împreunã cu conducerea spitalului a stabilit ca în zilele urmãtoare sã demareze lucrãrile de reamenajare a zonei, iar la final pacienþii vor avea un spaþiu plãcut, unde sã petreacã o parte din timp. (M. GÂNJU) GÂNJU)
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 mai 2015
Colaborare Petroºani – Sentinþã. Poluatorul Jiului rãmâne cu amenda de 35.000 de lei China, axa Confucius
M
agistraþii de la Petroºani au respins plângerea formulatã de LCC Compania Cãrbunelui Reºiþa împotriva sancþiunii aplicate de Administraþia Bazinalã de Apã pentru cã au poluat Jiul cu suspensii de cãrbune. În consecinþã, societatea care lucreazã pe iazurile de decantare din zona Preparaþiei Coroieºti rãmâne cu amenda de 35.000 de lei
Car men COSMAN-PREDA Reprezentanþii firmei au dat în judecatã Administraþia Bazinalã de Apã Jiu Craiova sucursalã bazinalã a Administraþiei Naþionale "Apele Române", contestând sancþiunea, dar magistraþii de al Judecãtoria Petroºani le-au respins plângerea, astfel cã sancþiunea va trebui achitatã. Societatea LCC Cãrbune Reºiþa se ocupã cu extragerea ºi valorificarea ºlamului din iazurile Preparaþiei. Amenda au
prinit-o dupã ce au fost prinºi de inspectorii de la Administraþia Bazinalã de Apã Jiu Craiova sucursalã bazinalã a Administraþiei Naþionale "Apele Române", chiar când poluau apele unui pârâu cu suspensii de cãrbune, iar unda de poluare a ajuns pânã în Târgu Jiu. Oricum cei de la „Apele Române” erau cu ochii pe ei, pentru cã acesta nu a fost singurul incident de acest gen. I-au prins în fapt, dar oficialii firmei tot au gãsit o motivaþie, o pricinã care sã nu fie a lor ºi au dat vina pe precipitaþiile
abundente. Inspectorii de au o istorie legatã de vechea imba chinezã va fi la Apele Române susþin, civilizaþie dacicã. „Poate în viitor, predatã la Petroºani, însã, cu totul altceva ºi voi veþi ºtii mai multe decât mine acesta fiind al doilea oraº anume cã cei de la LCC despre China, iar eu voi ºtii mai Hunedorean în care se pun Compania Cãrbunelui multe decât voi despre România. bazele unor clase de acest îºi protejeazã, de fapt, Am venit în România acum 4 fel din judeþul Hunedoara. propriile lucrãri deverani ºi jumãtate, în 2010 ºi în sând apele reziduale în Totul se va întâmpla în anul ultimii ani la Deva avem 200 de pârâul ce duce apoi în ºcolar ce urmeazã ºi festivioameni interesaþi de limba Jiu. ªi, conform autoriza- tatea a avut loc joi în aula chinezã. Nu ºtiu exact de ce þiei emise de Apele Universitãþii din Petroºani. învaþã limba chinezã, pentru cã ºi Române, trebuie sã aici este izvolrul de culturã origilucreze în circuit închis, Song Shaofeng, directorul nalã a României, adicã Dacia. însã în realiatte lucrurile Institului Confucius a venit Dar ºi noi avem tradiþii ºi poate s-ar fi întâmplat taman personal la Petroºani ºi, într-o cã vom învãþa unii de la alþii, noi pe dos. Practic, au reclaromânã exemplarã le-a spus avem istorie de 5.000 de ani, în mat cei care au aplicat studenþilor ºi elevilor prezenþi în timp ce aici avem la fel”, a spus sancþiunea, când aveau Aula Universitãþii cã existã Song Shaofeng la Petroºani. foarte multã apã în iazurile posibilitatea ca ºi în Valea Jiului, Aici au venit mai mulþi de decantare, în urma noi sã învãþãm chineza. reprezentanþi ai Universitãþii precipiþaiilor de exemplu, De altfel, oaspetele a fost Lucian Blaga din Sibiu, iar cele evacuau apa în pârâu. extrem de încântat sã afle lucruri, douã clase cu predare în limba Nu este pentru prima care, spune el, nici nu le prea chinezã vor fi la Colegiul Tehnic datã când, din cauza Dimitrie Leonida ºi la activitãþii defectuoase, sunt ºtia exact în cifre despre China, þara sa natalã, dar ne-a arãtat ºi Universitatea din Petroºani. amendaþi. În 2012 cei de Diana MITRACHE la Garda de Mediu au apli- cã ºtie cã Hunedoara ºi România cat o amendã de 100.000 de lei pentru aceeaºi firmã ºi tot pentru poluarea Jiului. ªeful Gãrzii de Mediu Hunedoara de la acea vreme, comisarul Cristian Moldovan, a precizat la momentul respectiv cã agentul care a poluat Râul Jiu a fost amendat deoarece nu a anunþat incidentul, pe de o parte, cât ºi pentru faptul cã nu aveau toate Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani actele complete. cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor
L
organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
Gropile dispar
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
- ANUNÞ -
R
ãsaduri plantate în gropi. Craterele de pe drumul principal din Lupeni vor dispãrea astãzi când locul acestora vã fi luat de mai multe flori care vor înfrumuseþa partea de intrare în municipiu. Un consilier local a luat decizia de a planta flori în craterele adânci de peste 8 centimetri. “Mâine (vineri-n.r.) începând cu ora 15 voi planta mai multe rãsaduri în gropi. Am luat aceastã decizie pentru cã lucrãrile de asfaltare au întârziat. Sper sã fie mai mulþi locuitori ai municipiului alãturi de mine”, a declarat Cristian Roºu, consilier local PNL. Viceprimarul localitãþii a promis cã asfaltarea va începe la începutul acestei sãptãmâni, însã în urmã cu o lunã de zile acesta a declarat cã aºteaptã sã acceseze fonduri
europene pentru acest proces. “Avem în vedere accesarea de fonduri europene pentru a asflata cel puþin strada principalã”, spun reprezentanþii administraþiei locale din Lupeni. Cele mai mari cratere sunt la intrarea în localitate. Conducãtorii auto nu pot evita gropile formate în carosabil, iar mai grav este faptul cã aceºtia îºi avariazã autoturismele. Monika BACIU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
PRIMÃRIA COMUNEI BÃNIÞA
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
organizeazã în data de 22.05.2015, ora 11.00 la sediul instituþiei licitaþie în vederea închirierii suprafeþelor disponibile de pajiºti permenente.
- Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
Închirierea pajiºtilor permanente aflate în domeniul privat al comunei Bãniþa se va face cu respectarea dreptului de preferinþã ale asociaþiilor patrimoniale, ale membrilor colectivitãþii locale, proprietari de animale înscrise în RNE, conform OUG 34/2013. Caietul de sarcini poate fi achiziþionat de la sediul instituþiei începând cu data de 11.05.2015 pânã cel târziu în data de 21.05.2015. Ofertele pot fi depuse în intervalul 11.05.2015-21.05.2015.
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Pentru relaþii ne puteþi contacta la nr. de telefon 0254545681.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 mai 2015
Henþ cu mâna
Zsiga Gram, mereu lângã fotbal La cei 82 de ani ai sãi pe care îi va împlini în septembrie, Sigismund (Zsiga) Gram rãmâne singura legendã în viaþã din generaþia de aur a
Jiului din anii `50, el fiind portarul echipei din Petroºani în perioada 1956-1967. 11 ani a stat în poarta Jiului, din care o perioadã de patru
sezoane (1960-1966) în Divizia „B”, restul în „A”. Atunci când s-a lãsat de fotbal, a rãmas în urmãtorii vreo zece ani ca masor la echipa care l-a consacrat, pe cel care venise de la tineretul C.C.A. (Steaua). Apoi, drumurile sale au atins Aninoasa, Vulcanul,
„Dealul Institutului” pentru echipa de rugby, iar de vreo trei ani, Hercules Lupeni. Deºi chinuit de o boalã legatã de osatura picioarelor, Zsiga Gram nu renunþã la fotbal. El este prezent, chiar dacã mai mult simbolic, pe banca tehnicã a echipei din Lupeni, acceptat cu
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
Uricaniul, Petrila ºi Vulcanul, 21 goluri încasate!?
CORNEL IRINA (Jiul) a marcat în „Dealul Institutului”
z În etapa a 25-a, Jiul a venit din „ Dealul Institutului” cu un punct preþios, 1-1 cu Universitatea, dupã ce Irina a deschis scorul, gazdele au egalat prin Ov. Popesc. z Inter Petrila a fost învinsã cu 5-2 la Haþeg (goluri Nicolescu 2, Caia, Gheju resp. Bocu, Duma)
pe o cãldurã de 30°C. z Aurul Certej spulberã cu 11-3 pe Minerul Uricani, care rãmâne din min. 7 fãrã portarul Tr. Câmpean eliminat, înscriind cele trei goluri prin Proteasa (11 m), Dãrãbanã ºi D. Scurtu.
C.S. Vulcan 1 (0) Hercules Lupeni 5 (1)
În aceeaºi notã Dupã „antrenamentul” din urmã cu patru zile, 18-0 cu Metalul Criºcior, echipa Hercules Lupeni s-a prezentat la Vulcan pe aceleaºi coordonate ofensive, nedând nicio speranþã echipei gazdã. Asta deºi începutul de meci nu prevedea o asemenea înfrângere umilitoare, dupã ce Adi Roºian (min. 19) a trimis razant pe lângã poartã, iar Sg. Maier (min. 21) l-a pus la gra încercare pe Adi Farcaº cu o „bombã” de la 18 m. Dar atât i-a þinut „benzina” pe vulcãneni, care au cãzut dupã prima jumãtate de orã, când scorul devenise 0-1. Dupã pauzã, în zece
respect ºi îngãduinãþã de conducãtorii echipei Hercules. Iatã cã dacã la Jiul totul a fost aruncat în derizoriu ºi asta nu neapãrat de cei de acum, cineva totuºi îl face pe octogenarul Zsiga Gram sã reuºeascã sã fie mereu lângã fotbal.
C.S. Vulcan – Hercules Lupeni 1-5 (0-1) C.S. VULCAN (ANTR. MARIUS SZORADI): Durac (min. 60 Bãncilã) – Dac. Florea (min. 68 R. Pantilimon), Stângã, Rãzv. Roºca, G. Pavel (min. 65 G. Rãdulescu) – I. Radu (min. 63 Osiac), Ad. Roºian, Lavric, Sg. Maier – I. Roºian, And. Miclãuº HERCULES LUPENI (ANTR. DAN VOICU): A. Farcaº - R. Ungurianu (min. 85 Gârda), M. Dumitrescu, D. Savu, A. Criºan – Harangozo II (min. 65 Ciorâia), Ciocârlan, Al. Cojocaru, Harangozo I – R. Moldovan (min. 65 Soare), Brânduºa (min. 50 D. Ursachi) Arbitru: Petru Voica – Deva z Obs AJF: Mihai Nacu – Ghelari Spectatori: 200 GOLURILE: 0-1: Brânduºa (min. 22), din apropiere 0-2: Al. Cojocaru (min. 47), cu capul din 6 m 0-3: Ungurianu (min. 55), la o minge respinsã de portarul Durac 0-4: D. Ursachi (min. 60), cap din 5 m 0-5: D. Ursachi (min. 62), din acþiune 1-5: Ad. Roºian (min. 70), din 10 m
Bucuria lupenenilor în finalul meciului de la Vulcan minute Lupeniul puncteazã nemilos de 3 ori (deºi din tribunã se cere îndurare!?), staff-ul Vulcanului priveºte uluit, în vreme ce Hercules
RAUL UNGURIANU (nr. 4) câºtigând un duel cu atacanþii Vulcanului
intrã în registrul de show din meciul cu Metalul Criºcior... Un joc fãrã istoric, între douã echipe care încheie în curând un campionat vãzut din unghiuri diferite. „Mã bucur cã am o echipã care joacã din plãcere. Am dominat la toate capitolele, Vulcanul sã meargã în continuare cu fruntea sus” a precizat antrenorul lupenenilor, Dan Voicu. „Nu rezistãm fizic. Victoria Lupenenilor este meritatã” a spus Mugurel Radu, antrenorul secund al Vulcanului.
Paginã realizatã de Genu TUÞU