CVJ NR. 851, MIERCURI 6 MAI 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 851

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 6 Mai 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Listea neagrã a rãu-platnicilor creºte

A

proape 3000 de abonaþi ai ApaServ Valea Jiului sunt pe lista neagrã a societãþii de apã. În urmã cu ceva timp, cei de la ApaServ au decis sã facã publicã lista rãu-platnicilor.

Numãrul acestora este de ordinul miilor. Mai exact 2590 de persoane sunt trecute pe lista ruºinii. Sumele ce le are de recuperat societatea de apã de la aceºtia sunt cuprinse între 500 ºi 26.000 de lei.

Mii de persoane din Valea Jiului figureazã pe aceastã statisticã a societãþii de apã.

Cea mai mare datorie îi aparþine unui petroºãnean, care are de achitat cãtre ApaServ Valea Jiului suma de 25.868,64 lei.

Cea mai micã sumã restantã este de 501,03 de lei ºi trebuie achitatã de un vulcãnean.

Sute de procese au

fost intentate de societatea de apã împotriva rãu-platnicilor. Societatea de apã din Valea Jiului are de recuperat milioane de lei de la rãu-platnici.

Pentru a-i determina pe aceºtia sã plãteascã, ApaServ Valea Jiului a deschis mai multe procese. Unele dintre ele deja au fost finalizate, iar instanþa a dat câºtig de cauzã furnizorului de apã.

Sumele pe care societate de apã le are de recuperat sunt astronomice.

De-a lungul timpului s-a stabilit faptul cã cei mai mari datornici sunt persoanele fizice. Populaþia din Valea Jiului are restanþe de 12 milioane cãtre operatorul de apã, iar conducerea ApaServ susþine cã cã, deºi se fac eforturi pentru recuperarea datoriilor, suma întreagã nu va fi recuperatã niciodatã.

Tocmai aceastã problemã a dus ºi la creºterea din toamnã a preþului apei în Valea Jiulu.

Monika BACIU

Pericol! Urgenþa Spitalului Petroºani funcþioneazã în ”trei bujii”

z Asistentele medicale sunt trimise la Bazinul didactic de înot Petroºani

S

ecþia Urgenþe a Spitalului Petroºani se confruntã cu o situaþie îngrijorãtoare. Din ºapte asistenþi medicali, cât prevede necesarul, existã doar patru pe schimb, din care lucreazã doar trei, unul fiind repartizat la Bazinul didactic de înot Petroºani. >>> PAGINILE 4-5

Monica Iacob Ridzi despre 2 mai ºi detenþie

P

e blogul personal, la o zi dupã ce în întreaga lume a fost sãrbãtoritã Ziua Tineretului, Monica Iacob Ridzi, aflatã în spitalul penitenciar, a scris câteva rânduri.

Fostul ministru al tineretului a vrut sã arate cã sãrbãtoarea a fost uitatã la noi în þarã ºi cã este singura care plãteºte pentru cã a respectat legea.

Monica Iacob Ridzi scrie cã „S-au împlinit 6 ani de când aceastã zi nu mai este sãrbãtoritã deºi este o obligaþie legalã a ministerului, conform Legii 425/2004. Sau nu este sãrbãtoritã conform legii care obligã Ministerul Tineretului ºi

Sportului sã organizeze evenimente culturalartistice cu ocazia zilei de 2 mai. Dar îi înþeleg perfect pe cei care au fost sau sunt miniºtri în acest moment. Pentru cã nu am vãzut ºi nu cred cã vom vedea un ministru condamnat pentru cã a încãlcat

legea ºi nu a organizat evenimente culturalartistice, folosind “resurse financiare, umane ºi organizatorice” pentru sãrbãtorirea Zilei Tineretului cum prevede legea.

Avem însã un ministru condamnat pentru cã, pe perioada mandatului sãu, s-a respectat legea ºi s-a organizat Ziua Tineretului. În mod eronat s-a spus public cã eu aº fi acuzatã de fapte de corupþie. Acest lucru nu este adevãrat.

Acuzaþiile privesc fapte de abuz în serviciu,

fapte ce în cazul meu nu au fost probate pentru cã nici nu existã! Nimeni nu poate sã spunã ceva în legãturã cu vreo activitate frauduloasã în ceea ce mã priveºte.

Nimeni nu m-a acuzat ºi nu poate sã spunã cã am cerut cuiva bani sau cã am primit bani ca sã rezolv o problemã. Nimeni nu m-a acuzat cã aº fi abuzat de funcþie ºi aº fi fãcut ceva pentru mine sau pentru altul”, a scris fostul ministru pe blog.

Monica Iacob Ridzi scrie cã ancheta în

dosarul sãu s-a fãcut „abuziv”, fiind victimã a unei grave erori pentru care trebuie sã stea dupã gratii 5 ani. Ea spicuieºte din declaraþiile martorilor, care au afirmat cã a delegat toate atribuþiile atunci când a organizat ºi semnat pentru acest eveniment, fãcând chiar o paralelã cu dosarul Elodiei. „Mai sunt încã multe de spus, dar, mãrturisesc, de când sunt la spital, îmi gãsesc greu puterea sau rãgazul sã scriu. Voi

încerca sã mai prezint, aºa cum am promis, aspecte legate de toate acuzaþiile ce mi-au fost aduse pe nedrept precum ºi dovezile nevinovãþiei mele”, a conchis fostul ministru pe blogul personal.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 mai 2015

Studiu Greenpeace. Subvenþiile pentru cãrbune prelungesc agonia

S

pe scãderea dependenþei de cãrbune ºi surse nucleare ºi pe creºterea surselor regenerabile de energie.

Acest scenariu reduce nu numai factura de energie a economiei româneºti, dar, de asemenea, atenueazã externalitãþile, cum ar fi deteriorarea sãnãtãþii ºi a mediului, ºi stimuleazã investiþiile într-un sector energetic modern ºi productiv. De fapt, dacã am compara sprijinul total în 2005-2013 pentru cãrbune cu sprijinul necesar pentru sursele regenerabile, suma cheltuitã ar fi mai mult decât acoperitoare pentru cele 2,2 miliarde de euro necesari în investiþii suplimentare în scenariul cel mai ambiþios ºi radical luat în calcul pentru sectorul producerii de energie”, se aratã în studiu.

Monika BACIU

ubvenþiile pentru cãrbune prelungesc agonia, însã rezultatul final e cert. Greenpeace considerã cãrbunele ca fiind cel mai mare poluator al mediului. La sfârºitul anului 2014 GreenPeace a realizat un studiu privind costul cãrbunelui în România. Analiza a avizat ºi Complexul Energetic Hunedoara, iar rezultatul scoate la ivealã faptul cã producþia energiei pe bazã de cãrbune este cea mai costisitoare ºi poluantã.

“Subvenþiile pentru industria cãrbunelui, pe de altã parte, doar extind durata de viaþã a unei industrii în declin, generând în acelaºi timp probleme structurale.

Ca rezultat al menþinerii pe linia de plutire a industriei cãrbunelui, investiþiile ºi ocuparea forþei de muncã în acest sector se ajusteazã prea lent. De pildã, denaturarea regulilor de piaþã prin oferirea producãtorilor pe bazã de cãrbune a unui acces privilegiat la pieþele de echilibrare ºi rezerve, ºi schema de bonus de cogenerare în felul în care este construitã în România, pot împiedica investiþiile în producþie de energie curatã ºi flexibilã necesarã pentru a facilita integrarea în sistem a

unor surse suplimentare de energie regenerabilã”, se aratã în raport.

Raportul celor de la Greenpeace mai evidenþiazã faptul cã producerea de energie din cãrbune nu este rentabilã.

“Am descoperit cã producerea de energie din cãrbune ºi lignit nu este viabilã din punct de vedere economic în România, deoarece sunt doar foarte puþine ore într-un an în care preþurile la energie sunt mai mari decât costul marginal al lignitului ºi, mai ales, al huilei, pentru nou-înfiinþatele CE Oltenia ºi Hunedoara. Ca urmare, aceºti producãtori pot funcþiona doar parþial ºi doar cu cca o treime din capaci-

tatea nominalã ºi au nevoie de subvenþii operaþionale suplimentare pentru a rãmâne pe piaþã.

Acest sprijin, despre care noi credem cã este direcþionat în principal pentru a acoperi costurile fixe ale unor capacitãþi ce funcþioneazã parþial, este acordat prin intermediul unui sistem de bonus de cogenerare ºi subvenþii care denatureazã piaþa, oferind acces prioritar la pieþele de echilibrare ºi de rezerve.

Estimãm cã suma acestei subvenþii ar putea foarte bine ajunge la 110 milioane lei pe an. Deoarece credem cã preþurile la energie vor rãmâne scãzute în Europa din cauza ofertei mari de energie regenerabilã din

Investiþiile de mediu genereazã cheltuieli pentru Apa Serv Valea Jiului

O

peratorul de apã ºi canalizare din Valea Jiului nu are un câºtig financiar imediat din investiþiile derulate prin proiectul european recent finalizat, iar cheltuielile cu exploatarea sunt ridicate.

Totuºi, beneficiile în privinþa mediului sunt imense, iar conducerea societaþii spune cã în viitor acestea ar putea adce ºi profit.

Punerea în exploatare a ultimei trepte de tratare de la Staþia de Epurare Dãnuþoni, dar ºi a celorlate investiþii realizate în reþeaua de canalizare construitã în prima parte a proiectului european generaza cheltuieli semnificative pentru Apa Serv Valea Jiului. În prezent aceste cheltuieli sunt cu greu acoperite de cãtre operator recunoaºte conducerea societãþii. ”Orice investiþie în mediu costa ºi costurile acestea nu sunt deloc de neglijat. Orice investiþie în mediu este

obligatorie ºi necesarã pe de altã parte, iar Apa Serv este unul dintre primii operatori care s-au conformat la cerinþele UE. În final aceste investiþii ar trebui sã ne aducã venituri, însa decomadata ne aduc cheltuieli în plus. Vã dau niºte exemple: am niºte staþii care consumã curent atât la Petrila cât ºi Aninoasa de vreo 5000 de lei pe lunã, adicã sunt costuri în plus.

Staþia de la Dãnuþoni consuma undeva pe la 500 de lei gaz metan ºi nu demult am avut de plãtit 15000 de lei. Costurile sunt mari, asta înseamnã investiþiile în mediu, îþi aduc cheltuieli dar te încadrezi în standardele europene. Pe viitor aceste

costuri vor scãdea odatã cu branºarea la noile reþele de canalizare a consumatorilor ºi ne vor aduce venituri”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram.

Operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului mai are în derulare un al doilea proiect european de reabilitare ºi extindere a reþelelor de apã ºi canal, proiect în valoare de circa 90 de milioane de euro.

Finalizarea acestui proiect înseamnã pierderi reduse pentru operator, costuri mai mici de

Germania cu cost marginal zero ºi a unei cereri care nu va creºte semnificativ, subvenþiile necesare pentru a menþine centralele pe cãrbune pot doar sã creascã în viitor. În plus, sectorul cãrbunelui va suferi un nou ºoc dacã, aºa cum ne aºteptãm, preþul de emisii de CO2 va începe sã creascã dupã 2020 pentru a ajunge treptat la cca 36 EUR/tonã pânã în 2030”, se aratã în studiu.

Cei de la Greenpeace precizeazã cã energia produsã pe bazã de resurse regenerabile este Vând apartament 2 camere, în cea care va asigura Petroºani, Str. 1 Decembrie viitorul.

1918, Bl. 105, Ap.53, cu “Putem concluziona multiple îmbunãtãþiri. cã scenariul cel mai Preþ 75.000 lei negociabil. Nr economic este cel bazat telefon 0731.254100 ºi

VÂNZARE

exploatare iar toate acestea adunate vor compensa investiþiile în mediu.

Totodatã, reducerea pierderilor din reþeaua de distribuþie va duce automat ºi la cheltuieli mai mici cu producþia ºi într-un final la un preþ rezonabil pentru consumatori mai explica conducerea societãþii de apã ºi canal.

Maximilian GÂNJU

0757.769477

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014

Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 mai 2015

Explicaþii aiuritoare - de ce sunt culcate la pãmânt clãdirile Minei Petrila ºi nu sunt cedate Primãriei z ”Firma care executã lucrãrile de închidere ºi ecologizare are nevoie de materialul provenit din demolãri pentru a-l folosi la procedeul de astupare a puþurilor ºi galeriilor. Dacã nu au acest material provenit din concasarea clãdirilor, ei trebuie sã-ºi cumpere altul. De-aia primãria Petrila trebuie sã dea bani pe ele” – ingineri minieri, reprofilaþi pe închideri mine. z ”La început, când se întocmea acest program de închideri mine pentru a fi aprobat de Guvern, apoi de Bruxelles, s-a fãcut o ofertã cu titlu gratuit cãtre primãrii. Din câte ºtiu, li s-a trimis câte o adresã pentru asta. Au venit prea târziu… Aºa aiuritoare, cum spuneþi, explicaþia cu materialul folosit din demolãri este pertinentã, pentru cã în programul cadru aprobat este inclusã ºi plata demolãrii acestor clãdiri cerute ulterior de Primãrie” – Radu Sorin, membru CA al SNÎM, cu competeþe în Reconversia industrialã grea.

Nedumeriþi de faptul cã Primãriei Petrila i se cere o cãruþã de bani pe clãdirile solicitate de la Mina Petrila, minã care a intrat în programul de demolare, am întrebat câþiva ingineri care au sau au avut legãturi cu CONVERSMIN, societate din subordinea Ministerului Economiei, care asigurã asistenþa tehnicã ºi dirigenþia de ºantier la execuþia lucrãrilor, cum este posibil sã se cearã atâþia bani pe niºte clãdiri pe care oricum le distrugi.

Rãspunsul a fost unul care ne-a nedumerit.

”Firma care executã lucrãrile de închidere ºi ecologizare are nevoie de materialul provenit din demolãri pentru a-l folosi la procedeul de astupare a puþurilor ºi galeriilor. Dacã nu au acest material provenit din concasarea clãdirilor, ei trebuie sã-ºi cumpere altul. De-aia primãria Petrila trebuie sã dea bani pe ele” – ne-au spus cei doi ingineri. ªi cum explicaþia lor nu a fost convingãtoare, am abordat din nou Primãria Petrila pentru

a vedea de ce Ministerul Finanþelor a pus o asemenea valoare clãdirilor în cauzã, expunându-le cele explicate de inginerii minieri. ”Nici vorbã de aºa ceva. Noi am cerut aceste imobile înainte de a se face licitaþia pentru lucrãrile efective de închidere ºi ecologizare, deci nici nu se ºtia firma care ar fi pus asemenea condiþii” – a declarat Vasilicã Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Mãi sã fie! ªi totuºi

trebuie sã existe o cauzã pentru care i s-a cerut grãmada de bani Primãriei Petrila. De ce clãdirile erau unele cu asemenea valoare, dacã ele... n-au valoare dovadã cã vor fi rase de pe faþa pãmântului.

Mergând ”din om în om” mai mult sau mai puþin specializat, am dat de un membru al Consiulului de Administraþie al Societãþii Naþionale de Închideri Mine, care are competenþe ºi în Reconversia industrialã a regiunilor cu tradiþie în industria grea – minerit ºi siderurgie ºi ne-a luminat.

Prof. Univ. dr. ing.

Radu Sorin a explicat cum stau lucrurile. ”La început, când se întocmea acest program de închideri mine pentru a fi aprobat de Guvern, apoi de

Poluarea Jiului cu suspensii de cãrbune, la un pas de pronunþare

V

a plãti pentru poluarea Jiului cu suspensii de cãrbune sau reuºeºte sã-ºi anuleze în instanþã sancþiunea?

La aceastã întrebare va afla rãspunsul în doar câteva zile societatea LCC Compania Cãrbunelui Reºiþa, care s-a judecat la Petroºani cu cei de la Administraþia Bazinalã de Apã.

Societatea care lucreazã pe iazurile de decantare din zona Preparaþiei Coroieºti a fost amendatã cu 35.000 de lei pentru cã au poluat apele Râului Jiu cu suspensii

de cãrbune. Nemulþumiþi de sancþiunea aplicatã, reprezentanþii firmei au dat în judecatã Administraþia Bazinalã de Apã Jiu Craiova sucursalã bazinalã a Administraþiei Naþionale "Apele Române", iar instanþa urmeazã sã se pronunþe, pe fondul cauzei, în data de 6 mai.

Indiferent, însã, care va fi decizia magistraþilor de la Petroºani, ea poate fi atacatã la Tribunalul Hunedoara de oricare dintre pãrþi.

Societatea LCC Cãrbune Reºiþa se ocupã cu extragerea ºi valorificarea ºlamului din iazurile

Preparaþiei. Amenda au prinit-o dupã ce au fost prinºi de inspectorii de la Administraþia Bazinalã de Apã Jiu Craiova - sucursalã bazinalã a Administraþiei Naþionale "Apele Române", chiar când poluau apele unui pârâu cu suspensii de

Bruxelles, s-a fãcut o ofertã cu titlu gratuit cãtre primãrii. Din câte ºtiu, li s-a trimis câte o adresã pentru asta.

Doar cã la Petrila hotãrârea administraþiei locale de a folosi aceste clãdiri ale minei a venit ulterior aprobãrii acestui program. Au venit prea târziu. ªi aºa, târziu cum era, trebuia sã facã dovada cã au bani pentru a le amenaja, a le da în folosinþã ºi sã prezinte un proiect care sã arate scopul în care vor fi folosite.

Aºa aiuritoare, cum spuneþi, explicaþia cu

cãrbune, iar unda de poluare a ajuns pânã în Târgu Jiu. Oricum cei de la „Apele Române” erau cu ochii pe ei, pentru cã acesta nu a fost singurul incident de acest gen. I-au prins în fapt, dar oficialii firmei tot au gãsit o motivaþie, o pricinã care sã nu fie a lor ºi au dat vina pe precipitaþiile abundente. Inspectorii de la Apele Române susþin, însã, cu totul altceva ºi anume cã cei de la LCC Compania Cãrbunelui îºi protejeazã, de fapt, propriile lucrãri deversând apele reziduale în pârâul ce duce apoi în Jiu. ªi, conform autorizaþiei emise de Apele Române, trebuie sã lucreze în circuit închis, însã în realiatte lucrurile s-ar fi întâmplat taman pe dos. Practic, au

Actualitate 3 materialul folosit din demolãri este pertinentã, pentru cã în programul cadru aprobat este inclusã ºi plata demolãrii acestor clãdiri cerute ulterior de Primãrie, în acel total de 20.538.550 lei cât este valoarea maximã estimatã pentru lucrãrile de la Petrila. Sigur cã firma, oricare ar fi fost ea, foloseºte acest material rezultat din demolãri pentru cã ar fi costat ºi sã-l transporte în altã parte, dar ºi sã îºi achiziþioneze material folosit la metodologia de închideri. Aºa, îl mãrunþeºte pe cel existent ºi îl foloseºte.

Proiectul deja aprobat, cu latura sa financiarã, nu mai poate fi schimbat pentru cã acest lucru ar însemna bani, termene decalate, practic tot parcursul Bucureºti-Bruxelles ºi retur trebuia refãcut, ceea ce nu este posibil.

Dacã la început se fãcea aceastã solicitare, nu mai trebuiau sã justifice, financiar vorbind, aceastã atribuire. Ca urmare, în situaþia asta, respectivele clãdiri au valoare la Ministerul Finanþelor” – a declarat prof.univ.dr.ing.

Radu Sorin, cu competenþe în Reconversia industrialã grea.

Ileana FIRÞULESCU

reclamat cei care au aplicat sancþiunea, când aveau foarte multã apã în iazurile de decantare, în urma precipiþaiilor de exemplu, evacuau apa în pârâu.

Nu este pentru prima datã când, din cauza activitãþii defectuoase, sunt amendaþi. În 2012 cei de la Garda de Mediu au aplicat o amendã de 100.000 de lei pentru aceeaºi firmã ºi tot pentru poluarea Jiului. ªeful Gãrzii de Mediu Hunedoara de la acea vreme, comisarul Cristian Moldovan, a precizat la momentul respectiv cã agentul care a poluat Râul Jiu a fost amendat deoarece nu a anunþat incidentul, pe de o parte, cât ºi pentru faptul cã nu aveau toate actele complete.

Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 mai 2015

Pericol! Urgenþa Spitalului Petroºani funcþioneazã în ”trei bujii” Cinematograful de la Lupeni z Asistentele medicale sunt trimise la Bazinul didactic de înot Petroºani

S

ecþia Urgenþe a Spitalului Petroºani se confruntã cu o situaþie îngrijorãtoare. Din ºapte asistenþi medicali, cât prevede necesarul, existã doar patru pe schimb, din care lucreazã doar trei, unul fiind repartizat la Bazinul didactic de înot Petroºani. Duminicã seara, când ni s-a sesizat de cãtre aparþinãtori ai pacienþilor cã erau doar douã asitente medicale – cea de-a treia fiind la recepþie/triere – în timp ce urgenþa gemea de cazuri grave, am verificat anomalia. Situaþia ne-a fost confirmatã de medicul urgentist de gardã...

Spitalul de Urgenþã Petroºani se confruntã cu o lipsã acutã de personal ºi acest lucru se resimte acut mai ales în secþia de Urgenþã.

Necesarul asistenþilor medicali pe schimb al acestei secþii este de 7, dar existã doar 4, din care lucreazã efectiv în Ungenþã doar trei asistente/schimb, ceea ce reprezintã un adevãrat tur de forþã pentru colectivul de aici. Aceastã situaþie reprezintã un pericol ridicat de prãbuºire datorat epuizãrii având în vedere fluxul continuu de pacienþi din toatã Valea Jiului, pentru cã existã cazuri grave care sunt direcþionate de Spitalele Lupeni ºi Vulcan, la Urgenþa Petroºani.

Cum munca de asitent medical în

Urgenþã este una contracronometru în cauzã fiind vorba, de cele mai multe ori, de oameni aflaþi la limita dintre viaþã ºi moarte, profesionalismul este esenþial. Dar când cele trei asitestente sunt împãrþite în... trei compartimente – primire/ triere, chirurgie, interne -, iar pacienþii vin ºi câte 3-4 o datã, colectivul trebuie sã devinã un mic Dumnezeu pentru a face faþã, ceea ce pânã acum le-a ieºit, dar nu se ºtie când ºandramaua va ceda. În tot acest timp, sunt luate cadrele de la Urgenþã pentru a asigura asistenþa medicalã la Bazinul didactic de înot Petroºani - douã schimburi pe zi. Practic, planificãrile de personal pe schimburi fãcute de Urgenþa Petroºani includ

ºi Bazinul de înot, adicã respectivele cadre medicale sunt pontate de secþia Urgenþe ºi, fireºte, plãtite de Spital.

Prin bunãvoinþa administratorului Bazinului, Petre Popa, cu ceva timp în urmã am vizitat moderna bazã didacticã ºi am dat peste una dintre asitentele de la Urgenþa Petroºani. ”Nu eram azi de sericiu aici, era ºefa mea, dar are ceva probleme de rezolvat ºi m-a chemat la post”, a declarat Mariana R. Am întrebat dacã ceea ce fac este un al doilea job, dacã este un venit în plus. Aceasta ne-a precizat cã nu este vorba de aºa ceva: ”Asigurãm asistenþa medicalã prin rotaþie, pe bazã de planificare de la noi, de la Urgenþe”.

Cadrele medicale au invocat ca fiind imperios necesar un salvamar pe schimb pentru cã dacã unui om i se face rãu în bazin nu pot face faþã singure situaþiei, mai precis nu-l pot scoate pe cel în cauzã singure, dacã acestuia i se face rãu în bazin. ”Dacã este instructorul de înot la salã, suntem mai liniºtite, dar când acesta

lipseºte încordarea este maximã pentru cã pot fi persoane corpolente ºi în bazin doar copii ºi nu ºtiu cum ne descurcãm.

Nu s-a întâmplat pânã acum sã ne confruntãm cu asemenea situaþii, dar ºefa noastrã a avut parte de un preinarct ºi nu am fi dorit sã fim în pielea ei

în acel moment” – declarã asistente de la Urgenþa Petroºani.

Duminicã, ne-a fost semnalatã, din nou, situaþia de la Urgenþã – personal puþin – de la aparþinãtori ai pacienþilor, nu pentru cã erau nemulþumiþi de personal, dimpotrivã, ci

Stepan a pierdut procesul cu PPDD

ostul consilier local Daniel F Stepan (PPDD), exclus din CL Petroºani dupã ce a rãmas fãrã susþinerea partidului ce la propulsat în legislativul petroºãnean, a pierdut procesul cu partidul lui Diaconescu.

Daniel Stepan a atacat, la Tribunalul Bucureºti, decizia prin care Biroul Naþional de Coordonare

pentru cã dacã un cadru medical ceda într-un moment critic pentru pacient, ar fi fost un dezastru...

Am verificat sesizarea aparþinãtorilor, dumunicã în jurul orei 22,00, telefonic. Doctorul de gardã, Ioan Ienea, a confirmat numãrul de asitente de pe schimb – trei. În aceste condiþii, conducerea Spitaluilui de Urgenþã Petroºani nu deblocheazã posturile pentru a fi completatã secþia cu personalul necesar, deºi multe cadre medicale au luat calea pribegiei ºi au plecat în þãri strãine. Se pare cã la Urgenþa SUP s-au creat, conºtient sau nu, condiþiile unei prãbuºiri din cauza epuizãrii.

Ileana FIRÞULESCU

al Partidului Poporului Dan Diaconescu l-a exclus, însã magistraþii bucureºteni i-au respins acþiunea ca neîntemeiatã.

Decizia instanþei nu este una definitivã. Fostul ales PPDD, Daniel Stepan, a acþionat în instanþã atât partidul cât ºi Consiliul Local Petroºani, însã magistraþii i-au respins ºi acþiunea prin care ataca decizia de excludere din legislativul local pe motiv cã acþiunea a fost tardivã.

M. GÂNJU

reabilitat pe banii statului

dilii locali de la Lupeni E au în vedere reabilitarea cinematografului din localitate.

Amplasamentul va fi predat Companiei Naþionale de Investiþii, iar cheltuielile privind branºamentele la utilitãþi vor fi suportate de municipalitate.

Dupã transferul obiectivului cãtre Compania Naþionalã de Investiþii se are în vedere ºi începerea lucrãrilor de reabilitare la Cinematografului Cultural. Edificiul a ajuns în ultimii ani într-o stare deplorabilã.

Pereþii exteriori au fost inscripþionaþi cu tot soiul de mesaje, iar structura a fost mãcinatã de trecerea anilor ºi de intemperiile vremii.b acum, autoritãþile locale din Lupeni vor sã reabiliteze aceastã instituþie pentru a o reda din nou în circuitul cultural. În acest sens, edilii au predat clãdirea Companiei Naþionale de Investiþii.

“Se aprobã predarea cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice prin Compania Naþionalã de Investiþii pe

bazã de protocol, pânã la finalizarea reabilitãrii ºi modernizãrii, activul Cinematograful Cultural Lupeni”, se aratã în documentele consiliului local.

Autoritãþile locale din vestul Vãii Jiului se obligã sã asigure finanþarea pentru o parte din lucrãri.

“Se aprobã asigurarea finanþãrii de cãtre Consiliul Local al municipiului Lupeni pentru lucrãri de sistematizare pe verticalã a amplasamentului, racorduri la utilitãþi ºi întreþinerea ºi exploatarea obiectivului de investiþii”, se mai aratã în document.

Trebuie avut în vedere faptul cã nu se poate schimba destinaþia obiectivului de investiþii pe o perioadã de 15 ani. Autoritãþile locale au primit cinematograful în administrare în baza unei legi care dateazã din anul 2008.

Repunerea cinematografului în circuitul public va creºte atractivitatea oraºului, atât pentru locuitori cât ºi pentru vizitatori iar pentru tineri, va asigura infrastructura educaþionalã ºi recreaþionalã necesarã.

Monika BACIU

Cardul s-a dovedit a fi “drac”

H

“A fost o nebunie totalã. Am avut pacienþi de consultat, de eliberat reþete, de validat carduri ºi colac peste pupãzã a cãzut serverul. Oamenii au stat la uºã chiar ºi o orã pânã am reuºit sã validãm cardul de sãnãtate”, a declarat un medic de familie din

Petroºani.

Situaþia nu a fost mai bunã nici la spitale.

Pacienþii care au fost externaþi în cursul zilei de luni au fost nevoiþi sã aºtepte în curtea unitãþilor medicale ore întregi pânã când datele au fost inscripþionate pe cardul de sãnãtate.

“Am avut mici probleme de încetinire pe reþea. Nu am avut incidente majore.

Singura problema a fost cã nu era online unitatea de management a cardurilor. Problemele sunt sporadice. Au fost situaþii în care am lucrat cu cardul ºi dintr-o datã a picat sistemul”, a declarat Cristina Baleia, managerul Spitalului municipal Vulcan.

Pacienþii de la Petroºani sunt însã nemulþumiþi.

“A trebuit sã aºtept mai bine de 40 de minute în curtea

ApaServ ia credit ºi îºi ipotecheazã bunurile inisterul Mediului M obligã societatea de

Copleºiþi de situaþie

aos în spitale ºi cabintele medicilor de familie. Odatã cu intrarea în vigoare a obligativitãþii cardurilor de sãnãtate, sistemul a fost blocat. Medicii de familie ºi spitalele din judeþ s-au confruntat cu probleme dupã doar 20 de minute de funcþionare a sistemului.

Pentru cã întârzie plãþile de la minister,

spitalului pânã s-a rezolvat problema cu cardul de sãnãtate. Nu înþeleg de ce ni-l cer dacã sistemul merge prost, dar aºa e în România”, spune un pacient.

Odatã cu 1 mai, cardul naþional de sãnãtate a fost implementat la nivel naþional. Acesta a devenit unicul instrument de validare ºi

decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate pentru asiguraþii care au intrat în posesia lui. Pânã în 22 aprilie, judeþului Hunedoara i-au fost distribuite 337.902 carduri, peste 95 la sutã dintre acestea fiind distribuite hunedorenilor.

Conform reprezentanþilor CJAS, 17.488 de carduri vor mai fi distribuite în judeþ. În plus, pânã acum, 32 de asiguraþi au refuzat documentul electronic, din motive religioase, iar 63 de hunedoreni au primit cardul invalid, adicã a fost tipãrit greºit.

Monika BACIU

apã din Valea Jiului sã se îndatoreze.

Pentru cã ministerul de resort nu a alocat banii pentru proiect, ApaServ Valea Jiului vrea sã ia un credit substanþial pentru care îºi ipotecheazã bunurile.

ApaServ Valea Jiului vrea sã contracteze un credit de 600.000 de lei. Societatea de apã din Valea Jiului vrea sã împrumute o sumã de bani pentru a plãti furnizorii din cadrul programului “Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului)”. Creditul ar urma sã fie rambursat într-un an de zile.

Pentru contractarea acestuia a fost nevoie de o hotãrâre a adunãrii generale a acþionarilor, care avizat favorabil acest împrumut.

Pentru contractarea creditului reprezentanþii societãþii de apã au constituit anumite garanþii, punând ipotecã pe mai multe bunuri ale firmei, dar ºi pe conturi.

“Se împuterniceºte domnul Costel Avram în calitate de director general sã semneze în numele ºi pe seama societãþii contractul de

credit, contractul de ipotecã ºi contractul de gaj asupra conturilor precum ºi orice alte înscrisuri/declaraþii necesare pentru ca aceste documente sã angajeze în mod valabil societatea în aceste acþiuni”, se aratã în hotãrârea AGA. Directorul general al societãþii de apã spune cã acest împrumut va fi contractat pentru a putea plãti prestatorii de servicii.

“Urmeazã sã vedem dacã trebuie sã luãm creditul. Trebuie sã primim bani de la POSMediu, bani care încã nu au venit. Noi trebuie sã deblocãm o situaþie de la ei. Teoretic

ar fi trebuit sã plãtim banii la sfârºitul lui martie”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Costel Avram directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.

Lucrãrile au fost executate, iar acum furnizorii îºi cer banii.

Pânã când ministerul va debloca situaþia cei de la societatea de apã se vãd nevoiþi sã ia un împrumut de 600.000 de lei.

Monika BACIU

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 mai 2015

Pericol! Urgenþa Spitalului Petroºani funcþioneazã în ”trei bujii” Cinematograful de la Lupeni z Asistentele medicale sunt trimise la Bazinul didactic de înot Petroºani

S

ecþia Urgenþe a Spitalului Petroºani se confruntã cu o situaþie îngrijorãtoare. Din ºapte asistenþi medicali, cât prevede necesarul, existã doar patru pe schimb, din care lucreazã doar trei, unul fiind repartizat la Bazinul didactic de înot Petroºani. Duminicã seara, când ni s-a sesizat de cãtre aparþinãtori ai pacienþilor cã erau doar douã asitente medicale – cea de-a treia fiind la recepþie/triere – în timp ce urgenþa gemea de cazuri grave, am verificat anomalia. Situaþia ne-a fost confirmatã de medicul urgentist de gardã...

Spitalul de Urgenþã Petroºani se confruntã cu o lipsã acutã de personal ºi acest lucru se resimte acut mai ales în secþia de Urgenþã.

Necesarul asistenþilor medicali pe schimb al acestei secþii este de 7, dar existã doar 4, din care lucreazã efectiv în Ungenþã doar trei asistente/schimb, ceea ce reprezintã un adevãrat tur de forþã pentru colectivul de aici. Aceastã situaþie reprezintã un pericol ridicat de prãbuºire datorat epuizãrii având în vedere fluxul continuu de pacienþi din toatã Valea Jiului, pentru cã existã cazuri grave care sunt direcþionate de Spitalele Lupeni ºi Vulcan, la Urgenþa Petroºani.

Cum munca de asitent medical în

Urgenþã este una contracronometru în cauzã fiind vorba, de cele mai multe ori, de oameni aflaþi la limita dintre viaþã ºi moarte, profesionalismul este esenþial. Dar când cele trei asitestente sunt împãrþite în... trei compartimente – primire/ triere, chirurgie, interne -, iar pacienþii vin ºi câte 3-4 o datã, colectivul trebuie sã devinã un mic Dumnezeu pentru a face faþã, ceea ce pânã acum le-a ieºit, dar nu se ºtie când ºandramaua va ceda. În tot acest timp, sunt luate cadrele de la Urgenþã pentru a asigura asistenþa medicalã la Bazinul didactic de înot Petroºani - douã schimburi pe zi. Practic, planificãrile de personal pe schimburi fãcute de Urgenþa Petroºani includ

ºi Bazinul de înot, adicã respectivele cadre medicale sunt pontate de secþia Urgenþe ºi, fireºte, plãtite de Spital.

Prin bunãvoinþa administratorului Bazinului, Petre Popa, cu ceva timp în urmã am vizitat moderna bazã didacticã ºi am dat peste una dintre asitentele de la Urgenþa Petroºani. ”Nu eram azi de sericiu aici, era ºefa mea, dar are ceva probleme de rezolvat ºi m-a chemat la post”, a declarat Mariana R. Am întrebat dacã ceea ce fac este un al doilea job, dacã este un venit în plus. Aceasta ne-a precizat cã nu este vorba de aºa ceva: ”Asigurãm asistenþa medicalã prin rotaþie, pe bazã de planificare de la noi, de la Urgenþe”.

Cadrele medicale au invocat ca fiind imperios necesar un salvamar pe schimb pentru cã dacã unui om i se face rãu în bazin nu pot face faþã singure situaþiei, mai precis nu-l pot scoate pe cel în cauzã singure, dacã acestuia i se face rãu în bazin. ”Dacã este instructorul de înot la salã, suntem mai liniºtite, dar când acesta

lipseºte încordarea este maximã pentru cã pot fi persoane corpolente ºi în bazin doar copii ºi nu ºtiu cum ne descurcãm.

Nu s-a întâmplat pânã acum sã ne confruntãm cu asemenea situaþii, dar ºefa noastrã a avut parte de un preinarct ºi nu am fi dorit sã fim în pielea ei

în acel moment” – declarã asistente de la Urgenþa Petroºani.

Duminicã, ne-a fost semnalatã, din nou, situaþia de la Urgenþã – personal puþin – de la aparþinãtori ai pacienþilor, nu pentru cã erau nemulþumiþi de personal, dimpotrivã, ci

Stepan a pierdut procesul cu PPDD

ostul consilier local Daniel F Stepan (PPDD), exclus din CL Petroºani dupã ce a rãmas fãrã susþinerea partidului ce la propulsat în legislativul petroºãnean, a pierdut procesul cu partidul lui Diaconescu.

Daniel Stepan a atacat, la Tribunalul Bucureºti, decizia prin care Biroul Naþional de Coordonare

pentru cã dacã un cadru medical ceda într-un moment critic pentru pacient, ar fi fost un dezastru...

Am verificat sesizarea aparþinãtorilor, dumunicã în jurul orei 22,00, telefonic. Doctorul de gardã, Ioan Ienea, a confirmat numãrul de asitente de pe schimb – trei. În aceste condiþii, conducerea Spitaluilui de Urgenþã Petroºani nu deblocheazã posturile pentru a fi completatã secþia cu personalul necesar, deºi multe cadre medicale au luat calea pribegiei ºi au plecat în þãri strãine. Se pare cã la Urgenþa SUP s-au creat, conºtient sau nu, condiþiile unei prãbuºiri din cauza epuizãrii.

Ileana FIRÞULESCU

al Partidului Poporului Dan Diaconescu l-a exclus, însã magistraþii bucureºteni i-au respins acþiunea ca neîntemeiatã.

Decizia instanþei nu este una definitivã. Fostul ales PPDD, Daniel Stepan, a acþionat în instanþã atât partidul cât ºi Consiliul Local Petroºani, însã magistraþii i-au respins ºi acþiunea prin care ataca decizia de excludere din legislativul local pe motiv cã acþiunea a fost tardivã.

M. GÂNJU

reabilitat pe banii statului

dilii locali de la Lupeni E au în vedere reabilitarea cinematografului din localitate.

Amplasamentul va fi predat Companiei Naþionale de Investiþii, iar cheltuielile privind branºamentele la utilitãþi vor fi suportate de municipalitate.

Dupã transferul obiectivului cãtre Compania Naþionalã de Investiþii se are în vedere ºi începerea lucrãrilor de reabilitare la Cinematografului Cultural. Edificiul a ajuns în ultimii ani într-o stare deplorabilã.

Pereþii exteriori au fost inscripþionaþi cu tot soiul de mesaje, iar structura a fost mãcinatã de trecerea anilor ºi de intemperiile vremii.b acum, autoritãþile locale din Lupeni vor sã reabiliteze aceastã instituþie pentru a o reda din nou în circuitul cultural. În acest sens, edilii au predat clãdirea Companiei Naþionale de Investiþii.

“Se aprobã predarea cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice prin Compania Naþionalã de Investiþii pe

bazã de protocol, pânã la finalizarea reabilitãrii ºi modernizãrii, activul Cinematograful Cultural Lupeni”, se aratã în documentele consiliului local.

Autoritãþile locale din vestul Vãii Jiului se obligã sã asigure finanþarea pentru o parte din lucrãri.

“Se aprobã asigurarea finanþãrii de cãtre Consiliul Local al municipiului Lupeni pentru lucrãri de sistematizare pe verticalã a amplasamentului, racorduri la utilitãþi ºi întreþinerea ºi exploatarea obiectivului de investiþii”, se mai aratã în document.

Trebuie avut în vedere faptul cã nu se poate schimba destinaþia obiectivului de investiþii pe o perioadã de 15 ani. Autoritãþile locale au primit cinematograful în administrare în baza unei legi care dateazã din anul 2008.

Repunerea cinematografului în circuitul public va creºte atractivitatea oraºului, atât pentru locuitori cât ºi pentru vizitatori iar pentru tineri, va asigura infrastructura educaþionalã ºi recreaþionalã necesarã.

Monika BACIU

Cardul s-a dovedit a fi “drac”

H

“A fost o nebunie totalã. Am avut pacienþi de consultat, de eliberat reþete, de validat carduri ºi colac peste pupãzã a cãzut serverul. Oamenii au stat la uºã chiar ºi o orã pânã am reuºit sã validãm cardul de sãnãtate”, a declarat un medic de familie din

Petroºani.

Situaþia nu a fost mai bunã nici la spitale.

Pacienþii care au fost externaþi în cursul zilei de luni au fost nevoiþi sã aºtepte în curtea unitãþilor medicale ore întregi pânã când datele au fost inscripþionate pe cardul de sãnãtate.

“Am avut mici probleme de încetinire pe reþea. Nu am avut incidente majore.

Singura problema a fost cã nu era online unitatea de management a cardurilor. Problemele sunt sporadice. Au fost situaþii în care am lucrat cu cardul ºi dintr-o datã a picat sistemul”, a declarat Cristina Baleia, managerul Spitalului municipal Vulcan.

Pacienþii de la Petroºani sunt însã nemulþumiþi.

“A trebuit sã aºtept mai bine de 40 de minute în curtea

ApaServ ia credit ºi îºi ipotecheazã bunurile inisterul Mediului M obligã societatea de

Copleºiþi de situaþie

aos în spitale ºi cabintele medicilor de familie. Odatã cu intrarea în vigoare a obligativitãþii cardurilor de sãnãtate, sistemul a fost blocat. Medicii de familie ºi spitalele din judeþ s-au confruntat cu probleme dupã doar 20 de minute de funcþionare a sistemului.

Pentru cã întârzie plãþile de la minister,

spitalului pânã s-a rezolvat problema cu cardul de sãnãtate. Nu înþeleg de ce ni-l cer dacã sistemul merge prost, dar aºa e în România”, spune un pacient.

Odatã cu 1 mai, cardul naþional de sãnãtate a fost implementat la nivel naþional. Acesta a devenit unicul instrument de validare ºi

decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate pentru asiguraþii care au intrat în posesia lui. Pânã în 22 aprilie, judeþului Hunedoara i-au fost distribuite 337.902 carduri, peste 95 la sutã dintre acestea fiind distribuite hunedorenilor.

Conform reprezentanþilor CJAS, 17.488 de carduri vor mai fi distribuite în judeþ. În plus, pânã acum, 32 de asiguraþi au refuzat documentul electronic, din motive religioase, iar 63 de hunedoreni au primit cardul invalid, adicã a fost tipãrit greºit.

Monika BACIU

apã din Valea Jiului sã se îndatoreze.

Pentru cã ministerul de resort nu a alocat banii pentru proiect, ApaServ Valea Jiului vrea sã ia un credit substanþial pentru care îºi ipotecheazã bunurile.

ApaServ Valea Jiului vrea sã contracteze un credit de 600.000 de lei. Societatea de apã din Valea Jiului vrea sã împrumute o sumã de bani pentru a plãti furnizorii din cadrul programului “Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului)”. Creditul ar urma sã fie rambursat într-un an de zile.

Pentru contractarea acestuia a fost nevoie de o hotãrâre a adunãrii generale a acþionarilor, care avizat favorabil acest împrumut.

Pentru contractarea creditului reprezentanþii societãþii de apã au constituit anumite garanþii, punând ipotecã pe mai multe bunuri ale firmei, dar ºi pe conturi.

“Se împuterniceºte domnul Costel Avram în calitate de director general sã semneze în numele ºi pe seama societãþii contractul de

credit, contractul de ipotecã ºi contractul de gaj asupra conturilor precum ºi orice alte înscrisuri/declaraþii necesare pentru ca aceste documente sã angajeze în mod valabil societatea în aceste acþiuni”, se aratã în hotãrârea AGA. Directorul general al societãþii de apã spune cã acest împrumut va fi contractat pentru a putea plãti prestatorii de servicii.

“Urmeazã sã vedem dacã trebuie sã luãm creditul. Trebuie sã primim bani de la POSMediu, bani care încã nu au venit. Noi trebuie sã deblocãm o situaþie de la ei. Teoretic

ar fi trebuit sã plãtim banii la sfârºitul lui martie”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Costel Avram directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.

Lucrãrile au fost executate, iar acum furnizorii îºi cer banii.

Pânã când ministerul va debloca situaþia cei de la societatea de apã se vãd nevoiþi sã ia un împrumut de 600.000 de lei.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 mai 2015

De ce nu au loc primarii Vãii în delegaþia pentru Bruxelles?

onsiliul Judeþean C Hunedoara trimite

la Bruxelles nu mai puþin de 29 de consilieri judeþeni ºi primari, însã nici un edil ºef din Valea Jiului. Unii dintre primari spun cã neincluderea mãcar a unui edil din sudul judeþului pe listã, le întãreºte convingerea cã este „o excursie de partid”.

Delegaþia hunedoreanã formatã din consilieri judeþeni inclusiv din Valea Jiului ºi primari de comune, oraºe ori municipii va participa la „Ziua Porþilor Deschise la Instituþiile Europene”, eveniment organizat la Bruxelles în contextul festivi-

tãþilor „Zilei Europei”.

Numai cã, din delegaþie nu face parte nici un primar din cele ºase localitãþi ale Vãii, ca ºi cum regiunea sudicã nu este parte componentã a judeþului Hunedoara. Vizita este un prilej numai bun de a fi promovate valorile Hunedoarei, dat fiind faptul cã aleºii judeþeni se prezintã cu un stand care reuneºte „principalele elemente de identificare ale judeþului” cum ar fi cetãþile

dacice din Munþii Orãºtiei ºi Castelul Corvinilor de la Hunedoara. Cele douã vestigii fãrã a le putea fi contestatã valoarea, sunt punctele tari în promovarea judeþului, însã sunt ºi altele care ar fi meritat promovate, iar Valea Jiului are staþiunile de schi, fãrã pune la socotealã alte obiective. Tocmai din acest motiv mai mulþi edilii din Vale considerã cã ar fi trebuit incluºi pe listã ºi

unul sau doi primari din zonã. „Eu nu puteam merge, nu cunosc cine merge ºi nu am primit invitaþie.

Probabil cã este o excursie de partid ºi merg peneliºtii. Am curajul sã pun pariu cã merg peneliºti ºi foºti pedeliºti. Cred cã nu era rãu sã fi luat mãcar la miºto un primar din Vale, nu pe mine, unu –doi din fiecare zonã.

Valea are o treime din populaþia judeþului ºi ei au scos Valea Jiului din judeþ. Este cea mai clarã dovadã cã pe ei nu-i intereseazã de Valea Jiului, este o demonstraþie cã ei nu au nici o treabã cu aceastã zonã. Mãcar de ruºine, de pãstrarea aparenþelor trebuie invitat un edil din Vale”, a declarat Dãnuþ

Raportul legiºtilor, esenþial în anchetã

P

oliþiºtii ºi procurorii hunedoreni care au întocmit un dosar penal în cazul femeii gãsitã moartã într-o peºterã din ªureanu, aºteaptã un raport al medicilor legiºti pentru a putea pune cap la cap probele ºi astfel sã ajungã la o concluzie în anchetã.

capului cu un corp contondent.

Totuºi, acest lucru nu înseamnã obligatoriu cã femeia a fost omorâtã, iar rezultatele raportului toxicologic pot fi relevante în dosar. Acestea trebuie sã vinã împreunã cu concluziile de la legiºtii din Timiºoara. „Dosarul este în lucru ºi se aºteaptã raportul medico-legal

Medicii legiºti hunedoreni au stabilit cã victima în vârstã de 42 de ani, din Petrila, a murit din cauza unor lovituri la cap, medicii legiºti stabilind ºi cã suferea de afecþiuni psihice.

Dupã efectuarea necropsiei legiºtii au concluzionat cã victima, cel mai probabil, a fost lovitã de mai multe ori în zona

oficial care cuprinde mai multe teste”, a explicat adjunctul Poliþiei Petrila, comisarul Alexandru Scafariu.

Pe de altã parte, poliþiºtii petrileni împreunã cu procurorii au luat în calcul toate posibilitãþile, astfel cã varianta unei crime nu a fost exclusã chiar dacã unele date nu contureazã clar o asemenea faptã. Cadavrul femeii a fost descoperit la mijlocul lunii aprilie, de un grup de turiºti în Peºtera Vacii, aflatã în apropierea Cheilor Roºiei din Munþii ªureanu. Victima avea în buzunarele hainelor mai multe medicamente ºi dispãruse de acasã însã nimeni din familie nu a anunþat dispariþia.

Maximilian GÂNJU

Buhãescu, primarul localitãþii Uricani.

Acesta are o explicaþie pentru prezenþa consilierilor judeþeni din Vale pe lista celor care merg la Bruxelles: „au fost luaþi în excursie, probabil, pentru a le mai vota câte un proiect”. Invitaþie nu au primit nici edilii din Petroºani, Aninoasa ori Petrila.

rimarii din Vale sunt de la P PSD ºi UNPR

Preºedintele interimar al CJ Hunedoara, Dorin Gligor, spune cã nu s-a ocupat de organizarea vizitei. „ªtiu cã s-au fãcut invitaþii la majoritatea primarilor, în limita locurilor mijlocului de transport.

Sunt atâtea investiþii de demarat, sunt atâtea lucruri de fãcut ºi chiar nu aº avea timp sã mã ocup de treaba aceasta, sã vãd care dintre primari e invitat. (…)

Suntem parte din Uniunea Europeanã, nu este ceva ieºit din comun. Aº ieºi din ºabloanele acestea de interpretare a orice, aºa nu mai ieºim nicio-

De astãzi se elibereazã atestatul de producãtor

P

roducãtorii din municipiul Petroºani care-ºi desfac produsele în cele trei pieþe de pe raza localitãþii sunt puºi în imposibilitatea de a-ºi mai vinde marfa, pentru cã nu au primit noile atestate.

O nouã reglementare îi obligã pe producãtori sã-ºi obþinã atestate în baza cãrora sã-ºi poatã desface produsele agroalimentare ori de

origine animalã în pieþe, iar fãrã aceste documente riscã sã fie amendaþi ori sã li se interzicã în pieþe accesul. Noile atestate care îi diferenþiazã pe producãtori de cei care se aprovizioneazã din depozitele en-gros cu marfã adusã de peste hotare, ar trebui ridicate de la primãrii în baza unui dosar, însã administraþiile locale din Valea Jiului n-au eliberat nici un atestat pânã acum. Aceeaºi situaþie este ºi la Petroºani unde sunt

concentraþi în cele trei pieþe cei mai mulþi producãtori.

Administraþia Pieþelor Petroºani spune cã e prinsã între ciocan ºi nicovalã în condiþiile în care legea cere sã interzicã accesul celor fãrã atestat de producãtor.

Reprezentanþii municipalitãþii Petroºani spun cã vina pentru neeliberarea atestatelor nu le aparþine, dar de la mijlocul acestei sãptãmâni lucrurile se vor rezolva. „Noile atestate de producãtor abia acum au

venit la Consiliul Judeþean Hunedoara ºi mâine (n.r. marþi) mergem sã le ridicãm de la Deva, ei le comandã ºi noi le plãtim. Dupã aceea sunt eliberate producãtorilor, deci de miercuri încolo oamenii pot depune actele

datã niciunde, trebuie fãcute ºi astfel de acþiuni pentru promovare.

Este un lucru fãcut de consiliile judeþene, am intrat în UE, vor fi întâlniri acolo, avem nevoie de aceste lucruri. ªtiu cã primarul Cornel Resmeriþã a fost invitat ºi a declinat oferta (n.r. edilul din Lupeni este suspendat din funcþie ºi se aflã în arest la domiciliu”.

Cine nu merge acum va merge altã datã”, a declarat ºeful CJ Hunedoara, Dorin Gligor. De precizat ar fi cã din delegaþia care merge la Bruxelles fac totuºi parte doi consilieri judeþeni din Valea Jiului, iar pe lângã alþi aleºi judeþeni ºi primari de oraºe ºi 11 primari ori viceprimari de comune hunedorene.

Pentru deplasarea delegaþiei judeþului Hunedoara la „Open Doors Day – Ziua Porþilor Deschise la Instituþiile Europene” s-a alocat în acest an suma de 180.000 de lei, iar transportul membrilor delegaþiei se va face cu un autocar ºi un microbuz, ambele ale CJ Hunedoara.

Monika BACIU

ºi începem sã le eliberãm.

Situaþia aceasta, cred, este la fel în tot judeþul Hunedoara, pentru cã toate primãriile ridicã atestatele de la CJ Hunedoara”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani.

Potrivit acestuia producãtorii nu trebuie sã-ºi facã griji pentru cã au vechile certificate de producãtor care sunt încã valabile ºi nu vor fi amendaþi chiar dacã încã nu au primit noile documente care le atestã calitatea de producãtori.

Maximilian GÂNJU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 mai 2015

Romsilva nu ºi-a mai susþinut în instanþã pãdurea din Parâng

D

upã ce s-a luptat în toate instanþele de judecatã pentru pãdurea pe care Primãria Petroºani ar vrea sã o defriºeze pentru proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, Regia Naþionalã a Pãdurilor nu s-a mai prezentat la procesul de pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia.

Dosarul a fost suspendat la ultimul termen de judecatã în baza dispoziþiilor art.242 alin.(1) pct.2 din Codul procedurã civilã, adicã niciuna dintre pãrþi nu s-a prezentat în faþa instanþei.

Procesul are la bazã încercarea primãriei din Petroºani de a scoate definitiv din fondul forestier naþional 46 de hectare de teren, aºa

încât sã poatã continua proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng.

Administraþia publicã localã a obþinut douã decizii favorabile în procesul intentat Regiei Naþionale a Pãdurilor – ROMSILVA, însã Înalta Cure de Casaþie ºi Justiþie a rãsturnat tot eºafodajul când a decis admiterea recursului declarat de Regia

Au rãmas fãrã banii de liceu

u absentat ºi au rãmas fãrã bani. Este vorba de A liceenii care au rãmas fãrã bursa “bani de liceu” dupã ce au absentat de la cursuri.

Aproximativ 100 de liceeni care provin din familii cu situaþie financiarã deosebitã se aflã în aceastã situaþie. Elevii care au acumulat 20 de absenþe nemotivate au rãmas fãrã cei 180 de lei, sumã acordatã prin programul naþional de protecþie socialã „Bani de liceu

schimb, paritatea fiind de 1 la 2, adicã aproximativ 80 de hectare”, preciza Ridzi. Terenul propus de municipalitate pentru a fi dat la schimb a fost refuzat ulterior de cei de la Romsilva, pe motiv cã nu are aceeaºi valoare juridicã.

Naþionalã de Pãdurilor – Romsilva împotriva sentinþei nr. 396 din 29 noiembrie 2012 a Curþii de Apel Alba Iulia – Secþia de Contencios Administrativ ºi Fiscal.

Ca urmare, a casat sentinþa atacatã ºi a trimis cauza spre

„În judeþul Hunedoara 1038 de elevii au fost declaraþi eligibili pentru a primi acest ajutor financiar la începutl anului ºcolar, iar în cursul luni aprilie numãrul acestora a ajuns 923. Aºadar 115 elevi au pierdut acest ajutor financiar datoritã neîndeplinirii condiþiilor pentru a-l primi, respectiv absenþe ºi comportament neadecvat”, a declarat Raluca Manea, purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara.

Pânã la sfârºitul anului ºcolar statististca poate suferi modificãri.

Cei care nu vor frecventa orele de curs vor pierde ajutorul oferit de Guvern. (Monika BACIU)

Complexul Energetic Hunedoara, dator vândut la stat

rejudecare aceleiaºi instanþe, unde procesul stagneazã, al fel ca ºi proiectul din Parâng.

Ce se întâmplã, însã, dacã Romsilva va câºtiga în cele din urmã, iar Primãria Petroºani nu va obþine terenul în litigiu, în condiþiile în care proiectul a fost astfel conceput încât nu se discutã ºi de vreo alternativã. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacib – Ridzi, spunea cu puþin timp în urmã cã nu se schimbã nimic, dar trebuie sã gãseascã vreo 80 de hectare de teren sã le dea la schimb celor de la Romsilva.

“Am venit încã de la început cu propunerea sã dãm teren la

U

Autoritãþile din Petroºani au demarat în urmã cu câþiva ani un proiect îndrãzneþ de realizare a unui uriaº complex turistic pentru sporturi de iarnã, ce ar fi transformat staþiunea Parâng într-una dintre cele mai moderne din Europa. Lipsa banilor, care trebuiau sã vinã de la Guvern, a fãcut, însã ca lucrãrile sã se desfãºoare extrem de lent. Pânã acum, în cadrul proiectului au fost amenajate pârtiile de schi, bazinul de apã pentru instalaþiile de zãpadã artificialã, au fost achiziþionate instalaþiile propriu – zise, tunurile de zãpadã, ratrakurile, echipamentele pentru pârtii, dar a fost construit ºi un nou telescaun, care

Potrivit ultimelor date fãcute publuce de Ministerul Finanþelor, sumele pe care Complexul Energetic Hunedoara le datoreazã bugetului de stat sunt tot mai mari.

Sunt zeci de milioane de lei în plus, pe care CEH nu are ºanse sã le achite la cum se prezintã situaþia fiannciarã a companiei energetice la ora actualã.

Astfel, la finele lui 2014 restanþele CEH cãtre bugetul consolidate al statului erau de peste 276 milioane de lei, acum acestea depãºesc 313 milioane lei. Numai cãtre bugetul de stat datoria a

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

ajuns, la 31 martie, la aproape 130 de milioane de lei, o sumã mai mare cu peste 6 milioane de lei faþã de finele lui 2014. La bugetul asigurãrilor sociale datoria, la finele lunii martie, a ajuns la peste 147 de milioane de lei, mai mare cu 20 de milioane faþã de restanþele înregistrate la finele anului trecut. Datoria la asigurãrile sociale este deja de 125.209.060 lei, în timp ce, la bugetul de sãnãtate datoriile CEH au crescut cu aproape 6 milioane de lei faþã de decembrie 2014, suma datoratã fiind de 33.282.347 lei.

Car men COSMAN-PREDA

Edilii au precizat cã acest program se întinde pe o perioadã de 4 – 5 ani, în funcþie de alocaþiile de la buget. Investiþia privind domeniul schiabil din Parâng a fost câºtigatã de asocierea de firme formatã din Kranz Eurocenter Piteºti – Acomin Cluj ºi Doppelmayer Austria.

Car men COSMAN-PREDA

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

C

omplexul Energetic Hunedoara se afundã pe zi ce trece în datorii. Restanþele la bugetul de stat sunt tot mai mari, iar compania energeticã nu are ºanse sã achite creanþele restante.

n proiect generos

pleacã de la Cabana Rusu.

De precizat, însã, cã pentru implementarea proiectului s-a aprobat suma totalã de aproape 70 de milioane de euro. Domeniul schiabil din Parâng ar urma sã se întindã pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii, iar pentru accesul facil ar urma sã fie amenajatã ºi o telegondolã.

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 mai 2015

Henþ cu mâna

V-ar plãcea un salariu de 350 de milioane vechi?

Dinamo Bucureºti a ajuns o echipã de troglodiþi ºi supãraþi pe viaþã. Dar la salarii nu-i întrece nimeni. Aþi auzit de portarul

Farnolle? Prostul ãla, care a jucat un meci în Cupa Ligii (1-2 cu Pandurii Tg. Jiu) a luat în douã luni 8.000 de euro, adicã vreo 350

de milioane vechi!

Acu` l-au dat afarã...

Salarii fabuloase, 6.000-7.000 euro lunar au ºi mortãciunile alea numite Bãrboianu, Machado, Cosmin Matei, Alexe sau Marian Cristescu.

Cine dracu` poate fi atât de prost sã-þi dea banii ãºtia pe nimic?

Evident, niºte unii care, la rândul lor, îi câºtigã cu „muncã cinstitã” ºi sudoarea minþii!?

Mã uit la amãrâþii ãºtia din ligile hunedorene, care joacã moca, în majoritatea lor, sau pe „prime” de... 10 euro, adicã vreo 50 de lei. Pãi

La handbal, C.S. Vulcan – junioare V – merge mai departe!

Echipa de junioare V a Clubului Sportiv Vulcan (antrenor Elvis Stan) confirmã evoluþiile bune din acest an. La turneul final RO5, echipa din Vulcan a avut o

comportare excelentã la Timiºoara, cele douã victorii plasând echipa pe locul 1, ceea ce o duce într-o urmãtoare etapã finalã, alãturi de ocupanta primului loc din

cealaltã grupã (7-11 în finala mare cu FEFS I Craiova). Echipa din Vulcan a fost prezentã în formula Anca Predatu, Ana Maria Grigore, Bianca Curcã, Lavinia

dreptate-i asta? ªi ei îºi rup picioarele la fel, iar verzele alea murate, cu fiþe-n cap ºi creier pe gard, joacã pe 106.250 euro (în total, 24 de fotbaliºti fumaþi) pe lunã, o medie de 4.428 de om.

Pãi pentru ce, nebunilor?

Muntean, Raluca Ceicã, Andreea Crainic, Bianca Sãcãrea, Iasmina Pricope, Alina Lörincz, Karina Podaru, Ana Cardaº, Mãdãlina ªcheianu, Adriana Truicã, Alexandra Robu, ªtefania Ivan.

Turneul final pe þarã va avea loc la sfârºitul lunii iunie, alãturi de C.S. Vulcan fiind prezente H.C. FEFS Craiova, Chimia Rm. Vâlcea, Leu Giarmata.

HANDBAL JUN. V TURNEUL FINAL TIMIªOARA 1-2 MAI REZULTATELE CS VULCAN CS Vulcan – LPS Banatul Timiºoara 9-12 CS Vulcan – HC FEFS II Craiova 12-9 CS Vulcan – Chimia Rm. Vâlcea 10-9

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Fotbal Liga a II-a

Vezan egaleazã liderul z În Seria 1 (play-off), liderul F.C. Voluntari a fost þinut în ºah, 1 – 1 pe teren propriu, de academica Piteºti, care a egalat în minutul 90 prin fostul jucãtor al Jiului ºi Lupeniului, Ovidiu Vezan.

OVIDIU VEZAN ex, Jiul, ex, Minerul Lupeni autorul unui gol în minutul 90 pentru Academica Piteºti

z La polul opus (play-out), Farul Constanþa, 2 – 4 la Berceni, se duce sigur în Liga a III – a. z În Seria a 2-a (play-off), A.C.S. Recaº Timiºoara a câºtigat cu emoþii, 2 – 1 cu Metalul Reºiþa, dar are acum 12 puncte avans faþã de locul 2. z F.C. Olt Slatina (locul 4) s-a

retras din campionat, pierzând sprijinul financiar de la judeþ. z În play-out, în derbiul suferinþei, dupã 1-0 cu F.C. Bihor Oradea, echipa lui Ionuþ Popa (fost antrenor la Jiul Petroºani), ªoimii Pâncota, a cedat ultimul loc Bihorenilor.

Fotbal, Liga I

Dinamo?

Cine sunt ãºtia!? z Dinamo Bucureºti ºi-a consolidat, cu -4 la „adevãr” poziþia de echipã de pluton, dupã umilinþa pe care i-a aplicat-o Steaua cu 3-1. z A.S.A. Tg. Mureº le-a scos fotbalul din cap ãlora de la Viitorul Constanþa-VoluntariChiajna etc., cel mai eficient jucãtor de „viitor” al trupei lui Hagi fiind Nicoliþã. z C.F.R. Cluj, Ceahlãul P. Neamþ ºi Rapid ºi-au asigurat biletele pentru Liga a II-a.