CVJ NR. 850, MARTI 5 MAI 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 850

Cronica Vãii Jiului Marti, 5 Mai 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Semafor sau giratoriu?

u ochii la semafor sau în sensul C giratoriu? Aceasta este

principala dilemã a celor care strãbat artera principalã a municipiului Petroºani.

Asta pentru cã în douã locuri, acolo unde au fost montate cele mai noi sensuri giratorii, au rãmas ºi semafoarele. Edilii spun cã au lãsat totul de probã, ca sã vadã cum e mai bine, iar acum vor renunþa la instalaþiile electrice. Una dintre intersecþiile derutante este chiar în imediata vecinãtate a Spitalului de Urgenþã din Petroºani.

Aici, ºoferii, care vin pentru prima datã în acest loc, dar nu numai ei, sunt de-a dreptul bulversaþi ºi nu ºtiu ce sã facã. Întâi se asigurã cã semaforul nu funcþioneazã, iar mai

apoi intrã cu mare grijã în sensul giratoriu. Dilema va fi, însã, în curând eliminatã de autoritãþile locale. „Semafoarele vor fi demontate, pentru cã intersecþiile, cele douã despre care vorbim, au fost reamenajate cu acele sensuri giratorii. Mai trebuie sã ºi mutãm o trecere de pietoni întâi, cea de la Spital”, a declarat Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În luna septembrie a anului trecut, Consiliul Local al municipiului Petroºani a aprobat realizarea celor douã sensuri giratorii în Petroºani, pentru fluidizarea traficului rutier.

Ele au fost realizate în luna decembrie, iar acum ar putea fi demontate ºi semafoarele.

Diana MITRACHE

Iohannis notificat de mineri sã convoace CSAT

P

reºedintele Klaus Iohannis va fi notificat de minerii din Valea Jiului ca sã convoace Consililul Superior de Apãrare al Þãrii, pentru problema CEH. Documentul a fost trimis luni de membrii Sindicatului Muntele pentru cã problema Complexului Energetic Hunedoara este, în opinia lor, una de interes strategic naþional. >>> PAGINA A 3-A

Cristian Resmeriþã, corespondenþe cu Ponta pe tema defunctei CNH

D

eputatul Cristian Resmeriþã este interesat de activitatea noului director economic al Complexului Energetic Hunedoara.

Odatã cu instalarea noii conduceri în fruntea Complexului au fost schimbaþi ºi directorii. Printre cei care ºi-au pierdut funcþiile se numãrã ºi Maria Ciobanu care pe mandatul lui Aurel Niculescu ºi

Nicolae Drãgoi a deþinut funcþia de director economic.

Aceasta a fost înlocuitã din funcþie cu Verginica Popescu.

Astfel, deputatul PSD vrea sã afle cât de prolificã a fost activitatea noului director comercial având în vedere faptul cã aceasta a mai deþinut funcþia respectivã. În aceste condiþii, primul-ministru, Victor Ponta, va trebui sã îi rãspundã

colegului sãu de partid la urmãtoarele întrebãri.

“Care a fost rezultatul financiar obþinut de Compania Naþionalã a Huilei în

perioada ianuarie 2002-decembrie 2011, care a fost cuantumul datoriilor acumulate de Compania Naþionalã a Huilei în perioada ianuarie 2003-iunie 2012, din care sume datorate bugetului de stat, sume datorate bugetului asigurãrilor sociale, sume datorate instituþiilor de credit, amenzi ºi penalitãþi de întârziere, sume datorate bugetului local, datorii comerciale”, se aratã în interpelarea adresatã

de Cristian Resmeriþã lui Victor Ponta.

Deputatul mai vrea ca premierul sã afle anumite aspecte legate de activitatea Companiei Naþionale a Huilei. ”Care a fost cuantumul creanþelor neîncasate de Compania Naþionalã a Huilei pe perioada ianuarie 2003-iunie 2012, ce investiþii s-au fãcut în perioada ianuarie 2003-iunie 2012, care a fost valoarea acestora, sursa de finanþare utilizatã ºi cum au contribuit acestea la

dezvoltarea capacitãþilor de producþie, programe de eficientizare a activitãþii economicofinanciare a CNH , întocmite de doamna Verginica Popescu ºi gradul de îndeplinire al acestora”, se mai aratã în aceeaºi interpelare.

Astfel premierul României va trebui sã îi ofere un rãspuns deputatului Resmeriþã la toate aceste probleme, dar ºi la altele care îl vizeazã pe actualul manager al CEH, Constantin Jujan.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 mai 2015

Sentinþã contestatã în dosarul teribilistului cu BMW care a ucis doi oameni

T

ânãrul care anul trecut, înainte de Paºti a luat douã vieþi chiar pe trecerea de pietoni nu se poate împãca cu sentinþa de trei ani ºi jumãtate de închisoare.

Codruþ Norocel Mãturar a contestat sentinþa pronunþatã de Judecãtoria Petroºani, iar dosarul va ajunge pe masa judecãtorilor de la Tribunalul Hunedoara.

Mãturar este teribilistul cu BMW, care anul trecut, în luna aprilie, a ucis, cu maºina, doi oameni.

Judecãtorii de la

Petroºani au dispus condamnarea lui la trei ani ºi jumãtate de închisoare, pentru ucidere din culpã.

Deasemena, magistraþii au decis cã inculpatul, Codruþ Norocel Mãturar, nu va mai avea voie sã conducã timp de trei ani nici un fel de vehicul, iar urmaºii victimelor vor primi

despãgubiri materiale cât ºi morale din partea societãþii de asigurare la care acesta avea încheiatã. În data de 17 aprilie 2014, chiar în Joia Mare, Mãturar a trecut cu BMW-ul sãu peste doi oameni care traversau regulamentar stradã pe o trecere de pietoni din Petroºani, aºa cum s-a precizat la momentul respectiv.

Una din cele douã victime ale cumplitului accident rutier era mama micului Fabiani Prcsina, de la ªcoala Gimnazialã „I.G.Duca” din Petroºani, unul din

Amânare pe caz de boalã în dosarul fostului manager al Spitalului Lupeni

A

vocatul fostului manager al Spitalului Municipal Lupeni, Mariana Mateescu, s-a îmbolnãvit, aºa cã apelul acesteia la sentinþa de condamnare pentru abuz în serviciu nu a putut fi judecat.

Magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia, unde se judecã apelul, au fost nevoiþi sã amâne cauza pentru data de 21.05.2015, dupã ce la dosar a fost depusã o cerere de amânare formulatã de apãrãtorul ales al inculpatului, “pentru imposibilitate prezentare din motive medicale” Pe fond, sentinþa în acest caz a fost pronunþatã în data de 4 februarie, când judecãtorii de la Petroºani au decis condamnarea Marianei Mateescu pentru sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu ºi nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii ºi a neurmãririi de conducerea

entitãþii a mãsurilor transmise de Curtea de Conturi. Prin aceeaºi sentinþã a fosta dmisã ºi acþiunea civilã formulatã de Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara – Autoritatea Administraþiei Publice Locale Lupeni Spitalul Municipal Lupeni ºi obligã inculpata sã achite suma de 45.987, 65 lei cu titlu de despãgubiri civile cãtre aceastã.

Mariana Mateescu a fost acþionatã în judecatã de administraþia publicã din Lupeni ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara, pentru fapte ce ar fi fost comise în perioada în care aceasta deþinea funcþia de manager al Spitalului Municipal Lupeni. Dupã ce a plecat de la Lupeni, Mariana Mateescu a preluat funcþia de manager al Spitalului Municipal Vulcan, de unde a fost demisã în lunã martie 2013. Dosarul penal în care a fost condamnatã a ajuns pe rolul instanþei la începutul lunii iunie 2013.

Car men COSMAN-PREDA

marile talente pianistice ale þãrii noastre, aºa cum spun profesorii despre el, iar premiile obþinute atestã din plin acest lucru.

Copilul o avea ca sprijin pãrintesc doar pe mama sa, dar Norocel i-a rãpit-o de lângã el mult prea devreme.

Fãptuitorul a fost trimis în judecatã pentru ucidere din culpã, iar pe parcursul procesului s-a aflat în arest la domiciliu.

Iniþial, Judecãtoria Petroºani a dispus cercetarea lui în stare de arest preventiv, dar magistraþii de la Tribunalul Hunedoara au fost de acord cu cererea lui privind arestul la domiciliu.

Car men COSMAN-PREDA

Mircea Moloþ – contestaþie faþã de controlul judiciar

T

rei dintre cei 5 inculpaþi din dosarul în care este cercetat ºi preºedintele suspendat al Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, au contestat la Tribunalul Hunedoara mãsura controlului judiciar.

Cei care au formulat sesizarea sunt Mircea Moloþ, Roberto Patric Venþer ºi Emanoil Petricã Pup, iar magistraþii vor analiza dosarul marþi, 5 mai.

Cercetarea sub control judiciar în acest dosar a fost dispusã la începutul lunii martie de judecãtorul de drepturi ºi libertãþi de la Curtea de

Hoþ de maºini prins de poliþiºti

U

n bãrbat de 27 de ani, care a plecat la plimbare cu un autoturism furat dintr-o parcare, a fost prins de poliþiºtii din Petroºani în urma unei razii.

Poliþiºtii petroºãneni au efectuat o razie în cartierele Aeroport, Saºa ºi Colonie din municipiul Petroºani, acþiune în urma cãreia l-au identificat pe bãrbatul de 27 de ani, din Petroºani, cu privire la care au stabilit cã este prezumtivul autor al unei infracþiuni de furt. „Poliþiºtii au stabilit cã

Apel Alba Iulia. Chiar dacã, practi, inculpaþii din acest dosar sunt liberi, magistraþii le-au interzis sã îºi exercite profesia ºi nici activitatea în exercitarea cãreia ar fi sãvârºit faptele.

Reamintim cã, în data de 9 decembrie, Curtea de Apel Alba Iulia a decis mãsura arestului la domiciliu pentru Ioan Mircea Moloþ, Tiberiu Ioan Balint, Robertto Patrick Venter, Emanoil Milicã Pup ºi Vasile Axinte. Asta dupã ce, cu cinci zile mai devreme, Tribunalul Alba a respins propunerea formulatã de D.N.A.-Serviciul Teritorial Alba Iulia de arestare preventivã a inculpaþilor ºi a dispus mãsura controlului judiciar pânã la data de 15.02.2015. Cei cinci sunt cercetaþi într-un dosar care vizeazã

suspectul, în noaptea de 20/21.03.2014, a sustras un autoturism parcat pe strada Avram Iancu din Petroºani, cauzând un prejudiciu în valoare de 9.500 lei. În urma probelor administrate, în cauzã s-a pus în miºcare acþiunea penalã faþã de suspect, care fost audiat în calitate de inculpat pentru comiterea infracþiunii de furt calificat. Prejudiciul a fost recuperat ºi restituit proprietarului”, au declarat reprezentanþii IPJ Hunedoara.

Tot în cadrul raziei, poliþiºtii Biroului Rutier au aplicat 3 sancþiuni contravenþionale, în valoare de 195 lei fiecare, unor conducãtori auto care foloseau telefonul mobil în timpul conducerii autoturismului pe drumurile publice.

Car men COSMAN-PREDA

infracþiuni de spãlare de bani, luare de mitã ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã în formã continuatã, instrumentat de DNA. Car men COSMAN - PREDA

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 mai 2015

Iohannis notificat de mineri sã convoace CSAT reºedintele Klaus Iohannis va fi P notificat de minerii din Valea Jiului ca sã convoace Consililul Superior de Apãrare al Þãrii, pentru problema CEH. Documentul a fost trimis luni de membrii Sindicatului Muntele pentru cã problema Complexului Energetic Hunedoara este, în opinia lor, una de interes strategic naþional.

Minerii din Valea Jiului se simt neglijaþi ºi, dupã ce au cãutat prin peste 1.000 de adrese sã cearã sprijin Guvernului Ponta, vin acum ºi îi cer preºedintelui Klaus Iohannis soluþia salvatoare.

Liderii de la Sindicatul reprezentativ din

Complexul Energetic Hunedoara au trimis o notoficare la cabinetul preºedintelui, pentru cã au observat cum colegii lor din Gorj sunt mai mereu avantajaþi, ei fiind primii care au achitat certificatele de CO2, dar care au ºi avantajul sã vândã mult

mai ieftin energie. „Sindicatul Muntele emite astãzi (4 mai 2015), adresa cu numãrul 1.113, care este adresatã de data aceasta preºedintelui României, pentru cã toate diligenþele pe care le-am fãcut de la

Petre Nica luat în vizor.

Un pahar cu apã într-un ocean

Cât a câºtigat de pe urma CEH?!

Doar 20.000 de certificate de CO2 dintr-un necesar de 1,2 milioane

F

ãrã ajutorul de stat promis de Executiv, CEH a reuºit sã cumpere fix 20.000 de certificate, dar ar mai avea nevoie de aproximativ 1.200.000.

T

oate tunurile par sã se îndrepte asupra Sindicatului Muntele, reprezentativ la nivelul CEH, ºi a preºedintelui acestuia, Petre Nica, acum, când Complexul Energetic Hunedoara se afundã în probleme poate pentru totdeauna!

Adrian Jurca, liderul de sindicat al minerilor de al Livezeni, neafiliat la “Muntele” aduce grave acuzaþii lansate în spaþiul public pe pagina sa de Facebook. “Decembrie 2014.

Dupã ce Sindicatul Muntele taie primele de Sf Varvara, mai mulþi conducãtori ºi lideri de sindicat au ridicat bani, drept prime, de la Caseria Termocentralei Mintia. (…) Atenþie, aceste prime în bani plãtite de la Caseria Termocentralei Mintia au fost ridicate de lideri de sindicat de la Sindicatul Muntele ºi de oameni din administraþie în plus faþã de ce au primit fiecare angajat de rând (tichete cadou)”, susþine Jurca, arãtând cum au fost minerii traºi pe sfoarã. ªi deputatul PSD Cristian Resmeriþã, acuzat în repetate rânduri cã ar fi fost un susþinãtor fervent al vechii conduceri a CEH ºi în special a directorului adjunct pe care l-ar fi ajutat sã ajungã pe funcþie, pare trezit din reverie ºi pune tunurile tot pe Sindicatul Muntele ºi pe liderul Petre Nica. Acelaºi lider care a cerut în repetate rânduri tãierea salariilor “nesimþite” încasate de fosta conducere ºi chiar demiterea lor, tocmai din cauza managementului neperformant. Deputatul Resmeriþã poartã rãzboiul cu Nica de la Tribuna Parlamentului ºi îl implicã direct pe

dumnealui în jos, la prim ministru ºi ministru, sute de adrese trimise, nu au dus la niciun rãspuns serios, concret, care sã salveze activitatea”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Liderul Sindicatului Muntele a spus cã în acest moment lucreazã cu administraþia CEH la un plan, dar a menþionat ºi cã lignitul este avantajat, faþã de huilã. „CEO produce energia electricã undeva la 190 de lei / MWatt, în timp ce CEH depãºeºte de cele mai multe ori, 350 de lei / MWatt. În aceste condiþii, pentru cã de vândut vindem cu acelaºi preþ pe piaþa zilei urmãtoare, este foarte clar cã noi, Hunedoara, înregistrãm pierderi uriaºe faþã de colegii

noºtri din Oltenia”, a mai spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

CEO a gãsit soluþia financiarã pentru achitarea valorii certificatelor de CO2, în timp ce la CEH nu s-a gãsit nicio modalitate de a le plãti, doar dacã salariaþii ar fi primit cu pânã la 15% salariile reduse anul trecut, sau sã nu mai achiziþioneze niciun material pentru subteran. Ajutorul de stat era unica soluþie, dar nu a fost aprobat, iar acum cele douã termocentrale sunt într-o situaþie extremã.

Diana MITRACHE

Primul Ministru, Victor Ponta.

Demnitarul îi cere acestuia sã dispunã verificarea documentelor cu privire la deplasãrile, pontajul ºi deconturile depuse de Petre Nica, dar ºi sã comunice care au fost rezultatele verificãrii similare efectuate de Corpul de Control al directorului general al CEH cu privire la documentele similare din august 2013. Totodatã, Cristian Resmeriþã vrea sã ºtie, evident tot de la Primul Ministru, care a fost numãrul membrilor Sindicatului Muntele în februarie 2013, lunã în care acesta a devenit reprezentativ la nivelul CEH. De precizat cã nu este pentru prima datã când, direct sau voalat, se contestã reprezentativitatea Sindicatului Muntele, iar pe rolul instanþelor de judecatã au fost mai multe acþiuni în acest sens. Nica a fost acuzat chiar cã a trãdat interesele ortacilor pe care îi reprezintã ºi a bãtut palma cu administraþia Complexului Energetic Hunedoara pentru a-ºi pãstra beneficiile pe care le are în calitate de lider al sindicatului reprezentativ. A fost reclamat la poliþie de cãtre reprezentanþii Sindicatului Liber Independent Electrocentarle Mintia – Deva, pentru cã s-ar fi folosit de înscrisuri false pentru a-ºi câºtiga reprezentativitatea la nivelul Complexului Energetic Hunedoara.

Car men COSMAN-PREDA

Pentru cã nu le-a cumpãrat la termen, care a expirat în data de 30 aprilie, oficialii companiei energetice se aºteaptã sã fie sancþionaþi de Ministerul Mediului cu amendã de 100 de euro pentru fiecare certificat neachiziþionat. Oficialii Complexului Energetic Hunedoara au anunþat deja cã neîncasarea ajutorului de salvare, în forma în care a fost acesta aprobat la 21 aprilie 2015 de cãtre Comisia Europeanã, a redus ºansele Societãþii Complexul Energetic Hunedoara de a achiziþiona, în integralitate, certificatele de emisii de gaze cu efect de serã care îi reveneau potrivit prevederilor HG 780/2006, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi legislaþiei europene în domeniul protecþiei mediului. Porrivit procedurilor, certificatele deþinute au fost transferate în Registrul Unic Consolidat al Uniunii Europene.

“Decizia de a limita numãrul de certificate de CO2 cumpãrate a avut în vedere asigurarea resurselor financiare pentru desfãºurarea activitãþii curente ºi pentru achitarea drepturilor salariale angajaþilor societãþii”, au explicat oficialii CEH. Pe de altã parte, sursele menþionate spun cã funcþionarea termocentralelor nu este, deocamdatã, condiþionatã de neîndeplinirea acestor obligaþii, însã se va aplica o sancþiune financiarã. “Complexul Energetic Hunedoara va fi penalizat

pentru nerespectarea obligaþiei de a restitui, în contul din Registrul Unic Consolidat al UE, totalul certificatelor datorate. Sancþiunea nu exonereazã societatea de la obligaþia restituirii certificatelor aferente anului 2014”, mai aratã reprezentanþii CEH. Pentru termocentrala de la Mintia sunt necesare 455.000 de certificate, iar pentru termocentrala de la Paroºeni sunt necesare 780.000 de certificate, efortul financiar fiind calculat la 123,5 milioane de euro.

A

u vândut certificatele!

Paradoxal, în timp ce acum amenda ar putea sã punã cruce companiei energetice, foºtii ºefi ai CEH au vândut certificatele de CO2 în anii anteriori. A spus-o clar deputatul PNL Bogdan Þîmpãu. „Absurdul acestei situaþii este dat de faptul cã ani la rând societãþile componente ale Complexului au vândut certificate aflate în proprietatea lor, în valoare de 25 milioane euro”, spune Þîmpãu.

CEH se aflã într-o situaþie extrem de precarã. Conform datelor prezentate de Ministerul Finanþelor, la finele lui 2014, CEH avea datorii totale de peste 62 milioane de euro la bugetul de stat, ºomaj, pensii ºi sãnãtate. Acestea sunt roadele controlului politic ºi promovãrii unor personaje care nu au avut de a face cu sectorul energetic. În afarã de cele 62 de milioane de euro, companie aflatã sub administrare specialã, se mai adaugã alte câteva milioane datorii cãtre furnizorii de servicii ºi echipamente.

Carmen Carmen COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Oierii ard lâna pânã vine soluþia tehnicã C

rescãtorii de oi din Valea Jiului sunt într-o situaþie extrem de delicatã, ei fiind nevoiþi, în ultimii ani, sã arunce pe foc lâna ºi pieile oilor. Asta, chiar dacã primãria din Petrila are un proiect de valorificare a acestor materiale, altã datã extrem de valoroase. Doar cã specialiºtii sunt aºteptaþi sã vinã cu soluþia tehnicã.

Oierii, cei mai bogaþi oameni cândva, sunt acum de-a dreptul nãpãstuiþi, iar lâna, altã datã atât de valoroasã, ajunge acum pe foc.

Din pãcate, însã, situaþia pare fãrã ieºire ºi nimeni nu le dã o mânã de ajutor. Ca sã tundã o oaie, un cioban plãteºte cel puþin 10 lei, iar kilogramul de materie primã ar putea sã le fie cumpãrat cu un preþ de 10 ori mai mic.

Afacerea nu este nici pe departe convenabilã ºi oamenii se plâng cã au ajuns sã se încãlzeascã cu lâna, pe care o ard. „Nu avem unde sã dãm lâna. Înainte o mai dãdeam la Bãniþa cu 2 lei, dar anul acesta numai cu 1 leu dacã voiam, cã nu ne mai plãteºte nimeni. ªi pieile le-am aruncat ºi lânii i-am dat foc, cã ce sã fac cu ea? Pentru o oaie

D

e la 1 mai ar trebui sã ne prezentãm la medic cu cardul de sãnãtate.

Din pãcate, însã, nici pânã acum, dar nici în prima zi când a intrat în vigoare reglementarea, nimeni nu a ajuns la urgenþã cu acest document.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 mai 2015

dãm 10 lei aºa sã o tundem ºi pe 1 kg de lânã luãm un leu. Nimic, zero câºtig”, ne spune un crescãtor de oi din localitatea Petrila.

Primãria din Petrila a fost prima care a gândit un

proiect prin care sã valorifice aceastã resursã localã, dar s-a împotmolit în soluþia tehnicã.

Asta pentru cã materialul este prea greu. „S-a propus aceastã soluþie, noi am fãcut

proiectarea, am trecut de faza proiectului tehnic pentru izolarea centrului de asistenþã socialã cu aceste materiale, care se pot procura local, respectiv lâna ce rezultã de la oi, dar nu este încã omologat sistemul de prindere.

Aceste materiale sunt grele ºi existã riscul de a se prãbuºi de pe clãdire”, a precizat Toma Vãrgatu, secretar la Primãria Petrila.

Totuºi, cei din primãrie spun cã nu au abandonat definitiv ideea ºi le dau o undã de speranþã ciobanilor.

Asta, cu atât mai mult cu cât sunt proiecte deja în derulare, dar banii trebuiesc cheltuiþi pânã în 2016. În caz în care soluþia nu vine acum, actualele proiecte se continuã

Coconea, locul cinci la ultramaraton A

mbasador al României la Wings for Life World Run, parapantistul hunedorean a luat startul competiþiei umanitare derulatã concomitent în mai multe locaþii ale lumii, iar la finish a ocupat locul 5 cu aproape 50 de kilometri alergaþi.

Ultramaratorul la al cãrui start s-a aliniat pentru a doua oarã ºi Toma Coconea este cel mai mare eveniment de alergare din lume.

cu rigips ºi polistiren. „Pe reabilitarea energeticã, noi avem prinse 4 centrale termice la instituþiile publice.

Acum avem aprobatã finanþarea pentru clãdirea Edil Urban ºi Grãdiniþa nr 3 din Cimpa ºi urmeazã clãdirea pompierilor voluntari ºi fosta Direcþie a Minei Lonea, pe care le finalizãm pânã în iunie 2016, când se sfârºeºte programul”, mai spune Toma Vãrgatu.

Un astfel de program ar fi fost în avantajul ciobanilor, dar dacã nu gãseºte cineva rapid soluþia tehnicã, oierii îºi vor arde în continuare lâna ºi vor anunca pieile. Asta în favoarea polistirenului, a cãrui coeficient termic probabil cã nu se poate compara cu cel al materiei prime, lâna.

Diana MITRACHE

Prin aceastã competiþie se încearcã ajutorarea celor care au rãmas imobilizaþi în scaunul cu rotile din cauza traumatismelor coloanei vertebrale.

Toma Coconea a reuºit sã alerge 48,64 kilometri, dar n-a avut o distanþã fixã ca toþi alergãtorii, profesioniºti sau amatori, din întreaga lume, care au luat startul în acelaºi timp.

De altfel la Wings for Life World Run nu existã o linie de finiº, aºa cum este la fiecare cursã tradiþionalã. Toate fondurile strânse în urma maratonului ajung prin Fundaþia Wings for Life în cercetarea pentru descoperirea unui remediu care sã vindece traumatismele mãduvei spinãrii.

Maximilian GÂNJU

Obligatoriu, dar opþional

Niciun pacient nu a venit cu cardul de sãnãtate. La Unitatea de primiri a urgenþelor din Spitalul de la Petroºani adresabilitatea, spun medicii, din acest punct de vedere, este nulã.

Pacienþii ori nu ºtiu, ori nu au mai avut timp sã

îºi ia documentul, ori poate încã nu au intrat în posesia lui. „Din pãcate nu, pacienþii nu s-au prezentat cu cardul de sãnãtate. Cauzã e delicatã. Unii spun cã nu au ºtiut cã de la 1 mai este obligatoriu, la alþii poate este o

eroare”, a declarat dr.

Ioan Ienea, medic UPU în Spitalul de Urgenþã Petroºani.

Cu sau fãrã cardul de sãnãtate, însã, pacienþii au fost consultaþi. „Sistemul de urgenþã funcþioneazã dupã gradul de severitate al urgenþelor, dupã codurile care sunt ºi, în funcþie de asta suntem obligaþi sã tratãm pacienþii. Din pãcate, aici la urgenþã nu am activat pânã acum niciun card. Eu, personal, la gãrzile mele nu am primit niciun pacient care sã îºi fi adus ºi cardul”, a mai menþionat dr. Ioan Ienea, asta deºi la urgenþã au fost zeci de pacienþi în fiecare zi.

Sistemul încã dã erori. Medicii spun cã

apar chiar ºi decedaþi sau persoane cât se poate de vii apar ca decedate, CNP-ul

nou-nãscuþilor este înregistrat abia dupã 2 luni de la naºtere, timp în care nu poþi pracic sã decontezi niciun serviciu pentru ei, ori schimbãrile de nume nu sunt actualizate. 1 mai a fost prima zi în care trebuia sã mergem la doctor cu cardul ºi, fiind zi liberã, doar la urgenþã a fost nevoie de acest document.

Diana MITRACHE

Valea Jiului vrea sã se urce în ultimul tren

Biletele de cãlãtorie sunt vândute de Guvern

“E

ste ultimul tren pe care îl propunem guvernanþilor altfel Valea Jiului nu are nicio ºansã”, spune primarul Gheorghe Ile cu privire la problemele cu care se confruntã Valea Jiului.

Mineritul este pe cale de dispariþie în Valea Jiului, iar edilii sunt conºtienþi de acest lucru. Astfel, primarii cautã soluþii pentru locuitorii zonei, astfel încât restrângerea activitãþi miniere sã nu se resimtã atât de acut din perspectiva locurilor de muncã. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, a gãsit deja soluþii pentru zonã.

Acesta va convoca toþi omologii sãi pentru a discuta pe marginea acestui subiect care încinge spiritele. Edilul considerã cã zonele mãrginaºe ale localitãþilor ar trebui sã fie catalogate de Guvern drept rurale, aceasta fiind singura ºansã pentru atragerea fondurilor europene ºi crearea de locuri de muncã.

“Municipiul Vulcan trebuie luat în contextul Vãii Jiului pentru cã nu poate sã fie separat.

Tot ceea ce se face la Vulcan trebuie sã se facã în toatã Valea Jiului. Dat fiind faptul cã se propune închiderea totalã a minelelor în Valea Jiului, pe masa Guvernului trebuie sã fie un amplu proiect de a rezolva problemele în Valea Jiului ºi de a pune ceva în loc pânã când vor fi închise minele. Acest lucru trebuie sã fie din mai multe domenii pentru cã nu putem sã mergem pe un singur domeniu aºa cum a fost pânã în prezent. În primul rând avem o iniþiativã ºi am sã con-

voc toþi colegii primari ºi oameni de afaceri din Valea Jiului ºi o sã le propun un program cu care sã mergem la Guvern ºi sã stabilim împreunã cu Guvernul ca în Valea Jiului sã fie toate localitãþile aparþinãtoare oraºelor sau municipilor, cum ar fi Dealu Babii, Paroºeniul sau Câmpu lui Neag. Toate aceste localitãþi sã fie trecute în domeniul rural. Ele sunt aparþinãtoare de oraºe dar nu putem sã accesãm fonduri pentru a înveºti în aceste zone.

Dacã vor fi parte ruralã sunt foarte multe proiecte ºi s-ar putea accesa foarte multe fonduri europene sã dezvoltãm puþin aceste zone”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Mici investitori ar trebui atraºi în Valea Jiului astfel încât tinerii care pânã acum nu au lucrat sã fie integraþi pe piaþa muncii.

“A doua problemã ar fi tot cu sprijinul Guvernului, sã aducem mici investitori în Valea Jiului astfel încât tinerii

care nu au fost angajaþi sau nu mai pot fi angajaþi sã trecem direct la aceste mici societãþi.

Nu cu un numãr foarte mare de angajaþi ci un un numãr rezonabil va putea funcþiona într-o localitate. Avem pe raza municipiului Vulcan douã secþii de confecþii care lucreazã cu strãinii ºi care fac marfã pentru strãini ºi chiar merge foarte bine. Avem o secþie de construcþii de mobilier din piele care ºi acesta merge foarte bine.

Constatãm cã lucrurile merg bine sau spre bine în instituþii mai mici cu un numãr mai mic de muncitori Propunerea noastrã pentru Guvern ar fi sã se declare o zonã favorizatã în Valea Jiului astfel încât cei care vor veni, investitori dar nu cu un sediu într-o garsonierã sau apartament ci sediile sã le fie concret aici în Valea Jiului astfel încât sã poatã primi beneficiile de pe urma angajaþilor, sã vinã cãtre primãrii pentru a ne putea dezvolta sau

mãcar sã ne menþinem la o capacitate de supravieþuire în Valea Jiului”, a mai spus sursa citatã.

N

ici turismul nu a fost uitat Un alt subiect sensibil în aceastã perioadã este turismul. În trei localitãþi din Valea Jiului au fost demarate proiectele de dezvoltare a staþiunilor montane, Strajã, Parâng ºi Pasul Vâlcan care însã nu au fost duse la bun sfârºit.

Gradul de implementare a investiþiilor este undeva la 50 de procente, iar de trei ani nu s-au mai alocat bani pentru aceste lucrãri. ªi pentru cã aceste zone se aflã în afara oraºelor, edilul vulcãnean considerã cã odatã aprobate zonele rurale s-ar putea atrage fonduri ºi pentru turism.

“Al treilea domeniu ar fi dezvoltarea turismului în Valea Jiului. noi am început ceva în turism, doar o parte de

50% atât în Lupeni, Vulcan ºi Petroºani dar trebuie dezvoltat pentru cã avem Petrila, Uricani care au posibilitãþi de dezvoltare a turismului. Acest lucru se va putea realiza dupã ce se va rezolva prima parte a trecerii în zona ruralã a localitãþilor aparþinãtoare oraºelor. Cele trei domenii pe care noi dorim sã ne axãm ar fi un lucru bun pentru Valea Jiului ºi am putea sã ne menþinem la un standard de supravieþuire sau chiar un trai decent aici în Valea Jiului”, a mai subliniat Ile. Primarul spune cã va avea o întrevedere cu primul ministru Victor Ponta pentru a-i expune toate aceste aspecte astfel încât Executivul sã aprobe soluþiile din teritoriu, fãrã de care Valea Jiului va muri. “ªtim cu toþii cã pensionarii sunt foarte mulþi, peste 60%, ºi nici 30% de angajaþi, pentru cã restul sunt elevi. Nu putem sã facem faþã cerinþelor, atât ca primãrii cât ºi ca întreprinderi, cetãþenilor. Noi am dori sã se inverseze aceste roluri

ºi sã avem mai mulþi angajaþi ºi pensionari, care ºi-au finalizat activitatea, pentru cã ei vara pleacã la þarã ºi iarna se întorc în Valea Jiului pentru cã avem cãldurã ºi pentru cã minele ºi primãriile suportã aceste contribuþii. Dacã cele trei domenii pe care noi le vom discuta cu primul ministru pentru ca Guvernul sã aibã timp suficient pânã la închiderea minelor total sã poatã dezvolta aceste lucruri pe care noi le propunem. Suntem convinºi cã nu vor merge toate de la început ca pe roate, dar dacã vom ataca aceste probleme din timp, eu zic cã împreunã cu oamenii de afaceri din Vaela Jiului ºi cu cei din afarã, reuºim sã dezvoltãm aceste ramuri ca sã preluãm din angajaþii minelor. Altfel eu nu vãd o altã soluþie pentru Valea Jiului ºi cred cã ar fi un dezastru sã nu accepte ceea ce le propunem. Este ultimul tren pe care îl propunem guvernanþilor altfel Valea Jiului nu are nicio ºansã”, a mai spus sursa citatã.

Monika BACIU

4 Actualitate

Oierii ard lâna pânã vine soluþia tehnicã C

rescãtorii de oi din Valea Jiului sunt într-o situaþie extrem de delicatã, ei fiind nevoiþi, în ultimii ani, sã arunce pe foc lâna ºi pieile oilor. Asta, chiar dacã primãria din Petrila are un proiect de valorificare a acestor materiale, altã datã extrem de valoroase. Doar cã specialiºtii sunt aºteptaþi sã vinã cu soluþia tehnicã.

Oierii, cei mai bogaþi oameni cândva, sunt acum de-a dreptul nãpãstuiþi, iar lâna, altã datã atât de valoroasã, ajunge acum pe foc.

Din pãcate, însã, situaþia pare fãrã ieºire ºi nimeni nu le dã o mânã de ajutor. Ca sã tundã o oaie, un cioban plãteºte cel puþin 10 lei, iar kilogramul de materie primã ar putea sã le fie cumpãrat cu un preþ de 10 ori mai mic.

Afacerea nu este nici pe departe convenabilã ºi oamenii se plâng cã au ajuns sã se încãlzeascã cu lâna, pe care o ard. „Nu avem unde sã dãm lâna. Înainte o mai dãdeam la Bãniþa cu 2 lei, dar anul acesta numai cu 1 leu dacã voiam, cã nu ne mai plãteºte nimeni. ªi pieile le-am aruncat ºi lânii i-am dat foc, cã ce sã fac cu ea? Pentru o oaie

D

e la 1 mai ar trebui sã ne prezentãm la medic cu cardul de sãnãtate.

Din pãcate, însã, nici pânã acum, dar nici în prima zi când a intrat în vigoare reglementarea, nimeni nu a ajuns la urgenþã cu acest document.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 mai 2015

dãm 10 lei aºa sã o tundem ºi pe 1 kg de lânã luãm un leu. Nimic, zero câºtig”, ne spune un crescãtor de oi din localitatea Petrila.

Primãria din Petrila a fost prima care a gândit un

proiect prin care sã valorifice aceastã resursã localã, dar s-a împotmolit în soluþia tehnicã.

Asta pentru cã materialul este prea greu. „S-a propus aceastã soluþie, noi am fãcut

proiectarea, am trecut de faza proiectului tehnic pentru izolarea centrului de asistenþã socialã cu aceste materiale, care se pot procura local, respectiv lâna ce rezultã de la oi, dar nu este încã omologat sistemul de prindere.

Aceste materiale sunt grele ºi existã riscul de a se prãbuºi de pe clãdire”, a precizat Toma Vãrgatu, secretar la Primãria Petrila.

Totuºi, cei din primãrie spun cã nu au abandonat definitiv ideea ºi le dau o undã de speranþã ciobanilor.

Asta, cu atât mai mult cu cât sunt proiecte deja în derulare, dar banii trebuiesc cheltuiþi pânã în 2016. În caz în care soluþia nu vine acum, actualele proiecte se continuã

Coconea, locul cinci la ultramaraton A

mbasador al României la Wings for Life World Run, parapantistul hunedorean a luat startul competiþiei umanitare derulatã concomitent în mai multe locaþii ale lumii, iar la finish a ocupat locul 5 cu aproape 50 de kilometri alergaþi.

Ultramaratorul la al cãrui start s-a aliniat pentru a doua oarã ºi Toma Coconea este cel mai mare eveniment de alergare din lume.

cu rigips ºi polistiren. „Pe reabilitarea energeticã, noi avem prinse 4 centrale termice la instituþiile publice.

Acum avem aprobatã finanþarea pentru clãdirea Edil Urban ºi Grãdiniþa nr 3 din Cimpa ºi urmeazã clãdirea pompierilor voluntari ºi fosta Direcþie a Minei Lonea, pe care le finalizãm pânã în iunie 2016, când se sfârºeºte programul”, mai spune Toma Vãrgatu.

Un astfel de program ar fi fost în avantajul ciobanilor, dar dacã nu gãseºte cineva rapid soluþia tehnicã, oierii îºi vor arde în continuare lâna ºi vor anunca pieile. Asta în favoarea polistirenului, a cãrui coeficient termic probabil cã nu se poate compara cu cel al materiei prime, lâna.

Diana MITRACHE

Prin aceastã competiþie se încearcã ajutorarea celor care au rãmas imobilizaþi în scaunul cu rotile din cauza traumatismelor coloanei vertebrale.

Toma Coconea a reuºit sã alerge 48,64 kilometri, dar n-a avut o distanþã fixã ca toþi alergãtorii, profesioniºti sau amatori, din întreaga lume, care au luat startul în acelaºi timp.

De altfel la Wings for Life World Run nu existã o linie de finiº, aºa cum este la fiecare cursã tradiþionalã. Toate fondurile strânse în urma maratonului ajung prin Fundaþia Wings for Life în cercetarea pentru descoperirea unui remediu care sã vindece traumatismele mãduvei spinãrii.

Maximilian GÂNJU

Obligatoriu, dar opþional

Niciun pacient nu a venit cu cardul de sãnãtate. La Unitatea de primiri a urgenþelor din Spitalul de la Petroºani adresabilitatea, spun medicii, din acest punct de vedere, este nulã.

Pacienþii ori nu ºtiu, ori nu au mai avut timp sã

îºi ia documentul, ori poate încã nu au intrat în posesia lui. „Din pãcate nu, pacienþii nu s-au prezentat cu cardul de sãnãtate. Cauzã e delicatã. Unii spun cã nu au ºtiut cã de la 1 mai este obligatoriu, la alþii poate este o

eroare”, a declarat dr.

Ioan Ienea, medic UPU în Spitalul de Urgenþã Petroºani.

Cu sau fãrã cardul de sãnãtate, însã, pacienþii au fost consultaþi. „Sistemul de urgenþã funcþioneazã dupã gradul de severitate al urgenþelor, dupã codurile care sunt ºi, în funcþie de asta suntem obligaþi sã tratãm pacienþii. Din pãcate, aici la urgenþã nu am activat pânã acum niciun card. Eu, personal, la gãrzile mele nu am primit niciun pacient care sã îºi fi adus ºi cardul”, a mai menþionat dr. Ioan Ienea, asta deºi la urgenþã au fost zeci de pacienþi în fiecare zi.

Sistemul încã dã erori. Medicii spun cã

apar chiar ºi decedaþi sau persoane cât se poate de vii apar ca decedate, CNP-ul

nou-nãscuþilor este înregistrat abia dupã 2 luni de la naºtere, timp în care nu poþi pracic sã decontezi niciun serviciu pentru ei, ori schimbãrile de nume nu sunt actualizate. 1 mai a fost prima zi în care trebuia sã mergem la doctor cu cardul ºi, fiind zi liberã, doar la urgenþã a fost nevoie de acest document.

Diana MITRACHE

Valea Jiului vrea sã se urce în ultimul tren

Biletele de cãlãtorie sunt vândute de Guvern

“E

ste ultimul tren pe care îl propunem guvernanþilor altfel Valea Jiului nu are nicio ºansã”, spune primarul Gheorghe Ile cu privire la problemele cu care se confruntã Valea Jiului.

Mineritul este pe cale de dispariþie în Valea Jiului, iar edilii sunt conºtienþi de acest lucru. Astfel, primarii cautã soluþii pentru locuitorii zonei, astfel încât restrângerea activitãþi miniere sã nu se resimtã atât de acut din perspectiva locurilor de muncã. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, a gãsit deja soluþii pentru zonã.

Acesta va convoca toþi omologii sãi pentru a discuta pe marginea acestui subiect care încinge spiritele. Edilul considerã cã zonele mãrginaºe ale localitãþilor ar trebui sã fie catalogate de Guvern drept rurale, aceasta fiind singura ºansã pentru atragerea fondurilor europene ºi crearea de locuri de muncã.

“Municipiul Vulcan trebuie luat în contextul Vãii Jiului pentru cã nu poate sã fie separat.

Tot ceea ce se face la Vulcan trebuie sã se facã în toatã Valea Jiului. Dat fiind faptul cã se propune închiderea totalã a minelelor în Valea Jiului, pe masa Guvernului trebuie sã fie un amplu proiect de a rezolva problemele în Valea Jiului ºi de a pune ceva în loc pânã când vor fi închise minele. Acest lucru trebuie sã fie din mai multe domenii pentru cã nu putem sã mergem pe un singur domeniu aºa cum a fost pânã în prezent. În primul rând avem o iniþiativã ºi am sã con-

voc toþi colegii primari ºi oameni de afaceri din Valea Jiului ºi o sã le propun un program cu care sã mergem la Guvern ºi sã stabilim împreunã cu Guvernul ca în Valea Jiului sã fie toate localitãþile aparþinãtoare oraºelor sau municipilor, cum ar fi Dealu Babii, Paroºeniul sau Câmpu lui Neag. Toate aceste localitãþi sã fie trecute în domeniul rural. Ele sunt aparþinãtoare de oraºe dar nu putem sã accesãm fonduri pentru a înveºti în aceste zone.

Dacã vor fi parte ruralã sunt foarte multe proiecte ºi s-ar putea accesa foarte multe fonduri europene sã dezvoltãm puþin aceste zone”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Mici investitori ar trebui atraºi în Valea Jiului astfel încât tinerii care pânã acum nu au lucrat sã fie integraþi pe piaþa muncii.

“A doua problemã ar fi tot cu sprijinul Guvernului, sã aducem mici investitori în Valea Jiului astfel încât tinerii

care nu au fost angajaþi sau nu mai pot fi angajaþi sã trecem direct la aceste mici societãþi.

Nu cu un numãr foarte mare de angajaþi ci un un numãr rezonabil va putea funcþiona într-o localitate. Avem pe raza municipiului Vulcan douã secþii de confecþii care lucreazã cu strãinii ºi care fac marfã pentru strãini ºi chiar merge foarte bine. Avem o secþie de construcþii de mobilier din piele care ºi acesta merge foarte bine.

Constatãm cã lucrurile merg bine sau spre bine în instituþii mai mici cu un numãr mai mic de muncitori Propunerea noastrã pentru Guvern ar fi sã se declare o zonã favorizatã în Valea Jiului astfel încât cei care vor veni, investitori dar nu cu un sediu într-o garsonierã sau apartament ci sediile sã le fie concret aici în Valea Jiului astfel încât sã poatã primi beneficiile de pe urma angajaþilor, sã vinã cãtre primãrii pentru a ne putea dezvolta sau

mãcar sã ne menþinem la o capacitate de supravieþuire în Valea Jiului”, a mai spus sursa citatã.

N

ici turismul nu a fost uitat Un alt subiect sensibil în aceastã perioadã este turismul. În trei localitãþi din Valea Jiului au fost demarate proiectele de dezvoltare a staþiunilor montane, Strajã, Parâng ºi Pasul Vâlcan care însã nu au fost duse la bun sfârºit.

Gradul de implementare a investiþiilor este undeva la 50 de procente, iar de trei ani nu s-au mai alocat bani pentru aceste lucrãri. ªi pentru cã aceste zone se aflã în afara oraºelor, edilul vulcãnean considerã cã odatã aprobate zonele rurale s-ar putea atrage fonduri ºi pentru turism.

“Al treilea domeniu ar fi dezvoltarea turismului în Valea Jiului. noi am început ceva în turism, doar o parte de

50% atât în Lupeni, Vulcan ºi Petroºani dar trebuie dezvoltat pentru cã avem Petrila, Uricani care au posibilitãþi de dezvoltare a turismului. Acest lucru se va putea realiza dupã ce se va rezolva prima parte a trecerii în zona ruralã a localitãþilor aparþinãtoare oraºelor. Cele trei domenii pe care noi dorim sã ne axãm ar fi un lucru bun pentru Valea Jiului ºi am putea sã ne menþinem la un standard de supravieþuire sau chiar un trai decent aici în Valea Jiului”, a mai subliniat Ile. Primarul spune cã va avea o întrevedere cu primul ministru Victor Ponta pentru a-i expune toate aceste aspecte astfel încât Executivul sã aprobe soluþiile din teritoriu, fãrã de care Valea Jiului va muri. “ªtim cu toþii cã pensionarii sunt foarte mulþi, peste 60%, ºi nici 30% de angajaþi, pentru cã restul sunt elevi. Nu putem sã facem faþã cerinþelor, atât ca primãrii cât ºi ca întreprinderi, cetãþenilor. Noi am dori sã se inverseze aceste roluri

ºi sã avem mai mulþi angajaþi ºi pensionari, care ºi-au finalizat activitatea, pentru cã ei vara pleacã la þarã ºi iarna se întorc în Valea Jiului pentru cã avem cãldurã ºi pentru cã minele ºi primãriile suportã aceste contribuþii. Dacã cele trei domenii pe care noi le vom discuta cu primul ministru pentru ca Guvernul sã aibã timp suficient pânã la închiderea minelor total sã poatã dezvolta aceste lucruri pe care noi le propunem. Suntem convinºi cã nu vor merge toate de la început ca pe roate, dar dacã vom ataca aceste probleme din timp, eu zic cã împreunã cu oamenii de afaceri din Vaela Jiului ºi cu cei din afarã, reuºim sã dezvoltãm aceste ramuri ca sã preluãm din angajaþii minelor. Altfel eu nu vãd o altã soluþie pentru Valea Jiului ºi cred cã ar fi un dezastru sã nu accepte ceea ce le propunem. Este ultimul tren pe care îl propunem guvernanþilor altfel Valea Jiului nu are nicio ºansã”, a mai spus sursa citatã.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 mai 2015

Bãncile de la Universitatea din Petroºani îi aºteaptã pe viitorii boboci

U

niversitatea Petroºani îºi aºteaptã viitorii studenþi. În scurt timp, absolvenþii claselor de liceu vor intra în febra examenului de bacalaureat.

Cei care vor reuºi sã promoveze examenul au posibilitatea de a urma studiile universitare la instituþia de învãþãmânt superior din Petroºani. Astfel, la Universitatea Petroºani a fost aprobatã metodologia privind organizarea ºi desfãºurarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licenþã ºi de masterat pentru anul universitar 2015-2016. pentru studiile universitare de licenþã, admiterea candidaþilor se face prin concurs de admitere, organizat pe bazã de dosar, prin evaluarea rezultatelor obþinute în studiile precedente absolvite. La calculul mediei generale de

B

admitere la studii universitare de licenþã pot fi luate în considerare media de la bacalaureat ºi/sau notele de la probele de bacalaureat, conform specificului fiecãrui domeniu de studii.

Media generalã de admitere la studiile universitare de masterat este datã de media obþinutã de candidatul respectiv la examenul de licenþã. Admiterea pentru toate formele de învãþãmânt ale ciclului universitar de licenþã se realizeazã prin concurs. Media de admitere este

Primãria Lupeni, la barã cu ANRMAP

P

înscrierea la concursul de admitere se percepe o taxã de înscriere de 70 lei.

rimãria Lupeni se judecã cu Autoritatea Naþionalã pentru Reglementarea ºi Monitorizarea Achiziþiilor Publice.

calculatã cã medie ponderatã între media generalã a examenului de bacalaureat (cu ponderea de 60%) ºi nota obþinutã la examenul de bacalaureat la o disciplinã din cadrul examenului de bacalaureat (cu ponderea de 40%), calculatã cu douã zecimale, fãrã rotunjire. Pot candida la admiterea în învãþãmântul superior, în ciclul de studii universitare de licenþã, absolvenþii de liceu cu diplomã de bacalaureat sau diplomã echivalentã cu aceasta. Pentru

Edilii de la Lupeni au dat în judecatã instituþia care se ocupã de monitorizarea licitaþiilor publice pentru anularea unui raport încheiat de ANRMAP în defavoarea municipalitãþii.

Dosarul care are ca obiect litigiu privind achiziþiile publice a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara în data de 2 aprilie.

“Obiectul dosarului aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara îl

eneficii

Universitatea din Petroºani oferã ºi beneficii unor categorii de studenþi. Sunt scutiþi de plata taxei de înscriere candidaþii cu vârsta sub 26 de ani care îndeplinesc una dintre urmãtoarele condiþii, sunt orfani de ambii pãrinþi, sunt proveniþi de la casele de copii, sunt copii ai eroilor martiri ai Revoluþiei din 1989, sunt cei ai cãror pãrinþi, susþinãtori legali, soþi sau ei înºiºi, realizeazã pe membru de familie un venit lunar cumulat sub valoarea de 350 lei, sunt copii ai personalului didactic (în activitate, pensionar sãu decedat), pãrinþii (pãrintele) au fost angajaþi ai Universitãþii din Petroºani, în prezent fiind pensionari sau decedaþi. De asemenea, sunt scutiþi de plata taxei de înscriere, angajaþii Universitãþii din Petroºani ºi copiii acestora.

Monika BACIU

Expertizã pentru 18 milioane de lei

P

rimãria Lupeni se judecã cu Curtea de Conturi.

Este vorba de un control al inspectorilor financiari care a avut loc în anul 2012 la Primãria Lupeni.

În urma acestui control s-a constatat cã municipalitatea a acordat ajutoare de urgenþã pentru situaþii medicale tratamente ºi investigaþii în clinici de specialitate fãrã documente care sã justifice cheltuirea sumelor respective în scopul pentru care au fost acordate.

E

xpertize

Reprzentanþii administraþiei locale au cerut realizarea unei expertize pentru care au fost nevoiþi sã aloce suma de 5500 de lei. Pentru termenul care va avea loc luna aceasta pãrþile vor trebui sã studieze dosarul de expertizã.

Potrivit raportului, Curtea de Conturi a stabilt cã municipalitatea a acordat, ilegal, între 2010 – iunie 2012, ajutoare de

reprezintã acþiunea înaintatã de cãtre municipiul Lupeni împotriva Autoritãþii Naþionale pentru Reglementarea ºi Monitorizarea Achiziþiilor Publice privind anularea raportului de control încheiat ca urmare a derulãrii procedurii de supraveghere la UAT Lupeni”, se aratã într-un rãspuns remis Cronicii Vãii Jiului de autoritãþile locale de la Lupeni.

Monika BACIU

urgenþã pentru situaþii medicale. În raport se aratã faptul cã 4.375 de persoane au beneficiat ajutoare de urgenþã acordate pentru situaþii medicale, pentru tratamente ºi investigaþii în clinici de specialitate fãrã documente care sã justifice cheltuirea sumelor respective în scopul în care au fost acordate.

Inspectorii de la Curtea de Conturi susþin cã banii au fost acordaþi „în baza unor bilete de trimitere nepuse în circuit de cãtre Casele de sãnãtate, ºi cu motivul trimiterii – la cererea pacientului, fãrã ca solicitanþii sã prezinte documente care sã dovedeascã „prejudiciul suferit”, aºa cum cere formularul privind ancheta socialã efectuatã ºi normele financiar contabile”. Deconturile realizate de municipalitate pentru aceste ajutoare se ridicã la suma de aceste plãþi 1.852 mii lei Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 mai 2015

Hotãrâre de consiliu întoarsã de prefecturã în scandalul primelor mascate de la Primãria Petrila!

A

u vrut sã acorde prime ilegal, mascate sub tot felul de „acþiuni de 8 Martie”, însã Prefectura Hunedoara le-a întors celor din Consiliul Local Petrila proiectul cu bucluc.

Prefectura Hunedoara a solicitat administraþiei publice din Petrila revocarea hotãrârii de consiliu adoptate în luna februarie privind alocarea sumei de 24.300 de lei „pentru organizarea manifestãrilor ocazionate de ziua de 8 Martie – Ziua Internaþionalã a Femeii”.

Prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu, a precizat cã hotãrârea a fost adoptatã cu

încãlcarea normelor legale în materie ºi asta din cauzã cã în prealabil nu a fost dezbãtut, în Consiliul Local, un program de derulare a acestor manifestaþii, care sã justifice alocarea de fonduri, program care sã fie anexat proiectului de hotãrâre. În plus, spune prefectul Sorin Vasilescu, „din raportul com-

Þepar trimis în judecatã

U

n individ din Neamþ avea sã uimeascã Valea Jiului dupã ce a þepuit un liberal din Vulcan cu 14 mii de euro. În schimb i-a promis mai multe contracte de lucrãri în valoare de câteva zeci de milioane de euro.

Afaceristul vulcãnean n-a intuit nimic deºi recidivistul abia avea dupã ce bea apã.

Autorul înºelãtoriei secolului în Valea Jiului se numeºte Anton Mãricel, de 46 de ani, de loc din Piatra Neamþ ºi este un client vechi al magistraþilor din zona Moldovei, atât pentru infracþiuni de naturã penalã, majoritatea economice, dar

partimentului de specialitate întocmit de dl. ec. Boantã Doru nu rezultã faptul cã proiectul îndeplineºte condiþiile de legalitate, neexistând fondurile necesare pentru organizarea acestui eveniment”. În plus, se mai aratã în documentul Prefecturii, deºi în motivarea hotãrârii sunt menþionaþi 10 consilieri

ºi pentru inginerii financiare.

Mãricel a venit în Valea Jiului unde a reuºit sã-l pãcãleascã pe liberalul Dumitru Avram, un afacerist cunoscut în Vulcan, cu suma de 14 mii de euro. În schimb i-a promis cã prin fundaþiile sale îi va da contracte de câteva zeci de milioane de euro.

Escrocul s-a lãcomit ºi a mai cerut 11 mii de euro iar afaceristul ºi-a dat seama cã este ceva necurat ºi i-a organizat un flagrant. Mãricel a ajuns dupã gratii ca mai apoi sã fie pus sub control judiciar, iar dosarul sãu în care este acuzat de înºelãciune a fost trimis instanþei care a început judecarea cauzei.

Escrocul este aºteptat astãzi-marþi la Judecãtoria Petroºani unde va trebui sã dea explicaþii pentru fapta sa.

Maximilian GÂNJU

Sã fim alãturi de Andreea!

< DECESE <

Soþia Viorica, fiicele Mihaela ºi Marcela, ginerele Daniel ºi nepoata Alexia anunþã cu profundã durere în suflet trecerea în nefiinþã a celui care a fost bunul lor, soþ, tatã ºi bunic

<

MOLDOVAN IOAN (61 de ani)

Vei fi mereu în sufletul nostru.

Nu te vom uita niciodatã.

Dumnezeu sã-l ierte!

VÃ MULÞUMIM!

Familia Diana ºi Marius Mitrache este alãturi de Mihaela ºi Daniel Ioniþoaei în momentele în care au rãmas fãrã cel care a fost un bun tatã, socru ºi bunic

MOLDOVAN IOAN

Dumnezeu sã-l ierte! *** Familia Angela ºi Emeric Varga regretã profund trecerea în nefiinþã a celui care a fost

MOLDOVAN IOAN

ºi transmit sincere condoleanþe familiilor îndoliate.

Dumnezeu sã-l ierte!

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC

fãrã scaunul cu rotile.

A reuºit sã facã primii paºi, dar mai sînt multe operaþii pînã ce visul sãu va fi realitate. Cei care vor sã o ajute, o pot face în continuare.

Contul în care pot fi trimiºi banii este la Pireus Bank pe numele Pop Maria Andreea IBAN RO73 PIRB 2202 6544 1600 1000 Cod SWIFT PIRBROBU

mascat, în realitate, acordarea de prime cãtre angajatele din administraþia publicã. Cã au grijã de colegele lor nu este nimic rãu, problemã însã constã în faptul cã bugetul este sãrac, iar plata unor adaosuri salariale, fie ele ºi de Ziua Femeii, nu este lagã. Acest lucru a încercat sã-l explice aleºilor de la PSD, la momentul respectiv, atât secretarul Primãriei, Toma Vãrgatu, dar ºi reprezentantul Serviciului Impozite ºi Taxe, prezent de asemenea la ºedinþã.

Degeaba, însã, pentru cã a urmat o demonstraþie a „muºchilor”, a demonstrãrii majoritãþii din Consiliul Local, iar proiectul a trecut, chiar dacã nu avea avizele absolut necesare din partea comisiilor de specialitate ºi nu îndeplinea condiþiile de legalitate.

Carmen Carmen COSMAN-PREDA

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cu o boalã, ce iniþial a þintuit-o în pat, a miºcat multã lume.

Mulþi oameni ne-au întrebat cum ar putea sã o ajute pe fetiþa care, deºi are deficienþe grave, a reuºit sã creeze o adevãratã colecþie de mãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturi care, în parte, le-a vîndut zilele acestea. Ea face asta pentru ca în toamnã sã poatã merge la încã o operaþie. Pânã acum Andreea a fãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cu numãrul 13.

Ea sperã sã aibã cîndva copilãria pierdutã ºi sã poatã sã meargã,

care ar susþine proiectul, în realitate proiectul a fost însuºit de unul singur. Sunt suficiente argumente legale pentru care prefectul de Hunedoara a cerut revocarea hotãrârii, în caz contrar Primãria Petrila fiind acþionatã în contencios – administrativ.

Reamintim cã, în ºedinþa din luna februarie, consilierii locali PSD din Petrila, ajutaþi de încã vreo doi aleºi ce se declarã independenþi (Florin Turcaº ºi Doru Ghiura) au suplimentat ordinea de zi a ºedinþei de consiliu cu un proiect iniþiat chiar de ei privind alocarea sumei de 24.300 de lei pentru organizarea unor manifesãtori de 8 Martie. Manifestãri ce nu erau detaliate dar care ar fi

Actualitate 7

- Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 mai 2015

Henþ cu mâna

NIªTE BAGABONÞI! Era bine atunci, pe valul de asanare a comunismului în sport, în 1990 dacã desfiinþau echipa miliþiei, Dinamo Bucureºti (la fel cum s-a fãcut cu F.C. Olt Scorniceºti,

Flacãra Moreni ºi Victoria Bucureºti), echipa care produsese atâtea nenorociri înainte de '89.

Acum, iatã, fãrã sprijin guvernamental, Dinamo este de vreo

zece ani un „no-name”, o echipã de pluton, în care prostul de Gavrilã (mare fotbalist!?) îl ia în braþe sã-l arunce pe portarul Stelei printre petardele golanilor ce-ºi zic galeria lui Dinamo. Niºte inconºtienþi, care nici nu ºi-au gãsit varianta de a contracara Steaua

cãtre titlu. Dupã felul cum s-au comportat, mai-mai cã le ofereau un 0 – 3 la „masa verde”.

Acesta este tipul de încurajare pe care meci de meci, îl promoveazã o galerie de bezmetici, injectaþi cu urã, care ºi-ar dori sã moarã tot ce e în jurul

Fotbal Liga a IV-a Hunedoara

lor, decât aºa suporteri, mai bine lipsã...

Am tot spus cã nu avem suporteri în Valea Jiului, dar decât ceea ce vedem pe stadioanele din Capitalã, mai bine nu. Noi cu lipsurile noastre, ei cu bagabonþii lor.

Lupta pentru locul I continuã în trei

HERCULES LUPENI METALUL CRIªCIOR

z Liderul la zi, Cetate Deva, a învins fãrã probleme Universitatea Petroºani cu 4 – 1, ultimul gol al petroºenenilor fiind

Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): A. Farcaº – R. Ungurianu, M. Dumitrescu, D. Savu, A. Criºan – Harangozo II, Ciocârºan (min. 50 D. Ursachi), Al. Cojocaru (min. 58 M. Pop), Harangozo I – R. Moldovan (min.

58 Gârda), Brânduºa.

marcat de Ionuþ Gavriluþi. z Urmãritoarea sa, ªoimul Bãiþa, a învins dintr-un penalty (fault Adi Câmpean la Pisoiu) cu 1- 0

la Lonea, pe Inter Petrila. z Jiul – C.S. Vulcan 1 – 3, dupã o primã reprizã în care oaspeþii au dominat, conducând la pauzã cu 3–0 (goluri: Sg. Maier, Adi Roºian, Mugurel Radu),

MUGUREL RADU la 46 de ani marcheazã pentru C.S Vulcan pentru jiuliºti marcând în repriza a doua Roºianu. z Evoluþie excelentã a Haþeganilor, 2 – 0 la Dacia Orãºtie prin golurile marcate de Caia si Apachiþei. z Minerul Uricani continuã seria meciurilor slabe, 0 – 1 acasã cu Gloria Geoagiu fiind încã o demonstraþie de neputinþã a unei echipe aflate în derivã.

Hercules Lupeni – Metalul Criºcior 18 – 0 ( 9 – 0 )

(9) (0)

Metalul Criºcior (antr. Dan Teslariu): Ov. David (min. 20 Zontea, min. 46 Zmãu) – Matorga, Faur, Corinda, Cipr. Mureºan – Fl. Rotariu, Zmãu, Pãdurariu – Pastorcici, Dineº.

Arbitru: Daniel Thirt – Cãlan, Obs. AJF: Mihai Nacu – Ghelari, Spectatori: 200.

Golurile: 1–0: R. Moldovan (min. 8) gol din acþiune. 2–0: Harangozo II (min. 13) cu capul din centrarea lui Ungurianu.

3 – 0: Harangozo II (min. 15) dupã ce a driblat patru adversari inclusiv portarul. 4 – 0: Al. Cojocaru (min. 19) de la 25m.

5 – 0: Brânduºa (min. 24) de la 15m. 6 – 0: Al. Cojocaru (min. 32) din 5m. 7 – 0: A. Criºan (min. 37) de la 17m.

8 – 0: R. Moldovan (min. 38) de la 30m. 9 – 0: Harangozo I (min. 42) ºut la o minge revenitã din transversalã. 10 – 0: Harangozo I (min. 51) din acþiune. 11 – 0: Al. Gârda (min. 63) din 4m. 12 – 0: Al. Gârda (min. 68) din acþiune. 13 – 0: D. Ursachi (min. 71) cu o „scãriþã” peste portar. 14 – 0: Brânduºa (min. 75) din acþiune. 15 – 0: Harangozo I (min. 77) de la 15m. 16 – 0: Brânduºa (min. 78) cu boltã de la 20m.

17 – 0: Ungurianu (min. 79) de la 12m. 18 – 0: Al. Gârda (min. 81) din acþiune.

laºi...

A fost un deliciu pentru cei 200 de spectatori de pe stadionul „Minerul” cu câte nouã goluri pe reprizã, cu Alex Harangozo II autor a patru goluri, Brânduºa ºi Gârda fiind ºi ei autorii unui hat-trick ( 3 goluri ), în rest au punctat „fãrã numãr” ºi ceilalþi colegi. Dacã mai punem la socotealã ºi alte ocazii imense (min. 9

„Majorat” pe gazon: 18 la zero!? ªtiam cã Metalul Criºcior este o echipã de umpluturã în campionat, dar sã vi sã te prezinþi în halul ãsta – doar zece jucãtori la startul partidei! - , mai bine te

18 0

ANDREI HARANGOZO II a marcat patru goluri pentru Hercules Lupeni

Ciocârlan, min. 10, 23 ºi 40 R. Moldovan, min. 73 Al. Cojocaru), ne dãm seama ce „masacru” a fost la poarta rând pe rând apãratã (un fel de a spune...) de Ov. David, Zontea sau jucãtorul de câmp Zmãu.

Oaspeþii au terminat în nouã jucãtori dupã ce delegatul oaspeþilor Mircea Pleºea (nici mãcar antrenorul Dan Teslariu nu a venit la meci!?) a luat decizia scoaterii din poartã a juniorului Zontea (sãracul, încasase cinci goluri...), care primise la juniori 10 goluri!

Cam asta a fost imaginea unui meci de plajã... pe gazon, cu o echipã Hercules Lupeni care s-a „prins” cam ce are în faþã, fãcând practic un joc-ºcoalã, cu un partener numai bun pentru antrenament înaintea jocului de mâine de la C.S. Vulcan.

Paginã realizatã de Genu TUÞU