CVJ Nr 849, luni 4mai

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 849

Cronica Vãii Jiului Luni, 4 Mai 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Valea Jiului, între ignoranþã, incompetenþã ºi durere-n cur...

V

alea Jiului se prãbuºeºte, lucrurile deºi “dosite”, sunt clare... Sunt nedumerit, speriat chiar, de liniºtea celor care conduc destinele oamenilor dintre Jii. Deºi suntem în faþa unui moment negru, liderii politici din Valea Jiului nu fac nimic. Sunt încremeniþi în inconºtienþã, ori poate îi doare în cur. Nu ar fi pentru prima datã... În faþa acestui moment fãrã precedent, cei care se îndeletnicesc cu politica în aceastã parte a lumii sunt lipsiþi de reacþie. Ignorã evidenþele. Nu îl vãd pe nici unul legat cu lanþurile de uºa Guvernului României, sunt subtili, tãcuþi, fãrã soluþii. κi ronþãie între mãselele cariate ale conºtiinþei gândurile. Spun cã nu mai este nimic de fãcut, este târziu... Dar pânã acum ce aþi fãcut? NIMIC pentru oameni, totul pentru voi.

Aþi numit politic, de la cel cu þâþa-n gurã pân la cel cu bãrba surã. Aþi politizat huila ºi tot mecanismul de scoatere a acesteia din

mãruntaiele pãmântului.

Aþi eliminat profesioniºtii, aþi promovat incompetenþii, slugile politice care semnau cu ochii închiºi ordinele de platã, contractele, strategiile, numirile... Doar pentru cã aveau un carnet de partid. Toþi, dar toþi aþi procedat la fel. Indiferent de partid, este drept, unii mai mult, alþii mai puþin, însã mecanismul a fost acelaºi, de fiecare datã.

Nu puþini sunt liderii de sindicat care ºi-au vândut ortacii, ºi-au trãdat cauza, ºi-au pus mâna-n cur ºi au ºters-o din sistem, unii...

Acum am ajuns la “fundul ciubãrului”, nu mai este de unde, nu mai este cu ce, nimeni nu ne mai dã...

Cine este vinovat pentru acest faliment programat al Vãii Jiului, nu al mineritului, al Vãii Jiului ?

Este o întrebare... Sigur, Bucureºtiul nu ne iubeºte, însã, noi am fãcut ceva sã împiedicãm dricul în care se aflã mineritul condus de fiecare guvernare în parte sã ajungã la groapã? Nu...

Ionuþ DRÃGOTESC

“Sunt niºte criminali”

Pensionarii mineri s-au sãturat de Ponta ºi iasã în stradã alãturi de mineri

Foto Alex BELDEA

P

ensionarii mineri din Valea Jiului s-au sãturat de promisiuni deºarte ºi vor ieºi în stradã. Foºtii ortaci se vor alãtura mitingului organizat de Sindicatul Muntele ºi vor ieºi în stradã pentru a-ºi cere drepturile, dar ºi pentru a cere salvarea mineritului din Valea Jiului. >>> PAGINA A 3-A

Apa Serv ºi primãriile au demarat “acþiunea branºarea”

C

ompartimentele care se ocupã de protecþia mediului din cadrul administraþiilor locale împreunã cu reprezentanþii operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului vor începe branºarea gospodãriilor la noile reþele de canal realizate pe fonduri europene.

Toate gospodãriile care nu au avut reþea de canal ºi foloseau fose septice vor fi branºate la canalizare dupã ce Apa Serv, în baza proiectului

european de 40 de milioane de euro, a extins sau construit reþele noi pentru apa menajerã. „Noi nu-i putem obliga pe oameni sã se

branºeze, nu avem cadrul legal dar primãriile prin compartimentele de mediu au obligaþia de a-i determina pe consumatori, acolo unde este reþea de canal, sã se branºeze pentru a nu mai polua. Ca exemplu, la Petrila, angajaþii noºtri împreunã cu cei de la compartimentul de mediu din primãrie au fost la fiecare casã ºi au

explicat oamenilor cã au obligaþia de a se branºa la reþeaua de canal. Circa 70 la sutã dintre gospodãrii s-au branºat anul trecut ºi urmeazã ºi restul. Oamenii au spus sã-i lãsãm sã treacã iarna pentru cã nu pot face lucrãrile de branºare, iar acum urmeazã sã fie branºaþi. Chiar acum se deruleazã o nouã acþiune împreunã cu

cei de la primãrie în acest sens.

O acþiune asemãnãtoare va fi derulatã ºi la Petroºani împreunã cu compartimentul de mediu din cadrul municipalitãþii.

Pe de altã parte, branºamentul intrã în sarcina omului, noi am adus reþeaua de canalizare la limita proprietãþii ºi lucrarea de pe proprietate o face omul, noi nu avem voie”, a declarat directorul

general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram.

Operatorul de apã ºi canal a finalizat în toamna anului trecut un proiect cu finanþare nerambursabilã în valoare de 40 de milioane de euro, în urma cãruia au fost realizate extinderi sau reabilitãri de reþele de apã ºi canal în Petrila, Petroºani, Aninoasa ºi Vulcan.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 mai 2015

Administraþia localã de la Lupeni face ordine în Staþiunea Straja ºi trimite cabanierii la topografi autorizaþi

R

eprezentanþii administraþiei locale de la Lupeni au reuºit dupã doi ani de zile sã facã statistica concesiunilor din staþiunea montanã Straja, dupã ce un consilier local a solicitat aceastã statisticã pentru a avea o viziune asupra construcþiilor din staþiune.

Astfel, conform raportului administraþiei locale de la Lupeni, în munte sunt nu mai puþin de 218 concesiuni, dar aproape jumãtate nu se încadreazã în normele legale.

Din cele 218 concesiuni, 102 nu corespund cu documentele. Cei 108 proprietari de cabane din staþiune au depãºit cu puþin sau cu foarte mult suprafaþa totalã de teren care le-a fost concesionatã. Pe alocuri sunt depãºiri de ordinul sutelor de metri pãtraþi, iar nimeni nu a luat nicio mãsurã.

“Având în vedere hotãrârea Consiliului Local al municipiului Lupeni nr.

100/2013 prin care s-a constituit o comisie de analizã a contractelor de concesiune din staþiunea turisticã Straja Lupeni, prin prezentul raport vã informãm cã aceastã comisie s-a deplasat

TVA redus la apa potabilã

in luna iunie ar D urma sã plãtim mai puþin la factura de apã potabilã în condiþiile în care Guvernul a decis introducerea pe lisa produselor care se ãnscriu în reducerea TVA la 9 la sutã.

Amendamentul care a dus la reducea preþului la apa potabilã a plecat din Valea Jiului, iar ieri premierul Victor Ponta a

în teren ºi a mãsurat toate construcþiile cu o ruletã neetalonatã de 50 mp, în urma cãruia au fost calculate suprafeþele de teren ocupate de construcþii.

Din analiza contractelor de concesiune a reieºit suprafaþa de teren concesionatã de fiecare persoanã în parte. Prin compararea suprafeþelor de teren ocupate de construcþii ºi din cele de concesiune reiese faptul cã unele suprafeþe de teren ocupate de construcþii, sunt mai mici decât cele din contractul de concesiune, iar altele depãºesc suprafaþa din contractul de concesiune”, se aratã în raportul comisiei de analizã a concesiunilor din Straja.

Reprezentanþii comisiei au trasat mãsurile care se impun în condiþiile în care construcþiile depãºesc suprafaþa de teren conceanunþat cã va deveni realitate dupã ce va fi aprobat de Guvern. Reducerea se va face fie printr-o Ordonanþã de Urgenþã fie prin lege organicã a anunþat ºeful executivului.

De reducerea preþului la apã potabilã vor beneficia toþi consumatorii din România chiar dacã amendamentul a pornit de la ideea de a ajuta populaþia sãrãcitã din Valea Jiului.

Iniþiatorul spune cã primele facturi mai mici cu 15 la sutã sperã sã ajungã la consumatori începând cu luna iunie dacã nu mai devreme.

Maximilian GÂNJU

sionatã. Proprietarii cabanelor trebuie sã realizeze noi documentaþii

topografice.

“Referitor la aceastã situaþie considerãm cã ar trebui

ca toate persoanele care au construit pe o suprafaþã de teren mai mare decât cea prevãzutã în contractul de concesiune sã depunã o documentaþie topograficã, întocmitã de un topograf autorizat pentru întreaga suprafaþã de teren ocupatã de construcþie, pentru a se încasa bani la bugetul local, pentru diferenþa de teren ocupatã de construcþii”, se mai aratã în raportul comisiei.

Faptul cã în Straja s-a construit haotic ºtie toatã lumea ºi se vede cu ochiul liber. Acum ºi documentele confirmã acest lucru, iar autoritãþile locale sunt decise sã facã ordine.

Monika BACIU

Zilele culturii maghiare în Hunedoara

M

aghiarii din Hunedoara sãrbãtoresc, de un deceniu încoace, Zilele Culturii Maghiare în acest loc. În Valea Jiului au loc o serie de manifestãri, iar din oraºul înfrãþit Varpalota a venit la Petroºani un grup de tineri ce va fi prezent la toate manifestãrile culturale.

Este pentru al X - lea an consecutiv de când în judeþul Hunedoara sunt organizate, la începutul lunii mai, astfel de manifestãri dedicate culturii pãstrate de populaþia maghiarã din aceste locuri. La Petroºani vor fi spectacole ºi, la finalul

sãptãmânii, maghiarii ne aºteaptã pe toþi la Brãdet, la o porþie de gullaº.

“Este deja la a zecea ediþie. În Petroºani avem 3 sau 4 activitãþi. Cea mai importantã s-a desfãºurat sâmbãtã la sala de marmurã. Este vorba despre dansuri populare din oraºul nostru înfrãþit, Varpalota.

Joi se va þine o cafenea literarã ºi sâmbãtã, 9 mai, va fi un picknic la Brãdet cu tradiþionalul gulaº, la care sunt invitaþi toþi cei care vor sã guste din mâncarea tradiþionalã”, a spus Eduard Wersanski, preºedintele UDMR Petroºani.

Populaþia maghiarã din judeþul Hunedoara a demonstrat în ultimul deceniu cã þine la tradiþii ºi astfel de manifestpri au loc ºi la Lupeni, Deva sau Hunedoara, iar în cursul sãptãmânii viitoare, în Valea Jiului va ajunge ºi europarlamentarul Iuliu Winkler.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Carmen COSMAN-PREDA COSMAN-PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian GÂNJU GÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 mai 2015

“Sunt niºte criminali”

Pensionarii mineri s-au sãturat de Ponta ºi iasã în stradã alãturi de mineri ensionarii mineri din Valea Jiului P s-au sãturat de promisiuni deºarte ºi vor ieºi în stradã.

Foºtii ortaci se vor alãtura mitingului organizat de Sindicatul Muntele ºi vor ieºi în stradã pentru a-ºi cere drepturile, dar ºi pentru a cere salvarea mineritului din Valea Jiului.

“Vom fi solidari cu cei de la Complexul Energetic Hunedoara ºi cu Sindicatul Muntele ºi celelalte sindicate din minerit ºi nu numai pentru cã dacã suntem uniþi ºi solidari putem face mai multe. Am înþeles de la domnul Nica ca în data de 22 va fi dar vom lua legãtura ºi cu dânsul.

Situaþia este foarte albastrã legatã de

CEH”, a declarat Ioan Hortopan, preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri Valea Jiului. Hortopan care a fost deputat, dar ºi inginer miner apreciazã cã situaþia din Valea Jiului este cruntã în momentul de faþã.

Hortopan susþine cã actuala clasã politicã vrea sã lichideze aceastã activitate care dateazã în Valea Jiului de secole.

“Este o problemã cruntã. Sunt niºte criminali. Aceºti indivizi care nu vor sã mai existe minerit în Valea Jiului indiferent cã sunt de la PSD, PNL, PMP sunt niºte criminali, dacã pe ei îi doare în cot de activitatea economico socialã din Valea Jiului. Pe de altã parte ºi pe noi pensionarii ne afecteazã. A plecat

acel individ de la Cotroceni ºi a rãmas domnul preºedinte Iohannis. Pãrerea mea este aceea cã ºi dânsul se canalizeazã pe aceleaºi idei de ieºire pe cale naturalã din sistem. ªi noi le dorim la fel viaþã lungã ºi sãnãtate sã iasã pe cale naturalã, dar sã ajungã sã trãiascã din pensiile din care trãim ºi noi din Valea Jiului care am muncit în

Complexul Energetic, PENALIZAT pentru cã nu a achiziþionat certificatele de carbon!

C

omplexul Energetic Hunedoara va fi penalizat pentru cã nu a achiziþionat, în termenele acordate, toate certificatele de carbon pentru cele douã termocentrale din componenþã. CEH a reuºi sã cumpere o parte din ele, dar sancþiunea se menþine.

Oficialii Complexului Energetic Hunedoara spun cã neîncasarea ajutorului de salvare, în forma în care a fost acesta aprobat la 21 aprilie 2015 de cãtre Comisia Europeanã, a redus ºansele Societãþii Complexul Energetic Hunedoara de a achiziþiona, în integralitate,

certificatele de emisii de gaze cu efect de serã care îi reveneau potrivit prevederilor HG 780/2006, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi legislaþiei europene în domeniul protecþiei mediului. “Încercãrile întreprinse pentru obþinerea altor surse de finanþare nu s-au

materializat din cauza indicatorilor economici ºi financiari neperformanþi ai societãþii. Cu toate acestea, în cursul zilei de astãzi, conducerea societãþii a reuºit sã mai achiziþioneze o parte din certificate, pe care, împreunã cu cele existente în conturile celor douã termocentrale, le-au transferat în Registrul Unic Consolidat al Uniunii Europene.

Decizia de a limita numãrul de certificate de CO2 cumpãrate a avut în vedere asigurarea resurselor financiare pentru desfãºurarea activitãþii curente ºi pentru achitarea drepturilor salariale angajaþilor societãþii”, au declarat oficialii CEH. Pe de altã parte, sursele menþionate spun cã funcþionarea termocentralelor nu este, deocamdatã, condiþionatã de

niºte condiþii crunte.

Avem niºte condiþii de viaþã ºi de minerit asemãnãtoare cu cei din bazinul Ruhr, cei din Dombas ºi alþii.

Vom vedea ce se va întâmpla dar pe aceastã cale invit toþi cetãþenii Vãii Jiului indiferent dacã sunt sau nu mineri când vom face manifestaþii pentru continuarea activitãþii miniere în Valea Jiului sã fie alãturi de noi ºi de Sindicatul Muntele”, a mai spus sursa citatã.

Pensionarii mineri s-au sãturat de premierul Victor Ponta.

“Fac un apel pe aceastã cale la toþi oamenii politici sã neîndeplinirea acestor obligaþii, însã se va aplica o sancþiune financiarã.

“Complexul Energetic Hunedoara va fi penalizat pentru nerespectarea obligaþiei de a restitui, în contul din Registrul Unic Consolidat al UE, totalul certificatelor datorate. Sancþiunea nu exonereazã societatea de la obligaþia restituirii certificatelor aferente anului 2014”, mai aratã reprezentanþii CEH. Car men COSMAN-PREDA

facã tot ceea ce este omeneºte ºi legal posibil sã salveze activitatea minierã din Valea Jiului. Nu a desfiinþat-o nimeni din anul 1924. Eu nu îl mai înþeleg nici pe Victor Ponta care a zis cã activitatea minierã din Valea Jiului a existat, existã ºi va

exista. Eu îl rog sã fie un om de omenie ºi sã nu uite cã Valea Jiului l-a votat”, a mai subliniat reprezentantul minerilor. Astfel, pensionarii mineri din Valea Jiului se vor alãtura protestului minerilor care va avea loc în data de 22 mai.

Monika BACIU

Sute de abonaþi lãsaþi fãrã internet

O

firmã localã care furnizeazã servicii de internet ºi-a lãsat abonaþii în beznã timp de mai bine de 24 de ore fãrã a le oferi o explicaþie.

Doar cei care au sunat la numerele de relaþii cu clienþii au aflat cã „se lucreazã”, ºi cã „dureazã circa 4-5 ore pânã se remediazã”.

Numai cã cele cinci ore anunþate de cãtre reprezentanþii Netlog Petroºani s-au fãcut 24 ºi

avaria tot n-a fost rezolvatã spre nemulþumirea clienþilor. „De fiecare datã când plouã mai tare ei au probleme, cã firmã din Tg. Jiu de la care iau ei net are probleme, tot felul de poveºti.

Nu prea este normal în condiþiile în care plãteºti abonament”, spune unul dintre abonaþi. Operatorul a mai avut în luna aprilie întreruperi în furnizarea serviciilor cãtre clienþi, cea mai mare fiind de circa 12 ore.

M. GÂNJU

4 Actualitate

Au greºit „adrisantul”

Râul Alb poate fi afectat grav de proiectul hidroenergetic, dar responsabilitatea este a celor de la Apele Române

O

ficialii Agenþiei de Protecþie a Mediului Hunedora au atras atenþia cã activiºtii de mediu care cer în instanþã sistarea lucrãrilor la proiectul hidroenergetic de pe Râul Alb din Munþii Retezat nu s-au îndreptat împotriva cui trebuie. Proiectul ar putea duce, într-adevãr, la reducerea debitului pe Râul Alb sau chiar la secarea acestuia, dar responsabilitatea este a celor de la Apele Române.

Georgeta Barabaº, directorul Agenþiei de Protecþie a Mediului Hunedoara îi acuzã pe activiºtii de mediu de la Federaþia Coaliþia Natura 2000, care au intentat acþiunea în instanþã, cã au citat trunchiat articolul de lege pe care se bazeazã când formuleazã acuzaþiile. „Amplasamentul este situat în interiorul unei arii naturale protejate care are ºi statut de parc – Geoparcul Dinozaurilor – ºi de arie protejatã Natura 2000, doar cã este în zona de dezvoltare durabilã a activitãþii umane. OUG 57/ 2007, art. 27 al.1, pe care ei o invocã vorbeºte despre <<Scoaterea definitivã sau temporarã din circuitul agricol ori silvic de

terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes naþional/internaþional, cu excepþia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilã>>, iar ei au scos din context exact acest pasaj”, spune Georgeta Barabaº. Pe de altã parte, directorul APM Hunedoara a mai arãtat cã judeþul Hunedoara nu este atât de sãrac din punct de vedere al patrimoniului natural încât

Râul Alb sã fie singular ºi mai existã cel puþin 20 la fel de frumoase ºi valoroase din punct de vedere hidro geomorfic.

Pe lângã aceste aspecte reliefate, Georgeta Barabaº mai are ºi o întrebare adresatã celor care luptã pe toate fronturile pentru Râul Alb ºi care face referire la fotografiile postate de activiºtii de mediu, care s-au pozat þinând în mâini diverse specii de peºti: ”Cum au fost prinºi acei peºti ºi dacã ulterior au supravieþuit, pentru cã în aceste zone pescuitul este interzis, este infracþiune?”.

Oficialul nu neagã cã apele Râului Alb ar putea avea de suferit de

pe urma acestui proiect, dar spune cã responsabilitatea este a celor de la Apele Române ºi nu a celor de la Protecþia Mediului. „Existã într-adevãr o problemã, pentru cã nu existã un control câtã apã este captatã, dar acest aspect nu-l nu reglementãm noi, ci Apele Române”, atarge atenþia directorul APM Hunedoara. ªi nu ar fi pentru prima datã când avizul acestora aproape a distrus râuri sau lacuri.

Avem exemplul Lacului Cinciº, despre care s-a scris în numeroase rânduri, dar ºi, mai recent, o construcþie similarã de pe Taia, de care vorbesc ºi cei de la Federaþia Coaliþia Natura 2000.

P

etiþie pentru salvarea râului

Între timp, activiºtii ecologiºti au lansat o petiþie semnatã de peste 100.000 de oameni, mulþi din afara graniþelor þãrii, intitulatã „Ajutã la salvarea ultimului râu neperturbat din Carpaþii româneºti!”, tocmai pentru salvarea Râului Alb din Retezat. Cei de la Colaiþia Natura 2000 susþin cã aceasta este pe cale de distrugere. „Vânãtorii de certificate "verzi" au obþinut autorizaþii de construcþie, în totalã contradicþie cu legea de mediu. Acest râu este important pentru întreaga Europã, nu doar pentru România. Valea acestui râu mic are un patrimoniu natural imens”, se aratã în petiþie. Activiºtii de mediu, care au trimis un memoriu la Ministerul Mediului, spun cã cã Valea Râului Alb constituie o „perlã ascunsã” din patrimoniul natural al þãrii, fiind o zonã conservatã pânã acum aproape perfect din punct de vedere geomorfologic ºi hidromorfologic. De la izvoarele de la peste 2000 m pânã la aproximativ 780 m altitudine nu existã niciun drum de acces, iar

pe cursul de apã nu sunt balastiere sau regularizãri ºi nici mãcar nu s-a fãcut plutãrit în trecut. Valea este importantã ºi din punct de vedere ºtiinþific ºi ar trebui conservatã ca etalon. „Un râu este un sistem viu, iar pe râurile de munte biodiversitatea este extrem de bogatã.

Pe Râul Alb, ca în multe râuri alpine, convieþuiesc microorganisme, alge, muºchi, spongieri, insecte ºi larve de insecte, peºti ºi amfibieni ºi, foarte important, racul de ponoare, specie de interes european. Microhidrocentralele fragmenteazã habitatele râurilor, afectând o bogatã fauna de nevertebrate acvatice precum ºi migraþia peºtilor pentru depunerea icrelor. Distrug ºi habitatele ripariene (de pe maluri), cum ar fi pãdurile galerii de anin iubitoare de apã, de care depind specii de nevertebrate, animale ºi pãsãri.

Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalinã a râurilor ºi pârâurilor de munte devine un amestec de noroi ºi piatrã, în care orice formã de viaþã dispare”, atrag atenþia sursele citate anterior.

Carmen COSMAN-PREDA

Simpozion studenþesc la Universitatea Petroºani

anifestare ºtiM inþificã la Universitatea

Petroºani. La sfârºitul acestei sãptãmâni, la instituþia de învãþãmânt superior din Petroºani sunt aºteptaþi studenþi din întreaga þarã.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 mai 2015

Facultatea de ªtiinþe din cadrul Universitãþii din Petroºani organizeazã în perioada 8-9 mai, ediþia cu numãrul XIII a unei manifestãri ºtiinþifice de mare amploare la nivel naþional. Simpozionul naþional “Student, ªtiinþã, Societate” reprez-

intã un prilej oportun pentru studenþi ºi masteranzi de a relaþiona ºi de a-ºi împãrtãºi idei, cunoºtinþe, experienþe ºi rezultate ale propriilor cercetãri. În cadrul simpozionului vor fi mai multe secþiuni ºi anume, matematicã, Informaticã, sociologie,

asistenþã socialã, economie, turism, servicii, finanþe, contabilitate ºi management, marketing ºi administraþie publicã “Prestigioasã unitate de învãþãmânt superior, Universitatea din Petroºani îºi propune sã susþinã eforturile ºtiinþifice ale tinerilor studenþi ºi masteranzi, oferindule posibilitatea de a-ºi valorifica realizãrile prin participarea la manifestãri ºtiinþifice cu caracter naþional ºi internaþional. Din aceastã perspectivã s-a nãscut ºi dezvoltat manifestarea ºtiinþificã pe care o organizãm ºi în acest an, un prilej oportun pentru studenþii ºi masteranzii noºtri, dar ºi pentru cei care vor veni la Universitatea din

Petroºani, de a relaþiona ºi de a-ºi împãrtãºi idei, cunoºtinþe, experienþe ºi rezultate ale propriilor cercetãri”, se aratã în pliant.

Participanþii la eveniment trebuie sã redacteze lucrãri în word ºi sã respecte cu stricteþe cerinþele organizatorilor. Lucrãrile nu trebuie sã conþinã mai mult de 8 pagini, studenþii fiind obligaþi sã realizeze ºi un rezumat

în limba englezã.

Personalul academic al Universitãþii noastre este implicat în cercetarea ºtiinþificã de vârf, iar absolvenþii acesteia au devenit specialiºti valoroºi, dovedindu-ºi competenþa în þarã ºi strãinãtate. Dupã simpozion, participanþii la eveniment vor avea parte de o excursie în Þara Haþegului.

Monika BACIU

Arest la domiciliu în dosarul „prostituate pentru sportivi ºi jurnaliºti”

R

ealizatorul de televiziune Tellus Frigescu, acuzat de act sexual cu un minor ºi proxenetism, Marius Peti ºi Grigore Nebunu, toþi reþinuþi de procurorii DIICOT îºi vor petrece urmãtoarele 30 de zile acasã.

Cei trei au fost plasaþi în arest la domiciliu pe durata cercetãrilor ºi au mai multe interdicþii. Astfel, cei trei nu vor avea voie sã pãrãseascã domiciliile începând cu data de 29 aprilie 2015 ºi pânã la data de 28 mai 2015.

Totodatã au obligaþia sã se prezinte în faþa organului de urmãrire penalã, a judecãtorului de drepturi ºi libertãþi, a judecãtorului de camerã preliminarã sau a instanþei de

judecatã ori de câte ori este chemat. Sã nu comunice direct sau indirect cu niciuna din persoanele vãtãmate sau membrii de familie ai acestora, precum ºi cu persoanele care au calitatea de martori în prezenta cauzã. În caz de încãlcare cu rea-credinþã a mãsurilor sau obligaþiilor care le revin, mãsura arestului la domiciliu poate fi înlocuitã cu mãsura arestãrii preventive au avertizat magistraþii.

Iatã care sunt acuzaþiile

aduse de DIICOT proxeneþilor din Valea Jiului!

DIICOT a fãcut publice motivele pentru care a avut loc descinderea de ieri din Valea Jiului ºi care sunt faptele pentru care sunt acuzaþi cei trei reþinuþi în urma audierilor.

“Procurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism – Biroul Teritorial Hunedoara au dispus reþinerea pentru o perioadã

de 24 de ore a inculpaþilor P. M. G, pentru sãvârºirea infracþiunilor de trafic de minori, F. T. ºi N. G., pentru sãvârºirea infracþiunilor de act sexual cu un minor ºi proxenetism. În cauzã, existã suspiciunea rezonabilã cã, începând cu toamna anului 2014, inculpatul P. M. G., minor în vârstã de 17 ani, a recrutat 2 minore cu vârste cuprinse între 13 ºi 17 ani, eleve ale unor unitãþi ºcolare de pe raza municipiilor Lupeni ºi Vulcan ºi care proveneau din familii dezorganizate, în scopul exploatãrii sexuale. Inculpatul folosea metoda loverboy dezvoltând o dependenþã emoþionalã victimelor iar ulterior le determina sã practice prostituþia, sumele de bani obþinute de acestea fiind însuºite de cãtre acesta. De asemenea, inculpatul le ameninþa cã în situaþia în care victimele nu obþineau anumite sume de bani din activitatea de prostituþie, urma sã le

denunþe pãrinþilor.

Cu privire la inculpaþii F.T (61 ani) ºi N.G (60 ani) existã suspiciunea rezonabilã cã, în baza aceleiaºi rezoluþii infracþionale, au sãvârºit mai multe infracþiuni de proxenetism în formã agravantã, respectiv act sexual cu un minor. Aceºtia au determinat un numãr de 3 persoane de sex feminin cu vârstele cuprinse între 14 ºi 15 ani, sã practice prostituþia, pe raza minicipiului Petroºani.

Inculpaþii puneau la dispoziþia victimelor o garsonierã ºi, totodatã racolau clienþi în vederea întreþinerii de raporturi sexuale cu victimele minore.

Sumele obþinute de cãtre acestea erau însuºite de inculpaþi.

De asemenea, inculpaþii au întreþinut, raporturi sexuale cu minorele, deºi cunoºteau faptul cã acestea sunt eleve de ºcoalã generalã”, se aratã într-un comunicat al DIICOT. Carmen COSMAN-PREDA Maximilian GÂNJU

Buluc dupã cardul de sãnãtate

Z

eci de oameni s-au înghesuit la Petroºani, în ultima zi în care îºi puteau lua cardul de sãnãtate, înainte ca acesta sã intre în vigoare. Unii au aºteptat rãbdãtori, alþii nu erau pentru prima datã la aceastã coadã, pentru cã, iniþial, nu ºtiau ce le trebuie, în timp ce o micã parte au renunþat ºi acum se roagã sã nu aibã nevoie de medic.

Nu toatã lumea a primit acasã cadrul de sãnãtate, iar la Petroºani, într-un spaþiu pus la dispoziþie de Spitalul de Urgenþã din Petroºani, zeci de oameni s-au îmbulzit cu gândul la sãnãtatea lor.

30 aprilie a fost ultima zi în care aceºtia ar fi trebuit sã intre în posesia acestui card, pentru cã de la 1 mai orice consultaþie se face cu acest act în mânã.

Unii au mai venit aici ºi în alte dãþi.

“Am mai fost de vreo 3 ori ºi nu am

reuºit. Cred cã se þine cont de ceva programãri, eu am fost trecut pe un tabel, dar nu mai e valabil. Stau la coadã sã vãd dacã îl primesc cã am 83 de ani ºi îmi trebuie la mediul de familie”, a spus un bãtrân dezamãgit de faptul cã e nevoit sã stea la cozi pe la uºile CJAS. Alþii s-au trezit cu noaptea în cap ca sã ajungã înãuntru. “De la ora 5,00 sunt aici.

M-am dus recent la medicul de familie, care mi-a cerut cardul, dar

eu nu l-am primit acasã. Nu am ºtiut, iar medicul de familie mi-a zis cã nu mai îmi dã medicamente, cã le iau lunar, iar cardul era aici”, a spus o altã femeie care stãtuse la coadã cam 6 ore joi dimineaþã.

Cei mai ghinioniºti sunt cei care au ajuns prea târziu. Pentru cadrul de sãnãtate, am venit, dar vãd cã am venit prea târziu, cã nu

se mai fac înscrieri pe listã. κi bat joc de noi!

Sunt bãtrânã, în cârjã ºi nu pot sta la coadã.

Nu mã mai duc la doctor ºi mã rog sã fiu sãnãtoasã”, a spus o bãtrânã care, dupã ce a plãtit un taxi sã vinã la Petroºani dupã card din Vulcan, a aflat cã la coadã, chiar dacã stã, nu este trecutã pe lista

de aici ºi habar nu avea ce înseamnã programarea on-line.

Printre cei ce au stat la coadã se numãrã oameni cãrora le-au venit cardurile inscripþionate greºit, ori oameni care nu se regãsesc pe listele Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate. “Pentru bãiat am venit. Nu figureazã,

e în afara sistemului.

El aici s-a nãscut, a crescut, dar este acum în Piteºti la facultate ºi cardul trebuie sã îl ia de aici, dar uitaþi ce este aici! Este a treia oarã când vin ºi nu pot sã intru”, ne-a spus revoltat un pãrinte.

Cei care nu ºi-au primit acasã cardul de sãnãtate, trebuie sã se caute pe listele on line puse pe site-ul Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate ºi apoi, ca sã nu facã un drum la Deva, sã se prezinte la biroul din incinta Spitalului de Urgenþã din Petroºani, în fiecare zi de joi. Totuºi, dacã ajung la medic ºi nu au acest card, ei vor fi consultaþi, iar cardul îl vor ridica într-o altã zi.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Au greºit „adrisantul”

Râul Alb poate fi afectat grav de proiectul hidroenergetic, dar responsabilitatea este a celor de la Apele Române

O

ficialii Agenþiei de Protecþie a Mediului Hunedora au atras atenþia cã activiºtii de mediu care cer în instanþã sistarea lucrãrilor la proiectul hidroenergetic de pe Râul Alb din Munþii Retezat nu s-au îndreptat împotriva cui trebuie. Proiectul ar putea duce, într-adevãr, la reducerea debitului pe Râul Alb sau chiar la secarea acestuia, dar responsabilitatea este a celor de la Apele Române.

Georgeta Barabaº, directorul Agenþiei de Protecþie a Mediului Hunedoara îi acuzã pe activiºtii de mediu de la Federaþia Coaliþia Natura 2000, care au intentat acþiunea în instanþã, cã au citat trunchiat articolul de lege pe care se bazeazã când formuleazã acuzaþiile. „Amplasamentul este situat în interiorul unei arii naturale protejate care are ºi statut de parc – Geoparcul Dinozaurilor – ºi de arie protejatã Natura 2000, doar cã este în zona de dezvoltare durabilã a activitãþii umane. OUG 57/ 2007, art. 27 al.1, pe care ei o invocã vorbeºte despre <<Scoaterea definitivã sau temporarã din circuitul agricol ori silvic de

terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes naþional/internaþional, cu excepþia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilã>>, iar ei au scos din context exact acest pasaj”, spune Georgeta Barabaº. Pe de altã parte, directorul APM Hunedoara a mai arãtat cã judeþul Hunedoara nu este atât de sãrac din punct de vedere al patrimoniului natural încât

Râul Alb sã fie singular ºi mai existã cel puþin 20 la fel de frumoase ºi valoroase din punct de vedere hidro geomorfic.

Pe lângã aceste aspecte reliefate, Georgeta Barabaº mai are ºi o întrebare adresatã celor care luptã pe toate fronturile pentru Râul Alb ºi care face referire la fotografiile postate de activiºtii de mediu, care s-au pozat þinând în mâini diverse specii de peºti: ”Cum au fost prinºi acei peºti ºi dacã ulterior au supravieþuit, pentru cã în aceste zone pescuitul este interzis, este infracþiune?”.

Oficialul nu neagã cã apele Râului Alb ar putea avea de suferit de

pe urma acestui proiect, dar spune cã responsabilitatea este a celor de la Apele Române ºi nu a celor de la Protecþia Mediului. „Existã într-adevãr o problemã, pentru cã nu existã un control câtã apã este captatã, dar acest aspect nu-l nu reglementãm noi, ci Apele Române”, atarge atenþia directorul APM Hunedoara. ªi nu ar fi pentru prima datã când avizul acestora aproape a distrus râuri sau lacuri.

Avem exemplul Lacului Cinciº, despre care s-a scris în numeroase rânduri, dar ºi, mai recent, o construcþie similarã de pe Taia, de care vorbesc ºi cei de la Federaþia Coaliþia Natura 2000.

P

etiþie pentru salvarea râului

Între timp, activiºtii ecologiºti au lansat o petiþie semnatã de peste 100.000 de oameni, mulþi din afara graniþelor þãrii, intitulatã „Ajutã la salvarea ultimului râu neperturbat din Carpaþii româneºti!”, tocmai pentru salvarea Râului Alb din Retezat. Cei de la Colaiþia Natura 2000 susþin cã aceasta este pe cale de distrugere. „Vânãtorii de certificate "verzi" au obþinut autorizaþii de construcþie, în totalã contradicþie cu legea de mediu. Acest râu este important pentru întreaga Europã, nu doar pentru România. Valea acestui râu mic are un patrimoniu natural imens”, se aratã în petiþie. Activiºtii de mediu, care au trimis un memoriu la Ministerul Mediului, spun cã cã Valea Râului Alb constituie o „perlã ascunsã” din patrimoniul natural al þãrii, fiind o zonã conservatã pânã acum aproape perfect din punct de vedere geomorfologic ºi hidromorfologic. De la izvoarele de la peste 2000 m pânã la aproximativ 780 m altitudine nu existã niciun drum de acces, iar

pe cursul de apã nu sunt balastiere sau regularizãri ºi nici mãcar nu s-a fãcut plutãrit în trecut. Valea este importantã ºi din punct de vedere ºtiinþific ºi ar trebui conservatã ca etalon. „Un râu este un sistem viu, iar pe râurile de munte biodiversitatea este extrem de bogatã.

Pe Râul Alb, ca în multe râuri alpine, convieþuiesc microorganisme, alge, muºchi, spongieri, insecte ºi larve de insecte, peºti ºi amfibieni ºi, foarte important, racul de ponoare, specie de interes european. Microhidrocentralele fragmenteazã habitatele râurilor, afectând o bogatã fauna de nevertebrate acvatice precum ºi migraþia peºtilor pentru depunerea icrelor. Distrug ºi habitatele ripariene (de pe maluri), cum ar fi pãdurile galerii de anin iubitoare de apã, de care depind specii de nevertebrate, animale ºi pãsãri.

Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalinã a râurilor ºi pârâurilor de munte devine un amestec de noroi ºi piatrã, în care orice formã de viaþã dispare”, atrag atenþia sursele citate anterior.

Carmen COSMAN-PREDA

Simpozion studenþesc la Universitatea Petroºani

anifestare ºtiM inþificã la Universitatea

Petroºani. La sfârºitul acestei sãptãmâni, la instituþia de învãþãmânt superior din Petroºani sunt aºteptaþi studenþi din întreaga þarã.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 mai 2015

Facultatea de ªtiinþe din cadrul Universitãþii din Petroºani organizeazã în perioada 8-9 mai, ediþia cu numãrul XIII a unei manifestãri ºtiinþifice de mare amploare la nivel naþional. Simpozionul naþional “Student, ªtiinþã, Societate” reprez-

intã un prilej oportun pentru studenþi ºi masteranzi de a relaþiona ºi de a-ºi împãrtãºi idei, cunoºtinþe, experienþe ºi rezultate ale propriilor cercetãri. În cadrul simpozionului vor fi mai multe secþiuni ºi anume, matematicã, Informaticã, sociologie,

asistenþã socialã, economie, turism, servicii, finanþe, contabilitate ºi management, marketing ºi administraþie publicã “Prestigioasã unitate de învãþãmânt superior, Universitatea din Petroºani îºi propune sã susþinã eforturile ºtiinþifice ale tinerilor studenþi ºi masteranzi, oferindule posibilitatea de a-ºi valorifica realizãrile prin participarea la manifestãri ºtiinþifice cu caracter naþional ºi internaþional. Din aceastã perspectivã s-a nãscut ºi dezvoltat manifestarea ºtiinþificã pe care o organizãm ºi în acest an, un prilej oportun pentru studenþii ºi masteranzii noºtri, dar ºi pentru cei care vor veni la Universitatea din

Petroºani, de a relaþiona ºi de a-ºi împãrtãºi idei, cunoºtinþe, experienþe ºi rezultate ale propriilor cercetãri”, se aratã în pliant.

Participanþii la eveniment trebuie sã redacteze lucrãri în word ºi sã respecte cu stricteþe cerinþele organizatorilor. Lucrãrile nu trebuie sã conþinã mai mult de 8 pagini, studenþii fiind obligaþi sã realizeze ºi un rezumat

în limba englezã.

Personalul academic al Universitãþii noastre este implicat în cercetarea ºtiinþificã de vârf, iar absolvenþii acesteia au devenit specialiºti valoroºi, dovedindu-ºi competenþa în þarã ºi strãinãtate. Dupã simpozion, participanþii la eveniment vor avea parte de o excursie în Þara Haþegului.

Monika BACIU

Arest la domiciliu în dosarul „prostituate pentru sportivi ºi jurnaliºti”

R

ealizatorul de televiziune Tellus Frigescu, acuzat de act sexual cu un minor ºi proxenetism, Marius Peti ºi Grigore Nebunu, toþi reþinuþi de procurorii DIICOT îºi vor petrece urmãtoarele 30 de zile acasã.

Cei trei au fost plasaþi în arest la domiciliu pe durata cercetãrilor ºi au mai multe interdicþii. Astfel, cei trei nu vor avea voie sã pãrãseascã domiciliile începând cu data de 29 aprilie 2015 ºi pânã la data de 28 mai 2015.

Totodatã au obligaþia sã se prezinte în faþa organului de urmãrire penalã, a judecãtorului de drepturi ºi libertãþi, a judecãtorului de camerã preliminarã sau a instanþei de

judecatã ori de câte ori este chemat. Sã nu comunice direct sau indirect cu niciuna din persoanele vãtãmate sau membrii de familie ai acestora, precum ºi cu persoanele care au calitatea de martori în prezenta cauzã. În caz de încãlcare cu rea-credinþã a mãsurilor sau obligaþiilor care le revin, mãsura arestului la domiciliu poate fi înlocuitã cu mãsura arestãrii preventive au avertizat magistraþii.

Iatã care sunt acuzaþiile

aduse de DIICOT proxeneþilor din Valea Jiului!

DIICOT a fãcut publice motivele pentru care a avut loc descinderea de ieri din Valea Jiului ºi care sunt faptele pentru care sunt acuzaþi cei trei reþinuþi în urma audierilor.

“Procurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism – Biroul Teritorial Hunedoara au dispus reþinerea pentru o perioadã

de 24 de ore a inculpaþilor P. M. G, pentru sãvârºirea infracþiunilor de trafic de minori, F. T. ºi N. G., pentru sãvârºirea infracþiunilor de act sexual cu un minor ºi proxenetism. În cauzã, existã suspiciunea rezonabilã cã, începând cu toamna anului 2014, inculpatul P. M. G., minor în vârstã de 17 ani, a recrutat 2 minore cu vârste cuprinse între 13 ºi 17 ani, eleve ale unor unitãþi ºcolare de pe raza municipiilor Lupeni ºi Vulcan ºi care proveneau din familii dezorganizate, în scopul exploatãrii sexuale. Inculpatul folosea metoda loverboy dezvoltând o dependenþã emoþionalã victimelor iar ulterior le determina sã practice prostituþia, sumele de bani obþinute de acestea fiind însuºite de cãtre acesta. De asemenea, inculpatul le ameninþa cã în situaþia în care victimele nu obþineau anumite sume de bani din activitatea de prostituþie, urma sã le

denunþe pãrinþilor.

Cu privire la inculpaþii F.T (61 ani) ºi N.G (60 ani) existã suspiciunea rezonabilã cã, în baza aceleiaºi rezoluþii infracþionale, au sãvârºit mai multe infracþiuni de proxenetism în formã agravantã, respectiv act sexual cu un minor. Aceºtia au determinat un numãr de 3 persoane de sex feminin cu vârstele cuprinse între 14 ºi 15 ani, sã practice prostituþia, pe raza minicipiului Petroºani.

Inculpaþii puneau la dispoziþia victimelor o garsonierã ºi, totodatã racolau clienþi în vederea întreþinerii de raporturi sexuale cu victimele minore.

Sumele obþinute de cãtre acestea erau însuºite de inculpaþi.

De asemenea, inculpaþii au întreþinut, raporturi sexuale cu minorele, deºi cunoºteau faptul cã acestea sunt eleve de ºcoalã generalã”, se aratã într-un comunicat al DIICOT. Carmen COSMAN-PREDA Maximilian GÂNJU

Buluc dupã cardul de sãnãtate

Z

eci de oameni s-au înghesuit la Petroºani, în ultima zi în care îºi puteau lua cardul de sãnãtate, înainte ca acesta sã intre în vigoare. Unii au aºteptat rãbdãtori, alþii nu erau pentru prima datã la aceastã coadã, pentru cã, iniþial, nu ºtiau ce le trebuie, în timp ce o micã parte au renunþat ºi acum se roagã sã nu aibã nevoie de medic.

Nu toatã lumea a primit acasã cadrul de sãnãtate, iar la Petroºani, într-un spaþiu pus la dispoziþie de Spitalul de Urgenþã din Petroºani, zeci de oameni s-au îmbulzit cu gândul la sãnãtatea lor.

30 aprilie a fost ultima zi în care aceºtia ar fi trebuit sã intre în posesia acestui card, pentru cã de la 1 mai orice consultaþie se face cu acest act în mânã.

Unii au mai venit aici ºi în alte dãþi.

“Am mai fost de vreo 3 ori ºi nu am

reuºit. Cred cã se þine cont de ceva programãri, eu am fost trecut pe un tabel, dar nu mai e valabil. Stau la coadã sã vãd dacã îl primesc cã am 83 de ani ºi îmi trebuie la mediul de familie”, a spus un bãtrân dezamãgit de faptul cã e nevoit sã stea la cozi pe la uºile CJAS. Alþii s-au trezit cu noaptea în cap ca sã ajungã înãuntru. “De la ora 5,00 sunt aici.

M-am dus recent la medicul de familie, care mi-a cerut cardul, dar

eu nu l-am primit acasã. Nu am ºtiut, iar medicul de familie mi-a zis cã nu mai îmi dã medicamente, cã le iau lunar, iar cardul era aici”, a spus o altã femeie care stãtuse la coadã cam 6 ore joi dimineaþã.

Cei mai ghinioniºti sunt cei care au ajuns prea târziu. Pentru cadrul de sãnãtate, am venit, dar vãd cã am venit prea târziu, cã nu

se mai fac înscrieri pe listã. κi bat joc de noi!

Sunt bãtrânã, în cârjã ºi nu pot sta la coadã.

Nu mã mai duc la doctor ºi mã rog sã fiu sãnãtoasã”, a spus o bãtrânã care, dupã ce a plãtit un taxi sã vinã la Petroºani dupã card din Vulcan, a aflat cã la coadã, chiar dacã stã, nu este trecutã pe lista

de aici ºi habar nu avea ce înseamnã programarea on-line.

Printre cei ce au stat la coadã se numãrã oameni cãrora le-au venit cardurile inscripþionate greºit, ori oameni care nu se regãsesc pe listele Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate. “Pentru bãiat am venit. Nu figureazã,

e în afara sistemului.

El aici s-a nãscut, a crescut, dar este acum în Piteºti la facultate ºi cardul trebuie sã îl ia de aici, dar uitaþi ce este aici! Este a treia oarã când vin ºi nu pot sã intru”, ne-a spus revoltat un pãrinte.

Cei care nu ºi-au primit acasã cardul de sãnãtate, trebuie sã se caute pe listele on line puse pe site-ul Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate ºi apoi, ca sã nu facã un drum la Deva, sã se prezinte la biroul din incinta Spitalului de Urgenþã din Petroºani, în fiecare zi de joi. Totuºi, dacã ajung la medic ºi nu au acest card, ei vor fi consultaþi, iar cardul îl vor ridica într-o altã zi.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 mai 2015

Minciuna are picioare scurte

Aghiotanþii lui Ponta au vãzut CEH pe linia de plutire… acum ªASE LUNI

A

coliþii lui Ponta doar au promis. Minciuna are picioare scurte, iar dupã ºase luni, aghiotanþii lui Ponta au fost prinºi cu mâþa’n sac.

Complexul Energetic Hunedoara stã sã se prãbuºeascã, iar odatã cu el se va prãbuºi ºi Valea Jiului. Precum un vârtej care va atrage dupã sine totul aºa este Valea Jiului care este pe un butoi de pulbere gata sã explodeze din cauza problemelor cu care se confruntã societatea energeticã.

u venit ºi au A promis

Acoliþii premierului Victor Ponta au venit ºi au promis marea cu sãrea în campania electoralã. Atunci Valea Jiului, mineritul, energia erau importante pentru premier, care ºi-a trimis oamenii de încredere sã câºtige voturi pentru alegerile prezidenþiale.

Acum, la ºase luni dupã momentul ZERO, cel care îi interesa pe oamenii politici, Valea Jiului prezintã ZERO importanþã pentru aceºtia. Unul dintre acoliþii lui Ponta a fost Liviu Dragnea care cu surle ºi trâmbiþe spunea cã societatea energeticã nu are nicio problemã.

“Complexul Energetic Hunedoara nu se închide, CEH are viitor. În 2012 era pe buza prãpastiei. Cele patru mine rãmân funcþionale, se vor dezvolta. Sãptãmâna viitoare Rãzvan Nicolescu va fi aici, cãrbunele este stabilit de noi ca ºi combustibil strategic, asta înseamnã cã cele patru mine intrã în moderizare ºi dezvoltare. Existã o rezervã de 55 de milioane de tone care asigurã funcþionarea acestor mine pentru 45-50 de ani, nu putem sã fim nebuni sã nu folosim aceastã resursã energeticã. Noi avem resurse energetice foarte mari, vrem sã le folosim ºi le vom folosi”, a declarat în luna noiembrie 2014, la Petroºani, vicepremierul României, Liviu Dragnea, la Petroºani. ªi ministrul Energiei de la acea vreme, Rãzvan Nicolescu a fost în Valea Jiului.

“Le-am comunicat reprezentanþilor sindi-

catelor miniere speranþa ca ei sã îºi creascã producþia, inclusiv pe termen scurt dacã pot ºi dacã vor gãsi soluþii împreunã cu conducerea societãþii sã lucreze mai mult ºi sã producã mai mult în lunile urmãtoare pentru ca noi ca þarã ºi ei ca societate sã fie nevoiþi sã importe mai puþin. Nu ne dorim sã creºtem deficitul comercial al României, ne dorim sã se producã cât mai mult în România ºi dacã producþia va corespunde ºi din punctul de vedere al cerinþelor tehnice de funcþionare ºi dacã vor gãsi ºi o soluþie eficientã din punct de vedere financiar pentru cã dacã vor lucra mai mult vor trebui sã ºi fie plãtiþi. Eu m-aº bucura dacã ar ajunge la o astfel de soluþie ca minerii români sã producã mai mult(…). Avem un dialog atât cu sindicatele cât ºi cu conducerea societãþii.

Pe mine ca ministru mã intereseazã douã lucruri, sã aibã o

strategie pe termen lung, nu de pe o lunã pe alta, una pe minim 10 ani ºi am emis un ordin de ministru care vizeazã ºi Complexul Energetic Hunedoara.

Este responsabilitatea companiei pentru management, sã gestioneze activitatea companiei, împreunã cu consiliul de administraþie, în parteneriat cu sindicatele ºi sprijiniþi de noi, de Guvern, acolo unde avem bazã legalã, pentru cã pentru noi este strategic ca sã pãstrãm cãrbunele ca o opþiune pentru mixul energetic al tari”, a declarat, la Lupeni, Rãzvan Nicolescu, ministru delegat pe probleme de Energie. În urmã cu ºase luni, în pragul alegerilor prezindenþiale, reprezentanþii Departamentului pentru Energie nu vedeau nicio problemã la Complexul Energetic Hunedoara.

“Nu se va întâmpla nimic, nu vãd niciun element care sã mã

îngrijoreze cã s-ar putea întâmpla ceva rãu.

Am rugat ºi în discuþiile pe care le-am avut la Prefectura în cadru comisiei de dialog social sã fie mai solidari, sã lase deoparte orgoliile pentru cã sunt foarte multe aici în zonã, sã urmãreascã interesul general ºi anume acela ca aceastã societate sã funcþioneze ºi sã funcþioneze cu perspective pe termen mai lung. Pentru acest lucru trebuie sã se aºeze cu toþi la masã ºi nu trebuie sã se lase manipulate de nimeni, politic este o perioadã în care sunt foarte multe tentaþii. Nu trebuie sã se implice în niciun fel în chestiuni politice ºi trebuie sã urmãreascã interesul societãþii ºi cu realism sã încercãm sã gãsim împreunã niºte soluþii”, a mai declarat Nicolescu. ªi aghiotanþii din teritoriu au venit sã întãreascã spusele celor de la Bucureºti.

“Vreau sã anunþ cã s-a semnat un protocol între sindicate ºi administraþie ºi minerii pot lucra de acum ºi câte trei sâmbete pe lunã.

În cinci luni, CEH a importat cãrbune de aproape 3 milioane de dolari

C

ãrbune importat în valoare de douã milioane de dolari. În cele cinci luni de iarnã, Complexul Energetic Hunedoara a achiziþionat huilã din import.

Cantitatea de 32.300 de tone importate au costat 2.772.489,39 de dolari.

La aceastã sumã de adaugã ºi taxele de

depozitare. Cantitatea cea mai mare de cãrbune cu care au funcþionat cele douã termocentrale au provenit de la Divizia Minierã care a asigurat 530.722 de tone. Încã 211.727 de tone de cãrbune au fost achiziþionate de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, care a acþionat în instanã Complexul ºi a câºtigat procesul. Pentru cã unitãþile miniere din cadrul

celor douã societãþi nu au putut asigura cantitatea de huilã necesarã, Complexul Energetic Hunedoara a importat cãrbune.

32.300 de tone au fost importate la suma de 2.772.489,39 de dolari.

Anul trecut în luna septembrie, Departamentul

pentru Energie a estimat cã în perioada sezonului de iarnã, Complexul Energetic

Avem câºtiguri din asta.

Producþia de cãrbune va creºte. Nu vom mai fi nevoiþi sã importãm o cantitate de cãrbune aºa de mare. Pentru cã vor lucra mai mult minerii vor avea ºi câºtiguri salariale mult mai mari. Vom importa totuºi o cantitate de cãrbune, pentru cã avem o hotãrâre de guvern, dar, vã spun încã odatã, cã dacã se va produce mai mult în Valea Jiului, vom importa mai puþin.

Mã bucur cã liderii de sindicat au lãsat orgoliile personale deoparte ºi au înþeles nevoia dialogului social. Valea Jiului nu va rãmâne fãrã minerit. Sunt mii de locuri de muncã în Valea Jiului ºi ele trebuie menþinute ºi modernizate, dacã se poate”, a þinut sã declare deputatul Laurenþiu Nistor, preºedintele PSD Hunedoara dupã vizita ministrului Nicolescu.

Vocile politice au fost mesagerii lui Ponta care acum a uitat cu desãvârºire de judeþul Hunedoara ºi de problemele Complexului Energetic Hunedoara.

Monika BACIU

Hunedoara ar avea nevoie de peste un milion de tone de huilã. Perioada pentru care este estimatã prognoza este 1 octombrie 2014-31 martie 2015. în cele cinci luni de iarnã, cele douã termocentrale din cadrul Complexului Energetic Hunedoara au ars 857.130 de tone de huilã.

Tot din documentul Departamentului pentru Energie reiese faptul cã CEH va produce 276.500 gigacalorii necesare pentru asigurarea agentului termic.

Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 mai 2015

Baia comunalã mai târziu, acum cãþãrãri

B

aia comunalã de la Vulcan mai are de aºteptat, pentru cã birocraþia încurcã planurile primarului Gheorghe Ile, dar pânã atunci, iubitorii de adrenalinã pot face cãþãrãri. Sala a fost inauguratã recent ºi cei din Dallas mai trebuie sã aºtepte baia promisã de cei din primãrie.

Investiþia trebuia inauguratã anul trecut, când primarul Gheorghe Ile spera sã le facã o bucurie celor din cartierul Micro 3, adicã Dallas, dar cu puþin timp înainte de final, hoþii au dat atacul. Nici acum nu poate fi inauguratã, pentru cã mai sunt acte birocratice. „Baia comunalã se va inaugura în maxim o lunã de zile, iar acolo vor avea prioritate cei de la ªcoala nr 6 ºi din Mirco 3 B”, a spus Gheorghe Ile, primarul din

Vulcan.

Pânã atunci, însã, la Vulcan, dupã ce s-a deschis primul hipodrom, tot aici este ºi o salã cu pereþi amenajaþi pentru cãþãrãri.

Totul într-un fost punct termic ce a fost compartimentat pentru necesitãþile oamenilor din zonã. „În acea clãdire avem 3 compartimente, unul alocat punctul termic de la ºcoala 6 ºi blocurile de pe Strada Traian, un loc, bãii comunale, care a fost finalizatã ºi este datã în folosinþã celor

de la Pregoterm ºi al treilea spaþiu este un loc de cãþãrare. Niºte tineri care vor sã facã un sport aici în Vulcan au primit sala”, mai spune Ile. Lucrãrile la baia comunalã au început acum un an, însã, deºi investiþia a fost finalizatã, oamenii din cartierul sãrac de blocuri, unii fãrã curent ºi apã curentã în apartamente, mai au de aºteptat pânã vor face un duº cald la baia comunalã.

Diana MITRACHE

Asociaþia de proprietari te poate da pe mâna portãreilor iniþiativã legislaO tivã în urma cãreia consumatorii buni platnici sã nu mai poatã fi debranºaþi de la reþeaua de apã potabilã pentru datornicii din asociaþie, a suferit modificãri astfel încât nici societatea furnizoare sã nu rãmânã cu paguba.

Asociaþia de proprietari din care face parte datornicul poate cesiona creanþa cãtre operator. Totodatã, operatorul poate cesiona cãtre o firmã de creanþe datoria astfel încât sã nu-ºi sporeascã cheltuielile cu procesele sau poate acþiona în judecatã, în nume propriu, datornicul. „Am trecut prin Senat proiectul de lege prin care oamenilor care-ºi plãtesc facturile la apã operatorul sã nu le mai poatã tãia apa. A fost bãgat

Prezentare bilingvã a municipiului Petroºani taþiunea monS tanã Parâng din salba staþiunilor

turistice, o promovare bilingvã. O mapã cu detalii despre municipiul Petroºani va fi achiziþionatã de consilierii locali pentru promovarea localitãþii.

Un cetãþean a realizat o documentare a zonei, iar aceasta va fi

pusã în valoare de cãtre aleºii locali.

Municipalitatea de la Petroºani vrea sã achiziþioneze 500 de mape de prezentare a localitãþii.

“Valea Jiului ºi-a pãstrat de-a lungul timpului valorile culturale, tradiþiile ºi obiceiurile strãbune.

Una din tendinþele actuale ale zonei Vãii Jiului este extinderea turismului prin investiþii masive în aceastã direcþie. Staþiunea

Parâng este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Transilvania, obiectiv de interes naþional ce face parte din salba de staþiuni montane ale României. Pentru o promovare cât mai bunã a resurselor municipiului nostru propun alocarea sumei de 5500 de lei în vederea achiziþionãrii unui numãr de 500 de exemplare a unor

Sã fim alãturi de Andreea!

românã cât ºi în limba englezã despre municipiul nostru, obiectievele turistice existente, culturã ºi tradiþii cât ºi informaþii economice”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC

fãrã scaunul cu rotile.

A reuºit sã facã primii paºi, dar mai sînt multe operaþii pînã ce visul sãu va fi realitate. Cei care vor sã o ajute, o pot face în continuare.

Contul în care pot fi trimiºi banii este la Pireus Bank pe numele Pop Maria Andreea IBAN RO73 PIRB 2202 6544 1600 1000 Cod SWIFT PIRBROBU VÃ MULÞUMIM!

Pentru cã Valea Jiului are tradiþii ce încã sunt pãstrate cu sfinþenie de bãtrânii locului, iar aceste obieciuri pot atrage turiºtii, aleºii locali vor sã achiziþioneze aceste mape de prezentare.

Monika BACIU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cu o boalã, ce iniþial a þintuit-o în pat, a miºcat multã lume.

Mulþi oameni ne-au întrebat cum ar putea sã o ajute pe fetiþa care, deºi are deficienþe grave, a reuºit sã creeze o adevãratã colecþie de mãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturi care, în parte, le-a vîndut zilele acestea. Ea face asta pentru ca în toamnã sã poatã merge la încã o operaþie. Pânã acum Andreea a fãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cu numãrul 13.

Ea sperã sã aibã cîndva copilãria pierdutã ºi sã poatã sã meargã,

mape care conþin date despre localitatea noastrã. Aceastã mapã este editatã în condiþii grafice deosebite, pe hârtie laminatã, în plastic policromã ºi va oferi informaþii atât în limba

ºi în comisia de fond de la Camera Deputaþilor ºi cu unanimitate de voturi am obþinut votul. A fost o luptã de douã ore cu ANPC care pânã la urmã n-a mai avut încotro ºi a mai introdus cu voia mea un amendament.

Acesta spune cã datoriile care nu sunt plãtite de unul, douã sau mai multe apartamente, sã fie cesionate de cãtre asociaþia de proprietari cãtre operatorul de apã. Acum mai aºteptãm plenul Camerei Deputaþilor ºi sper sã le dau o veste bunã tuturor românilor buni platnici”, a declarat iniþiatorul proiectului.

Maximilian GÂNJU

- Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 mai 2015

Henþ cu mâna

Sportul, ca paravan Caracterul oamenilor nu þine cont de funcþii. Mi s-a înroºit telefonul sãptãmâna trecutã, sunat fiind dacã nu m-au luat mascaþii, conform unor apariþii online, despre arestarea unor „inºi” (asta am auzit-o la tv!) în legãturã cu o reþea de prostituþie.

Pânã ºi vânzãtoarea de la supermarket se holba la mine, cã nu-s cu vreun jandarm la cumpãrãturi!

Erau orele fierbinþi legate de sãltarea unor indivizi, ºmecheri de-o viaþã, care s-au acoperit sub umbrela sportului din Valea Jiului, Vale care le-a dat o pâinicã bunã vreo `j de ani.

Deranjant era cã nu apãreau numele respectivilor, cu atât mai mult cu cât, alãturarea ca vârstã ºi profesie, producea o izbitoare ºi deranjantã asemãnare cu mine.

Totuºi, câþiva colegi de

breaslã – Marius Mitrache, Ionuþ Drãgotesc, Tiberiu Vinþan, Ramona Roºulescu – au avut eleganþa sã precizeze corect ce ºi cum despre traficul de fetiþe, eu ieºind pe aceastã cale din orice bãnuialã.

Antena 1 a fost, prin Robert Wagner, postul care a dat numele indivizilor, Tellus Frigescu, Vasile Stafie ºi Nicu Bãnãþan, acesta din urmã un personaj sinistru, cãzut într-o televiziune localã în anul 2001, om care

îºi bãtea angajaþii, îi înjura, jignea ºi uita sã le mai dea salariile (numai eu aveam de luat vreo 12 milioane lei vechi restanþã), umilindu-i, batjocorându-i. Un nemernic.

Despre ceilalþi doi nu pot spune decât cã, da, s-au învârtit în zona sportului, având tot felul de funcþii, care le-au permis sã fie mereu într-o aurã de mister ºi îndoialã.

Am scris mii de cronici, de vreo 30 de ani încoace, reportaje ºi materiale filmate de la Satu Mare sau

Zalãu, pânã în Cipru, Croaþia, Antalya sau Rãchitova ºi Motru. Întotdeauna cu aceeaºi pasiune ºi plãcere cu care sper sã o mai fac multã vreme. Am crezut cã informaþia corectã face bine, produce bucurie.

N-am folosit niciodatã sportul ca paravan, tocmai de aceea nu aº vrea sã mã identific cu faptele de care sunt acuzate respectivele personaje.

Numai faptul cã a planat asupra lor aceastã ruºine, ar trebui sã-i determine sã se ascundã. În niciun caz în spatele sportului, folosit ca paravan.

Poveºtile sportului

Acum 40 de ani (1975), sportul în Valea Jiului trãia pe alte coordonate

P

e vremea când Tellus Frigescu ºi Vasile Stafie nu poluaserã sportul Vãii Jiului, prin anii `70, altele erau unitãþile de mãsurã. Fãcând o trecere în revistã a unor evenimente de atunci, gãsim o serie de informaþii interesante.

Lupeni ºi ªtiinþa Petroºani. Într-o etapã de toamnã, ambele învingeau cu 1-0: ªtiinþa pe Unirea Sânnicolau Mare – gol Gruia –, Minerul

Mergem prin comparaþie la rugby, ªtiinþa Petroºani (acum ciuca bãtãilor în Divizia „B”), o echipã în care jucau nume precum Ortelecan, Michi Martin, Dan Talpã, Enciu Stoica, conduºi de Gheorghe Bãltãreþu, vizau un loc pe podiumul naþional.

La fotbal, într-un meci amical internaþional, Jiul lui G. Stan, Gigi Mulþescu, Rozsnyai, Al. Nagy, Ilie Ologu sau Libardi, cu „Jacky”

Ionescu la cârmã, spulbera cu 7-1 pe iugoslavii (sârbii) de la Timok Zajecar. În Divizia C jucau Minerul

Lupeni pe CFR Craiova – gol Naidin, din centrarea lui Kotormany. În fine, la un capitol „Ultimele noutãþi”, citim cã „a semnat pentru Jiul un tânãr ºi talentat al buturilor, Stelian Homan, care a activat în sezonul trecut (n.n.

1974-1975) la divizionara B Minerul Moldova Nouã”.

Petre Libardi ºi Andrei Stocker de la Jiul Petroºani primeau titlul de maestru emerit al sportului, iar Jiul ºi Minerul Lupeni aºteptau vizita unei echipe de Cupa U.E.F.A., Lech Poznan din Polonia, ocupanta locului 3! În fine, la popice, echipa Jiul Petrila, cu Török, Rudi Kozma, Victor Miclea ºi Petric în mare formã, câºtigau prima etapã în Divizia „A”, 5116-5048 cu Progresul Oradea.

Paginã realizatã de Genu TUÞU