Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 868
Cronica Vãii Jiului Vineri, 29 Mai 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
AU PUPAT INELUL ÎMPÃRATULUI z Minerii, lãsaþi sã aºtepte în frig
decizia deja anunþatã
Ministrul Andrei Gerea a sosit în Valea Jiului la chemarea minerilor, dar aproape cã i-a ignorat ºi i-a þinut peste 8 ore în frig în curtea Complexului Energetic Hunedoara. A preferat sã se întâlneascã mai întâi cu politicienii locali, iar mai apoi cu o parte dintre liderii minerilor, iar discuþiile au durat nejustificat de mult. Între timp, bucãtãrãsele au pus lacãt la sala de mese. Trimis de Victor Ponta în Valea Jiului sã anunþe minerii cã FMI ºi Comisia Europeanã nu mai vrea continuarea exploatãrii huilei, Andrei Gerea a fost primit pe imnul minerilor, de minerii care s-au adunat dis de dimineaþã sã audã ce le spune oficialul de la Energie. În nicio minã nu s-a lucrat de ore bune ºi minerii de peste tot au întrerupt lucrul, tocmai ca sã aºtepte sã vadã ce le spuen ministrul. Printre huiduieli, acesta le-a mai transmis câte ceva, înainte sã intre la discuþii cu liderii lor. „Ca sã continuãm, trebuie sã ºi munciþi”, a încercat sã spunã Andrei Gerea minerilor, dar s-a ales cu
huiduieli din partea minerilor care îl opreau pe rând sã îi spunã cum nu au materiale în minã, cum aºteaptã ziua de salariu ºi cum au rupt ei gardul minei ca sã foloseascã plasa drept armãturã în subteran, ca sã nu se prãbuºeascã peste ei roca. Din pãcate, deºi s-a aflat încã de marþi seara în Valea Jiului, ministrul a þinut ca, înainte de toate, sã se întâlneascã cu politicienii locali, cu toate cã a venit la presiunile minerilor. Au participat la aceastã întâlnire cu uºile închise ºi nici de acolo nu a rãzbãtut niciun ecou. A fost ca ºi cum toþi au venit sã pupe inelul împãratului, sã audã textul dinainte stabilit ºi apoi sã plece. Din pãcate, minerii au fost lãsaþi la mai puþin de o 6 C sã aºtepte ore bune o declaraþie oficialã. Între timp, aceºtia au aflat cã nu vor mai avea masa caldã, pentru cã, din cauza datoriilor, firma care oferea acest serviciu a pus lacãte pe sãlile de masã. Este pentru prima datã dupã Revoluþie când ortacii au rãmas fãrã hrana caldã. Diana MITRACHE
Monica IACOB-RIDZI:
“GRAÞIEREA, SINGURA MEA SPERANÞÔ
“M
otivul pentru care am recurs la aceasta ultimã cale, este acela cã Aª VREA SÃ MAI TRÃIESC, aº vrea sã îmi pot creºte copiii, sã îi sprijin în confruntarea cu bolile pe care le-au moºtenit de la mine, dar ºi cu bolile obiºnuite, care, în contextul medical pe care îl prezintã, sunt infinit mai agresive ºi mai riscante pentru ei. Este speranþa mea la viaþã. Speranþa cã voi trãi ultimele luni, ani sau cât va vrea Dumnezeu, alãturi de copiii mei, de familie”. >>> PAGINA A 2-A
Preºedintele ºi premierul, sesizaþi cu privire la incidentul din Retezat z Altercaþia dintre activiºtii de mediu ºi localnici în urma cãreia douã persoane au fost rãnite, este anchetatã ºi de procurorii hunedoreni. Coaliþia pentru Mediu din România cere preºedintelui ºi premierului sã ia mãsuri urgente pentru a garanta securitatea membrilor societãþii civile din România ºi pentru a combate agresiunea unor investitori ºi infractori împotriva activiºtilor de mediu.
„Incidentele care au avut loc pe malurile Râului Alb, judeþul Hunedoara, în care au fost agresaþi fizic o jurnalistã din Germania ºi colegul nostru Gabriel Pãun, preºedinte al Asociaþiei pentru Protecþia Mediului Agent Green, aratã mãsurã în care instituþiile statului român, pe care le conduceþi, îºi îndeplinesc atribuþiile. Acestea nu fac altceva decât sã contribuie la menþinerea unui climat mafiot în rândul unor investitori, care reacþioneazã prin metode violente ºi care
nu considerã sã se supunã legilor României ºi îºi permit orice. Incidentul a avut loc din simpla cauzã cã membrii societãþii civile documentau construcþia microhidrocentralei de pe Râul Alb, o crimã de mediu, una din multele pe care societatea civilã încearcã sã le limiteze, chiar fãrã ajutorul instituþiilor statului”, se aratã în petiþia semnatã de nu mai puþin de 32 de organizaþii care luptã pentru protejarea mediului. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 mai 2015
Monica IACOB-RIDZI: “GRAÞIEREA, SINGURA MEA SPERANÞÔ “Motivul pentru care am recurs la aceasta ultimã cale, este acela cã Aª VREA Sà MAI TRÃIESC, aº vrea sã îmi pot creºte copiii, sã îi sprijin în confruntarea cu bolile pe care le-au moºtenit de la mine, dar ºi cu bolile obiºnuite, care, în contextul medical pe care îl prezintã, sunt infinit mai agresive ºi mai riscante pentru ei. Este speranþa mea la viaþã. Speranþa cã voi trãi ultimele luni, ani sau cât va vrea Dumnezeu, alãturi de copiii mei, de familie”. Aºa îºi începe ultima postare pe blog fostul deputat al Vãii Jiului, Monica Iacob Ridzi, care susþine cã nu a încetat sã spere într-un gest de clemenþã, pentru cã nu a avut antecedente penale ºi a avut o conduitã ireproºabilã, atât pe parcursul procesului în cadrul cãruia a fost condamnatã, dar ºi ulterior, în mediul carceral. “Nu am sãvârºit ºi nu am fost acuzatã cã aº fi sãvârºit vreo infracþiune de corupþie, iar recuperarea prejudiciului la acoperirea cãruia am fost obligatã este asiguratã pe deplin ºi garantatã, prin valorificarea bunurilor pe care le deþin, pe care s-a instituit sechestru asigurator”, spune Monica Iacob Ridzi. Fostul deputat de Valea Jiului este de pãrere cã menþinerea sa în executarea pedepsei închisorii, în condiþiile în care în penitenciar nu poate respecta recomandãrile medicilor, pentru afecþiunile cu care se luptã de mai mulþi ani, poate avea consecinþe ireversibile, deosebit de grave, asupra sãnãtãþii ºi vieþii sale, dar ºi asupra bunei dezvoltãri fizice ºi psihice a copiilor sãi (fetiþa are doar 1 an ºi 7 luni, iar bãieþelul abia a
împlinit 5 ani), “pentru care pierderea prematurã a mamei, la o vârstã atât de micã, ar fi tragicã”. “Unele afecþiuni s-au agravat deja, în ultima perioadã, iar riscul sã se agraveze ºi mai mult, este din ce în ce mai mare, cu fiecare zi în penitenciar. ªansa de a respecta, în libertate, recomandãrile medicilor reprezintã pentru mine diferenþa între viaþã ºi moarte. Graþierea este singura ºansã pe care o am, sã fiu alãturi de Maria ºi Andrei, îngerii cu care viaþa mea a fost binecuvântatã, în lupta lor cu afecþiuni care mã obliga la supraveghere strictã, având în vedere vârsta lor micã. Copiii sunt acum în situaþia de a nu avea alãturi niciun pãrinte, aceºtia locuind acum în Bucureºti, împreunã cu bunicii, deoarece au nevoie de continuarea unor proceduri medicale, ce nu pot fi efectuate în judeþul Hunedoara. Graþierea este singura speranþã sã-mi pot ajuta copiii sã se recupereze psihic, dupã trauma despãrþirii noastre bruºte. Cererea mea de graþiere este strigãtul de disperare al unei mame grav bolnave, care trãieºte alãturi de copiii ºi familia ei o dramã greu de descris în cuvinte. Este þipãtul ºi plânsul unor copii mici ºi bolnavi, nevinovaþi, profund afectaþi de faptul cã mama lor a fost luatã brusc de lângã ei. Acceptarea, din motive umanitare, a cererii de graþiere reprezintã pentru mine, în acest moment, singura ºansa la viaþã. ªansa de a respecta, în libertate, recomandãrile medicilor reprezintã
a Iacob-Ridzi a cob-Ridzi luptã murit. Mama Monica Ia r ei. pentru viaþa ei ºi a copiilo z Omul politic Monic
pentru mine diferenþa între viaþã ºi moarte”, spune Monica Iacob Ridzi.
C
ererea de graþiere a ajuns la Preºedinþie Tiberiu Iacob Ridzi, a depus cererea de graþiere joi, aceasta fiind bazatã pe douã considerente - unul umanitar ºi unul medical. Mai exact, Monica Iacob Ridzi a invocat în cererea de a pãrãsi Spitalul Penitenciar Jilava faptul cã are doi copii, respectiv o fetiþã de un an ºi ºapte luni ºi un bãiat în vârstã de cinci ani. În acest sens, fostul demnitar a depus documente legate de starea de sãnãtate a celor doi, dar ºi acte privind sãnãtatea pãrinþilor ºi a socrilor ei. De asemenea, în susþinerea cererii de graþiere, Monica Iacob Ridzi a depus mai multe documente, între care ºi o dovadã cã suferã de o boalã hematologicã, iar din cauza imunitãþii scãzute, orice infecþie pe care ar putea sã o ia în penitenciar i-ar putea fi fatalã. Potrivit Mediafax, Tiberiu Iacob Ridzi a adãugat, referitor la faptul cã preºedintele Klaus Iohannis a afirmat cã nu va graþia niciodatã politicieni corupþi, cã fostul ministru "nu a fost condamnatã pentru fapte de corupþie, iar
telui României, sau colectiv, de cãtre Parlament, prin lege organicã, conform Constituþiei. În prezent, pe rolul Tribunalului Ilfov se aflã un dosar prin care Monica Iacob Ridzi cere sã-i fie admisã cererea de întrerupere a executãrii pedepsei de cinci ani de închisoare pentru cã suferã de numeroase afecþiuni medicale, printre care trombofilie ºi leuconeutropenie. Imediat dupã ce a fost încarceratã, Monica Iacob Ridzi a reclamat condiþiile în care stau deþinuþii, spunând cã sistemul medical din închisori nu este bine gândit ºi cã pentru un om bolnav ca ea condamnarea la închisoare este condamnare la moarte. Monica Iacob Ridzi a fost condamnatã la 5 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, pentru felul în care, în calitate de ministru al Tineretului ºi Sportului a cheltuit banii pentru organizarea zilelor tineretului la Costineºti acum 6 ani. Marius MITRACHE
prejudiciul a fost recuperat din sechestrul pus pe averea familiei". "Abuzul în serviciu este asimilat faptelor de corupþie. Nu a fost condamnatã pentru cã ar fi dat sau ar fi primit bani pe nedrept. E o diferenþã de nuanþã. Aº face o paralelã ºi aº spune cã nu este acelaºi lucru sã comiþi infracþiunea de crimã cu premeditare ºi cea de ucidere din culpã", a conchis Tiberiu Iacob Ridzi. Administraþia prezidenþialã a confirmat cã cererea de graþiere a fost înregistratã joi, în jurul orei 12.30. Website: Potrivit legii, www.cronicavj.ro graþierea este mãsura E-mail: de clemenþã ce constã cronicavj@gmail.com în înlãturarea, totalã sau parþialã, a Director: executãrii pedepsei Marius MITRACHE aplicate de instanþã ori (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352 în comutarea acesteia în una mai uºoarã. Colectivul de redactie: Graþierea poate fi Ileana FIRÞULESCU acordatã individual, ileana.firtulescu@yahoo.com prin decret al preºedin-
Cronica Vãii Jiului
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Politic 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 mai 2015
Rãzboi împotriva impunerilor ”distructive” ale lui Laurenþiu Nistor, la PSD Petroºani
lui Dacian Ciodaru ca preºedinte executiv al PSD Petroºani a Ifãcutmpunerea ca taberele din PSD sã se uneascã, cu
mici excepþii, ºi sã respingã dictatul motivând cã Laurenþiu Nistor nu are calitatea statutarã sã facã acest lucru ºi, în plus, nu a ajutat cu nimic Petroºaniul ºi Valea Jiului pentru a-i fi recunoscãtori, ba dimpotrivã. Lui Nistor i se reproºeazã cã ºi în al doisprezecelea ceas continuã sã distrugã ºi ce mai existã, cã dã la o parte oameni ca Florin Nicolae, Doru ªipeþan, Artur Gãman, Costel Postolache, Radu Sorin, Iulian Codreanu, Robert Hummel, Francisc Gerschner etc., pentru a Liderii PSD din judeþul Hunedoara sunt cei catalogaþi drept cei care au dat ultimul brânci în prãpastie Complexului Energetic Hundoara prin cultivarea unor manageri care s-au dovedit a fi orice altceva, dar nu manageri. ªi, deºi era vizibilã cãderea Complexului ºi mai ales a mineritului, ºefii judeþeni ai social-democraþilor i-au susþinut în continuare s-au au propus alþii de aceeºi facturã mediocrã în conducere, deºi Valea Jiului are oameni capabili în acest sens. Doar cã aceºtia nu se pliau pe atitudinile ºi cerinþelor ºefilor de partid, în special a preºedintelui de judeþ, Laurenþiu Nistor, care, conform propriilor membri, se face singurul vinovat prin cultivarea imposturii ºi a parvenitismului. Cum scaunul sãu de ºef de judeþ PSD se clatinã, îºi pregãteºte un teren sigur pentru viitor prin posibila ”numire”/alegere a Nataliei Intotero în funcþia de preºedinte, iar pe Dacian Ciodaru - cel care e din Petroºani, dar a stat lipit de ºeful de partid prin judeþ turnându-i în ureche despre ”curvele ºi bãºinoºii, proºtii ºi þãranii, persoanele fãrã clasã” etc., din organizaþiile din Valea Jiului – preºedinte executiv
la PSD Petroºani. Aceleaºi pãreri, de desconsideraþie, erau articulate în cercuri restrânse ºi despre locuitorii dintre Jiuri. De precizat cã Natalia Intotero este preºedinte al Organizaþiei Judeþene a Femeilor social-democrate, iar Dacian Ciodaru este cel care nici n-a fost ales, ci impus, la Petroºani, în 2012, drept preºedinte al tinerilor PSD din judeþul Hunedoara. Aceastã poziþie, la Petroºani, a lui Dacian Ciodaru se doreºte a fi rampa de lansare pentru aceeaºi funcþie – preºedinte executiv, dar la judeþ pentru a face tandem cu Intotero. Sâmbãta trecutã, când Valea Jiului fierbea, Laurenþiu Nistor a venit la Petroºani ºi pentru a-l impune ca preºedinte executiv pe Dacian Ciodaru, adicã vorba unor PSD-iºti: ”ºi-o bubã undeva...”, cã ºi aºa lucrurile mergeau prost, organi-
impune un tânãr arogant, care nu a vrut sã facã nimic în Petroºani, deºi i s-au întins mai multe mâni, cum ar fi acþiuni de þinutã Gala Scriitorilor, Gala Actorilor etc. -, la care au muncit alþii, dar i s-au atribuit lui. Tânãrul Dacian Ciodaru a abandonat totul ºi a început (sau poate a continuat) sã-ºi denigreze colegi de partid ºi cetãþeni cu oarece influenþã civicã, turnând în urechea ºefului judeþean otravã de genul ”curvele ºi bãºinoºii, proºtii ºi þãranii, persoane fãrã clasã” etc. Ieri, conducerea judeþeanã a fost din nou prezentã la sediul PSD Petroºani. Oare doar din grijã pentru mineri?
zaþia fiind scindatã. La Petroºani, reacþia a fost durã la adresa lui Nistor, reproºându-i-se cã ºi în al doisprezecelea ceas continuã sã distrugã ºi ce mai existã, cã dã la o parte oameni ca Florin Nicolae, Doru ªipeþan, Artur Gãman, Costel Postolache, Radu Sorin, Iulian Codreanu, Robert Hummel, Francisc Gerschner etc., pentru a impune un tânãr arogant, care nu a vrut sã facã nimic în Petroºani, deºi i s-au întins mai multe mâni, cum ar fi acþiuni de þinutã cum au fost Gala Scriitorilor, Gala
Actorilor etc., la care au muncit alþii, dar l-au scos în faþã pe Ciodaru declarând cã acþiunile îi aparþin. Apoi s-a încercat o punte între acesta ºi restul organizaþiei, dar Ciodaru a abandonat totul ºi, mai rãu, ca o ”leliþã” a început (sau poate a continuat) sã-ºi denigreze colegii de partid, persoane cu oarecare influenþã civicã, sã intre cu bocancii în viaþa acestora, sã poarte vorbe într-un limbaj ”de cartier”, atitudine total opusã celei afiºate de dandy în haine de firmã. Mulþi se întreabã cã
dacã ar ”cãdea” din funcþia de director administrativ în cadrul Universitãþii Petroºani ºi din braþele lui Laurenþiu Nistor, ce ar mai rãmâne ? Dar nu este vina lui cã doreºte sã acceadã pe asemenea cãi, ci a celui care încurajeazã astfel de practici, coborând stacheta pepinierelor de unde se aleg, în viitor, consilieri ºi primari. Zicala cã ”peºtele de la cap se împute” a fost demostratã în aceºti ani de Laurenþiu Nistor, pentru cã, fãcând o analizã la rece, niciodatã în istoria de dupã 1990, organizaþiile PSD nu au fost atât de slabe ºi, pe cale de consecinþã, nu au fãcut atâta rãu zonei, prin deprofesionalizare ºi lipsã de reprezentare la nivel înalt, ca în ultimii ani. Cã unii tineri, care reprezintã viitorul, acceptã asemenea stil de urcare pe scara ierarhicã face sã se stingã orice speranþã cã lucrurile se vor îndrepta. ªi aceastã practicã poate fi valabilã pentru toate partidele. Pentru cã dacã cineva încearcã sã ”iasã din rând”, urmeazã represaliile. Impunerea lui Dacian Ciodaru la Petroºani a fãcut ca taberele din PSD sã se uneascã, cu mici excepþii, ºi sã respingã dictatul motivând cã Laurenþiu Nistor nu are calitatea statutarã sã facã acest lucru ºi, în plus, nu a ajutat cu nimic Petroºaniul ºi Valea Jiului pentru a-i fi recunoscãtori, ci dimpotrivã!
Când i s-a cerut sã facã demersuri, cu soluþii în mânã, pentru salvarea mineritului a invocat ”traficul de influenþã” uitând cã este reprezentantul cetãþenilor care l-au ales parlamentar ºi cã trebuie sã-ºi facã datoria faþã de aceºtia. Apoi a respins sistematic numiri în funcþii ale oamenilor pregãtiþi, profesioniºti cu experienþã doveditã în domeniile respective. ªi-a apropiat oameni cotaþi ca fiind lipsiþi de credibilitate, uºor de manipulat, cel mai invocat fiind Gheorghe Bobar, care se comportã ca stãpânul pe tarlaua lui la Petrila ºi cãruia i se imputã distrugerea minei Lonea. ªi acolo nemulþumirile stau sã explodeze, dar se ºtie cã este þinut în braþe de acelaºi Laurenþiu Nistor ºi mulþi se tem pentru locurile lor de muncã sau de represalii. Cât despre CEH, l-a lãsat la mâna altor PSD-iºti fãrã sã intervinã... Prin Dacian Ciodaru, Laurenþiu Nistor vrea sã-ºi punã ”amprenta” ºi pe Universitatea Petroºani, spun apropiaþii sãi, la viitoarele alegeri pentru Senat ºi rectorat. Ieri, Laurenþiu Nistor a fost din nou la sediul PSD Petroºani, însoþit de Natalia Intotero ºi Cristian Resmeriþã. Sã fi fost aceastã vizitã doar din grijã pentru mineri ºi minerit?! Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Haideþi la Festivalul de teatru pentru copii! C um altfel ar putea fã sãrbãtoritã copilãria, dacã nu prin intermediul personajelor de basm? Feþi frumosºi, Zâne bune ºi Ilene Cosânzene este titlul Festivalului de Teatru pentru Copii, ajuns la cea de a IV-a ediþie în acest an la teatrul din Petroºani.
Personaje de basm, poveºti cu tâlc ºi multe râsete ºi aplauze. Acestea vor fi ingredientele Festivalului de Teatru Pentru Copii, iar la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu suntem aºteptaþi sã sãrbãtorim copilãria. Festivalul începe vineri, în 29 mai cu parada poveºtilor prin centrul Petroºaniului, iar pânã în 2 iunie suntem aºteptaþi la teatru cu poveºti. „În cadrul festivalului vor fi multe surprize. Sunt invitate teatre din Satu Mare, Reºiþa ºi Sibiu ºi este de menþionat faptul cã intrarea în 31 mai este gratuitã la toate spectacolele ce sunt oferite de Primãria municipiului Petroºani”, a spus actriþa Oana Liciu Gogu. „Jos masca!”, „Îndrãgostiþii din Ancona”, „Ogarul cel isteþ”, „Cocoºelul neascultã-
O
„Iubire”, în premierã la Petroºani
Povestea de iubire dintre acest bãiat ºi restul de fete, pe care cautã sã le cucereascã el, ne va descreþi frunþile, sâmbãtã searã. La Petroºani este încã o premierã ºi actorii de aici sunt gata sã vinã cu o piesã de teatru de
excepþie, eroul principal fiind Alexandru Cazan. „Roul meu este unul foarte simpatic. Este vorba despre un tânãr care a crescut fãrã pãrinþi de o mãtusã ºi aceasta are niºte rude ce au trei fete nemãritate. Mã trimit sã îmi încerc norocul cu una dintre ele. O fac cu toate 3, dar ce va fi pânã la final, nu pot sã vã spun, cã vã aºtept în salã, sâmbãtã la 18,00”, spune Alexandru. Anca Markos este la început de drum ca atriþã, dar vine pe scenã cu un rol important, acela de ibovnicã ºi aºteaptã sã fie vrãjitã de amorez. „Personajul
poveste de iubire, menitã sã ne descreþeascã frunþile, ne aºteaptã sâmbãtã pe scena de la Teatrul Dramatic din Petroºani. „Iubire” este chiar titlul acestei piese ºi actorii ne propun sã îi urmãrim într-o poveste cu trei fete ºi un amorez, care ne va încânta la finele acestei sãptãmâni.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 mai 2015
meul este cea mai micã dintre cele trei fete, care îºi trãieºte viaþa la maxim ºi se bucurã de fiecare clipã. Nu vreau sã vã dezvãlui dacã pânã la final mã mãrit, vã invitãm sâmbãtã sã ne bucurãm împreunã”, a menþionat Anca Markos. Regizorul Cristian Ioan vine din nou la Petroºani ºi ne propune o searã romanticã, o poveste de iubire cu tâlc ºi, abia la final, zâmbete. Asta pentru cã s-a lucrat mult la ea, dar, spune regizorul, a meritat aºteptarea. Decorul este absolut inedit ºi totul se întâmplã într-o colivie imaginatã ca scena iubirii. „Este comedie, dar la final, nu mai este aºa de
comedie, chiar dacã se râde cel mai tare la final. E o piesã pe care o iubesc foarte mult ºi voiam de mulþi ani sã o pun în scenã ºi acum am avut ºansa ºi cred cã o sã fie una comunã, a mea ºi a artiºtilor ºi a publiculului, pentru cã piesa este foarte frumosã”, ne-a mãrturisit Cristian Ioan, regizorul ºi scenograful piesei. Cristian Ioan spune cã
tor” sau „În garã la Medgidia” sunt doar câteva dintre piesele de teatru ce le vom putea urmãri aici ºi, teatrul vine ºi cu o piesã intitulatã „O jumãtate de...”, în care joacã doar copii, copii care au urmat aici cursuri de actorie. „În cadrul festivalului, existã proiectul Noi vã învãþãm ABC-ul teatrului, unde se vor putea viziona spectacole coordonate de tineri actori ai teatrului ºi aici îi amintesc pe Sergiu Fîrte, radu Tudosie ºi Amelia Toaxen, dar ºi o trupã din Lupeni. Intrarea este gratuitã ºi aici”, a mai adãugat Oana Liciu Gogu. Festivalul a ajuns la a IV-a ediþie ºi aici sunt aºteptaþi toþi copiii care vor sã vadã o piesã pentru ei. Parada poveºtilor va fi vineri începând cu ora 11.00. Diana MITRACHE
Tabãrã de arte vizuale la Petroºani
S
tudenþi din mai multe centre universitare din þarã sunt în aceste zile la Petroºani. Este momentul Taberei Studenþeºti de Arte Vizuale, tabãrã care a ajuns la cea de a XIV-a ediþie. Sunt sculptori, pictiori, artiºti veniþi din toate colþurile þãrii, ca sã creeze la Petroºani. Tabãra a debutat deja ºi lucrul poate începe pentru cã, la finele acestei luni, va fi ºi vernisajul. „Între 26 ºi 31 mai, a XIV –a ediþie a Taberei studenþeºti de arte vizuale. Tabãra de anul acesta se desfãºoarã pe douã secþiuni, este vorba despre sculpturã în lemn ºi picturã de ºevalet ºi are ca
edalie Pro Urbe M pentru activitate. Fondatorul asociaþiei Schi
invitaþi studenþi ai Facultãþii de Arte ºi Design a Universitãþii de Vest din Timiºoara, cadre didactice ºi studenþi ai Universitãþii Babeº Bolyai din Cluj
Napoca ºi reprezentanþi ai Casei de Culturã a Studenþilor din Cluj”, a spus Lavinia Hulea, director Casa de Culturã a Studenþilor Petroºani. Timp de o sãptãmânã, artiºtii sunt liberi sã se inspire, sã îºi gãseascã muzele ºi apoi sã creeze. Tabãra de arte vizuale a devenit o tradiþie la Petroºani, iar Casa de Culturã a Studenþilor va gãzdui la final vernisajul expoziþiei. Diana MITRACHE
Cinci centre de examen în Valea Jiului
A
proape 4000 de absolvenþi ai claselor de liceu din aceastã promoþie sunt aºteptaþi sã susþinã examenul de bacalaureat.
este vorba exact despre iubire, un subiect drag tuturor, aºa cã suntem
E ºi sãrbãtoarea lor
C
opiii instituþionalizaþi au ºi ei parte de sãrbãtoare de Ziua Internaþionalã a Copilului. Reprezentanþii Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului susþin cã în aceastã perioadã copiii instituþionalizaþi participa la diferite manifestãri precum concursuri de desene pe asfalt, concursuri de ghicitori, karaoke, întreceri sportive, ieºiri în oraº ºi în parc, ieºiri la diferite
aºteptaþi la teatru, sâmbãtã de la orele 18,00. Diana MITRACHE
acþiuni organizate de cãtre primãrii sau asociaþii ºi fundaþii cu care existã relaþii de colaborare, expoziþii de obiecte confecþionate de cãtre copii, programe artistice, discoteca, carnavaluri, mese festive cu tort, prãjituri ºi suc. “Toþi copiii aflaþi în plasament la asistenþii maternali profesioniºti vor sãrbãtoriþi în cadrul familiilor, vor primi cadouri ºi vor participa la diferite evenimente cultural artistice, sportive, excursii cu clasele unde sunt elevi etc”, spune Monica Georgescu, director general DGASPC Hunedoara. La sfârºitul lunii aprilie 2015 în statisticile D.G.A S.P.C. Hunedoara figurau un numãr de 171 copii aflaþi cu mãsurã de protecþie în sistemul rezidenþial, 660 copii aflaþi în plasamente familiale la rude/alte familii/tutele, 248 copii la asistenþi maternali profesioniºti ºi 105 copii benefiiari de servicii de recuperare într-un centru specializat. Marius MITRACHE
Medaliat pentru voluntariat în turism
La aceºtia se adaugã ºi cei care au susþinut anul trecut examenul maturitãþii, însã nu au reuºit sã promoveze. Abia vineri, 29 mai, se terminã etapa de înscrieri pentru prima sesiune a examenului de bacalaureat, însã deja au fost stabilite
Învaþã meserie ºi primesc bani
Î
nvaþã o meserie încã din liceu. Se apropie examenele naþionale, iar în funcþie de rezultate elevii pot opta pentru a urma cursurile unui liceu sau ale unei ºcoli profesionale.
centrele de examen. Astfel la nivelul judeþului Hunedoara sunt 13 centre de examen, dintre care cinci sunt în Valea Jiului. Astfel, la Colegiul Economic Hermes din Petroºani vor susþine examenul maturitãþii în jur de 300 de absol-
venþi de liceu. Aici vor da bacalaureatul elevii Colegiului Economic Hermes ºi cei ai Liceului Tehnologic ”Apollonius” Petroºani. La Petroºani un alt centru de examen este la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen
Turism Montan Pro Parâng, Cazimir Radvanski va primi medalia Pro Urbe din partea administraþiei locale de la Petroºani. De mai bine de un deceniu acesta ºi-a dedicat timpul activitãþilor montane, iar pentru asta va primi recunoºtinþa comunitãþii. “Domnul Cazimir Radvanski, în cei 13 ani de activitate a Asociaþiei Schi Turism Montan Pro Parâng s-a implicat activ în derularea unor activitãþi ce au avut ca idee centralã promovarea turismului montan, protejarea mediului precum ºi practicarea sporturilor specifice în munþii Parâng. De menþionat este fap-
Sylva. Aici vor susþine bacalaureatul elevii de la Carmen Sylva ºi cei de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani. Absolevnþii de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida ºi Colegiul Tehnic Constantin Brâncuºi din Petrila se vor întâlni la bacalaureat la CT Dimitrie Leonida. La Lupeni este un singur centru de examen la Liceul Teoretic Mircea Eliade, iar la Vulcan vor veni ºi absolvenþii de la Liceul Tehnologic Retezat din Uricani. Monika BACIU
Avantajul ºcolilor profesionale este cã aici pot dobândi o meserie, dar ºi sã primeascã bani. Pentru aceastã formã de învãþãmânt sunt disponibile în judeþ, pentru anul viitor ºcolar, aproximativ 650 de locuri. Din toamnã acestui an la nivelul
judeþului vor funcþiona 23 de clase la profesionalã pentru 644 de elevi. Totodatã în cadrul aceluiaºi program vor fi trei clase pentru învãþãmântul special care oferã 36 de locuri. Elevii care aleg sã urmeze o ºcoalã profesionalã se vor putea
specializa în meserii ca mecanic auto, electrician aparate ºi echipamente electrice ºi energetice, ospãtar, bucãtar, sudor, zidar, pietrar, tencuitor, confecþioner produse textile, electromecanic utilaje ºi instalaþii industriale ºi mecanic utilaje ºi instalaþii în industrie. În judeþ 50 de agenþi economici au încheiat parteneriate cu liceele de profil pentru de a veni în sprijinul elevilor, pentru a-i învãþa meserie. Monika BACIU
tul cã întreaga sã activitate în cadrul acestei asociaþii a fost pe bazã de voluntariat, iar prin eforturile sale a oferit un sprijin constant în conºtientizarea, de cãtre comunjitatea localã a importanþei pãstrãrii unui mediu înconjurãtor curat”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Asociaþia a fost înfiinþatã cu scopul de a contribui la dezvoltarea turismului montan ºi prin asocierea a cât mai mulþi iubitori ai muntelui din Valea Jiului sã promoveze potenþialul turistic oferit de munþii Parâng. Monika BACIU
4 Actualitate
Haideþi la Festivalul de teatru pentru copii! C um altfel ar putea fã sãrbãtoritã copilãria, dacã nu prin intermediul personajelor de basm? Feþi frumosºi, Zâne bune ºi Ilene Cosânzene este titlul Festivalului de Teatru pentru Copii, ajuns la cea de a IV-a ediþie în acest an la teatrul din Petroºani.
Personaje de basm, poveºti cu tâlc ºi multe râsete ºi aplauze. Acestea vor fi ingredientele Festivalului de Teatru Pentru Copii, iar la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu suntem aºteptaþi sã sãrbãtorim copilãria. Festivalul începe vineri, în 29 mai cu parada poveºtilor prin centrul Petroºaniului, iar pânã în 2 iunie suntem aºteptaþi la teatru cu poveºti. „În cadrul festivalului vor fi multe surprize. Sunt invitate teatre din Satu Mare, Reºiþa ºi Sibiu ºi este de menþionat faptul cã intrarea în 31 mai este gratuitã la toate spectacolele ce sunt oferite de Primãria municipiului Petroºani”, a spus actriþa Oana Liciu Gogu. „Jos masca!”, „Îndrãgostiþii din Ancona”, „Ogarul cel isteþ”, „Cocoºelul neascultã-
O
„Iubire”, în premierã la Petroºani
Povestea de iubire dintre acest bãiat ºi restul de fete, pe care cautã sã le cucereascã el, ne va descreþi frunþile, sâmbãtã searã. La Petroºani este încã o premierã ºi actorii de aici sunt gata sã vinã cu o piesã de teatru de
excepþie, eroul principal fiind Alexandru Cazan. „Roul meu este unul foarte simpatic. Este vorba despre un tânãr care a crescut fãrã pãrinþi de o mãtusã ºi aceasta are niºte rude ce au trei fete nemãritate. Mã trimit sã îmi încerc norocul cu una dintre ele. O fac cu toate 3, dar ce va fi pânã la final, nu pot sã vã spun, cã vã aºtept în salã, sâmbãtã la 18,00”, spune Alexandru. Anca Markos este la început de drum ca atriþã, dar vine pe scenã cu un rol important, acela de ibovnicã ºi aºteaptã sã fie vrãjitã de amorez. „Personajul
poveste de iubire, menitã sã ne descreþeascã frunþile, ne aºteaptã sâmbãtã pe scena de la Teatrul Dramatic din Petroºani. „Iubire” este chiar titlul acestei piese ºi actorii ne propun sã îi urmãrim într-o poveste cu trei fete ºi un amorez, care ne va încânta la finele acestei sãptãmâni.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 mai 2015
meul este cea mai micã dintre cele trei fete, care îºi trãieºte viaþa la maxim ºi se bucurã de fiecare clipã. Nu vreau sã vã dezvãlui dacã pânã la final mã mãrit, vã invitãm sâmbãtã sã ne bucurãm împreunã”, a menþionat Anca Markos. Regizorul Cristian Ioan vine din nou la Petroºani ºi ne propune o searã romanticã, o poveste de iubire cu tâlc ºi, abia la final, zâmbete. Asta pentru cã s-a lucrat mult la ea, dar, spune regizorul, a meritat aºteptarea. Decorul este absolut inedit ºi totul se întâmplã într-o colivie imaginatã ca scena iubirii. „Este comedie, dar la final, nu mai este aºa de
comedie, chiar dacã se râde cel mai tare la final. E o piesã pe care o iubesc foarte mult ºi voiam de mulþi ani sã o pun în scenã ºi acum am avut ºansa ºi cred cã o sã fie una comunã, a mea ºi a artiºtilor ºi a publiculului, pentru cã piesa este foarte frumosã”, ne-a mãrturisit Cristian Ioan, regizorul ºi scenograful piesei. Cristian Ioan spune cã
tor” sau „În garã la Medgidia” sunt doar câteva dintre piesele de teatru ce le vom putea urmãri aici ºi, teatrul vine ºi cu o piesã intitulatã „O jumãtate de...”, în care joacã doar copii, copii care au urmat aici cursuri de actorie. „În cadrul festivalului, existã proiectul Noi vã învãþãm ABC-ul teatrului, unde se vor putea viziona spectacole coordonate de tineri actori ai teatrului ºi aici îi amintesc pe Sergiu Fîrte, radu Tudosie ºi Amelia Toaxen, dar ºi o trupã din Lupeni. Intrarea este gratuitã ºi aici”, a mai adãugat Oana Liciu Gogu. Festivalul a ajuns la a IV-a ediþie ºi aici sunt aºteptaþi toþi copiii care vor sã vadã o piesã pentru ei. Parada poveºtilor va fi vineri începând cu ora 11.00. Diana MITRACHE
Tabãrã de arte vizuale la Petroºani
S
tudenþi din mai multe centre universitare din þarã sunt în aceste zile la Petroºani. Este momentul Taberei Studenþeºti de Arte Vizuale, tabãrã care a ajuns la cea de a XIV-a ediþie. Sunt sculptori, pictiori, artiºti veniþi din toate colþurile þãrii, ca sã creeze la Petroºani. Tabãra a debutat deja ºi lucrul poate începe pentru cã, la finele acestei luni, va fi ºi vernisajul. „Între 26 ºi 31 mai, a XIV –a ediþie a Taberei studenþeºti de arte vizuale. Tabãra de anul acesta se desfãºoarã pe douã secþiuni, este vorba despre sculpturã în lemn ºi picturã de ºevalet ºi are ca
edalie Pro Urbe M pentru activitate. Fondatorul asociaþiei Schi
invitaþi studenþi ai Facultãþii de Arte ºi Design a Universitãþii de Vest din Timiºoara, cadre didactice ºi studenþi ai Universitãþii Babeº Bolyai din Cluj
Napoca ºi reprezentanþi ai Casei de Culturã a Studenþilor din Cluj”, a spus Lavinia Hulea, director Casa de Culturã a Studenþilor Petroºani. Timp de o sãptãmânã, artiºtii sunt liberi sã se inspire, sã îºi gãseascã muzele ºi apoi sã creeze. Tabãra de arte vizuale a devenit o tradiþie la Petroºani, iar Casa de Culturã a Studenþilor va gãzdui la final vernisajul expoziþiei. Diana MITRACHE
Cinci centre de examen în Valea Jiului
A
proape 4000 de absolvenþi ai claselor de liceu din aceastã promoþie sunt aºteptaþi sã susþinã examenul de bacalaureat.
este vorba exact despre iubire, un subiect drag tuturor, aºa cã suntem
E ºi sãrbãtoarea lor
C
opiii instituþionalizaþi au ºi ei parte de sãrbãtoare de Ziua Internaþionalã a Copilului. Reprezentanþii Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului susþin cã în aceastã perioadã copiii instituþionalizaþi participa la diferite manifestãri precum concursuri de desene pe asfalt, concursuri de ghicitori, karaoke, întreceri sportive, ieºiri în oraº ºi în parc, ieºiri la diferite
aºteptaþi la teatru, sâmbãtã de la orele 18,00. Diana MITRACHE
acþiuni organizate de cãtre primãrii sau asociaþii ºi fundaþii cu care existã relaþii de colaborare, expoziþii de obiecte confecþionate de cãtre copii, programe artistice, discoteca, carnavaluri, mese festive cu tort, prãjituri ºi suc. “Toþi copiii aflaþi în plasament la asistenþii maternali profesioniºti vor sãrbãtoriþi în cadrul familiilor, vor primi cadouri ºi vor participa la diferite evenimente cultural artistice, sportive, excursii cu clasele unde sunt elevi etc”, spune Monica Georgescu, director general DGASPC Hunedoara. La sfârºitul lunii aprilie 2015 în statisticile D.G.A S.P.C. Hunedoara figurau un numãr de 171 copii aflaþi cu mãsurã de protecþie în sistemul rezidenþial, 660 copii aflaþi în plasamente familiale la rude/alte familii/tutele, 248 copii la asistenþi maternali profesioniºti ºi 105 copii benefiiari de servicii de recuperare într-un centru specializat. Marius MITRACHE
Medaliat pentru voluntariat în turism
La aceºtia se adaugã ºi cei care au susþinut anul trecut examenul maturitãþii, însã nu au reuºit sã promoveze. Abia vineri, 29 mai, se terminã etapa de înscrieri pentru prima sesiune a examenului de bacalaureat, însã deja au fost stabilite
Învaþã meserie ºi primesc bani
Î
nvaþã o meserie încã din liceu. Se apropie examenele naþionale, iar în funcþie de rezultate elevii pot opta pentru a urma cursurile unui liceu sau ale unei ºcoli profesionale.
centrele de examen. Astfel la nivelul judeþului Hunedoara sunt 13 centre de examen, dintre care cinci sunt în Valea Jiului. Astfel, la Colegiul Economic Hermes din Petroºani vor susþine examenul maturitãþii în jur de 300 de absol-
venþi de liceu. Aici vor da bacalaureatul elevii Colegiului Economic Hermes ºi cei ai Liceului Tehnologic ”Apollonius” Petroºani. La Petroºani un alt centru de examen este la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen
Turism Montan Pro Parâng, Cazimir Radvanski va primi medalia Pro Urbe din partea administraþiei locale de la Petroºani. De mai bine de un deceniu acesta ºi-a dedicat timpul activitãþilor montane, iar pentru asta va primi recunoºtinþa comunitãþii. “Domnul Cazimir Radvanski, în cei 13 ani de activitate a Asociaþiei Schi Turism Montan Pro Parâng s-a implicat activ în derularea unor activitãþi ce au avut ca idee centralã promovarea turismului montan, protejarea mediului precum ºi practicarea sporturilor specifice în munþii Parâng. De menþionat este fap-
Sylva. Aici vor susþine bacalaureatul elevii de la Carmen Sylva ºi cei de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani. Absolevnþii de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida ºi Colegiul Tehnic Constantin Brâncuºi din Petrila se vor întâlni la bacalaureat la CT Dimitrie Leonida. La Lupeni este un singur centru de examen la Liceul Teoretic Mircea Eliade, iar la Vulcan vor veni ºi absolvenþii de la Liceul Tehnologic Retezat din Uricani. Monika BACIU
Avantajul ºcolilor profesionale este cã aici pot dobândi o meserie, dar ºi sã primeascã bani. Pentru aceastã formã de învãþãmânt sunt disponibile în judeþ, pentru anul viitor ºcolar, aproximativ 650 de locuri. Din toamnã acestui an la nivelul
judeþului vor funcþiona 23 de clase la profesionalã pentru 644 de elevi. Totodatã în cadrul aceluiaºi program vor fi trei clase pentru învãþãmântul special care oferã 36 de locuri. Elevii care aleg sã urmeze o ºcoalã profesionalã se vor putea
specializa în meserii ca mecanic auto, electrician aparate ºi echipamente electrice ºi energetice, ospãtar, bucãtar, sudor, zidar, pietrar, tencuitor, confecþioner produse textile, electromecanic utilaje ºi instalaþii industriale ºi mecanic utilaje ºi instalaþii în industrie. În judeþ 50 de agenþi economici au încheiat parteneriate cu liceele de profil pentru de a veni în sprijinul elevilor, pentru a-i învãþa meserie. Monika BACIU
tul cã întreaga sã activitate în cadrul acestei asociaþii a fost pe bazã de voluntariat, iar prin eforturile sale a oferit un sprijin constant în conºtientizarea, de cãtre comunjitatea localã a importanþei pãstrãrii unui mediu înconjurãtor curat”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Asociaþia a fost înfiinþatã cu scopul de a contribui la dezvoltarea turismului montan ºi prin asocierea a cât mai mulþi iubitori ai muntelui din Valea Jiului sã promoveze potenþialul turistic oferit de munþii Parâng. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 mai 2015
Bogdan Þîmpãu: „Dormiþi liniºtiþi, Guvernul
Ponta lucreazã pentru voi, dragi români” eputatul Bogdan D Þîmpãu (PNL) este de pãrere cã vizita la Petroºani a ministrului Energiei Andrei Gerea nu a fost decât “un alt exerciþiu de imagine marca Guvernului Ponta”, cu “declaraþiile de bune intenþii” ºi “mimarea interesului”, respectiv o vizitã de “curtoazie nu þine loc de decizii responsabile ºi de soluþii pentru salvarea complexului hunedorean ºi a locurilor de muncã din Valea Jiului”.
“În cadrul întâlnirii care a avut loc între Ministrul Energiei ºi reprezentanþi ai autoritãþilor locale, precum ºi parlamentari din judeþul Hunedoara nu au fost oferite soluþii reale, valabile pe termen mediu ºi lung, pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara de a cãrui soartã depind miile de locuri de muncã din minerit de pe Valea Jiului”, spune Þâmpãu. Deputatul Bogdan Þâmpãu susþine cã, “plimbarea pânã la Petroºani a reprezentanþilor Guvernului Ponta a fost una de mimare a interesului pentru redresarea
celui mai mare operator economic din Valea Jiului, de liniºtire a spiritelor tensionate ºi în nici un caz de prezentare a mãsurilor concrete de viabilizare a activitãþii Complexului Energetic Hunedoara. Lipsa acestor soluþii demonstreazã lipsa de viziune impardonabilã a guvernului în ceea ce priveºte realizarea investiþiilor necesare pentru conformarea la condiþiile de mediu ºi rezolvarea tuturor problemelor care adâncesc situaþia dificilã în care a ajuns complexul hunedorean. Mai mult, Þâmpãu pretinde cã sunt “prea multe necunoscute ºi prea puþine soluþii din partea guvernanþilor”, asta în timp ce angajaþii complexului hunedorean manifestau în faþa sediului din Petroºani aºteptând din partea celor responsabili fapte ºi nu vorbe.
“Niciun cuvânt din partea Guvernului despre cum se va acþiona pentru scãderea costurilor de producþie care fac în momentul de faþã ca aici sã fie produsã cea mai scumpã energie din þarã, niciun cuvânt despre contractul colectiv de muncã care va expira la 1 august 2015 ºi despre cum va fi el negociat pentru a garanta securitatea locurilor de muncã pentru minerii din Valea Jiului ºi pentru a asigura protecþia socialã a celor ce vor pierde aceste locuri de muncã”, mai spune Þâmpãu. În opinia deputatului Bogdan Þâmpãu, împrumutul guvernamental pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara a fost amânat nepermis de mult, iar situaþia criticã în care s-a ajuns a escaladat ºi genereazã tensiuni sociale în zonã. „Singura preocupare a premierului Victor Ponta este sã se ghideze dupã sloganul deja consacrat: “Dormiþi liniºtiþi, Guvernul Ponta lucreazã pentru voi, dragi români””, a conchis Þâmpãu. Rãmân doar declaraþiile de bune intenþii, mimarea interesului ºi vizite de curtoazie care nu þin loc de decizii responsabile ºi de soluþii pentru salvarea complexului hunedorean ºi a locurilor de muncã din Valea Jiului. Marius MITRACHE
INSEMEX Petroºani expertizeazã galeria Treptele Romane
C
ercetãtorii de la Petroºani au în lucru o expertizã în urma cãreia vor decide dacã un obiectiv istoric extrem de important pentru zona Brad, poate fi deschis turiºtilor. Galeria Treptele Romane cu o lungime de 180 de metri este amenajatã de municipalitatea Brad, pentru a putea fi deschisã turiºtilor, iar edilii au preluat obiectivul ºi au finalizat reparaþiile la foiºorul care fãcea accesul în mina de aur ºi care devenise practic o ruinã. „Putem spune cã prin aceastã acþiune am reuºit sã salvam o parte importantã din istoria de peste douã mii de ani a acestor minunate locuri. Mulþumesc autoritãþilor din cadrul Ministerului Economiei care au rãspuns solicitãrii noastre de preluare a acestei galerii de minã, monument istoric”, declarã primarul municipiului Brad, Florin Cazacu.
z INSEMEX dã verdictul Pentru a putea fi deschisã publicului în condiþii de siguranþã, autoritãþile locale din Brad au cerut o expertizã INSEMEX Petroºani a lucrãrilor miniere din galerie ºi a calitãþii atmosferei din subteran. Cercetãtorii din Petroºani au mers la Brad ºi au adunat date ºi probe din subteran, iar toate acestea sunt analizate acum în laboratoarele INSEMEX. „Încã nu s-a finalizat lucrarea, însã vreau sã vã spun cã solicitãri avem. Vãd cã este o tendinþã, avem ºi din
partea Primãriei Zlatna o asemenea solicitare, ºi dânºii vor sã transforme o galerie de acolo în muzeu ºi CEPROMIN Deva ne solicitã sã facem o expertizã tehnicã a lucrãrilor miniere, sã vadã în ce mãsurã se poate transforma în muzeu. Acest lucru nu poate decât sã ne bucure ºi sperãm cã vor mai fi ºi alte solicitãri de acest gen, cã vor urma ºi alþii acest trend”, a declarat directorul general al INSEMEX Petroºani, Artur Gãman. Specialiºtii institutului de cercetare din Valea Jiului au putut intra în galeria Treptele Romane fãrã a avea nevoie de aparate de respirat, semn cã atmosfera nu este nocivã. Totuºi, fiind vorba despre un aflux de turiºti ºi de integritatea lor, experþii vor finaliza cercetarea ºi vor da un raport municipalitãþii Brad, cu ceea ce este nevoie de întreprins pentru ca mina de aur sã poatã fi vizitatã în condiþii de siguranþã. „Facem un apel cetãþenilor care se deplaseazã în zonã sã nu vandalizeze clãdirea ºi sã nu forþeze intrarea în galerie. Exista riscuri de accidentare ºi totodatã pot fi rãspunzãtori pentru eventualele distrugeri. Deocamdatã, monumentul este în conservare”, mai spune primarul Florin Cazacu. Galeria Treptele Romane a fost sãpatã de mineri cu dãlþile în secolele II – III ºi se regãseºte pe lista monumentelor istorice de patrimoniu. Maximilian GÂNJU
Conflict dezamorsat de un protocol
D
upã trei zile de proteste, dintre care ultimele douã desfãºurate în curtea Complexului Energetic Hunedoara, minerii s-au reîntors la locurile de muncã. Asta dupã ce au fost anunþaþi de liderul lor, Petre Nica, cã, în urma negocierilor cu ministrul Energiei, Andrei Gerea, s-a convenit semnarea unui protocol
Un protocol care nu rezolvã, din pãcate, nici problema divizãrii CEH ºi nici menþinerea unitãþilor miniere, ci doar mai prelungeºte puþin agonia, asta în cazul în care documentul va fi respectat mãcar de aceastã datã. Documentul conþine cinci puncte distincte, cel mai aplaudat de mineri fiind cel prin care activitatea extractivã va fi menþinutã pânã în 2024 ºi nu 2018 cum s-a convenit cu Uniunea Europeanã. „Primul punct din protocol sunã aºa: derogarea termenului pentru închiderea minelor de huilã din notificarea deciziei UE nr 787/ 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de huilã necompetitive ºi stabilirea unor noi condiþii de acordare a ajutorului de stat de la 2018 la 2024. Punctul doi, vânzarea pe piaþa reglementatã a unei cantitãþi de energie corespunzãtoare unei puteri de 200 MW aferente puterii electrice minime, pentru care cele douã termocentrale pot asigura servicii de termoficare în Deva ºi în Valea Jiului conform art 5 al. 3 din legea 123 din 2012, Legea energiei electrice ºi a gazelor naturale, ºi art. 15 al. 3
ºi 4 din Directiva 2009/ 71 a Comisiei Europene. Deci, atunci când termocentralele trebuie sã dea energie termicã localitãþilor din Valea Jiului sau Devei, trebuie sã primeascã preþul real cu care produce energia. Punctul trei: în programul de reorganizare al CEH, separarea Sucursalei Electrocentralei Paroºeni de CEH, în perioada premergãtoare întocmirii programului de restructurare ce urmeazã a fi elaborat ºi notificat Comisiei Europene (n.r. asta pentru cã unii dintre lideri, neafiliaþi al Muntele, au cerut separarea pãrþii de energie de minerit). Punctul patru: separarea legalã a activitãþii miniere de cea energeticã se va produce dacã programul de restructurare întocmit nu va garanta viabilizarea activitãþii. (...) Punctul numãrul cinci: din echipa de lucru mixtã va face parte ºi un reprezentant al sindicatului”, a declarat liderul Sindicatului „Muntele” în faþa minerilor strinºi în curtea CEH. Protocolul a fost de naturã sã detensioneze situaþia, iar minerii au plecat cãtre casele lor. Car men COSMAN-PREDA
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 mai 2015
Monumente epigrafice emise în timpul împãratului Marcus Aurelius, recuperate de procurori
P
rocurorii Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia au reuºit, în faza urmãririi penale, repatrierea din Londra, prin cooperare judiciarã internaþionalã cu autoritãþile din Regatul Unit al Marii Britanii ºi Irlandei de Nord, a douã monumente epigrafice, reprezentând tabulae de bronz care conþin legile municipiului Troesmis (jud. Tulcea), emise în timpul împãratului Marcus Aurelius (161-180 AD).
P
otrivit procurorilor, cele douã tabulae...
...au fost repatriate în urma cooperãrii cu o casã de licitaþii din Londra, care prin intermediul unui birou de avocaþi a sesizat autoritãþile britanice privind circumstanþele deþinerii lor, în condiþiile în care artefactele erau puse în urmãrire internaþionalã. Conform actelor de urmãrire efectuate, artefactele au fost sustrase în anul 2002, din situl arheologic al oraºului antic Troesmis, com. Turcoaia, jud. Tulcea, clasat monument istoric, iar ulterior au fost oferite la vânzare
pe piaþa internaþionalã de antichitãþi la preþul de 80.000 de Lire Sterline. Din concluziile raportului de expertizã rezultã cã cele douã tabulae sunt din bronz, cu dimensiunile de 67 x 54 cm, greutatea de 26,41 kg (I), respectiv 59 x 50 cm, greutatea de 23,60 kg (II), scrise în limba latinã; artefactele sunt autentice, reprezintã „legea municipalã a unui oraº roman”, provin din municipiul roman Troesmis (Igliþa, jud. Tulcea), emise în timpul împãratului Marcus Aurelius (161-180 AD), sunt cel mai important document scris aparþinând istoriei
noastre vechi ºi provenind de pe teritoriul României. Aºezarea urbanã romanã a fost datatã în secolele I a. Chr. – III p. Chr. ºi este clasatã monument istoric, având codul LMI – TL-I-s-A-05952. Faptele au fost comise de persoane aflate în curs de urmãrire sau judecare, pentru sustragerea ºi valorificarea ilegalã a mai multor tezaure antice, comise în aceeaºi perioadã. Ambasada României la Londra, prin Ataºatul de Afaceri Interne, a monitorizat în permanenþã etapele de executare a cererii de comisie rogatorie internaþionalã. La 13.05.2015, autoritãþile britanice competente au remis tablele mijloace materiale de probã autoritãþilor judiciare române, în vederea continuãrii procesului penal. Piesele urmeazã a fi depuse în custodia Muzeului Naþional de
Trei magistraþi din Spania ºi Germania, la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba
D
oi procurori din Spania ºi unul din Germania au efectuat în perioada 18-29 mai un stagiu de schimb de experienþã la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia. Totul, sub coordonarea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, Serviciul de cooperare judiciarã internaþionalã, relaþii internaþionale ºi programe ºi a conducerii Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia. Acest stagiu a avut loc în cadrul proiectului The Exchange Programme for Judicial Authorities, implementat de Reþeaua Judiciarã Europeanã de Formare Profesionalã (EJTN). “Cu acest prilej cei trei magistraþi , respectiv doamna Maria Jose Chinarro Enrique ºi domnii Ignacio Stampa Fuente ºi Jan Skibelski au
efectuat mai multe vizite de studiu la unitãþi de parchet ºi la instanþe din raza Curþii de Apel Alba Iulia, la unitãþi de poliþie din teritoriu ºi au asistat la desfãºurarea de activitãþi specifice atribuþiilor procurorilor”, aratã Augustin LAZÃR procuror General al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia. Acest eveniment a avut ca rezultat un schimb de bune practici în materia cooperãrii judiciare penale, respectiv în domeniul activitãþii de cercetare penalã în general. Potrivit reprezentanþilor Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia programul de schimb de magistraþi al EJTN are ca scop dezvoltarea încrederii între autoritãþile judiciare ale statelor membre ale Uniunii Europene prin cunoaºterea, în concret, a activitãþii magistraþilor din Statele membre, urmãrindu-se astfel armonizarea bunelor practice în spaþiul european. Marius MITRACHE
Istorie a României, Bucureºti, unde se vor efectua examinãri suplimentare.
Î
n perioada 1998 – 2014, grupãri...
...cuprinzând 34 inculpaþi, braconieri ai siturilor arheologice, au comis infracþiuni la regimul de protecþie a Patrimoniului Cultural Naþional, constând în sustragerea, exportul ilegal, valorificarea ºi spãlarea pe piaþa internaþionalã de antichitãþi a mai multor tezaure monetare (stateri Koson, Lysimach ºi denari romani), brãþãri spiralice din aur ºi alte artefacte sustrase din siturile arheologice Sarmizegetusa Regia ºi Piatra Roºie, monumente UNESCO. Numeroase bunuri au fost pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naþional, cauzându-se un prejudiciu de peste 4.000.000 euro. Acestea sunt puse în urmãrire naþionalã ºi internaþionalã, prin INTERPOL. Pânã în
prezent au fost pronunþate hotãrâri definitive de condamnare pentru 12 inculpaþi. Examinãrile ºtiinþifice ale bunurilor aparþinând Patrimoniului Cultural Naþional al României, recuperate de organele judiciare, au fost realizate de experþi care activeazã în Muzeul Naþional de Istorie a României, Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Institutul Naþional de Fizicã Atomicã ºi Inginerie Nuclearã „Horia Hulubei”, Institutul de Expertize Criminalistice din cadrul IGPR, Cabinetul Numismatic al Academiei Române,
Muzeul de Istorie Naþionalã ºi Arheologie (Constanþa), Institutul de Cercetãri EcoMuzeale (Tulcea), Muzeul Þãrii Criºurilor (Oradea) etc. Alte expertize s-au realizat în laboratoare specializate din Franþa, Marea Britanie, Germania, Italia ºi Statele Unite ale Americii. Urmãrirea penalã este efectuatã de procurori din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia ºi ofiþeri ai poliþiei judiciare din cadrul structurii specializate a Poliþiei Române. Marius MITRACHE
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 mai 2015
Henþ cu mâna
Scenarii posibile... ...dar lãmurite la ora când veþi citi „Cronica”. De ce? Pentru cã „finalele” Liga I s-au încheiat dupã... închiderea ediþiei,
CSMS Iaºi – Steaua ºi A.S.A. Tg. Mureº Oþelul Galaþi fiind de-acum istorie. Cel mai logic ar fi fost victoria Stelei la Iaºi, echipã fãrã nicio
motivaþie, situaþie în care nu mai conteazã rezultatul de la Tg. Mureº, steliºtii fiind campioni. La un egal sau o înfrângere la Iaºi, coroboratã cu victoria mureºenilor cu Oþelul, titlul se duce în Ardeal. Dacã ambele, Steaua ºi A.S.A., iau bãtaie sau
fac egal, titlul merge în Capitalã. La un asemenea meci, cam orice e posibil. Repet, verdictul s-a dat asearã, dar lãsaþi-mi ºi mie plãcerea de a avea posibile scenarii, chiar dacã ele vin la terminarea filmului. Ar mai fi un scenariu posibil, la Liga a
IV-a hunedoreanã: în ultimele douã etape Cetate Deva sã piardã ambele meciuri, iar Hercules Lupeni sã le câºtige! Ar fi tare, nu? Poate tocmai de aceea ne place atât de mult fotbalul. Cu toate insolvenþele ºi cutremurele lui.
A promovat cu Jiul, campion în Oman! Oman. O þarã cu vaste suprafeþe de deºert cu opoziþie strategicã în sud-estul Peninsulei Arabice, situatã între Emiratele Arabe Unite, Arabia Sauditã (la nord) ºi Yemen (la vest), având o populaþie de 3.200.000 locuitori. O þarã în care fotbalul este la fel de iubit ca în Europa sau America. Acolo, undeva la o echipã numitã F.C. Al Oruba antreneazã un fost jucãtor de la Jiul Petroºani, Daniel Movilã.
La Jiul, douã mandate, douã promovãri Daniel Movilã a ajuns la Jiul Petroºani în sezonul 1994-1995, într-un campionat de tranziþie a echipei, locul 7 în Divizia „B”, cu patru antrenori la cârmã! A fost unul din cei mai buni jucãtori, alãturi de Cioabã, M. Tudorache, Mangalagiu sau Mircea Cristescu. În urmãtoarea ediþie, sub conducerea lui Miron Cozma ºi cu antrenorul Liþã Dumitru la timonã, Daniel Movilã devine golgeterul Jiului în „B” – 13 goluri marcate – ºi reuºeºte promovarea în „A”, alãturi de Toader, Cãlugãriþa, Sedecaru, Mugurel Radu, Matinca, Huza, Tudorache, Þârã sau
clima – 25-26 grade Celsius, cu excepþia lunilor caniculare mai-august, cu peste 40 de grade – antrenamentele ºi jocurile având loc seara. Clubul s-a înfiinþat în 1975,
iar sultanul Omanului, Qaboos bin Said Al Said conduce þara din 1970, fiind cel mai longeviv ºef de stat din Orientul Mijlociu. Daniel Movilã locuieºte în oraºul Sur,
la 170 km de capitala þãrii, oraºul Muscat. Aºadar, „minerul” Daniel Movilã, de douã ori medaliat în fotbalul din Oman: campion naþional ºi deþinãtor al Cupei Omanului.
DANIEL MOVILÃ pe banca tehnicã a echipei Al Oruba din Oman Neiconi. Va juca urmãtoarele douã sezoane, 1996-98, cu Jiul în „A”, apoi pleacã pe alte meleaguri, pentru a reveni la o altã (reuºitã) campanie de promovare, în 20042005 alãturi de o altã generaþie, cu Hotoboc, Irina, Bãdoiu, Ciocoi, D. Militaru, G. Apetrei, Drida sau Nae Iorga. Va promova, va mai juca cu Jiul un sezon, 2005-2006 în Divizia „A”, plecând din nou spre alte zãri.
Cupa Omanului. Echipa este susþinutã de un grup de ºeici, salariul lui Daniel Movilã fiind de 40.000 dolari pe an, în timp ce unii jucãtori ajung la 220.000! Daniel Movilã spune cã s-a acomodat cu
DANIEL MOVILÃ (în medalion) în echipa promovãrii cu Jiul în 1996
Rugby, D.N.S.
ªtiinþa Petroºani atât mai poate...
ETAPA A 9-A, 23 MAI 2015
Campion ºi deþinãtor de Cupã în Oman Acum la 44 de ani, Daniel Movilã este antrenor secund în campionatul Omanului (14 echipe în Liga I), principal la echipa F.C. Al Oruba fiind francezul Philliphe Burle (a jucat la Reims, Ajaccio ºi Valenciennes). O echipã cu opt internaþionali omanezi, un brazilian, un spaniol ºi un saudit. O echipã care recent a câºtigat campionatul (cu 5 puncte avans) ºi
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Din ce în ce mai greu pentru echipa din „Dealul Institutului” de a mai aduna ceva puncte în liga secundã. Ultima înfrângere, 14-25 la Suceava, confirmã cãderea echipei, care s-a apropiat la 14-17 (puncte realizate de M. Popescu – 2 eseuri ºi Rãzv. Barbu – 2 tr.), dar în final studenþii au cedat.
Bucovina Suceava - ªtiinþa Petroºani RCM Galaþi – CS Nãvodari Stejarul Buzãu – Polit. Iaºi CSM U 23 Buc. – RC Bârlad CSUAV Arad – Steaua U 23
25-14 19-20 3-29 45-26 3-31
CLASAMENT
PUBLIC PUÞIN LA PERFORMANÞE SLABE PENTRU ªTIINÞA PETROªANI...
1. CSM U 23 Buc. 2. CS Nãvodari 3. RC Bârlad 4. Polit. Iaºi 5. Bucovina Suceava 6. RCM Galaþi 7. ªtiinþa Petroºani 8. Steaua U 23 9. CSUAV Arad 10. Stejarul Buzãu
9 9 8 8 8 8 8 4 9 9
9 7 6 5 3 3 2 2 1 1
0 1 1 0 0 0 0 0 0 0
0 1 1 3 5 5 6 2 8 8
376-94 203-105 227-113 169-80 143-186 133-174 122-219 82-51 80-264 83-332
6p.b. 4p.b. 4p.b. 6p.b. 4p.b. 3p.b. 3p.b. 2p.b. 2p.b. 0p.b.
ETAPA A 10-A, 30 MAI 2015
CSM U 23 Buc. – Polit. Iaºi Stejarul Buzãu – CS Nãvodari RCM Galaþi - ªtiinþa Petroºani Bucovina Suceava – CSUAV Arad Steaua U 23 – RC Bârlad
42p. 34p. 30p. 26p. 16p. 15p. 11p. 10p. 4p. 4p.