Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 868
Cronica Vãii Jiului Vineri, 29 Mai 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
AU PUPAT INELUL ÎMPÃRATULUI z Minerii, lãsaþi sã aºtepte în frig
decizia deja anunþatã
Ministrul Andrei Gerea a sosit în Valea Jiului la chemarea minerilor, dar aproape cã i-a ignorat ºi i-a þinut peste 8 ore în frig în curtea Complexului Energetic Hunedoara. A preferat sã se întâlneascã mai întâi cu politicienii locali, iar mai apoi cu o parte dintre liderii minerilor, iar discuþiile au durat nejustificat de mult. Între timp, bucãtãrãsele au pus lacãt la sala de mese. Trimis de Victor Ponta în Valea Jiului sã anunþe minerii cã FMI ºi Comisia Europeanã nu mai vrea continuarea exploatãrii huilei, Andrei Gerea a fost primit pe imnul minerilor, de minerii care s-au adunat dis de dimineaþã sã audã ce le spune oficialul de la Energie. În nicio minã nu s-a lucrat de ore bune ºi minerii de peste tot au întrerupt lucrul, tocmai ca sã aºtepte sã vadã ce le spuen ministrul. Printre huiduieli, acesta le-a mai transmis câte ceva, înainte sã intre la discuþii cu liderii lor. „Ca sã continuãm, trebuie sã ºi munciþi”, a încercat sã spunã Andrei Gerea minerilor, dar s-a ales cu
huiduieli din partea minerilor care îl opreau pe rând sã îi spunã cum nu au materiale în minã, cum aºteaptã ziua de salariu ºi cum au rupt ei gardul minei ca sã foloseascã plasa drept armãturã în subteran, ca sã nu se prãbuºeascã peste ei roca. Din pãcate, deºi s-a aflat încã de marþi seara în Valea Jiului, ministrul a þinut ca, înainte de toate, sã se întâlneascã cu politicienii locali, cu toate cã a venit la presiunile minerilor. Au participat la aceastã întâlnire cu uºile închise ºi nici de acolo nu a rãzbãtut niciun ecou. A fost ca ºi cum toþi au venit sã pupe inelul împãratului, sã audã textul dinainte stabilit ºi apoi sã plece. Din pãcate, minerii au fost lãsaþi la mai puþin de o 6 C sã aºtepte ore bune o declaraþie oficialã. Între timp, aceºtia au aflat cã nu vor mai avea masa caldã, pentru cã, din cauza datoriilor, firma care oferea acest serviciu a pus lacãte pe sãlile de masã. Este pentru prima datã dupã Revoluþie când ortacii au rãmas fãrã hrana caldã. Diana MITRACHE
Monica IACOB-RIDZI:
“GRAÞIEREA, SINGURA MEA SPERANÞÔ
“M
otivul pentru care am recurs la aceasta ultimã cale, este acela cã Aª VREA SÃ MAI TRÃIESC, aº vrea sã îmi pot creºte copiii, sã îi sprijin în confruntarea cu bolile pe care le-au moºtenit de la mine, dar ºi cu bolile obiºnuite, care, în contextul medical pe care îl prezintã, sunt infinit mai agresive ºi mai riscante pentru ei. Este speranþa mea la viaþã. Speranþa cã voi trãi ultimele luni, ani sau cât va vrea Dumnezeu, alãturi de copiii mei, de familie”. >>> PAGINA A 2-A
Preºedintele ºi premierul, sesizaþi cu privire la incidentul din Retezat z Altercaþia dintre activiºtii de mediu ºi localnici în urma cãreia douã persoane au fost rãnite, este anchetatã ºi de procurorii hunedoreni. Coaliþia pentru Mediu din România cere preºedintelui ºi premierului sã ia mãsuri urgente pentru a garanta securitatea membrilor societãþii civile din România ºi pentru a combate agresiunea unor investitori ºi infractori împotriva activiºtilor de mediu.
„Incidentele care au avut loc pe malurile Râului Alb, judeþul Hunedoara, în care au fost agresaþi fizic o jurnalistã din Germania ºi colegul nostru Gabriel Pãun, preºedinte al Asociaþiei pentru Protecþia Mediului Agent Green, aratã mãsurã în care instituþiile statului român, pe care le conduceþi, îºi îndeplinesc atribuþiile. Acestea nu fac altceva decât sã contribuie la menþinerea unui climat mafiot în rândul unor investitori, care reacþioneazã prin metode violente ºi care
nu considerã sã se supunã legilor României ºi îºi permit orice. Incidentul a avut loc din simpla cauzã cã membrii societãþii civile documentau construcþia microhidrocentralei de pe Râul Alb, o crimã de mediu, una din multele pe care societatea civilã încearcã sã le limiteze, chiar fãrã ajutorul instituþiilor statului”, se aratã în petiþia semnatã de nu mai puþin de 32 de organizaþii care luptã pentru protejarea mediului. Maximilian GÂNJU