Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 867
Cronica Vãii Jiului Joi, 28 Mai 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Nordul Petroºaniului s-a umplut de câini fãrã stãpân acã pânã acum era preferatã D zona cartierului
Aeroport, de cãtre cei care aduc, la adãpostul nopþii, maidanezi ºi-i abandoneazã în Petroºani, astãzi nordul localitãþii s-a umplut de maidanezi. Locuitorii cartierelor spun cã patrupedele sunt aduse cu maºinile ºi abandonate în zona lor. Edilii din Petroºani s-au trezit cã peste noapte numãrul câinilor fãrã stãpân de pe strãzile din cartierul Aeroport, este tot mai mare ºi aveau bãnuiala cã animalele sunt aduse din alte zone ºi abandonate. Suspiciunile le-au fost
confirmate ºi de cãtre localnici, oamenii fiind martori când o autoutilitarã „descãrca” maidanezi la ieºire din Aeroport. Acum în nordul Petroºaniului câinii fãrã stãpân se înmulþesc de la o zi la alta, maidanezii fiind întâlniþi în numãr foarte mare chiar ºi în centrul civic. Degeaba sunt prinºi de hingheri, pentru cã numãrul lor tot nu scade. „Sunt doar femele ºi vã daþi seama cã dupã ce fatã o sã avem o mare problemã. La blocul nostru erau cinci câini fãrã stãpân ºi acum sunt vreo 15. ªi pui ºi adulþi, femele, masculi, toþi au fost aduºi de cineva pentru cã sunt dezorientaþi, se vede cã nu ºtiu locul. Noaptea este o hãrmãlaie de nedescris, pentru cã se bat pentru teritoriu”, spun localnicii. În zonã se aflã ºi o grãdiniþã, iar mulþi pãrinþi îºi însoþesc copiii pânã în sãlile de clasã, de teamã ca micuþii sã nu fie muºcaþi. Maximilian GÂNJU
“Calul troian” din minerit
Guvernul Ponta vine cu un ajutor “otrãvit”, pentru lichidarea CEH!
A
jutorul de stat acordat de Guvernul Ponta pentru “salvarea” Complexului Energetic Hunedoara poate însemna, în realitate, fix lichidarea companiei energetice hunedorene. Iar Premierul Victor Ponta pozeazã în bunul samaritean ºi aruncã responsabilitatea în curtea FMI ºi a Comisiei Europene. >>> PAGINILE 4-5
Peste 100.000 de lei viraþi de Primãria Petroºani în conturile Eolian Energy
N
u mai puþin de 40.000 de lei pe lunã plãteºte suplimentar Primãria municipiului Petroºani firmei care se ocupã de curãþenia stradalã, Eolian Energy. Asta dupã ce societatea a câºtigat ºi licitaþia pentru închirierea unor utilaje
cãtre Serviciul de Administrare a Domeniului Public ºi Privat.. Pentru tot ce înseamnã curãþenie stradalã – mãturat, spãlat, stropit ºi deszãpezire – Primãria Petroºani a încheiat un contract de concesiune cu Eolian Energy pentru care se achitã lunar de la bugetul local suma de
70.000 – 80.000 de lei. ªi tot Eolian Energy a mai pus mâna pe un contract în valoare de 40.000 de lei, dupã ce municipalitatea a scos la licitaþie, pe SEAP, un contract de închiriere pentru trei utilaje. Este vorba despre un buldoexcavator, un graifer cu autoîncãrcare ºi o autobasculantã. Pentru toate lunar
se plãteºte chirie de 40.000 de de lei, iar utilajele vor fi folosite pentru colectarea altor deºeuri ce nu fac parte din contractul de concesiune încheiat cu Eolian Energy. „Cu ajutorul acestor utilaje, cei de la SPADPP votr strânge tot ce înseamnã deºeuri nemenajere, cum ar fi resturile rezultate din construcþii. Utilajele
vor rãmâne ºi dupã ce va funcþiona operatorul unic de colectare ºi depozitare a deºeurilor”, a explicat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Edilul a precizat cã nu s-a
dorit prinderea acestei activitãþi în contractul încheiat cu Eolian Energy tocmai pentru a nu vorbi despre un unic operator pentru municipiul Petroºani. Car men COSMAN-PREDA
2 Actualitate
Ministrul Gerea chemat în Valea Jiului
Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 mai 2015
P
rotestul minerilor din Valea Jiului ia amploare ºi, dupã o zi ºi o noapte, ortacii au obþinut miercuri dimineaþã promisiunea cã vor discuta faþã în faþã cu ministrul Energiei, Andrei Gerea. Trei lideri de sindicat sunt în greva foamei ºi, dacã la Lonea de marþi nu au mai intrat în subteran decât cei care mãsoarã gazele, la Vulcan, preparaþia Coroieºti ºi Lupeni minerii au oprit lucrul pe rând. La poarta minei Lonea, Vasile Pãduraru a rãmas legat cu lanþuri ºi dis de dimineaþã a purtat în vãzul minerilor mai multe discuþii cu ministrul Andrei Gerea. Pãduraru i-a cerut acestuia sã vinã aici, iar ministrul a promis cã va ajunge joi dimineaþã în Valea Jiului. Minerii s-au suit pe clãdirile din apropiere ºi au fluturat steaguri, au încropit un foc de lemne la care s-au încãlzit ºi au strigat lozinci împotriva celor care iau pentru ei decizii politice. La intrarea în unitatea minierã, minerii au atârnat lopeþile cumpãrate de ei ºi plasa de sârmã pe care au luat-o din gardul minei, pentru cã alta nu au sã o punã în lucrãrile din subteran. Nu mai au soluþii ºi cu riscul de a se îmbol-
nãvi, Vasile Pãduraru continuã protestul sãu extrem ºi îl aºteaptã la Petroºani pe ministrul Gerea, sau pe cei din Guvern. „Ei ne doresc sã accesãm programul 787 care pentru noi înseamnã închiderea celor 4 mine pânã în 2018, ceea ce noi nu acceptãm ºi soarta judeþului Hunedoara e pusã în periscol. Viitorul nostru ºi al copiilor noºtri este pus în pericol. Dacã rãmânem fãrã locuri de muncã, imaginaþi-vã ce va fi în 2019 sau în 2020 în Valea Jiului,
Protestul s-a extins în curtea CEH
D
upã o noapte ºi o zi petrecute la poarta minei, minerii de la Lonea au plecat miercuri la prânz pe jos spre Petroºani.
A fost momentul când, inclusiv la mina Livezeni ortacii au întrerupt lucrul în
Anina, Aninoasa, nu putem fi de acord cu mãsurile luate de guvernanþi”, a spus Vasile Pãduraru, liderul Sindicatului Muntele, departamentul minei Lonea. Minerii spun cã este necesar sã primeascã acel ajutor de stat pentru minele viabile ºi cã activitatea din subteran are nevoie de bani, pentru cã din banii lor au cumpãrat unelte. Asta vor sã îi spunã joi ministrului. „Sã vinã sã discute cu noi direct în faþã, sã îi spunem problemele reale pe
semn de solidaritate ºi în Valea Jiului, în curtea CEH, este aºteptat ministrul Gerea. Constantin Jujan, directorul general al CEH a coborât printre mineri ºi le-a spus cã acesta va sosi joi ºi le-a cerut celor trei mineri aflaþi în greva foamei sã accepte sã fie consultaþi de un echipaj de la salvare. „Sunt angajaþii noºtri, trei dintre ei sunt în greva foamei ºi monitorizãm
care le are CEH. Uitaþi aici avem un model de plasã, care a vrut sã fie introdus ieri în subteran ºi dacã aceastã plasã prezintã siguranþã, rãmâne de vãzut. Am luat-o de pe garduri pe aici, improvizaþii”, a spus un miner cu care ministrul Andrei Gerea a vrut sã discute la telefon ca sã îl asigure cã va veni la Petroºani. „Nu sunt materiale, decât alea 5 sape cumpãrate din banii noºtri. Cumpãrãm orice ne trebuie din salariile noastre. Sape, drujbe, mai multe”, spunea un alt miner nedormit ºi obosit de aºtreptarea lungã la care a fost supus. “Angajaþii Complexului Energetic Hunedoara vor sã atragã atenþia Guvernului asupra
starea lor de sãnãtate. Mã intereseazã ºi modul în care are loc manifestarea din curtea noastrã. Am luat legãtura de ieri cu domnul ministru, dânsul va veni în Valea Jiului joi ca sã discute acest lucru cu minerii”, a declarat Constantin Jujan, directorul general al CEH. Jujan a vorbit ºi despre ajutorul de stat pe care ortacii îl cer la CEH ºi a spus cã crede în rezolvarea într-un fel a situaþiei de acum. „Este un ajutor de operare mai mult pe partea energeticã, pânã se face un rpogram de restructurare, altfel, nu va putea sã funcþioneze societatea. Sunt recunoscute niºte costuri ºi din combustibil”, a mai adãugat Jujan. Minerii sunt deciºi sã
problemelor cu care se de sprijin pentru confruntã, mai ales cã finanþarea producþiei astãzi (miercuri) pe de energie electricã, ordinea de zi a dar ºi facilitãþi fiscale ªedinþei Guvernului va pentru firmele care fi un act normativ care genereazã locuri de prevede acordarea de muncã în Valea Jiului ajutor de stat de salºi judeþul Hunedoara. vare pentru Complexul Minerilor de la Energetic Hunedoara. Lonea li s-au alãturat Suma pe care vor sã o ºi cei de la Lupeni ºi aloce este insuficietã ºi cei din Vulcan, sau obligã complexul la chiar de la Preparaþia divizare în societate de Coroieºti. Miercuri mine ºi termocentrale. dimineaþã au mai intrat Amintim cã suntem alþi doi lideri în greva unificaþi doar de doi foamei. Alãturi de ani, iar divizarea ar Vasile Pãduraru de la însemna închiderea Lonea, la protestul minelor ºi transformaextrem au aderat ºi rea termocentralelor Darius Câmpean în CET-uri. Cerem de la mina Lupeni ºi excluderea din actul Dorin Vezure, de la normativ a obligativiPreparaþia Coroieºti. tãþii divizãrii CEH", a Diana afirmat Petru Nica. MITRACHE Minerii mai cer o infuzie financiarã în CEH Website: ºi crearea www.cronicavj.ro unei scheme
rãmânã în curtea Complexului Energetic Hunedoara, pentru a fi aici când va veni ministrul Energiei, care a anunþat cã în ºedinþa de Guvern a fost aprobat acel ajutor de stat. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 28 mai 2015
Pierderi diminuate, investiþii realizate
Arhivele naþionale scot la ivealã managementul lui Jujan rhivele Naþionale, informaþii A despre Compania Naþionalã a Huilei. În urmã cu ceva timp, deputatul nvestiþii pe Cristian Resmeriþã a solicitat ministrului I toate fronturile Energiei Andrei Gerea, informaþii econoa crescut la 3073 lei brut.
mice despre Compania Naþionalã a Huilei. Datele fãceau referire la perioada în care Constantin Jujan, actualul director al CEH, a ocupat funcþia de concudere din defuncta CNH. Ironia face ca datele solicitate de deputat sã fie transmise tocmai de Jujan.
P ierderi la CNH
Compania Naþionalã a Huilei nu a fost niciodatã o societate profitabilã, însã chiar ºi aºa au fost momente când datoriile s-au micºorat, dar ºi perioade când acestea au crescut. Astfel pierderile înregistrate de CNH în perioada iulie 2009iunie 2012 au oscilat. Dacã în perioada ianuarie 2009-iunie 2009 pierderile au fost de 366.237.073 de lei, în decada iulie – decembrie 2009 acestea au fost de 240.196.481 de lei. Anul 2010 a fost caracterizat tot de pierderi de peste 600 de milioane de lei. Astfel în perioada ianuarie – decembrie 2010 pierderile s-au cifrat la valoarea de 638.134.273 lei. Reprezentanþii societãþii au ºi explicaþii pentru aceste pierderi “Menþionãm cã creºterea pierderii înregistratã în anul 2010 se datoreazã în principal aplicãrii art 120 (1) din OUG nr. 39/2010 potrivit cãruia platã cu întârziere a obligaþiilor fiscale peste 60 de zile se sancþioneazã cu o penalitate de întârziere de 15% din obligaþiile fiscale principale nestinse. Specificãm cã majorãrile ºi penali-
tãþile înregistrate în anul 2010 se ridicã la suma de 533.179.000 lei”, spune în document Constantin Jujan, directorul general al CEH. Urmãtorii doi ani au fost caracterizaþi de scãderea pierderilor. Situaþia financiarã în perioada ianuarie – decembrie 2011 s-a ameliorat, pierderile totale fiind de 417.109.493 lei, iar în perioada ianuarie – decembrie 2012 acestea s-au redus la jumãtate, adicã la 225.922.032 lei.
de peste D atorii un miliard
Compania Naþionalã a Huilei a înregistrat datorii de peste un miliard de lei, însã cea mai mare sumã era constituitã de penalitãþi. În perioada iulie 2009- iunie 2012 datoriile Companiei Naþionale a Huilei au fost de 1.665.141.176 lei din care 183.514.539 erau sume datorate bugetului de stat, 434.852.246 sume datorate bugetului asigurãrilor sociale. Suma de 131.839 era datoratã unei instituþii de credit. Cea mai mare sumã de 976.685.447 o reprezetau penalitãþile de întârziere. Tot în acea perioadã Compania Naþionalã a Huilei datora ºi bani la bugetele locale în sumã de 950.070 lei. La data de 30 iunie 2012 datoriiile comerciale ale CNH erau de 69.007.036 lei. “Menþionãm cã 59% din totalul datoriilor istorice înregistrate
de CNH reprezintã penalitãþi de întârziere pentru neplata în termen a datoriilor cãtre bugetul general consolidat al statului”, se mai aratã în document.
fãcut numeroase demersuri în acest sens”, mai spun oficialii CEH care au cãutat în arhive pentru a-l lãmuri pe deputatul Cristian Resmeriþã.
C
proape 6 milioane de tone de huilã
reanþe neîncasate
Deºi Compania Naþionalã a Huilei datora sume importante de bani statului ºi nu numai la rândul sãu entitatea avea de recuperat creanþe de peste 200 de milioane de lei. În perioada iunie – decembrie 2009, CNH avea de recuperat 125.980.300 de lei. În decada ianuarie – decembrie 2010 creanþele neîncasate care aveau soldul la data de 31 decembrie 2010 erau de 109.972.696 de lei. Cea mai mare creanþã care a fost de încasat a fost în perioada ianuarie – decembrie 2012 în sumã de 227.787.278 de lei. “Nivelul ridicat al creanþelor neîncasate în sumã de 227.787.278 lei se explicã prin neîncasarea ajutorului de stat cuvenit pentru anul 2011 ºi parþial pentru anul 2012 în sumã de 102.829.241 lei. Acest ajutor de stat s-a încasat integral dupã data de 30.06.2012. neîncasarea contravalorii cãrbunelui livrat în sumã de 100.988.828 lei de la SE Mintia ºi SE Paroºeni deºi s-au
A
În perioada iunie 2009-iunie 2012, Compania Naþionalã a Huilei a extras în jur de 6 milioane de tone de huilã, echivalentul a 22 de milioane de gigacalorii. ªi costurile de producþie au oscilat în aceastã perioadã când acestea s-au redus de la 98,92 de lei la 83,77 de lei. Cea mai bunã perioadã a fost în anul 2010 când de la CNH s-au extras 2.203.283 tone de huilã, echivalentul a 7.652.002 gigacalorii la un cost de producþie de 89.31 lei/Gcal.
S alarii ascendente
În decursul anilor la care raportul face referire numãrul salariaþilor s-a diminuat. Astfel dacã la data de 31 iulie numãrul salariaþilor CNH era de 10.638 de persoane, numãrul acestora a ajuns la data de 1 iunie 2012 la 7.683 de angajaþi. Aceºtia au avut salarii pe linie ascendentã. Conform raportului, în anul 2009 un salariat câºtiga un salariu de 2667 lei brut, în timp ce în anul 2012 acesta
Mandatul lui Constantin Jujan la cârma Companiei Naþionale a Huilei a fost caracterizat ºi de investiþii. Din fonduri proprii s-au realizat investiþii în valoare de peste 21 de milioane de lei în anul 2009 dintre care mai bine de jumãtate din sumã a fost redirecþionatã spre subteran. Aceeaºi situaþie a fost ºi în anul 2010 când din 26 de milioane, 14 au ajuns în strãfundul pãmântului acolo unde ortacii scormoneau pentru a scoate huilã. În anul 2011 când CNH nu a mai beneficiat de subvenþie a scãzut ºi valoarea investiþiilor la circa 10 milioane de lei. ªapte din cei zece milioane au fost alocaþi pentru investiþiile din subteran. Ultimul an al lui Constantin Jujan la cârma CNH a adus investiþii de 15 milioane de lei. Cele peste 76 de milioane investite în CNH au avut rolul de a menþine capacitãþile de producþie. “Menþionãm cã investiþiile efectuate au determinat menþinerea capacitãþilor de producþie, deschiderea unor capcitãþi noi ºi îmbunãtãþirea condiþiilor de exploatare din subteran”, mai spune Jujan în document. În tot acest timp, Constantin Jujan a
demonstrat cã pot scãdea costurile de producþie, se pot face ºi investiþii, dar ºi datoriile pot scãdea. În data de 01 noiembrie 2012 din Compania Naþionalã a Huilei S.A - Petroºani s-au desprins Exploatarea Minierã Petrila, Exploatarea Minierã Paroºeni ºi Exploatarea Minierã Uricani ºi s-au constituit în Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. În data de 18 decembrie 2012 din Compania Naþionalã a Huilei S.A - Petroºani s-au desprins Exploatarea Huilei Lonea, Exploatarea Huilei Livezeni, Exploatarea Huilei Vulcan, Exploatarea Huilei Lupeni, Prepararea Cãrbunelui Valea Jiului., Staþia de Salvare Minierã ºi Apãrat Administrativ ºi s-au constituit în Societatea Naþionala a Huilei SA. Complexului Energetic Hunedoara (CEH) este o companie energeticã din România, înfiinþatã în septembrie 2012 prin fuziunea dintre Electrocentrale Deva ºi Electrocentrale Paroºeni. La finalul lunii februarie 2013, compania a fuzionat cu Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani, structurã desprinsã la sfârºitul anului 2012 din Compania Naþionalã a Huilei. Monika BACIU
4 Actualitate
„Vechi poveºti minereºti”, auzite acasã
I
.D. Sîrbu a prins glas ºi suflet ºi totul a fost posibil graþie unui actor de excepþie, care a crezut, aºa cum spune el, în Moº Crãciun. Zoltan Butuc a realizat un audio book despre care Ion Barbu spune cã este ceea ce Sârbu ºi-ar fi dorit pentru copiii din acest loc ºi prin vocea sa a reuºit sã-l învie cu adevãrat. Actorul Zoltan Butuc a gãsit în poveºtile lui Sîrbu de la Petrila un univers pe care toatã lumea ar trebui sã îl vadã ºi sã îl ºtie. A gãsit o lume irealã, a simþit puterea cuvântului bine scris ºi a trans-
pus-o în ceea ce a numit „Vechi poveºti minereºti”. S-a îmbrãcat într-o salopetã ºi a venit sã lanseze acest CD la Petroºani ºi mai apoi în Colonia Literarã Petrila, a cãrui cetãþean a devenit
recent. „Poveºtile bine spuse sunt bine spuse. Gãseºti acolo filozofie, gãseºti acolo adâncimi ºi construcþii de-a dreptul dramatice. Nu în sensul tragic, ci în sensul
construcþiei literare. Trãim în lumea device-urilor ºi probabil cã e platformã a literaturii care se practicã de mult timp. Cred cã e plãcut sã îþi pui discul în maºinã ºi sã parcurgi distanþa dintre Petroºani ºi Bucureºti cu câteva poveºti”, a spus la lansarea într-o cafenea din Petroºani, Zoltan Butuc, autorul CD-ului audio. Discul cuprinde câteva poveºti, la auzul cãrora Ion Barbu, cel care se ocupã la Petrila de promovarea celui care a fost I.D. Sîrbu, spune cã le-a simþit ca citite de însuºi autorul lor. În lectura lui Zoltan Butuc, poveºtile lui Sârbu parcã au culoarea pe
care autorul ar fi fost mândru sã o redea. „Am avut impresia cã vocea pierdutã a lui Sîrbu a prins glas. Adicã Sîrbu s-a întors din mormânt ºi mã bucur pentru noi, pentru copiii care vor asculta aceste creaþii, pentru cã, dupã cum spunea Monica Lovinescu, odatã cu lectura, sau acum audierea operei lui I. D. Sîrbu, poate începe operaþiunea de realcãtuire a poporului român. ªi ce realcãtuire mai bunã, decât cu niºte copii, îndoctrinaþi cu operele lui Sîrbu?”, i-a declarat Ion Barbu lui Zoltan Butuc, la lansarea CD-ului, primul cu operele lui I.D.Sîrbu. Ion Barbu spune cã Sîrbu, din pãcate,
nu a avut copii, dar „îl dureau copiii altora” ºi poate cã acest audio-book ar putea fi „medicamentul” de care Sîrbu ar fi mândru. Zoltan Butuc a creat un CD în care a redat lumea lui Sîrbu, dar totodatã lumea noastrã, care începe cu o povestire ce o redã ca un gong ºi pe care a numit-o „Clopotul” ºi se încheie cu una denumitã „Crucea”. Cartea a ajuns la Asociaþia Nevãzãtorilor din România, dar ºi la Petrila, locul în care I.D. Sîrbu a trãit ºi despre care, cel care a dat glas operelor sale spune cã noi ar trebui sã fim mândri ºi recunoscãtori cã îl ºtim atât de bine. Diana MITRACHE
Strângere de fonduri ºi petrecere pentru copiii Casei Pollicino etrecere pentru copiii de la Casa Pollicino. P Aproximativ 35 de micuþi de la Casa Pollicino au avut parte de o petrecere de neuitat la o locaþie privatã din localitate. Totodatã, administratorii complexului comercial au organizat ºi o strângere de fonduri pentru aceºti copii, iar în urnele amplasate în peste 20 de magazine s-au strâns peste 1500 de lei. “Evenimentul pe care îl gãzduim este un fel de donaþie, o acþiune fãcutã pentru Casa Pollicino gândindu-ne cã este o acþiune beneficã ºi care sã aducã zâmbete ºi fericire pentru aceºti copii. Avem în tot oraºul în locaþiile noastre. În fiecare spaþiu am pus câte o cutie pentru cã fiecare sã punã câte o sumã de bani beneficã pentru aceºti copii. Neam gândit cã dacã tot avem acest spaþiu de
joacã pentru copii sã îi aducem aici sã vadã acest spaþiu ºi sã se joace ºi sã se simtã bine”, a declarat Anca Morar, administratorul complexului care a organizat strângerea de fonduri pentru copiii de la Casa Pollicino. Petrecerea a fost organizatã de Ziua Internaþionalã a Copilului. “Este o acþiune absolut nepreþuitã pentru noi. Entuziasmul copiilor se vede. Sunt atât de fericiþi
încã de când am anunþat evenimentul, copiii deja îºi pierdeau rãbdarea. Astãzi bucuria este enormã ºi chiar ºi pentru noi pentru personal este o surprizã plãcutã deºi nu ar trebui pentru cã de când Corabia Piraþilor a început sã funcþioneze ca loc de joacã pentru copii. Casa Pollicino Petroºani a avut uºile deschise pentru orice numãr de copii ºi absolut oricând. În orice moment al zilei în programul de funcþionare Casa Pollicino a beneficiat de Corabia Piraþilor ca loc de joacã. Astãzi cu atât mai mult pentru ziua copiilor sã venim cu un numãr atât de mare de copii este o bucurie foarte mare pentru noi ºi pentru copii ºi donaþia
fãcutã de cãtre societate prin colecta realizatã prin punctele de activitate este de nepreþuit pentru noi chiar dacã este o sumã care pentru unii este micã. Pentru noi este nepreþuitã pentru cã aºa cum scrie ºi pe casetele de donaþie acesta suma va aduce câteva zâmbete în plus pentru copii noºtri”, a declarat Florentina Presecan, director Casa Pollicino. Casa Pollicino are nevoie de orice sumã de bani pentru a putea asigura copiilor cu dizabilitãþi educaþie ºi îngrijire de specialitate. “Vorbim azi de o sumã strânsã din donaþii ºi o completare de 1500 de lei. Suma pe care o consumã centrul nostru pentru a exista ca asociaþie care ocroteºte peste 85 de copii, este mult mai mare dar noi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 mai 2015
existãm din donaþii. Am primit sume de un euro din donaþie sunt alþii care ne-au donat 10000 de euro. Astãzi am primit 1500 de lei. Este o sumã de bani pentru noi foarte mare pentru cã aceasta contribuie la zâmbetele copiilor noºtri”, a mai spus sursa citatã. Casa Pollicino se ocupã de 85 de copii cu dizabilitãþi. Fiind mai mult decât un centru, Casa Pollicino este un curcubeu al solidaritãþii unor oameni cu suflet mare, care au dorit sã vinã în ajutorul unor copii nevinovaþi cu care viaþa a fost nemiloasã. Împreunã cu Primãria Petroºani, care ajutã conducerea centrului prin plata utilitãþilor, Casa Pollicino face lucruri mãreþe Monika BACIU
“Calul troian” din minerit
Guvernul Ponta vine cu un ajutor “otrãvit”, pentru lichidarea CEH! A
jutorul de stat acordat de Guvernul Ponta pentru “salvarea” Complexului Energetic Hunedoara poate însemna, în realitate, fix lichidarea companiei energetice hunedorene. Iar Premierul Victor Ponta pozeazã în bunul samaritean ºi aruncã responsabilitatea în curtea FMI ºi a Comisiei Europene. Ani de zile a mimat sprijinul, iar acum soluþia gãsitã de Guvernul Ponta pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara este fix lichidarea ei. Premierul Victor Ponta nu îºi asumã niciun milimetru din responsabilitate ºi aruncã pisica moartã în curtea instituþiilor financiare O demonstreazã ºi discuþia din ºedinþa de miercuri de la Guvern, unde Ponta ºi-a arãtat îngrijorarea faþã de situaþia din Valea Jiului, dar nu a uitat sã o traseze, în mod opportunist, ministrului Andrei Gerea sarcina de a duce în zona “fierbinte” ºi ceea ce cere CE sau FMI. Practic, premierul i-a cerut ministrului Energiei sã meragã la CNE Hunedoara ºi sã anunþe salariaþii cã Guvernul acordã un ajutor de stat de 167 de milioane de lei complexului, dar sã aibã asupra sa ºi documente prin care sã le arate acestora cã FMI ºi CE cer închiderea unitãþii. Dialogul publicat pe site-ul guvernului, la începutul ºedinþei de Guvern: “Victor Ponta: Probleme care nu au legãturã cu vremea, dar au legãturã cu lucruri, vremuri vechi, domnule ministru o sã vã rog sã mergeþi astãzi, când mergeþi la Hunedoara? Andrei Gerea: Am anunþat încã de ieri cã, dupã ce se va aproba astãzi... Victor Ponta: Astãzi aprobãm al doilea ajutor de stat. Andrei Gerea: Al doilea ajutor de stat pentru Hunedoara, închidem
un capitol, deschidem alt capitol ºi în spiritul discuþiilor pe care le-am avut în decursul anului, urmeazã sã facem o nouã discuþie cu toþi factorii implicaþi, parlamentari, conducãtori ai judeþului ºi mineri. Din pãcate, aflându-se cã merg în judeþ, iatã cã avem... Victor Ponta: Vã rog sã mergeþi cu ceea ce aprobãm astãzi, dar sã mergeþi ºi ce ceea ce ne cere tot timpul ºi Comisia, ºi FMI, sã închidem CNH. Deci, poate ne ajutã ei sã-l salvãm ºi sã facem restructurãrile de care este nevoie ºi sã salvãm. Andrei Gerea: Eu sper sã gãsim înþelegere pentru cã am avut un dialog permanent cu cei de la Hunedoara ºi sper cã ºi de data aceasta sã fim cu toþii pe aceeaºi baricadã. Victor Ponta: Bun. Vã rog sã mergeþi acolo ºi sã le spuneþi cã facem toate eforturile, dar dacã... Aºa se întâmplã, cã uneori ne distrugem noi tot, nu mai apucã sã distrugã alþii. Andrei Gerea: Este greu de înþeles, atunci când vii cu o veste bunã lumea se supãrã, dar în fine, sper sã..”. ªi, cu asta, basta! S-a gãtat discuþia despre situaþia din Valea Jiului. Lucian Bode, fost ministru al Economiei în 2012, vorbeºte pe blogul sãu despre ajutorul de stat ca despre “mãrul otrãvit prin care Ponta va ucide acest complex” . “Din pãcate pentru cei aproape
6500 de angajaþi ai CEH, dupã 3 ani de guvernare Ponta, soluþia PSD-istã este lichidarea companiei. Acest lucru se întâmplã dupã ce în 2012 guvernarea PSD-istã a preluat o companie restructuratã, fãrã datorii (4,8 mild. lei, reprezentând datoriile istorice, au fost ‘ºterse’), o companie care în 2012 realiza un profit de 37 mil. lei. Astãzi, Guvernul se pregãteºte sã o lichideze. Bineînþeles, în stilul deja cunoscut, Guvernul Ponta va transfera responsabilitatea falimentãrii CEH cãtre altcineva, de ce nu cãtre FMI, BM, CE, inoculând aceastã percepþie absurdã prin activul PSD Hunedoara (un sondaj efectuat de o publicaþie localã din judeþul Hunedoara aratã cã responsabili pentru situaþia de la CEH sunt: 70% FMI, 20% parlamentarii judeþului, 5% conducerea CEH, 5% Guvernul României?)”, arãta Bode încã de la aprobarea primului împrumut pentru CEH pe un termen de 6 luni, dar situaþia este similarã ºi acum. Comisia Europeanã a aprobat temporar un ajutor în valoare de 37,7 milioane de euro pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara, deþinut de Ministerul Energiei. Dar,a sta înseamnã divizarea CEH ºi, cel mai probabil, sfârºitul pentru industria extractivã. Ca urmare a pierderilor
înregistrate în 2013 ºi în 2014, Complexul Energetic Hunedoara se confruntã cu probleme financiare extrem de grave ºi abia se mai menþine pe linia de plutire.
B
ani sub formã de împrumut ºi nu pentru unitãþile miniere!
Guvernul a aprobat miercuri mecanismul privind acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvare Societãþii Complexului Energetic Hunedoara S.A., societate care se confruntã cu dificultãþi economicofinanciare majore. Astfel, potrivit unei ordonanþe de urgenþã, Ministerul Finanþelor Publice va putea acorda, la solicitarea societãþii, un împrumut, în tranºe, în limita sumei de 167 de milioane de lei pentru o perioadã de ºase luni, cu titlu de ajutor de stat individual de salvare. Acest ajutor de stat se acordã în scopul asigurãrii necesarului de lichiditãþi pentru acoperirea cheltuielilor curente minime de susþinere a activitãþilor pentru o perioadã de 6 luni de la acordare, precum ºi pentru cele necesare achiziþionãrii deficitului de certificate de emisii de gaze cu efect de serã (conform HG 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã).
„Ajutorul reglementat prin acest act normativ nu se acordã în sectorul cãrbunelui ºi pentru a demonstra cã nu va fi utilizat în sectorul minier, activitatea minierã a societãþii se va separa legal de celelalte activitãþi. În acest scop, dupã intrarea în vigoare a acestei ordonanþe de urgenþã ºi având în vedere cã ajutorul de stat individual de salvare a fost autorizat de Comisia Europeanã în data de 21 aprilie 2015, societatea va iniþia demersurile pentru separarea activitãþii miniere de celelalte activitãþi », aratã oficialii Guvernului. Potrivit datelor oficiale, din suma de 167 de milioane de lei acordatã ca ajutor de stat individual pentru salvare, suma de 98,476 milioane de lei se va acorda din veniturile din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului. Acordarea celei de-a doua tranºe, în sumã de 68, 524 milioane lei este condiþionatã de reîntregirea veniturilor rezultate din privatizare, respectiv de rambursarea împrumutului acordat în baza Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.11/2015 privind acordarea unui împrumut Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. din venituri realizate din privatizare. De asemenea, Guvernul a mai anunþat cã împrumutul se acordã, în baza unei analize economico-financiare realizate de cãtre EximBank - S.A. în vederea stabilirii capacitãþii de rambursare, iar rambursarea împrumutului de 167 de milioane de lei se efectueazã integral, în termen de 6 luni de la acordarea acestuia, împreunã cu dobânda aferentã. “Pânã la data scadenþei împrumutului, Societatea Complexului Energetic Hunedoara S.A. are obligaþia sã prezinte Ministerului Finanþelor Publice planul de restructurare notificat Comisiei Europene. În baza acestui Plan de restructurare, la solicitarea societãþii, Ministerul Finanþelor Publice poate prelungi perioada de acordare a împrumutului, în aceleaºi condiþii de dobândã. Dacã
în termen de 6 luni de la momentul acordãrii împrumutului de stat individual pentru salvare, societatea nu prezintã un plan de restructurare sau dovada restituirii ajutorului de stat individual pentru salvare, aceasta este obligatã sã prezinte un plan de lichidare voluntarã”, subliniazã sursele citate. De precizat cã în ºedinþa de Guvern din 13 mai 2015, Guvernul a aprobat Ordonanþa de Urgenþã nr. 11/2015 privind acordarea unui împrumut Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. din venituri realizate din privatizare, care asigurã cadrul legal ºi condiþiile în care Trezoreria Statului, prin Ministerul Finanþelor Publice va putea acorda, la solicitarea Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A., în condiþii de piaþã, un
împrumut în limita sumei de 40 de milioane de lei. Împrumutul acordat din venituri din privatizare, pe o perioadã de 90 de zile, este destinat rambursãrii de cãtre Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A a ajutorului de stat incompatibil pentru care Comisia Europeanã a dispus în data de 20 aprilie 2015 recuperarea acestuia de cãtre statul român. De asemenea, tot în ºedinþa din 13 mai 2013, Guvernul a adoptat o Hotãrâre de abrogare a HG nr. 86/2013, prin care se stabilea strategia de privatizare a Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A., luând în considerare structura integratã a societãþii de producãtor de energie electricã ºi de exploatare a unor perimetre de huilã. Carmen Carmen COSMAN - PREDA
6 Actualitate Unul eco, sute poluante
Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 mai 2015
Un singur autoturism hibrid la Petroºani roprietarii care îºi achiziþioneazã P autoturisme hibrid sau electrice au anumite beneficii. La Petroºani, aceºtia plãtesc taxe ºi impozite mai mici faþã de cei care deþin maºini mecanice.
Potrivit unei hotãrâri a consiliului local, aceºti proprietari ar urma sã aibã mai multe beneficii. Astfel se doreºte reducerea impozitului pe mijloacele de transport hibride cu 95 de procente, iar în cazul
maºinilor electrice impozitul va fi de 50% din impozitul aferent mijloacelor de transport cu tracþiune mecanicã. “La Petroºani este înregistratã o singurã maºinã hibrid. Noul cod fiscal prevede încurajarea de autoturisme nepoluante”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani.
sãraci pentru P rea maºini nepoluante
Petroºãnenii se declarã prea sãraci pentru a-ºi achiziþiona astfel de
autoturisme. Costurile de achiziþie ale acestora sunt mult mai ridicate. “Dacã aº avea bani mi-aº cumpãra o maºinã hibrid sau electricã, dar din moment ce nu dispun de asemenea sume de bani nu am cum. Aºa mã mulþumesc cu maºina mea din anul 2000”, ne spune proprietarul unui autoturism. Pe ºoselele din Petroºani se aflã în circulaþie ºi autoturisme din anii 1960. Acestea sunt cele mai poluante. Monika BACIU
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI Iniþiator: Cornel Damon Municipiului Lupeni ANUNÞ Lungan, Viceprimar al 5 – Proiect de hotãrâre nr.
În temeiul art. 39 aliniatul (1) ºi (5) din Legea nr. 215/ 2001, privind Administraþia publicã localã, republicatã se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în ºedinþã ordinarã pentru joi 28 mai 2015, ora 14,00 în sala de ºedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea
ORDINE DE ZI: 1 – Proiect de hotãrâre nr. 56/ 2015 privind constatarea încetãrii de drept a calitãþii de consilier local al domnului Dr. Nicolae Stãnoiu ºi declararea vacanþei unui mandat de consilier local din cadrul alianþei politice Uniunea Social Liberalã (USL). Iniþiator: Cornel Damon Lungan, Viceprimar al Municipiului Lupeni 2 – Proiect de hotãrâre nr. 57/2015 privind validarea mandatului de consilier local al domnului Gheorghiþã Manolache supleant ales pe listele alianþei politice Uniunea Social Liberalã (USL) în cadrul alegerilor locale de la 10 iunie 2012.
Municipiului Lupeni 3 – Proiect de hotãrâre nr. 58/ 2015 privind stabilirea unor mãsuri în vederea aducerii la îndeplinire a prevederilor Sentinþei nr. 6041/ CA/ 2013 a Secþiei a II-a CIVILÃ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ªI FISCAL a Tribunalului Hunedoara, definitivã ºi irevocabilã potrivit Deciziei nr. 3138/ 16.04.2014 a SECÞIEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ªI FISCAL a Curþii de Apel Alba Iulia. Iniþiator: Cornel Damon Lungan, Viceprimar al Municipiului Lupeni 4 – Proiect de hotãrâre nr. 55/ 2015 privind aprobarea încetãrii contractului de asociere în participaþiune nr. 13.542/ 18.12.2012 încheiat în baza Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 123/ 2012 privind aprobarea încheierii unui asocieri în participaþiune între Consiliul Local al Municipiului Lupeni cu S.C. TERMOGAZ COMPANY S.A. Iniþiator: Cornel Damon Lungan, Viceprimar al
51/ 2015 privind modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr.1/ 2013 privind stabilirea impozitelor ºi taxelor locale pentru anul 2013, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Iniþiator: Cornel Damon Lungan, Viceprimar al Municipiului Lupeni 6 – Proiect de hotãrâre nr. 54/ 2015 privind aprobarea denunþãrii actului adiþional nr. 59/ 27/ 08.08.2007 la contractul de concesiune nr. 9/ 22/ 01.08.2007 în care SC Montan Cons SRL are calitate de concesionar. Iniþiator: Cornel Damon Lungan, Viceprimar al Municipiului Lupeni 7 – Proiect de hotãrâre nr. 59/ 2015 privind aprobarea participãrii Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al manifestãrilor dedicate zilei de 1 Iunie – Ziua Internaþionalã a Copilului – 2015.
Iniþiator: Cornel Damon Lungan, Viceprimar al Municipiului Lupeni 8 – Proiect de hotãrâre nr. 60/ 2015 privind aprobarea participãrii Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al Concursului internaþional pentru copii „Lupul de argint” – ediþia a IX –a, cu temã „Sã iubim ºi sã îngrijim natura”. Iniþiator: Cristian Roºu – Consilier local 9 – Proiect de hotãrâre nr. 61/ 2015 privind aprobarea modificãrii zonelor de patrulare ale Poliþiei Locale aprobate conform Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 45/ 30 iunie 2014 privind apro-
- ANUNÞ PUBLIC PRIVIND DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA, titular al proiectului “REABILITARE ªI CONSOLIDARE POD PESTE RÂUL STREI PE DJ668 C KM 0+890, LA BRETEA ROMÂNÃ, JUDEÞUL HUNEDOARA”,
ANUNÞÃ publicul interesat asupra luãrii deciziei etapei de încadrare de cãtre Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara, în cadrul procedurilor de evaluare a impactu-
barea Planului de ordine ºi siguranþã publicã al Poliþiei Locale a Municipiului Lupeni. Iniþiator: Cornel Damon Lungan, Viceprimar al Municipiului Lupeni 10 – Proiect de hotãrâre nr. 53/ 2015 privind aprobarea taxei pentru eliberarea licenþelor de traseu operatorilor de transport rutier, pentru curse regulate speciale în Municipiul Lupeni. Iniþiator: Cornel Damon Lungan, Viceprimar al Municipiului Lupeni 11 – Diverse. Lupeni, 22 mai 2015 VICEPRIMAR prof. CORNEL DAMON LUNGAN
lui asupra mediului pentru proiectul menþionat mai sus, propus a fi amplasat în comuna Bretea Românã, satul Bretea Românã, jud. Hunedoara. Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazã pot fi consultate la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Hunedoara din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, judeþul Hunedoara, în zilele de luni – joi, între orele 800 -1600 ºi vineri între orele 800 – 1400 , precum ºi la urmãtoarea adresã de internet http://apmhd.anpm.ro. Publicul interesat poate înainta comentarii/observaþii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 5 zile de la data publicãrii prezentului anunþ.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 mai 2015
Primãria Petroºani cumpãrã energie de la firma naºului de cununie a lui Alin Simota
P
rimãria Municipiului Petroºani a reuºit sã-ºi reducã considerabil factura la energie electricã faþã de anii trecuþi, dupã ce s-a “abonat” la bursã. A prins un contract extrem de atractiv, la un preþ nesperat, cu firma controlatã de nimeni altul decât naºul de cununie al lui Alin Simota, Silviu Lucian Boghiu. Aproape 142 de lei pe megawatt plãteºte municipalitatea din
Petroºani, dupã ce a ieºit din nou pe Bursã Românã de Mãrfuri pentru a achiziþiona energie electricã necesarã consumului propriu ºi inclusiv pentru iluminatul stradal. Un preþ foarte bun, mai mic chiar decât cel plãtit anul trecut, când s-a achiziþionat cu 180 de lei pentru un megawatt ºi mult mai mic decât preþul de livrare perceput de Electricã, de la care, spun oficialii Primãriei Petroºani, cumpãrau cu 256 de lei megawatt-ul. „Am ieºit din nou pe bursã ºi am luat la cel mai bun preþ. Dupã
numai o sãptãmânã, preþul crescuse la 160 de lei/MW”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu
O
S
La finalul proiectului derulat în ºcolile din Vulcan ºi Aninoasa copiii au fost premiaþi. „Acþiunea organizatã ºi anul acesta de firma Pregoterm în colaborare cu Primãria Municipiului Vulcan, pentru educarea elevilor în spiritul unei atitudini
civice corecte în relaþia cu mediul înconjurãtor, cu nevoia de a avea un oraº curat ºi frumos, prin noþiuni ºi aplicaþii practice legate de colectarea selectivã a deºeurilor menajere s-a încheiat cu succes. (…) Ei au participat ºi la aceastã ediþie cu machete realizate în totalitate din materiale reciclabile care au fost jurizate ºi premiate”, spun reprezentanþii municipalitãþii Vulcan. (M. GÂNJU) GÂNJU)
15 milioane de lei de pe urma pãrintelui Arsenie Boca
C
redinþa a ajuns o afacere profitabilã. Cum în ultima perioadã zeci de mii de pelerini ajung sã se roage la mormântul lui Arsenie Boca, aici s-au dezvoltat mai multe afaceri. Afaceri din ce în ce mai profitabile de pe urma pãrintelui Arsenie Boca. În ultima perioadã, mãnãstirea Prislop a devenit loc de pelerinaj pentru zeci de mii de persoane care vor sã ajungã la mormântul lui Arsenie Boca. Acest lucru se datoreazã în mare parte ºi mediatizãrii foarte mari din ultima perioadã de timp având
conform datelor de pe site-ul societãþii, firma devenind în scurt timp unul dintre importanþii furnizori de pe piaþa concurenþialã de energie electricã. Boghiu are legãturi strânse cu Valea Jiului, fiind chiar naºul de cununie (la prima cãsãtorie) a omului de afaceri Alin Simota. În 2004, Alin Simota s-a asociat cu Silviu Lucian Boghiu, în SC ELCO SEMN SISTEM SRL, cu sediul în Petroºani, pe strada Gheorghe Doja, acolo unde aveau sediul ºi alte firme de-ale afaceristului din Valea Jiului. Firma se ocupa de afaceri cu calculatoare ºi alte activitãþi legate de sistemul informatic. Car men COSMAN-PREDA
Casã lovitã de trãsnet
Elevii din Vulcan ºi Aninoasa, învãþaþi sã sorteze deºeurile
ocietatea de salubritate din cadrul Primãriei Vulcan a organizat mai multe acþiuni prin care a urmãrit sã-i înveþe pe ºcolari cum sã facã colectarea selectivã a deºeurilor menajere.
Iacob – Ridzi. Economiile sunt importante, de câteva sute de mii de lei numai pentru plata facturii de iluminat public, astfel cã municipalitatea poate considera cã a fãcut o adevãratã afacere. Cei care livreazã energia electricã, dupã încheierea contarctului sunt reprezentanþii firmei Enol Grup, controlatã de Silviu Lucian Boghiu, nimeni altul decât fostul director general al Electricã. S-a retras însã din fostã companie de stat în iulie 2004, cu doar câteva zile înainte de semnarea primului contract de privatizare a unor filiale Electricã cu italienii de la ENEL. Fix în acelaºi an, în luna august, s-a înfiinþat ºi Enoul Grup,
în vedere faptul cã tot mai multe persoane care achiziþioneazã icoane de la mãnãstire spun cã acestea fac minuni. De acest lucru au profitat ºi comercianþii care au pus stãpânire pe zonã ºi ºi-au scos tarabele cu iconiþe care spun ei cã sunt sfinþite, mici ºi bere. Din aceste pelerinaje ale credincioºilor se scot milioane de lei. Afacerile care se fac pe marginea lãcaºului de cult sunt unele mai mult decât profitabile. Firmele de transport ºi hotelierii au încasãri fabuloase pe an, de peste 15 milioane de lei. Un pelerin care nu merge cu propria maºinã ºi merge în
grupuri organizate ajunge sã scoatã din buzunar cel puþin 100 de lei pentru transport ºi cazare. Anual aproximativ un milion de pelerini ajung la mormântul Pãrintelui Arsenie Boca. Totodatã în satul Silvaº a înflorit la propriu industria florãriilor. Nu existã gospodãrile la care sã nu se gãseascã de vânzare ghivece cu flori. Dacã pânã acum ceva timp se putea spune cã la fiecare sfârºit de sãptãmâna zeci de mii de pelerini din întreaga þarã aleg sã se reculeagã la mormântul lui Arsenie Boca, acum acest lucru se face aproape în fiecare zi mãnãstirea Prislop ºi satul Silvas devenind un adevãrat furnicar. Monika BACIU
locuinþã a fost distrusã parþial de un incendiu izbucnit din cauza unui trãsnet, pompierii hunedoreni reuºind sã limiteze pagubele, dar ºi sã salveze o bunã parte din gospodãrie. „Detaºamentul de Pompieri Hunedoara a acþionat cu douã autospeciale, cu capacitate de 9.000 de litri, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o casã, situatã în satul Târsa, comunã Boºorod.
Incendiul a distrus acoperiºul casei pe o suprafaþã de 50 metri pãtraþi ºi 2 pereþi din lemn. În plus, arderea a afectat aparate electrocasnice, tocurile ferestrelor ºi uºile. Pompierii au acþionat pentru stingerea incendiului reuºind stoparea propagãrii acestuia”, a declarat Anemona Doda, purtãtorul de cuvânt al ISU Hunedoara. M. GÂNJU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 mai 2015
Henþ cu mâna
Se duc brandurile, la fel ºi campioanele... Atunci când soarta rea ºi oamenii nepricepuþi au rãpus echipele Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni, am
zis cã o fi vreo chestiune regionalã, cã oricum, la câte nenorociri s-au abãtut peste Valea Jiului, ce
Fotbal juniori
Copii cu poftã de goluri
mai conteazã douã. Oricum, nici ºtiinþa Petroºani (rugby) nu stã sub vreo zodie mai protectoare... Dar la ce se întâmplã acum la nivelul primelor douã ligi româneºti, dezastru. Fostele campioane s-au dus de-a
berbeleacul în ultimii zece ani. Priviþi ce s-a ales de balonul de sãpun numit Unirea Urziceni, de „oþelul necãlit” numit... Oþelul Galaþi sau de multipla campioanã Rapid Bucureºti, ajunse acum în „B”! Pânã nu demult,
înscrise de Istrate (5), Szep (3) ºi Foca (2). z ªi la juniori D (11-12 ani) Jiul a dispus cu 10-2 (Gheocea a marcat trei goluri, Cãpriþa – 4, Porav – 3) iar Universitatea Petroºani (antr. Gabi Niþu) a trecut cu 6-0 (goluri Teslici 2, ªchiopu 2, Jitea, Potan) de Pro Fotbal Petroºani. z La juniori E (10 ani), scoruri mari: ªc. Jiul 3-0 cu Sorii Junior`s Lupeni ºi 7-1 cu Inter Petrila, în timp ce Sorii Junior`s a învins în al doilea meci cu 5-0 (goluri D. Varga 3, Deatcu 2) cu Inter Petrila. z La cei mai mici juniori intraþi în aceastã competiþie, juniorii F (9 ani), ªc. Jiul – Sorii Sport`s Lupeni 8-11 (pentru lupeneni au punctat D. Varga 5, A. Rus 3 ºi Bg. Gugu 3) ºi Inter Petrila – Pro Fotbal Petroºani 5-7 (pentru petroºeneni au înscris Matache 3, P. Dougassa 2 ºi Boþi 2).
z În cele 11 partide disputate pânã acum în competiþia de varã Cupa „Grassrouts”, s-au marcat nu mai puþin de 115 goluri, adicã o medie de 10,4 goluri pe meci! Asta înseamnã un apetit deosebit la copiii între 9-14 ani, care au intrat cu poftã de joc în aceastã competiþie. z La juniori C (13-14 ani), ªc. Jiul Petroºani (antr. Damian Militaru) a obþinut douã victorii zdrobitoare, 22-2 cu Dynamic Lupeni (antr. Florin Bulgaru) ºi 4-0 cu Pro Fair Play Vulcan (antr. Iosif Izsak), cele 26 goluri jiuliste fiind marcate de R. ªtefãnoaica (17), Adr. Marcu (4), Matei (2), Buroaga, JUNIORI C (GR. 2001-2002) Foca ºi Vânãtoru. ªi Fotbal Jiul Petroºani (antr. Marin Tudorache) a Etapa 1, 16 mai 2015 ªc. Jiul Petroºani – Dynamic Lupeni 22-2 surclasat cu 10-2 pe cei de la 1-4 Dynamic Lupeni, golurile jiuliste fiind Pro Fair Play Vulcan – Jiul Petroºani Etapa a 2-a, 23 mai 2015 Fair Play Vulcan - ªc. Jiul Petroºani Fotbal Jiul – Dynamic Lupeni
0-4 10-2
JUNIORI D (GR. 2003-2004) Etapa 1, 24 mai 2015 ªc. Jiul Petroºani – Sorii Junior`s Lupeni Univ. Petroºani – Pro Fotbal Petroºani
10-2 6-0
JUNIORI E (GR. 2005) Etapa 1, 24 mai 2014 ªc. Jiul Petroºani – Sorii Junior`s Lupeni ªc. Jiul Petroºani – Inter Petrila Sorii Junior`s Lupeni – Inter Petrila
ADRIAN MARCU a marcat patru goluri pentru ªc. Jiul (juniori C) în meciul cu Dynamic Lupeni
Fotografie la minut Observator la patru ace! Dupã o carierã de fotbalist ºi antrenor, Toni Sedecaru (47 ani) a îmbrãcat, la propriu ºi la figurat, haina de observator, debutând la meciul Hercules Lupeni – Retezatul Haþeg (3-0). Deocamdatã la nivel de AJF Hunedoara, dar Toni Sedecaru are în faþã o viaþã... de observator!
3-0 7-1 5-0
JUNIORI F (GR. 2006) ªc. Jiul Petroºani – Sorii Junior`s Lupeni Inter Petrila – Pro Fotbal Petroºani
8-11 5-7
mai-mai sã credem cã ºi F.C. Vaslui putea deveni o echipã de valoare, jucând în cupele europene, dar prin ce cotloane se mai gãseºte? Acum se alege praful de tot, iar noi ne alegem cu Recaºul ºi cu Voluntari.
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
„Bomba” de la Tuºtea z Cetate Rãchitova a ratat ocazia de a se întãri pe primul loc, pierzând clar, 0-3 în satul Tuºtea, oaspeþii punctând prin Iacoboni, Martinescu ºi Fegher, echipa din Rãchitova jucând din min. 80 în zece oameni, prin eliminarea lui Urs. z Rãchitova mai sperã la locul 1, dacã va bate pe C.S. Ghelari în ultima etapã. z Streiul Baru (antr. Marcu Buzduga) a cedat surprinzãtor acasã, 1-2 cu Dacia Boºorod, pentru gazde marcând, la 0-2, Babone). z În Seria a 2-a, „lanterna roºie” Santos Boz a fost umilitã pe teren propriu, 0-4 cu Zarandul Criºcior. z Mureºul Pricaz ºi-a asigurat matematic titlul de campioanã a Seriei a 2-a, dupã un sãnãtos 7-2 cu Agrocompany Bãcia, cu 7 goluri marcate de ºapte jucãtori: Cismaº, D. Sârbu, Mladin, Dãnescu, Pãtruþ, Apati ºi Uta. z „Vrem sã punem la punct baza sportivã, ºi apoi vom decide dacã vom merge în Liga a IV-a”, a spus Ion Dobroaia, preºedintele de la Mureºul Pricaz.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Antrenorul MARCU BUZDUGA (Streiul Baru) îngândurat dupã înfrângerea pe teren propriu