Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 866
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 27 Mai 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Protest cu lanþuri la poarta minei Lonea
N
u sunt bani, nu sunt soluþii. Asta au aflat minerii din Valea Jiului despre lefurile lor ºi acum, unul dintre liderii de sindicat, care a încercat toate demersurile posibile, dar a aflat cã nu vor avea salarii, s-a legat de poarta minei Lonea. Va sta aºa pânã aflã cã lucrurile se rezolvã.
Vasile Pãduraru, liderul de sindicat de la Mina Lonea a decis marþi la prânz sã se lege de poarta minei Lonea, acolo unde lucreazã. Gestul sãu este unul extrem ºi omul spune cã a aflat cã nu vor fi bani pentru salariile minerilor. Asta, dupã zeci de demersuri pe care le-a fãcut împreunã cu colegii sãi din sindicat. „Am fãcut mai multe demersuri la preºedinþie, parlamentari, dar nu am primit niciun rãspuns. Fac acest gest extrem pentru minerii mei. Pânã nu ºtim ce se întâmplã cu CEH nu plec. Suntem sãtui. Ne-a ajuns la os!”, a spus Vasile Pãduraru, liderul Sindicatului Muntele de la Mina Lonea, care stã legat de poarta minei ºi nu lasã sã intre nicio maºinã pe poarta unitãþii. Pe de altã parte, directorul general al CEH, Constantin Jujan spune cã protestul minerului nu se justi-
ficã. „Este un protest singular ºi extrem, dar care nu se justificã. Am încercat sã discut cu el ºi mi-a spus cã este protestul lui ºi vrea sã fie lãsat în pace, cã altfel se urcã pe puþul cu schip. Astãzi (n.r 26 mai) nu este zi de salariu. CEH are o situaþie grea ºi ne confruntãm cu lipsa lichiditãþilor, dar mãsurile extreme nu sunt o soluþie. Am senzaþia cã pot cârpi într-o parte ºi se rupe în alta”, a spus Constantin Jujan, directorul general al CEH. Minerii abia au aflat cã miercuri, 27 mai, vor primi tichetele pentru masa, dar cã nu vor fi bani ºi pentru salariile ortacilor. Situaþia este una fãrã precedent, deºi Complexul Energetic Hunedoara a primit un ajutor de stat, dar care întârzie sã soseascã în conturile CEH. Diana MITRACHE
În timp ce în România pãdurile se taie în neºtire
ROMSILVA nu vrea cu niciun chip sã cedeze 43 de hectare de teren pentru proiectul din Parâng
Î
n timp ce în România pãdurile se taie în neºtire, la ras, fãrã ca cineva sã intervinã, muncipalitatea din Petroºani este nevoitã sã se lupte în instanþã cu Romsilva pentru o „cãrare” pe unde sã treacã o instalaþie de transport pe cablu cuprinsã în proiectul de modernizare a staþiunii Parâng. >>> PAGINA A 3-A
Haldele de steril vor fi ecologizate
u creat ani la rând probleme ºi acum intrã într-un program de A ecologizare. Nu vor folosi nãmolul de la
staþiile de epurare, deºi aºa ar fi normal, dar procesul de trecere de la un munte de zgurã la un teren cu iarbã verde va avea loc în curând. Specialiºtii de la Societatea de Închideri de mine spun cã toate haldele de steril intrã în procesul de ecologizare,
odatã cu minele de care aparþin ºi astfel, la final, nu vom mai avea nori de praf de cenuºã la fiecare vânt mai puternic.
„Haldele de steril de la Paroºeni, Petrila ºi Uricani vor fi ecologizate. Ele sunt prinse în programele de ecologizare. La Paroºeni ºi Uricani un pic mai târziu faþã de Petrila, care are programul de închidere la finele anului acesta. Tot perimetrul minelor ºi haldele de
steril va fi ecologizat ºi redat primãriilor cu titlu gratuit”, a spus Aurel Anghel, director SNÎMVJ. Conform raportãrilor oficiale, acum 10 ani, nu exista oraº în Valea Jiului unde sã nu se fi depozitat steril, dupã prelucrarea cãrbunelui, iar acest fapt se datora unitãþilor miniere care au funcþionat în Valea Jiului.
În total au fost peste 30 de astfel de depozite, dar unele au dispãrut odatã cu ecologizarea terenurilor la primele mine ce s-au închis aici. Acestea au creat ºi probleme în vara anului 2002, când mii de metri cubi de apã, proveniþi din Lacul Verde, situat la circa trei kilometri în amonte de Exploatarea Minierã Lonea, s-au revãrsat peste strãzi, iar viitura
a adus ºi zgurã ºi cenuºã din halda de steril. ªi dacã nu a plouat, atunci a bãtut vântul, iar tone de praf au umplut atmosfera. Anul trecut, Comisia Europeanã a transmis României douã avize în care cerea rezolvarea problemelor legate de depozitele de deºeuri din þarã. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 mai 2015
T
rei cetãþeni de onoare. Consilierii locali vor vota pentru atribuirea distincþiei de cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. Astfel lista lungã a cetãþenilor de onoare va fi completatã cu încã trei nume. Este vorba de medicul neurochirurg Adrian Sora, notarul Nicolae Gherghin ºi directorul unei unitãþi bancare, Ion Chirigiu. “Avem trei propuneri. Prima ar fi domnul doctor Sora care este medic neurochirurg. Este vorba despre domnul notar Gherghin care este la o vârstã destul de înaintatã ºi domnul director Chirigiu care este directorul sucursalei Banc Post Petroºani care recent a fost promovat ºi rãspunde de opt judeþe din România ºi este un om cu o mare importanþã profesionalã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.
R
ecunoºtinþã pentru actul medical Medicul neurochirurg va primi aceastã distincþie ca urmare a eforturilor pe care le
depune pentru însãnãtoºirea pacienþilor. “De admirat este faptul cã dupã o carierã în acest domeniu, în special într-o ramurã foarte grea, care necesitã pasiune ºi studiu constant, ºi anume neurochirurgia, domnul doctor a rãmas sã profeseze în municipiul nostru, la Spitalul de Urgenþã Petroºani, ajutând astfel oamenii din Valea Jiului sã beneficieze de servicii medicale de înaltã calitate. Calitãþile sale de neurochirurg sunt recunoscute de pacienþii care i-au trecut pragul, dar pe lângã cunoºtinþele medicale avansate, domnului doctor îi sunt
Trei noi cetãþeni de onoare, la Petroºani
recunoscute ºi pasiunea ºi implicarea în rezolvarea fiecãrui caz medical, implicare ce denotã calitãþi morale de înaltã valoarea”, se aratã în nota de fundamentare.
V
iaþã grea
O altã persoanã care va primi aceastã distincþie este notarul Nicolae Gherghin. Acesta nu a avut o viaþã uºoarã, însã a luptat pentru a-ºi depãºi condiþia. Nicolae Gheghin a crescut fãrã tatã, acesta fiind plecat pe front în timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. Greutãþile
vieþii nu l-au învins, astfel cã acesta a studiat ºi a ajuns judecãtor, iar mai apoi notar, meserie pe care o practicã ºi astãzi. “Nu doar activitatea profesionalã într-un mediu dificil sau greutãþile personale pe care le-a învins, îl fac pe domnul Gherghin un model de urmat, ci ºi activitatea sa socialã depusã în slujba comunitãþii. Dintre acestea amintim câteva: finanþarea integralã a refugiului de supravieþuire Cârja situat la o altitudine de 2.200 de metri în masivul Parâng, adãpost sau sprijin în caz de nevoie pentru drumeþii osteniþi, spri-
jinirea construcþiilor mãnãstirilor ortodoxe de la Câmpu lui Neag ºi Groapa Seacã ºi a bisericilor ortodoxe ºi greco-catolice din Petroºani, Uricani, ajutorarea azilului de bãtrâni din Lonea, dotarea cu televizoare a secþiei medicale TBC din Valea Jiului. De asemenea s-a implicat în educarea tinerei generaþii, sponsorizând elevii basarabeni ce urmau cursurile Colegiului Economic Hermes Petroºani, a îndrumat profesional studenþi ai Universitãþii din Petroºani care au urmat practicã la biroul sãu notarial, încercând ca prin atitudine ºi nivel de cunoºtinþe sã
Medaliaþi cã ne-au condus
Au þinut frâiele oraºului capitalã a Vãii Jiului, au gândit proiecte pentru comunitate, sau au fost împotriva unora, dar pentru cã ne-au reprezentat pânã acum, primarul Tiberiu Iacob Ridzi s-a
gândit sã îi evidenþieze. „Ca o noutate în acest an, voi înmâna consilierilor locali o medalie. Este vorba despre o medialie pe care o vor primi toþi cei care au fãcut parte din Consiliul Local, începând
D
irector de bancã
O a treia persoanã care va deveni cetãþean de onoare al municipiului Petroºani este directorul unei unitãþi bancare. Ion Chirigiu este directorul regional al unei bãnci, însã printre calitãþile sale se numãrã ºi rolul activ în foarte multe organizaþii sociale, vocaþionale ºi educaþionale. Cu toþii vor primi aceste distincþii în cadrul manifestãrilor care vor avea loc de Zilele municipiului Petroºani. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului
T
oþi cei care au votat, pentru sau împotriva, proiectelor pentru Petroºani vor primi distincþii. Este vorba despre cei care au ridicat mâna în ultimele douã mandate, pentru început, dar numãrul consilierilor locali care vor primi distincþii ar putea sã creascã. Totul face parte dintr-un scenariu gândit pentru sãrbãtoarea dedicatã Petroºaniului.
contribuie la o mai bunã pregãtire ºi orientare profesionalã a acestora”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Totodatã, notarul Nicolae Gherghin a sprijinit ºi asociaþiile militare din Vaela Jiului.
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
cu anul 2012. Consilierii locali, din punctul meu de vedere, nu au, în afara acelui certificat din care rezultã cã sunt consilieri locali, nu au nicio dovadã palpabilã a faptului cã au fost consilieri în cadrul CLP”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.
Medaliile sunt personalizate ºi pe ele sunt inscripþionate numele fiecãrui consilier. În plus, de anul viitor, existã posibilitatea ca aceste medalii sã fie primite ºi de cei care au fost pe aceste funcþii publice dupã Revoluþie la Petroºani. Diana MITRACHE
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 27 mai 2015
În timp ce în România pãdurile se taie în neºtire
ROMSILVA nu vrea cu niciun chip sã cedeze 43 de hectare de teren pentru proiectul din Parâng
Î
n timp ce în România pãdurile se taie în neºtire, la ras, fãrã ca cineva sã intervinã, muncipalitatea din Petroºani este nevoitã sã se lupte în instanþã cu Romsilva pentru o „cãrare” pe unde sã treacã o instalaþie de transport pe cablu cuprinsã în proiectul de modernizare a staþiunii Parâng. Procesul se aflã pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia ºi momentan este suspendat pentru diverse clarificãri. Romsilva se scumpeºte “la tãrâþe” când vine vorba despre terenul împãdurit solicitat de municipalitatea din Petroºani pentru continuarea lucrãrilor
de amenajare a domeniului schiabil din Parâng ºi nu vrea cu niciun chip sã renunþe la 43 de hectare. În tot acest timp, zilnic, din pãdurile României dispar mult mai multe hecatre zilnic, prin defriºãrile ielgale. “Noi n-am primit, deocamdatã,
aprobare de la Romsilva sã tãiem 43 de hectare de pãdure , dar zilnic – din ce am vãzut la televizor – se taie ilegal 57 de hectare. Deci, vã daþi seama dacã pentru un obiectiv care produce plus valoare, are ºi sens
în redimensionarea unei activitãþi într-o anumitã zonã monoindustrialã, nu s-a putut obþine aceastã aprobare... ce sã mai spunem. Procesul este suspendat pentru moment, dar va continua. Vrem sã refacem documentaþia,
De-a hoþii ºi vardiºtii
Poliþiºtii rãscolesc dupã banda care a „speriat” capacele din canal din Valea Jiului este 350 de milioane de lei a cheltuit, într-o P singurã lunã, operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului pentru a înlocui capacele de canal sustrase. Din datele de pânã acum, cei care acþioneazã fac parte dintr-o grupare bine organizatã, iar poliþiºtii sunt pe urmele ei.
Capacele de canal din Petroºani dispar cu viteza luminii, iar hoþii acþioneazã fãrã fricã. Sunt ajutaþi de o maºinã anume modificatã ºi „echipatã”, astfel cã nici nu este nevoie ca amatorii de capace de canal sã coboare din autovehicul. Convingerea este întãritã de faptul cã dispar mai ales capacele de pe strãzi ºi nu de pe spaþiul verde, de exemplu, acolo unde se poate ajunge doar per pedes. Situaþia este extrem de gravã, dincolo de costurile pe care trebuie sã le suporte operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului, ApaServ Valea Jiului SA, pentru înlocuirea lor. Sunt sume imense, iar directorul societãþii, Costel Avram spune cã, într-o singurã lunã, s-au cheltuit 350 de milioane de lei în acest sens. Cel mai grav este, însã, pericolul pe care îl prezintã un canal
sã vedem ce mai vrea în plus Romsilva, ca sã putem sã rezolvãm problema”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob - Ridzi. De precizat cã procesul de pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia are la bazã încercarea primãriei din Petroºani de a scoate definitiv din fondul forestier naþional circa 43 de hectare de teren, aºa încât sã poatã continua proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Administraþia publicã localã a obþinut douã decizii favorabile în procesul intentat Regiei Naþionale a Pãdurilor – ROMSILVA, însã Înalta Cure de Casaþie ºi
Justiþie a rãsturnat tot eºafodajul când a decis admiterea recursului declarat de Regia Naþionalã de Pãdurilor – Romsilva împotriva sentinþei nr. 396 din 29 noiembrie 2012 a Curþii de Apel Alba Iulia – Secþia de Contencios Administrativ ºi Fiscal. Ca urmare, acasat sentinþa atacatã ºi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaºi instanþe, unde procesul stagneazã, la fel ca ºi proiectul din Parâng. Dacã Romsilva va câºtiga în cele din urmã, iar Primãria Petroºani nu va obþine terenul în litigiu, în condiþiile în care proiectul a fost astfel conceput, edilii trebuie sã gãseascã vreo 80 de hectare de teren sã le dea la schimb celor de la Romsilva. Car men COSMAN-PREDA
Pãcãnelele l-au adus în vizorul poliþiºtilor
U
n bãrbat din Lupeni a intrat în atenþia oamenilor legii dupã ce a încercat sã-ºi facã singur dreptate, “luptându-se” cu niºte aparate electronice, care i-au înghiþit banii.
fãrã capac pentru siguranþa trecãtorilor, mai ales pe timp de noapte, ºi vorbim deja despre zeci sau chiar sute de cazuri în care capacele s-au fãcut nevãzute. ªi nu doar în Petroºani, ci ºi în celelelate oraºe ale Vãii Jiului. De exemplu, la Aninoasa. La 7.30, când funcþionarii publici au venit la lucru, capacele erau la locul lor. Dupã numai o orã... ia-le de unde nu-s!
H
oþii, ajutaþi de „antemergãtor”!
Din datele de pânã acum, se pare cã este vorba despre o bandã bine organizatã, formatã din mai multe persoane din Petrila ºi din cartierul Saºa Petroºani. Au fost la un pas de a fi prinºi, dupã ce un trecãtor, care i-a vãzut în acþiune, s-a luat dupã maºina lor, cu numere de Bacãu. În Petrila, însã, gaºca a reuºit sã se facã nevãzutã, dar poliþiºtii sunt pe urmele lor. Directorul Costel Avram este optimist ºi îºi exprimã convin-
gerea cã, în scurt timp, hoþii vor fi prinºi. „Colaborãm foarte bine cu reprezentanþii autoritãþilor, cu poliþiºtii. Sunt convins cã vor fi prinºi în scurt timp ºi vor plãti pentru faptele lor”, a spus Avram. De precizat cã misiunea poliþiºtilor din Petroºani - acolo unde au dispãrut cele mai multe capace din canal în ultima perioadã – este ingratã. Sunt surse care susþin cã pe noapte existã exact o patrulã, comparativ cu anii anteriori când erau mult mai multe. În plus, maºina special echipatã cu care acþioneazã gaºca de hoþi are „antemergãtor”, care îi anunþã urgent dacã la orizont apare „pericolul cu chipiu”, iar aceºtia au timp sã disparã. În aceste condiþii, rerpezentanþii furnizorului de apã spun cã poliþiºtii ar putea fi ajutaþi chiar de cetãþeni, care pot sã-i contacteze dacã observã ceva suspect. Car men COSMAN-PREDA
În fapt, luni seara, în jurul orei 20.00 poliþiºtii au fost sesizaþi de un angajat al unei sãli de jocuri, din municipiul Lupeni, cu privire la faptul cã un bãrbat, care avea faþa acoperitã cu o cãciulã, a intrat în sala de jocuri ºi pariuri sportive ºi a început sã spargã cu un topor monitoarele aparatelor electronice, precum ºi cele care afiºau rezultatele pariurilor sportive. “În urma cercetãrilor ºi investigaþiilor efectuate, poliþiºtii au identificat prezumtivul autor, fiind vorba despre un bãrbat în vârstã de 26 de ani, din municipiul Lupeni, care a declarat verbal
cã a distrus bunurile din incinta societãþii pentru cã a pierdut mulþi bani la aparatele de joc electronice”, declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii au întocmit pe numele bãrbatului dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de distrugere, iar prejudiciul cauzat se ridicã la suma de 8.000 de lei. Marius MITRACHE
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 mai 2015
Bani de la bugetul local pentru catedralã C
Green-line Valea Jiului, douã studii, nimic concret
R
atedrala de la Petroºani, o nouã etapã. Catedrala din Petroºani a ajuns la nivelul zero, adicã pânã în prezent s-a realizat fundaþia.
Pentru ca lucrãrile sã continue, municipalitatea din Petroºani are în vedere alocarea unei sume de bani. Mai exact, consilierii locali de la Petroºani trebuie sã decidã dacã vor aloca 75.000 de lei pentru continuarea lucrãrilor. “Preotul Ioan Gabriel Bulf de la Parohia Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul din municipiul Petroºani solicitã acordarea unui sprijin financiar pentru continuarea lucrãrilor de investiþii la catedrala Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, respectiv suprastructura de la cota 0 la cota +6,10”, se aratã în nota de fundamentare. Preotul Gabriel Bulf, susþine cã realizarea aceste catedrale este voia lui Dumnezeu. “Ceea de Dumnezeu a rânduit prin noi sã facem la bisericã, se regãseºte în aceastã investiþie. Unii oameni doresc sã meargã la Bucureºti sã ne susþinã aceste proiecte pentru cã în felul acesta vor deveni ctitori ºi binefãcãtori ai Casei lui
Dumnezeu ºi mã rog Bunului Dumnezeu sã Îi rãsplãteascã pe toþi ºi cã Sfânta Patriarhie sã includã cu timpul ºi aceastã bisericã mare în rândul celor care se organizeazã pelerinaje. Am avut ºi anul acesta o experienþã frumoasã cu aducerea raclei cu Sfintele moaºte ale Sfântului Nectarie ºi au fost câteva mii de oameni foarte disciplinaþi ºi care s-au închinat arãtând mare râvnã la acest tãmãduitor. Cred din tot sufletul cã vom reuºi ca pânã în anul 2016 când avem autorizaþia de construcþie valabilã sã putem sã finalizãm biserica la roºu, ca apoi sã începem finisãrile ºi cele care trebuie pentru desfãºurarea cultului în biserica noastrã creºtin ortodoxã”, ne spune preotul Gabriel Bulf. Catedrala "Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul" se va ridica în centrul municipiului Petroºani, lângã Parcul "Carol Schreter". Monika BACIU
ezerve vizavi de linia verde din Valea Jiului. În Valea Jiului se doreºte a se implementa un green-line pentru transportul în comun pe ruta PetrilaUricani. De-a lungul anilor au fost efectuate mai multe studii de fezabilitate, iar acum totul este aruncat în aer.
“Iniþial s-a început cu o linie de troleibus. Au fost douã studii de fezabilitate în Valea Jiului, pentru douã rute diferite. La un moment dat s-a trecut la autobus electric ºi atunci este nevoie de comasarea celor douã studii. La autobusul electric nu mai poþi sã dai vina pe obstacole, ca la troleibus, ºi cã nu pot sã subtraversezi cu liniile un astfel de obstacol. Sã sperãm cã pe noul program operaþional acest investiþii vor putea fi finanþate. Deocamdatã - ºi aici am o rezervã – în România autobuse electrice nu existã. Asta pe de o parte. Pe de cealaltã, planul de mobilitate ar fi extrem de important ºi de acolo
trebuie sã generãm studiul de fezabilitate. Dar e într-o fazã înaintatã, programul operaþional bate la uºã ºi le vom analiza responsabil în acest fel. Insã douã studii de fezabilitate nu mai puteau sã rãmânã vizavi de circulaþia din Valea Jiului între cele douã extremitãþi: Petrila ºi Uricani”, spune Dorin Gligor, preºedinte interimar al CJH.
De la costum, la trening
Tiberiu Iacob Ridzi va pedala de Ziua Mondialã a Mediului
T
iberiu Iacob Ridzi, pe bicicletã. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi va lãsa costumul ºi va îmbrãca echipamentul sportiv.
Sãptãmâna viitoare, acesta va participa la activitãþile dedicate Zilei Mediului. “Voi merge ºi eu pe bicicletã pentru a încuraja acest lucru ºi pentru a trage un semnal de alarmã în ceea ce priveºte protejarea mediului înconjurãtor”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Asociaþia Pro Parâng organizeazã mai multe activitãþi dedicate Zilei Mediului. Printre acestea se numãrã ºi pedalatul pe bicicletã. Ziua Mondialã a Mediului se sãrbãtoreºte în fiecare an pe data de 5 iunie ºi reprezintã o ocazie de a reflecta asupra protecþiei mediului înconjurãtor, dar ºi un îndemn de a acþiona unitar pentru salvarea patrimoniului natural al planetei. Monika BACIU
Consilierii judeþeni au pãreri împãrþite vizavi de acest proiect al cãrui viitor este încã incert. “Consider cã în momentul de faþã, întrucât nu avem prea mulþi bani la consiliul judeþean, ar trebui sã ne oprim ºi sã nu mai cheltuim bani pentru aceste documentaþii. De aceea aº vrea sã se consemneze în procesul verbal cã eu voi vota împotriva acestui proiect de hotãrâre doar în ce priveºte aceastã documentaþie”, a precizat Ioan Dumitru ªtaier, consilier judeþean. Conform proiectelor iniþiale, transportul în comun pe traseele „Green Line” ar urma sã se desfãºoare la tarife care acoperã doar costurile de funcþionare. Monika BACIU
Un strop de bucurie în cuiburi de cuci – bãtrânii singuri Ia priviþi-i cum se duc, Ia priviþi-i cum se sting, Lumânãri în cuib de cuc, Parcã tac, ºi parcã ning. Un fenomen care se consumã tacit, dureros, este acela al persoanelor în vârstã rãmase singure din diverse motive, care pot muri umilitor din cauza degradãrii accentuate a vieþii pentru cã puterile îi pãrãsesc. Statul nu a avut nici o strategie în acest sens, iar ONGurilor, în general, deci ºi cele cu profil de îngrijire a bãtrânilor li s-au redus resursele. Mai mult, s-au taiat ºi din finantarile altor organizatii care ofereau servicii pe care statul român n-a fost în stare sã le ofere pânã acum. 21 de fundaþii se plâng cã au primit mai puþini bani pentru 40 de servicii sociale, iar în cazul a 28 de activitãþi
s-a sistat finanþarea. 150 de ONG-uri au trimis o scrisoare ministrului muncii, în care reclamau felul în care a înþeles sã ajute persoanele în dificultate. Oficial sunt un milion de persoane care ar avea nevoie de asistenþã la domiciliu. Nu e clar cum s-a ajuns însã la aceasatã cifrã. Edilii ºi asistenþii sociali, n-au fost niciodatã întrebaþi. Primarii se plâng cã n-au o lege care sã-i lase sã aloce fonduri din buget pentru bãtrâni ºi mulþi folosesc tot felul de tertipuri pentru a-i ajuta sau pentru a le aduce câte o bucurie.
Dar nu este suficient. Asistenþi sociali iau act de condiþiile în care trãiesc ºi cel mult le pot face dosare pentru azil. Doar cã puþini sunt de acord sã-ºi lase casele. Existã însã bãtrâni care n-au nici rude ºi nici vecini dispuºi sã-i ajute, alþii ºi dacã au rude, acestea au vieþile lor peste mãri ºi þãri, iar bãtrânii tot singuri ºi bolnavi îºi trãiesc apusul vieþii… Crucea Roºie Petroºani a identificat încã trei bãtrâni bolnavi ºi singuri, dar ºi o familie cu 7 copii, în Colonia Petroºani,
drept pentru care a pregãtit pachete cu îmbrãcãminte, lenjerii, iar Asociaþia ”Grupul de prieteni” a contribuit cu plase consistente de alimente… Pe cãile de acces întortocheate, ca un labirint, ale Coloniei Petroºani, pe o strãduþã îngustã ºi înnãmolitã, cu nume sugestiv – Mioriþa, la nr. 5, în fundul unei curþi în care mai locuia o familie, am gãsit-o pe Iolanda Pinczes, de 71 de ani, care abia se deplasa cu ajutorul unui baston. Pe dinafarã, casa pãrea un acaret… Cum nu ºtia mai deloc,
mentului administrat… Crucea Roºie Petroºani a participat cu voluntarii sãi la cele douã concursuri de caritate ale San Montan, cu taxe de înscriere – alergare ºi montain-bike, pe traseul Cheile Tãii – Cabana Auºelu, unul dintre voluntari chiar ocupând un loc pe podim. Dar pentru cã timpul nu este prea generos cu micul Edi, Crucea Roºie a iniþiat la rândul sãu,
cu acelaºi scop, cu sprijinul Primãriei Petroºani, o acþiune de vânzare de obiecte confecþionate de voluntarii de la Petroºani. Cortul ”Sã-l salvãm pe Edi!” va fi amplasat lângã Primãria Petroºani, iar cei ce doresc sã contribuie pentru ca intervenþia medicalã sã poatã fi efectuatã, intervenþie absolut necesarã pentru ca bãieþelul sã trãiascã, o pot face miercuri - 27 mai ºi joi - 28 mai, începând de la ora 13,00. ”Nu mai prea este timp pentru Andrei ºi trebuie sã facem ceva, cât mai repede, pentru ca familia sã poatã sã-ºi salveze copilul. Suntem cu toþii oameni ºi putem sã ”renaºtem” un copil al Vãii Jiului” – a declarat Felicia Vitan, director Crucea Roºie Petroºani. Sunt aºteptaþi, pentru o mânã de ajutor, de la oamul simplu pânã la edili locali, directori, oameni de afaceri, politicieni… Ileana FIRÞULESCU
Crucea Roºie ºi Primãria Petroºani sar în ajutorul lui Edi rucea Roºie Petroºani, cu sprijinul Primãriei, va C amplasa un cort pentru vânzare
de obiecte confecþionate de voluntari, pentru a sprijini financiar o grea ºi costisitoare operaþie pentru salvarea unui copil de 5 ani – Andrei, care suferã de o formã rarã de leucemie. Sunt aºteptaþi, pentru o mânã de ajutor, de la omul simplu pânã la edili locali, directori, oameni de afaceri, politicieni… Campaniei pentru strângere de fonduri, aflatã în plinã desfãºurare, în organizarea Asociaþiei San Montan, condusã de Erika Santa, i s-au alãturat firme, Primãria Petrila ºi alte fundaþii ºi organizaþii, pentru salvarea lui Edi - Andrei Eduard Bãlan, de 5 ani ºi jumãtate, din Petrila – care suferã de o formã rarã de leucemie. Pentru a putea fi salvat, Edi are nevoie de o
operaþie costisitoare, de transplant de mãduvã. Este vorba de circa 100.000 euro în cazul în care nu existã nimeni din familie care sã fie compatibil pentru donare, iar dacã se va constata cã existã, dupã chinuitoare analize,costurile se reduc la vreo 40-50.000 euro, ceea ce este oricum foarte mult pentru familia bãiatului. De precizat cã trupul copilului se aflã la limita rezistenþei trata-
am avut noroc cu asistenta medicalã de la Urgenþa Spitalului Petroºani, care s-a alãturat ”Grupului de prieteni” ºi Crucii Roºii ºi care a tradus necazurile spuse de doamna Iolanda. Aºa am aflat cã este singurã, deºi a avut doi copii. Unul a murit, iar celãlalt nu o cautã ºi acest lucru se întâmplã pentru cã fraþii nu s-au înþeles între ei, ºi s-a produs ruptura ºi cu mama… A povestit îndelung, despre ce o doare, despre ce simte, cum ºi cât de greu se descurcã ºi cã o mai viziteazã din când în când nepoþii. Pe o altã stradã a Coloniei – Mihail Kogãlniceanu, 24, cei doi soþi Farkaº cu greu au reuºit sã ajungã la poarta casei. Doamna are 79 de ani, iar soþul – 81. Au patru copii – unul pe la Timiºoara, alþi doi sunt plecaþi în Austria ºi vin o datã pe an câte douã zile, un altul este în Vale, dar fiecare are viaþa ºi greutãþile lui. Îi mai ajutã cu ce pot, dar marea lor durere este singurãtatea în situaþia în care puterile i-au
pãrãsit ºi se pot îngriji singuri mult prea puþin. În zonã, am vizitat ºi o familie cu 7 copii, care locuieºte pe strada Griviþa Roºie, 5. Cristina Cojocaru, o femeie de 45 de ani, care pãrea uimitã de mâna de ajutor întinsã. ”Ne descurcãm tare greu, e adevãrat, deºi soþul ºi fiul cel mare lucreazã la montaj gaz. Eu, având atâþia copii, nu am putut sã mã angajez. Fiul cel mare are 22 de ani, iar cel mai mic are 7 ani” – a spus Cristina Cojocaru. În toatã þara, doar 6500 de bãtrâni sunt îngrijiþi la domiciliu, cu finanþare de la stat. Alte câteva mii sunt ajutaþi de voluntari pe banii fundaþiilor sau pur ºi simplu de grupuri constituite cu scop de ajutorare, pe bani proprii. Bãtrânii singuri cu suferinþa lor nu rezistã ºi ajung depresivi, iar bolile li se accentueazã. Vindecarea suntem noi, cu toþii, ºi depinde de fiecare ce facem pentru ei în cercul nostru de influenþã. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 mai 2015
Bani de la bugetul local pentru catedralã C
Green-line Valea Jiului, douã studii, nimic concret
R
atedrala de la Petroºani, o nouã etapã. Catedrala din Petroºani a ajuns la nivelul zero, adicã pânã în prezent s-a realizat fundaþia.
Pentru ca lucrãrile sã continue, municipalitatea din Petroºani are în vedere alocarea unei sume de bani. Mai exact, consilierii locali de la Petroºani trebuie sã decidã dacã vor aloca 75.000 de lei pentru continuarea lucrãrilor. “Preotul Ioan Gabriel Bulf de la Parohia Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul din municipiul Petroºani solicitã acordarea unui sprijin financiar pentru continuarea lucrãrilor de investiþii la catedrala Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, respectiv suprastructura de la cota 0 la cota +6,10”, se aratã în nota de fundamentare. Preotul Gabriel Bulf, susþine cã realizarea aceste catedrale este voia lui Dumnezeu. “Ceea de Dumnezeu a rânduit prin noi sã facem la bisericã, se regãseºte în aceastã investiþie. Unii oameni doresc sã meargã la Bucureºti sã ne susþinã aceste proiecte pentru cã în felul acesta vor deveni ctitori ºi binefãcãtori ai Casei lui
Dumnezeu ºi mã rog Bunului Dumnezeu sã Îi rãsplãteascã pe toþi ºi cã Sfânta Patriarhie sã includã cu timpul ºi aceastã bisericã mare în rândul celor care se organizeazã pelerinaje. Am avut ºi anul acesta o experienþã frumoasã cu aducerea raclei cu Sfintele moaºte ale Sfântului Nectarie ºi au fost câteva mii de oameni foarte disciplinaþi ºi care s-au închinat arãtând mare râvnã la acest tãmãduitor. Cred din tot sufletul cã vom reuºi ca pânã în anul 2016 când avem autorizaþia de construcþie valabilã sã putem sã finalizãm biserica la roºu, ca apoi sã începem finisãrile ºi cele care trebuie pentru desfãºurarea cultului în biserica noastrã creºtin ortodoxã”, ne spune preotul Gabriel Bulf. Catedrala "Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul" se va ridica în centrul municipiului Petroºani, lângã Parcul "Carol Schreter". Monika BACIU
ezerve vizavi de linia verde din Valea Jiului. În Valea Jiului se doreºte a se implementa un green-line pentru transportul în comun pe ruta PetrilaUricani. De-a lungul anilor au fost efectuate mai multe studii de fezabilitate, iar acum totul este aruncat în aer.
“Iniþial s-a început cu o linie de troleibus. Au fost douã studii de fezabilitate în Valea Jiului, pentru douã rute diferite. La un moment dat s-a trecut la autobus electric ºi atunci este nevoie de comasarea celor douã studii. La autobusul electric nu mai poþi sã dai vina pe obstacole, ca la troleibus, ºi cã nu pot sã subtraversezi cu liniile un astfel de obstacol. Sã sperãm cã pe noul program operaþional acest investiþii vor putea fi finanþate. Deocamdatã - ºi aici am o rezervã – în România autobuse electrice nu existã. Asta pe de o parte. Pe de cealaltã, planul de mobilitate ar fi extrem de important ºi de acolo
trebuie sã generãm studiul de fezabilitate. Dar e într-o fazã înaintatã, programul operaþional bate la uºã ºi le vom analiza responsabil în acest fel. Insã douã studii de fezabilitate nu mai puteau sã rãmânã vizavi de circulaþia din Valea Jiului între cele douã extremitãþi: Petrila ºi Uricani”, spune Dorin Gligor, preºedinte interimar al CJH.
De la costum, la trening
Tiberiu Iacob Ridzi va pedala de Ziua Mondialã a Mediului
T
iberiu Iacob Ridzi, pe bicicletã. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi va lãsa costumul ºi va îmbrãca echipamentul sportiv.
Sãptãmâna viitoare, acesta va participa la activitãþile dedicate Zilei Mediului. “Voi merge ºi eu pe bicicletã pentru a încuraja acest lucru ºi pentru a trage un semnal de alarmã în ceea ce priveºte protejarea mediului înconjurãtor”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Asociaþia Pro Parâng organizeazã mai multe activitãþi dedicate Zilei Mediului. Printre acestea se numãrã ºi pedalatul pe bicicletã. Ziua Mondialã a Mediului se sãrbãtoreºte în fiecare an pe data de 5 iunie ºi reprezintã o ocazie de a reflecta asupra protecþiei mediului înconjurãtor, dar ºi un îndemn de a acþiona unitar pentru salvarea patrimoniului natural al planetei. Monika BACIU
Consilierii judeþeni au pãreri împãrþite vizavi de acest proiect al cãrui viitor este încã incert. “Consider cã în momentul de faþã, întrucât nu avem prea mulþi bani la consiliul judeþean, ar trebui sã ne oprim ºi sã nu mai cheltuim bani pentru aceste documentaþii. De aceea aº vrea sã se consemneze în procesul verbal cã eu voi vota împotriva acestui proiect de hotãrâre doar în ce priveºte aceastã documentaþie”, a precizat Ioan Dumitru ªtaier, consilier judeþean. Conform proiectelor iniþiale, transportul în comun pe traseele „Green Line” ar urma sã se desfãºoare la tarife care acoperã doar costurile de funcþionare. Monika BACIU
Un strop de bucurie în cuiburi de cuci – bãtrânii singuri Ia priviþi-i cum se duc, Ia priviþi-i cum se sting, Lumânãri în cuib de cuc, Parcã tac, ºi parcã ning. Un fenomen care se consumã tacit, dureros, este acela al persoanelor în vârstã rãmase singure din diverse motive, care pot muri umilitor din cauza degradãrii accentuate a vieþii pentru cã puterile îi pãrãsesc. Statul nu a avut nici o strategie în acest sens, iar ONGurilor, în general, deci ºi cele cu profil de îngrijire a bãtrânilor li s-au redus resursele. Mai mult, s-au taiat ºi din finantarile altor organizatii care ofereau servicii pe care statul român n-a fost în stare sã le ofere pânã acum. 21 de fundaþii se plâng cã au primit mai puþini bani pentru 40 de servicii sociale, iar în cazul a 28 de activitãþi
s-a sistat finanþarea. 150 de ONG-uri au trimis o scrisoare ministrului muncii, în care reclamau felul în care a înþeles sã ajute persoanele în dificultate. Oficial sunt un milion de persoane care ar avea nevoie de asistenþã la domiciliu. Nu e clar cum s-a ajuns însã la aceasatã cifrã. Edilii ºi asistenþii sociali, n-au fost niciodatã întrebaþi. Primarii se plâng cã n-au o lege care sã-i lase sã aloce fonduri din buget pentru bãtrâni ºi mulþi folosesc tot felul de tertipuri pentru a-i ajuta sau pentru a le aduce câte o bucurie.
Dar nu este suficient. Asistenþi sociali iau act de condiþiile în care trãiesc ºi cel mult le pot face dosare pentru azil. Doar cã puþini sunt de acord sã-ºi lase casele. Existã însã bãtrâni care n-au nici rude ºi nici vecini dispuºi sã-i ajute, alþii ºi dacã au rude, acestea au vieþile lor peste mãri ºi þãri, iar bãtrânii tot singuri ºi bolnavi îºi trãiesc apusul vieþii… Crucea Roºie Petroºani a identificat încã trei bãtrâni bolnavi ºi singuri, dar ºi o familie cu 7 copii, în Colonia Petroºani,
drept pentru care a pregãtit pachete cu îmbrãcãminte, lenjerii, iar Asociaþia ”Grupul de prieteni” a contribuit cu plase consistente de alimente… Pe cãile de acces întortocheate, ca un labirint, ale Coloniei Petroºani, pe o strãduþã îngustã ºi înnãmolitã, cu nume sugestiv – Mioriþa, la nr. 5, în fundul unei curþi în care mai locuia o familie, am gãsit-o pe Iolanda Pinczes, de 71 de ani, care abia se deplasa cu ajutorul unui baston. Pe dinafarã, casa pãrea un acaret… Cum nu ºtia mai deloc,
mentului administrat… Crucea Roºie Petroºani a participat cu voluntarii sãi la cele douã concursuri de caritate ale San Montan, cu taxe de înscriere – alergare ºi montain-bike, pe traseul Cheile Tãii – Cabana Auºelu, unul dintre voluntari chiar ocupând un loc pe podim. Dar pentru cã timpul nu este prea generos cu micul Edi, Crucea Roºie a iniþiat la rândul sãu,
cu acelaºi scop, cu sprijinul Primãriei Petroºani, o acþiune de vânzare de obiecte confecþionate de voluntarii de la Petroºani. Cortul ”Sã-l salvãm pe Edi!” va fi amplasat lângã Primãria Petroºani, iar cei ce doresc sã contribuie pentru ca intervenþia medicalã sã poatã fi efectuatã, intervenþie absolut necesarã pentru ca bãieþelul sã trãiascã, o pot face miercuri - 27 mai ºi joi - 28 mai, începând de la ora 13,00. ”Nu mai prea este timp pentru Andrei ºi trebuie sã facem ceva, cât mai repede, pentru ca familia sã poatã sã-ºi salveze copilul. Suntem cu toþii oameni ºi putem sã ”renaºtem” un copil al Vãii Jiului” – a declarat Felicia Vitan, director Crucea Roºie Petroºani. Sunt aºteptaþi, pentru o mânã de ajutor, de la oamul simplu pânã la edili locali, directori, oameni de afaceri, politicieni… Ileana FIRÞULESCU
Crucea Roºie ºi Primãria Petroºani sar în ajutorul lui Edi rucea Roºie Petroºani, cu sprijinul Primãriei, va C amplasa un cort pentru vânzare
de obiecte confecþionate de voluntari, pentru a sprijini financiar o grea ºi costisitoare operaþie pentru salvarea unui copil de 5 ani – Andrei, care suferã de o formã rarã de leucemie. Sunt aºteptaþi, pentru o mânã de ajutor, de la omul simplu pânã la edili locali, directori, oameni de afaceri, politicieni… Campaniei pentru strângere de fonduri, aflatã în plinã desfãºurare, în organizarea Asociaþiei San Montan, condusã de Erika Santa, i s-au alãturat firme, Primãria Petrila ºi alte fundaþii ºi organizaþii, pentru salvarea lui Edi - Andrei Eduard Bãlan, de 5 ani ºi jumãtate, din Petrila – care suferã de o formã rarã de leucemie. Pentru a putea fi salvat, Edi are nevoie de o
operaþie costisitoare, de transplant de mãduvã. Este vorba de circa 100.000 euro în cazul în care nu existã nimeni din familie care sã fie compatibil pentru donare, iar dacã se va constata cã existã, dupã chinuitoare analize,costurile se reduc la vreo 40-50.000 euro, ceea ce este oricum foarte mult pentru familia bãiatului. De precizat cã trupul copilului se aflã la limita rezistenþei trata-
am avut noroc cu asistenta medicalã de la Urgenþa Spitalului Petroºani, care s-a alãturat ”Grupului de prieteni” ºi Crucii Roºii ºi care a tradus necazurile spuse de doamna Iolanda. Aºa am aflat cã este singurã, deºi a avut doi copii. Unul a murit, iar celãlalt nu o cautã ºi acest lucru se întâmplã pentru cã fraþii nu s-au înþeles între ei, ºi s-a produs ruptura ºi cu mama… A povestit îndelung, despre ce o doare, despre ce simte, cum ºi cât de greu se descurcã ºi cã o mai viziteazã din când în când nepoþii. Pe o altã stradã a Coloniei – Mihail Kogãlniceanu, 24, cei doi soþi Farkaº cu greu au reuºit sã ajungã la poarta casei. Doamna are 79 de ani, iar soþul – 81. Au patru copii – unul pe la Timiºoara, alþi doi sunt plecaþi în Austria ºi vin o datã pe an câte douã zile, un altul este în Vale, dar fiecare are viaþa ºi greutãþile lui. Îi mai ajutã cu ce pot, dar marea lor durere este singurãtatea în situaþia în care puterile i-au
pãrãsit ºi se pot îngriji singuri mult prea puþin. În zonã, am vizitat ºi o familie cu 7 copii, care locuieºte pe strada Griviþa Roºie, 5. Cristina Cojocaru, o femeie de 45 de ani, care pãrea uimitã de mâna de ajutor întinsã. ”Ne descurcãm tare greu, e adevãrat, deºi soþul ºi fiul cel mare lucreazã la montaj gaz. Eu, având atâþia copii, nu am putut sã mã angajez. Fiul cel mare are 22 de ani, iar cel mai mic are 7 ani” – a spus Cristina Cojocaru. În toatã þara, doar 6500 de bãtrâni sunt îngrijiþi la domiciliu, cu finanþare de la stat. Alte câteva mii sunt ajutaþi de voluntari pe banii fundaþiilor sau pur ºi simplu de grupuri constituite cu scop de ajutorare, pe bani proprii. Bãtrânii singuri cu suferinþa lor nu rezistã ºi ajung depresivi, iar bolile li se accentueazã. Vindecarea suntem noi, cu toþii, ºi depinde de fiecare ce facem pentru ei în cercul nostru de influenþã. Ileana FIRÞULESCU
6 Actualitate
Contract de peste 3 milioane de euro, contestat de mai multe firme
O
firmã din Mediaº contestã un contract al Consiliului Judeþean Hunedoara. SC FORTZA.RO din Mediaº judeþul Sibiu, a solicitat Consiliului Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor anularea deciziei prin care oferta sa a fost consideratã neconformã ºi oferta asocierii SC TRIPLAST SRL & SC EUROPLAST ROMANIA SRL a fost declaratã acceptabilã ºi conformã, admisibilã ºi câºtigãtoare ºi anularea raportului procedurii ºi a comunicãrii rezultatului procedurii, precum ºi a tuturor actelor subsecvente ºi continuarea procedurii în
Hoþul din maxi-taxi cere clemenþã
I
ndividul de 32 de ani, care împreunã cu o minorã de 17 ani, a spart într-o singurã noapte mai multe autovehicule de transport persoane din care a furat mãrunþiºul pregãtit de ºofer pentru rest cere iertare pãgubiþilor. Armeanu Alin vrea sã-i convingã pe cei cãrora le-a spart maºinile sã-l ierte ºi este gata chiar sã acopere pagubele, deºi nu are cu ce. Bãrbatul a cerut instanþei de judecatã sã-i acorde douã sãptãmâni în care sã obþinã iertarea, iar astfel pãgubiþii sã-ºi retragã pretenþiile ºi el sã scape de condamnare. Printre cei a cãror maºinã a fost spartã de Armeanu, se aflã ºi soþul consilierei judeþene Dorina Pleºcan. Magistraþii i-au permis individului sã ajungã la împãcare cu persoanele vãtãmate, iar cei care vor fi convinºi vor trebui sã ajungã în faþa judecãtorului pentru a confirma cã renunþã la acuzaþii. Constantin Armeanu a fost prins în flagrant la
ceea ce priveºte contractul de furnizare de „echipamente de colectare a deºeurilor în cadrul proiectului «Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara» începutul lunii ianuarie a.c., dupã ce a spart mai multe autovehicule într-o singurã noapte, iar complice îi era o adolescentã de 17 ani din localitatea Petrila. Hoþul avea asupra lui mai multe instrumente cu care acþiona, dar ºi bunuri ºi sume de bani a cãror provenienþã nu o putea justifica, au explicat poliþiºtii la momentul reþinerii. Bunurile sustrase din autoturisme au fost recuperate, dar prejudiciul total, în valoare de 1.600 lei, a fost recuperat în proporþie de 40 %. Bãrbatul a fost internat în Spitalul Penitenciar Jilava Bucureºti iar judecãtorii au cerut ca în cazul în care se impune, sã se îndeplineascã toate condiþiile pentru a putea fi audiat fie ºi prin videoconferinþã. Maximilian GÂNJU
O
altã societate a înregistrat o solicitare de intervenþie “Prin cererea de intervenþie înregistratã la Consiliu formulatã de SC
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 mai 2015 TRIPLAST SRL, cu sediul în Bucureºti în calitate de lider al asocierii formatã din SC TRIPLAST SRL - SC EUROPLAST ROMANIA SRL, în calitate de asociere declaratã câºtigãtoare în cadrul procedurii, a solicitat admiterea cererii de intervenþie, admiterea excepþiei tardivitãþii formulãrii contestaþiei, iar pe fond, respingerea contestaþiei”, se aratã în documentele CNSC. Consiliul a respins solicitarea firmei din Mediaº, însã a admis-o pe cea a firmei din Bucureºti. “În temeiul art. 278 alin. (5) ºi (6) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziþie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice ºi a contractelor de concesiune de servicii, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, respinge ca nefondatã contestaþia formulatã de SC FORTZA.RO SRL, în contradictoriu cu JUDEÞUL HUNEDOARA, ºi dispune continuarea procedurii de atribuire. Admite cererea de intervenþie formulatã de SC TRIPLAST SRL”, se mai aratã în documente. Valoarea estimatã a contractului este de 3,628,190 euro fãrã TVA ºi urmau a fi achiziþionate 24.620 buc.pubele colectare deºeuri; 12.900 buc. containere pentru compost individuale cu capacitatea de 220 l; 16 buc. containere deºeuri cu capacitatea de 6 m3; 10 buc. containere deºeuri cu capacitatea de 15 m3. Monika BACIU
Pãrerile oamenilor sunt împãrþite, acum eu stau de vorbã cu lumea mai des, aºa cã nu am probleme. Primarul nu stã de vorbã cu oamenii, salutã numai din maºinã”, spune Ilie Botgros. Fostul edil al Aninoasei este cercetat într-un dosar pentru delapidare, iar plângerea i-a fost fãcutã de actualul primar al Aninoasei, Nicolae Dunca. Botgros ar fi luat 160 de mii de lei din casieria primãriei, între
ianuarie 2011-iulie 2012, ºi n-a mai depus acte justificative, însã spune cã a avut documentele ºi are martori care sã depunã mãrturie cã nu a folosit banii în interes personal ci pentru localitate. Ilie Botgros a candidat în 2012 din partea fostei Uniuni Social Populare ºi a pierdut alegerile în faþa actualului edil, Nicolae Dunca (USL), cel care ocupase funcþia de secretar al primãriei. Maximilian GÂNJU
Se pregãteºte de primãrie
F
ostul edil al micuþei localitãþi din vestul Vãii Jiului nu ºi-a luat gândul de la a se întoarce în fotoliul de primar. Ilie Botgros spune cã îºi pregãteºte candidatura pentru anul viitor ºi nu se teme cã va fi condamnat într-un dosar penal aflat în ultima fazã de cercetare. „Normal cã voi candida, nu mã leagã pânã atunci. Ce sã facem, intrã dosarul pe rol, probabil, se terminã rechizitoriul ºi mã duc sã îmi dovedesc nevinovãþia. O sã dovedesc ce am fãcut cu banii, eu am martori cã m-am luptat ca sã funcþioneze serviciile publice ale primãriei. (…)
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 mai 2015
Ultimul clopoþel, cu regrete ºi planuri de viitor
P
oate cã nici nu mai ºtiu cum a fost în prima zi, dar ultima rãmâne mereu în amintirea lor. Liceenii trãiesc în aceste zile ultimele ore pe bãncile ºcolilor, iar ca sã le fie mai uºor drumul în viaþã, cei ce rãmân încã la ºcoalã le ureazã MULT SUCCES!. Aºa i-am gãsit marþi la prânz pe cei de la Colegiul Naþional Carmen Sylva din Petroºani. Cu sufletul cât un purice de emoþie, elevii absolvenþi din clasa a XII-a au pãºit marþi pentru ultima datã în clasã, la ora de dirigenþie. Au gãsit totul frumos aranjat, iar uimirea lor a fost o adevãratã rãsplatã pentru cei care au fãcut aceastã orã de dirigenþie atât de atractivã. Ce au simþit ei? Multã emoþie ºi parcã un refuz sã plece, sã îºi ia zborul. „Ziua de azi a fost obositoare ºi nu aº vrea sã se termine deloc. Aº vrea sã rãmânã aºa, cã o sã îmi fie dor de liceu. Am gãsit clasa foarte frumoasã. Nu mã aºteptam la aºa ceva ºi cred cã e cea mai frumoasã dintotdeauna”, ne-a mãrturisit Beatrice Lincã, absolventã a clasei a XI-a A. „Foarte frumos. Nu ne-am aºteptat la aºa ceva ºi sperãm cã acum, cu terminarea acestor 4 ani, sã fim fericiþi, sã terminãm cu bine
bacalaureatul ºi sã avem noroc la facultate”, a adãugat ºi colegul sãu de clasã, Bogdan Stãnilã. Cu baloane umplute cu heliu, pe care le-au scris numele, sugestiv pentru a le simboliza zborul spre viaþã, cu aranjamente florale, personalizate ºi într-o ambianþã pe care sã nu o uite nicicând, elevii lui Constantin Toroapã, cel care are acum clasa a XI-a, le-au uºurat oarecum absolvenþilor ultima orã de dirigenþie. „La noi în ºcoalã este o tradiþie, ca elevii de clasa a XI-a sã decoreze clasa absolvenþilor. ªi noi ne-am gândit sã lumã flori, am luat panglicã pe care am scris cã le urãm Rãmas Bun!. Am luat ºi baloane, am fãcut ºi un film de prezentare”, a explicat întreaga surpizã, Andreea Matyas, elevã clasa a XI-a A Poate cea mai
T
aberele destinate copiilor din oraºele înfrãþite Petroºani – Varpalota continuã ºi în acest an.
emoþionatã a fost doamna dirigintã, cea care ne-a mãrtusit cã acum îi pleacã o generaþie excepþionalã, cu copii buni, de care îºi va aminti mereu. „Vreau sã le mulþumesc celor mai mici, de clasa a XI-a care au pregãtit aceastã surprizã pentru absolvenþii mei. Suntem cu toþii foarte emoþionaþi, ne aflãm la un sfârºit de drum, dar care înseamnã un nou început, aºa încât aº vrea sã le doresc un zbor lin, cãtre toate þelurile pe care ºi le-au propus”, a spus ºi Carmen Gheviza, diriginta clasei. Gânduri au cu toþii ºi, dupã bacalaureat încearcã sã îºi ia zborul. ªeful de promoþie de la Colegiul Naþional Carmen Sylva ne-a mãr-
Se cautã ambulanþier, la Petroºani
Astfel, se cautã trei ºoferi de autosanitarã. Unul dintre posturi este la staþia de ambulanþã de la Petroºani. Potrivit anunþului, concursul se va desfãºura în douã etape ºi anume în 09 iunie 2015, va avea loc proba scrisã/practicã ºi în data de 12 iunie 2015 va fi interviul. Deºi toate posturile sunt ocupate în cadrul Serviciului Judeþean de Ambulanþã Hunedoara, ar mai fi nevoie de cadre medicale. Reprezentanþii
turisit cum e cu viitorul. „Este o zi importanã pentru noi, deoarece este momentul în care ne luãm la revedere ºi trebuie sã ne reamintim toate momentele în care am fost împreunã. Personal, urmeazã sã mã pregãtesc pentru examenul de Bacalaureat ºi apoi pentru admiterea la Arhitecturã în Bucureºti”, a adãugat ºi Dragoº David, ºeful de promoþie al Colegiului Naþional Carmen Sylva din Petroºani. Pânã atunci, însã, ultima zi au petrecut-o în mica familie pe care ºi-au creat-o la liceu. Au revãzut un grupaj video cu momente importante din anii de liceu ºi ºi-au luat rãmas bun de la profesori. Diana MITRACHE
Aºa cum ne-am obiºnuit, an de an, copiii de la Petroºani pleacã într-o tabãrã la Varpalota în timp ce elevii din localitatea înfrãþitã vin la noi pentru a lua contact cu zona ºi cu obiceiurile. Pentru deplasãrile din acest an, Consiliul Local Petroºani va aloca suma de 38.000 de lei. Tabãra de reciprocitate va avea loc în perioada 20-25 iulie 2015.
“În baza programului comun din anul 2015, stabilit între oraºele înfrãþite Petroºani ºi Varpalota propun ca ºi în acest an sã se organizeze tabãra pe bazã de reciprocitate în municipiul Petroºani în perioada 21-26 iulie ºi deplasarea unui grup de 25 de persoane din Petroºani la Varpalota în vederea participãrii la tabãra organizatã în oraºul Varpalota din Ungaria”, se aratã în nota de fundamentare. Selecþia elevilor care vor pleca în tabãrã se va face în funcþie de rezultatele obþinute la învãþãturã. Totodatã aceºtia nu trebuie sã mai fi participat la o astfel de excursie. Monika BACIU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
S
erviciul Judeþean de Ambulanþã Hunedoara face angajãri. Serviciul Judeþean de Ambulanþã Hunedoara organizeazã concurs pentru ocuparea pe perioadã nedeterminatã a funcþiilor contractuale de execuþie, vacante.
Vacanþã în Ungaria
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã acestui serviciu spun cã la nivelul Vãii Jiului situaþia este dramaticã. “Noi avem toate posturile ocupat. Este deficit de personal, dar nu la fel ca în alte judeþe. Avem nevoie de medici, asistente ºi ambulanþieri”, a declarat Valeria Filimon, directorul SJA Hunedoara. Cei trei medici de pe ambulanþele din Valea Jiului trebuie sã asigure asistenþa medicalã pentru un numãr de aproape 35 de mii de potenþiali pacienþi. La nivelul Serviciului Judeþean de Ambulanþã Hunedoara lucreazã 280 de persoane. Monika BACIU
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 mai 2015
Henþ cu mâna
De ce pleacã ãºtia mici? Când spun ãºtia mici, mã gândesc la posibili viitori buni fotbaliºti, duºi de pãrinþii lor prin alte þãri – Anglia, Olanda, Elveþia – existând destule exemple de plecãri ºi din Valea Jiului.
Cum de ce pleacã spre alte zãri? Pleacã în þãri unde se respirã numai civilizaþie ºi trai decent spre bun, unde lumea crede în justiþie, unde ºcoala este o trambulinã spre înalta societate ºi nu cheremul
unor beizadele de bani gata, unde oamenii se spalã ºi nu furã, unde cei cu credinþã în Dumnezeu se duc sã se roage, nu la pupat moaºte ºi caftealã pe blidul cu fasole ºi unde preoþii sunt adevãraþi purtãtori ai cuvântului Celui de Sus ºi nu agenþi electorali. ªi nu în cele din urmã, unde
presa este un evaluator corect ºi nu o sorcovã ce linge spinãrile potentaþilor ºi toate fãtucile cu pieptul bombat se cred „ziarizde”. Acolo unde se duc aceºti puºti existã o protecþie moralã, de la autoritãþi pânã la colegi ºi adversari, fãrã declaraþii de bufonerie ºi false
candori. Pânã nu vom renunþa la a reduce totul la nivel de bâlci, aºa se va întâmpla. Vom dori sã se reîntoarcã jucãtorii de 30-40 de ani, sã mai avem ce pune în teren, altfel va fi greu sã mai strângem unsprezece luptãtori pe gazon.
Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a
Fotbal, Liga I
Ole, ole, U.T.A. e în „B”!
z A.S.A. Tg. Mureº a fãcut cel mai slab meci al ei, când nu era cazul, 1-3 la Astra Giurgiu, ºi cu asta s-a terminat visul frumos de-a deveni campioanã. z Steaua Bucureºti, cu briciul la jugularã, învinge chiar ºi în 9 jucãtori (2-0 cu F.C. Botoºani), ultimul ei meci de la CSMS Iaºi pãrând o formalitate. z Dinamo s-a trezit în ceasul (etapa) al 33-lea, (3-0 la Ploieºti) „luptând” pentru locul 7. Ce ruºine! z „Lanterna roºie” vrea sã pãrãseascã Liga I cu fruntea sus, 2-1 cu Universitatea Craiova în min. 90+1. z Rapid, „U” Cluj, Oþelul Galaþi ºi Ceahlãul P. Neamþ, sunt retrogradate, sã vedem cine urmeazã pe celelalte douã locuri rãmase libere, dintre Gaz Metan Mediaº, Concordia Chiajna ºi FC Braºov.
z Iatã cã dupã numai un an de la câºtigarea meciului de baraj de la Lugoj, 2-0 cu Retezatul Haþeg, U.T.A. BD accede în Liga a II-a, fiind matematic promovatã dupã 0-0 la Becicherecu Mic. z F.C. Hunedoara – Minerul (Mehedinþi) Valea Copcii 3-0 la „masa verde”,
Cu mucii-n fasole...
oaspeþii retrãgându-se din campionat. z Fostul lider Naþional Sebiº s-a rãzbunat, 6-0 în deplasare la Pandurii II Tg. Jiu, o victorie de orgoliu, de frecþie la piciorul de lemn, oricum U.T.A. fiind promovatã.
Fotbal, Liga a II-a
S-a tras cortina ºi în play-off z S-au încheiat cele opt etape de aiureli federale numite „play-off”, cu douã învingãtoare de la distanþã faþã de locul 2: F.C. Voluntari (2-1 în ultima etapã la Buzãu) cu zece puncte avans în Seria 1 faþã de Academica Piteºti, A.C.S. Recaº Poli. Timiºoara (5-0 la Târlungeni) cu 14 puncte mai mult decât locul 2 în Seria a 2-a, C.S. Mioveni. z Aºadar, de la toamnã vom avea un nou orãºel pe harta fotbalului în
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Liga I, Voluntari, care va face „stadioane pline” cu 500-600 de
spectatori. Ca la Rãchitova! z Din Seria a 2-a, „urcã” în Liga I ACS (Recaº) Poli. Timiºoara, echipa primãriilor din Recaº ºi Timiºoara neagreatã de nimeni în oraºul de pe Bega.