Skip to main content

CVJ NR. 865 MARTI 26 MAI 2015

Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 865

Cronica Vãii Jiului Marti, 26 Mai 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Avarie la Paroºeni

T

rei zile fãrã apã caldã. Asta se întâmplã în Valea Jiului din nou, cu abonaþii la sistemul centralizat de alimentare cu agent termic de la Termocentrala Paroºeni. Motivul este o defecþiune apãrutã în sistem.

Se ia apa caldã ºi pânã în data de 27 mai nu se va furniza agent termic în Valea Jiului. Potrivit unui comunicat remis presei de Complexul Energetic Hunedoara vor fi afectaþi atât abonaþii casnici, cât ºi cei industriali. „Începând cu data de 25 mai, ora 8:00, din cauza unor defecþiuni apãrute

la Grupul Energetic nr.4 al Sucursalei Electrocentrale Paroseni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, se sisteazã furnizarea agentului termic, fiind afectaþi consumatorii din Municipiul Petroºani, Sucursala PRESTSERV Petroºani – Preparaþia Coroeºti ºi Societatea Naþionalã de Închidere Mine Valea Jiului SA Mina Paroºeni.Reluarea furnizãrii agentului termic se va face în cursul zilei de 27.05.2015”, se aratã în comunicatul remis presei. ªi în perioada 1 – 8 mai agentul termic a fost sistat la Paroºeni, tot pentru cã aveau loc lucrãri la Grupul 4, iar acum defecþiunea apãrutã în acelaºi sistem provoacã din nou disconfort abonaþilor. Diana MITRACHE

Între mâncatul seminþelor ºi un loc de muncã, aleg seminþele

D

upã- amiaza, locuri amenajate pentru agrement printre blocuri de locuinþe sunt pline de oameni care socializeazã, ºi, cel puþin în partea de jos a Petrilei, aproape fiecare femeie are la purtãtor punga cu seminþe. Subiectul principal al acestora este sãrãcia ºi lipsa locurilor de muncã, cu aºa-zise ”studii de caz”, despre vecina de la patru... >>> PAGINILE 4-5

Minele de cãrbune din Germania, alternativa mineritului din Valea Jiului

S

alarii mari, facilitãþi de tot soiul. Cu asta sunt atraºi minerii din Valea Jiului de un anunþ de pe internet. Salariu de peste 2000 de euro, cazare, masã, dar ºi alte beneficii sunt oferite locuitorilor din Valea Jiului care pot pleca la muncã în Germania. Ortacii din Valea Jiului pot avea posibilitatea de a pleca sã lucreze în minele de subteran din Germania. În timp ce în Valea Jiului situaþia

din minerit este una incertã, ortacii sunt curtaþi de germani. Pe un site de anunþuri a fost postat un anunþ dedicat minerilor. “Angajãm urgent mineri cu experienþã

pentru munca în subteran, în minele de cãrbune din Germania. Se asigurã un salariu de 2.200 Euro, cazare, o

masã/zi ºi asigurare medicalã cu centru de urgenþã non-stop, pe perioada contractului de muncã. Plecãri urgente în data de 2

iunie”, se aratã în anunþ. Astfel de locuri de muncã în domeniul mineritului au mai existat ºi în anii ‘90 atunci când se cãutau foarte mulþi mineri de la noi din Valea Jiului, pentru cã sunt foarte bine pregãtiþi, pentru minele din þarã vecina Ungaria. Ca ºi atunci pentru cã acele locuri de muncã erau oferite în contextul primelor disponibilizãri din minerit, ºi acum ofertele vin în sprijinul minerilor

care sunt din ce în ce mai nemulþumiþi de condiþiile de muncã în care lucreazã ºi de aceastã instabilitate care se tot acutizeazã aici în Valea Jiului având în vedere previziunile sumbre asupra Complexului Energetic Hunedoara. Redactorii Cronicii Vãii Jiului au încercat sã contacteze intermediarul, însã acesta nu a fost disponibil pentru a oferi mai multe informaþii cu privire la acest anunþ. Monika BACIU


2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 mai 2015

Vine ºi Corpul de Control al lui Ponta

Pentru cã a triºat la pontaj, Petre Nica a fost cercetat disciplinar

P

ânã sã finalizeze ancheta Corpul de Control al Primului Ministru, ies totuºi la luminã o parte din neregulile liderului de la Sindicatul „Muntele”, Petre Nica. Nereguli constatate de comisia disciplinarã constituitã de directorul CEH pentru care s-a propus chiar sancþionarea lui Nica, e adevãrat, cu blândeþe. Preºedintele Sindicatului „Muntele”, Petre Nica, a triºat – voluntar sau nu – la pontaje. Acest aspect a ieºit la ivealã dupã anchetã internã a conducerii Complexului Energetic Hunedoara, care a stabilit ºi sancþiuni pentru neregulile

Corpul de Control al Primului Ministru.

ª

i Corpul de Control al lui Ponta îl cautã la pontaje

descoperite. ªi nu este singura. Potrivit datelor remise recent de reprezentanþii CEH ministrului Energiei, Andrei Gerea: „Petre Nica a sãvârºit abateri de la respectarea regulilor privind efectuarea pontajului, precum ºi completarea incorectã/ defectuoasã a foilor de parcurs pentru autoturismul Ford Mondeo cu numãr de înmatriculare HD – 07 – BCJ.

Având în vedere aceste constatãri, comisia disiplinarã, numitã prin decizia 652/03.12.213, considerã cã domnul inginer Petre Nica a sãvârºit abatere disciplinarã ºi propune sancþionarea cu avertisment scris”.De precizat cã liderul minerilor ºi al energeticienilor de la Complexul Energetic Hunedoara, Petre Nica, este vizat de anchetã derulatã de

Secretarul de stat Ion Lazãr, ºeful Corpului de Control al Primului Ministru, a precizat cã ancheta derulatã în aceste zile la Complexul Energetic Hunedoara îl vizeazã ºi pe preºedintele Sindicatului „Muntele”, Petre Nica. „Sugestia” a venit chiar din teritoriu, mai precis de la deputatul PSD Cristian Resmeriþã, care ºi-a îndreptat atenþia cãtre CEH dupã ce omul pe care îl susþinea a fost schimbat din structura de conducere a entitãþii energetice. Resmeriþã i-a solicitat Primului Ministru, Victor Ponta sã dis-

punã verificarea docuinterne în legãturã cu mentelor cu privire la organizarea ºi funcþiodeplasãrile, pontajul ºi narea societãþii, deconturile depuse de precum ºi verficarea Petre Nica, dar ºi sã respectãrii prevederilor comunice care au legale cu privire la fost rezultatele angajarea ºi plata verificãrii similare cheltuielilor din bugetul efectuate de Corpul de societãþii. Aspectele Control al directorului sesizate de domnul general al CEH cu deputat Cristian privire la documentele Resmeriþã vor fi avute similare din august în vedere în cadrul 2013. Totodatã, acþiunii de control deputatul vrea sã ºtie efectuate în prezent”, a care a fost numãrul precizat Ion lazãr, ºeful membrilor Sindicatului Corpului de Control al Muntele în februarie Primului Ministru. 2013, lunã în care Rezultatele controluacesta a devenit lui vor fi trimise, dupã reprezentativ la nivelul caz, instituþiilor compeCEH. tente pentru continuaªi, cât de curând, rea cercetãrilor, în vor veni ºi rãspunsurile cazul în care vor fi la aceste întrebãri. descoperite nereguli. „Urmare a dispoziþiei Car men Primului Ministru, COSMAN-PREDA Corpul de Control efectueazã o acþiune de control la Societatea Complexul Energetic TRADUCÃTOR Hunedoara, având AUTORIZAT printre obiectve verificarea respec- Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 tãrii prevederilor Telefon 0728890014 legale ºi a normelor

Se pregãtesc proteste pentru tichetele de masã

N

emulþumiþi de faptul cã nu au primit încã tichetele de masã, convenite prin Contractul Colectiv de Muncã, ortacii din Valea Jiului ar putea organiza noi acþiuni de protest. Nemulþumiþi sunt ºi energeticienii, din acelaºi motiv. Situaþia este tensionatã ºi oricând ar putea fi organizatã o nouã acþiune de protest. Asta pentru cã, în ciuda asigurãrilor date de administraþia Complexului Energetic Hunedoara, minerii nu au primti tichetele de masã. ªi energeticienii afiliaþi la

Sindicatul “Muntele” se gândesc sã le “reaminteascã” ºefilor din CEH faptul cã nu s-au distribuit tichetele ºi anunþã cã ar putea pleca “la colindat” (n.r. referindu-se la un miting de protest) ori ar putea întrerupe lucrul. Pentru tichetele de masã au protestat ºi

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: minerii de la Livezeni, de douã ori în decurs de doar câteva zile, iar atunci ortacii au intrat cu întârziere în ºut. Conducerea CEH a anunþat cã întârzierea

distribuirii lor are la bazã situaþia economicã dificilã a companiei energetice, însã oamenii s-au sãturat sã tot fie amânaþi. Car men COSMAN-PREDA

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 26 mai 2015

Sute de restanþieri sunt înºtiinþaþi de fiscul local

N

umai în aceastã lunã fiscul local a emis peste 150 de înºtiinþãri celor care au restanþe la plata impozitelor locale ori alte dãri cum ar fi amenzi.

Serviciul Taxe ºi Impozite Locale din cadrul municipalitãþii Petroºani a emis zilele trecute 154 de înºtiinþãri de poprire, somaþii de platã ori titluri executorii celor care nu ºi-au achitat dãrile locale ori amenzile primite. Cifra se referã doar la cei care nu au putut fi gãsiþi de cãtre inspectorii fiscali pentru a li se aduce la cunoºtinþã datoriile ºi care au ajuns

USP Aninoasa, dator la furnizorul de energie electricã

I

pe o listã publicã, afiºatã la avizierul municipalitãþi. Numãrul datornicilor pentru care inspectorii au luat mãsuri de recuperare a creanþelor este însã mai mare, iar dacã sunt îndeplinite toate procedurile de avertizare ºi debitorii nu rãspund, riscã sã rãmânã fãrã bunuri. „Întrucât actul administrativ fiscal nu a putut fi comunicat prin una dintre modalitãþile de comunicare

Memoriu pentru Mina Lonea cenariul de groazã dupã care oraºul S Aninoasa a fost primul în insolvenþã, imediat dupã închiderea minei din localitate le dã fiori reci celor din Estul Vãii Jiului.

lie Botgros este parte într-un proces înregistrat pe rolul Judecãtoriei Petroºani, pentru datorii cãtre furnizorul de energie electricã. Fostul prevãzute la art. 44 edil recunoaºte alin. (2) lit. a), b) ºi c) datoria ºi spune din Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003 cã o va plãti. privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, am procedat la comunicarea actului administrativ fiscal prin publicitate. În acest sens s-a afiºat concomitent la sediul Primãriei Municipiului Petroºani, Serviciul Impozite ºi Taxe ºi pe pagina de Internet a Primãriei Petroºani”, spun inspectorii fiscali. Printre datornici se regãsesc ºi societãþi comerciale care au adunat datorii considerabile la bugetul local, iar majoritatea celor cu datorii ajung în situaþia de a se trezi cu conturile blocate. Maximilian GÂNJU

Consilierii locali ºi primarul vor acum sã salveze singura minã care le mai rãmâne ºi cer investiþii aici. Ilie Pãducel chiar ne-a mãrturisit cã a lucrat în subteran aici ani buni ºi chiar ºtie fiecare galrie, aºa încât cere, în cunoºtinþã de cauzã, continuarea activitãþii aici. A fãcut astfel mai multe memorii la Bucureºti ºi sperã sã fie spre binele oraºului Petrila. „Sãptãmâna trecutã am

Fostul primar al localitãþii Aninoasa, Ilie Botgros, actualmente pensionar, a fost acþionat în judecatã de cãtre furnizorul de energie electricã, în calitate de lider al organizaþiei deoarece, în 2012, a închiriat spaþiu pe mai mulþi

convocat ºedinþa de îndatã a Consiliului Local de la Petrila ºi am trimis un Memoriu preºedintelui Kalus Iohannis, unul premierului Victor Ponta ºi europarlamentarului Corina Creþu. Aceasta din urmã, în campania electoralã a fost la noi la Petrila ºi a spus cã ne susþine. Practic, aceste memoriu se referã la necesitatea continurãii activitãþii la mina Lonea ”, a spus Ilie Pãducel, primarul din oraºul Petrila. Cândva în oraºul Petrila au funcþionat 5 unitãþi miniere, iar unele dintre ele s-au închis cu mari rezerve de cãrbune. Acum mai este mina Petrila ºi Lonea, dar prima va fi închisã ºi deja au fost instalate aici cântarele de fier vechi. Singura speranþã a administraþiei locale rãmâne mina de la Lonea pentru care edilii cer un program de dezvoltare. Diana MITRACHE

stâlpi de electricitate pe care ºi-a amplasat bannerele electorale. Botgros a candidat la funcþia de primar al Aninoasei din partea defunctei Uniuni Social Populare, dar a pierdut alegerile dupã patru mandate consecutive de edil ºef. Acesta spune cã a încheiat contract cu furnizorul de electricitate pentru stâlpi ºi ar fi plãtit dar n-a mai primit factura. Abia la finele anului trecut a ajuns ºi factura în valoare de circa 600 de lei. „Este vorba de o sumã de 667,91 de lei ºi reprezintã contravaloarea chiriei pentru opt stâlpi,

panouri bannere electorale pentru o lunã. Ei au spus cã expedierea facturii s-a efectuat în data de 29 octombrie 2014, dar eu nu am primit-o. O sã o plãtesc, puteam sã fac o întâmpinare sã spun cã USP-ul nu mai este, s-a desfiinþat însã atâta timp cât eu am fãcut contractul în numele USP, nu pot sã nu recunosc, doar nu sunt nebun. O plãtesc sãptãmâna viitoare ºi se stinge totul, vorbesc cu consilierii ºi strângem banii ºi mã duc sã o achit”, a declarat Ilie Botgros. Dosarul de pretenþii a fost înregistrat la mijlocul lunii aprilie a.c., la Judecãtoria Petroºani, iar magistraþii urmeazã sã stabileascã ºi primul termen de judecatã, însã procesul ar urma sã se suspende dacã fostul lider USP Aninoasa va stinge debitul. Maximilian GÂNJU


4 Actualitate

D

upã- amiaza, locuri amenajate pentru agrement printre blocuri de locuinþe sunt pline de oameni care socializeazã, ºi, cel puþin în partea de jos a Petrilei, aproape fiecare femeie are la purtãtor punga cu seminþe. Subiectul principal al acestora este sãrãcia ºi lipsa locurilor de muncã, cu aºa-zise ”studii de caz”, despre vecina de la patru ºi despre cei care nu se mai saturã muncind în 2-3 locuri, deºi respectivele doamne mâncãtoare de seminþe cautã de multã vreme un loc de muncã ºi nu gãsesc. Asta o spun în timp ce vis-a-vis de locul unde scuipã cojile troneazã pe geamul unui magazin un afiº mare cu ”angajãm vânzãtoare”... Lângã un bloc de pe strada Minei din Petrila, în jurul unor bãnci pe spaþii amenajate de primãrie, o familie – soþ, soþie ºi copil – s-au aºezat sã mânânce câte o îngheþatã. Imediat s-au ridicat ºi au plecat, iar din gura bãrbatului ieºea ºuvoi adjective precum ”împuþiþi, nesimþiþi, puturoºi”... În jurul bãncii era o mizerie de nedescris: pod de coji de seminþe, câteva peturi în care fuseserã sucuri ºi bere, coji de banane, ºerveþele folosite etc. Imaginea nu este singularã ºi acest lucru poate fi vãzut chiar în zone considerate centrale ale Vãii Jiului, în cartiere în care oamenii sunt cotaþi ca fiind unii cu pretenþii. Dupã-amiaza, aceste locuri amenajate pentru agrement sunt pline de oameni care socializeazã, ºi, cel puþin în partea de jos a Petrilei, aproape fiecare femeie are la purtãtor punga cu seminþe. Subiectul principal al acestora este sãrãcia ºi lipsa locurilor de

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 mai 2015

muncã, cu aºa-zise ”studii de caz”, despre vecina de la patru ºi despre cei care nu se mai saturã muncind în 2-3 locuri, deºi respectivele doamne mâncãtoare de seminþe cautã de multã vreme un loc de muncã ºi nu gãsesc. Asta o spun în timp ce vis-a-vis de locul unde scuipã seminþele troneazã pe geamul unui magazin un afiº mare cu ”angajãm vânzãtoare”.

”Sã fiu sluga lor pe bani de nimic, nu o s-o fac, n-o sã-i îmbogãþesc pe ei” Asemenea afiºe cu angajãri existã prin mai toate localitãþile Vãii

Între mâncatul seminþelor ºi un loc de muncã, aleg seminþele

Jiului, pe stâlpi ºi aviziere, în presa localã, alþi angajatori cautã din om în om, cu ceva recomandãri, oameni serioºi pentru a angaja având experienþe nefericite la activ. ªi totuºi, în Vale se plânge cã nu existã locuri de muncã. ”Pãi cum sã mã duc vânzãtoare, sã stau 8 sau 10 ore în picioare, sã am de-a face cu toþi nebunii, plus sã primeºti marfa, sã o aºezi în raft, sã faci curat ºi asta pentru 6-7 milioane lei pe lunã? Aia e boalã curatã ºi dacã mã îmbolnãvesc, banii ãia nu-mi ajung nici pentru medicamente, cã nu mai vorbesc cã ai de plãtit curent, gaz, apã, gunoi” – a spus Lenuþa M., 36 de ani, în timp ce ”concasa” seminþele cu o

îndemânare uimitoare. ”Eu mã descurc, lucrez cu ziua. Ca sã mã angajez la ãºtia, sã fiu sluga lor pe bani de nimic, nu o s-o fac, n-o sã-i îmbogãþesc pe ei. Lucrez cât vreau ºi cât îmi trebuie. Nu-mi face mie nimeni program” – spune un bãrbat relativ tânãr, care nu a vrut sã se prezinte. Omul este cunoscut ca fiind unul harnic, care se pricepe la multe. Vara îºi ia copii ºi culege fructe de pãdure ºi plante medicinale, iar în restul timpului lucreazã pe la gospodãriile oamenilor.

”Nu înþeleg... Sunt atâþia sãrmani fãrã venituri ºi totuºi nu doresc sã se angajeze” Pe de altã parte, firmele cautã cu înfrigurare sã angajeze oameni care sã respecte disciplina muncii, care sã doreascã sã aibã un loc de muncã stabil. Administratorii recunosc cã salariile nu pot fi foarte mari pentru cã afacerile în Valea Jiului nu sunt înfloritoare, dar cã oferã alte facilitãþi dacã angajatul se dovedeºte a fi unul serios. ”Caut de mai bine de o lunã sã angajez un om, ospãtar, la Cabana Groapa Seacã, cu un program flexibil – o sãptãmânã de lucru ºi una liberã, cu masã, cazare, transport asigurat ºi salariul aferent - ºi nu am gãsit pânã acum. Nu înþeleg... Sunt atâþia oameni sãrmani fãrã venituri ºi totuºi nu

doresc sã se angajeze” – a declarat administratorul de la Groapa Seacã. ”Noi avem anunþul pentru angajare vânzãtoare de multã vreme pe uºã. Vin, se intereseazã, spun cã vor

reveni ºi n-o mai fac. ªi aici, vedeþi, e un magazin de articole casnice ºi e ºi în centrul oraºului. Constat cã sunt mulþumiþi sau obiºnuiþi sã nu facã nimic pentru un venit” – spune un alt proprietar de magazin din Petrila.

Au fugit de la angajator din prima zi În Petroºani, la fiecare 5-6 magazine, unul are un anunþ de angajare, dar nimeni nu se înghesuie la muncã. La fel se întâmplã la firme de construcþii, la amenajãri interioare, la societãþi de prelucrare a lemnului. Sunt de notorietate cazurile în care,

urmare a apelului fãcut de lideri politici ºi sindicali, au fost angajaþi de firma constructoare de pe Defileul Jiului cetãþeni din Valea Jiului. Firma îi califica la locul de muncã, la început cu munci uºoare, apoi funcþie de aptitudini, cu un salariu decent, ce se apropia de cel al minerilor. Doar cã mulþi dintre cei care au încercat, au dispãrut în pauza de prânz a primei zi de muncã. Un exemplu edificator este cel al asistaþilor social, care se hrãneau

de la Cantina de profil a Primãriei. Când li s-a cerut ca pentru mâncarea oferitã sã presteze câteva ore de muncã, aproape jumãtate dintre aceºtia au renunþat la hranã decât sã cureþe zona în care locuiesc. Ca urmare, oricine ar vrea sã ajute pe cel aflat la nevoie nu va reuºi, dacã acel nevoiaº nu doreºte sã stea, în viitor, pe propriile picioare. Omul care are o problemã ºi vrea sã o rezolve, acþioneazã. Cel care vrea doar sã se plângã, va cãuta mereu scuze, cum sunt cei care fac obiectul acestui material. Ileana FIRÞULESCU

”Ne-au insuflat încrederea de a ne agãþa de gâtul lor când ne-au eliberat din flacãri”…

”N

u mãsurãm în secunde sau minute timpul în care au sosit lângã noi! Calculãm în anii de viaþã pe care ni i-au asigurat prin prezenta lor, prin operativitatea cu care au acþionat, prin profesionalismul de care au dat dovadã în ciuda vârstei fragede, prin sudoarea trupurilor lor tinere care ne-au “cãrãt” efectiv, legaþi în frânghii, din flãcãri, în siguranþã pe pãmânt”. In urma incediului care a izbucnit, sâmbãtã, într-un apartament, nr.5, din blocul 69, sc.1, din centrul Petroºaniului, ºi care a afectat grav apartamentele vecine, în special pe cel de la etajul superior, locatarii blocului îºi exprimã întreaga recunoºtinþã faþã de pompieri ºi SMURD. ”Vreau sã vã spun cã eram izolaþi mai mulþi într-un balcon, iar o parte din pompierii acþionau la focul deschis pentru a-ºi face drum cãtre noi. Dar în acest timp, alþi pompieri, în civil aflaþi prin zonã, în afara serviciului, au sãrit în ajutorul nostru ignorând primejdia… A fost un moment care nu poate fi uitat toatã viaþa. Când teama ºi panica

te paralizeazã, când nu gãseºti nici o ieºire din acea primejdie, au apãrut EI, pompieri în exerciþiu ºi pompieri civili, printre flãcãri ºi ne-au salvat… ªi tocmai la adresa lor, a acestor Oameni, existã comentarii ale martorilor, care nu fac cinste nimãnui, care nu ºtiu sã aprecieze” – a declarat locatara apertamentului 9, cel de desupra celui ars.

MULÞUMIM echipelor de intervenþie ale Pompierilor ºi SMURD! ”E uºor sã denigrezi oameni care nu se gândesc la propria viaþã decât dupã ce au salvat-o pe a altora. E uºor sã judeci

tineri care au avut curaj sã îmbrãþiºeze o meserie care îi fac Dumnezei. Dar nouã, cei care am simþit prezenþa lor alãturi de noi ca a trimiºilor lui Dumnezeu sa ne salveze viata, nouã ne este foarte greu sã gãsim cuvintele potrivite pentru a le mulþumi.

Doar bunul Dumnezeu le poate rãsplãti acelor tineri pompieri curajul cu care au salvat vieþile unor persoane de vârsta pãrinþilor ºi a bunicilor lor, fãrã a se gândi în primul rând la vieþile lor. Prompitudinea cu care au rãspuns chemãrii noastre, doar noi am simþit-o. Atâta timp cât tinerii pompieri din Petrosani ne-au adus încrederea cã totul va fi bine, ne-au insuflat încrederea de a ne agãþa de gâtul lor când ne-au eliberat din flãcãri, încrederea cã viaþa noastrã va continua doar datoritã lor,

considerãm cã suntem cei mai în mãsurã sã vorbim despre aceºti OAMENI. Noi, într-un moment de cumpãnã a vieþii noastre, am avut nevoie de ei, de pompieri ºi de personalul SMURD. Nu mãsurãm în secunde sau minute timpul în care au sosit lângã noi! Calculãm în anii de viaþã pe care ni i-au asigurat prin prezenþa lor, prin operativitatea cu care au acþionat, prin profesionalismul de care au dat dovadã în ciuda vârstei fragede, prin sudoarea trupurilor lor tinere care ne-au “cãrãt” efectiv, legaþi în frânghii, din flãcãri, în siguranþã pe pãmânt. NIMENI NU A SIMÞIT PREZENÞA POMPIERILOR ªI A PERSONALULUI SMURD aºa cum am simþit-o noi.

În consecinþã, considerãm cã suntem cei mai în mãsurã sã vorbim despre acele momente. Dar eroii nu au nevoie de prea multe vorbe, care ar risca sã parã goale. Preferãm sã mergem mai departe, cu bucuria în suflet cã pânã la sfârºitul vieþii noastre avem deosebita onoare sã includem în rugãciunile noastre oameni pe care, chiar dacã nu ºtim ce nume poartã fiecare, meritã de la viaþã cel puþin binele pe care l-au fãcut ºi îl vor face în continuare celor aflaþi la necaz. Desi pare sec, anost ºi mult prea puþin, MULTUMIM! În numele locatarilor blocului 69, Petroºani, afectaþi de incendiu, Adriana Mihaela BARA


4 Actualitate

D

upã- amiaza, locuri amenajate pentru agrement printre blocuri de locuinþe sunt pline de oameni care socializeazã, ºi, cel puþin în partea de jos a Petrilei, aproape fiecare femeie are la purtãtor punga cu seminþe. Subiectul principal al acestora este sãrãcia ºi lipsa locurilor de muncã, cu aºa-zise ”studii de caz”, despre vecina de la patru ºi despre cei care nu se mai saturã muncind în 2-3 locuri, deºi respectivele doamne mâncãtoare de seminþe cautã de multã vreme un loc de muncã ºi nu gãsesc. Asta o spun în timp ce vis-a-vis de locul unde scuipã cojile troneazã pe geamul unui magazin un afiº mare cu ”angajãm vânzãtoare”... Lângã un bloc de pe strada Minei din Petrila, în jurul unor bãnci pe spaþii amenajate de primãrie, o familie – soþ, soþie ºi copil – s-au aºezat sã mânânce câte o îngheþatã. Imediat s-au ridicat ºi au plecat, iar din gura bãrbatului ieºea ºuvoi adjective precum ”împuþiþi, nesimþiþi, puturoºi”... În jurul bãncii era o mizerie de nedescris: pod de coji de seminþe, câteva peturi în care fuseserã sucuri ºi bere, coji de banane, ºerveþele folosite etc. Imaginea nu este singularã ºi acest lucru poate fi vãzut chiar în zone considerate centrale ale Vãii Jiului, în cartiere în care oamenii sunt cotaþi ca fiind unii cu pretenþii. Dupã-amiaza, aceste locuri amenajate pentru agrement sunt pline de oameni care socializeazã, ºi, cel puþin în partea de jos a Petrilei, aproape fiecare femeie are la purtãtor punga cu seminþe. Subiectul principal al acestora este sãrãcia ºi lipsa locurilor de

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 mai 2015

muncã, cu aºa-zise ”studii de caz”, despre vecina de la patru ºi despre cei care nu se mai saturã muncind în 2-3 locuri, deºi respectivele doamne mâncãtoare de seminþe cautã de multã vreme un loc de muncã ºi nu gãsesc. Asta o spun în timp ce vis-a-vis de locul unde scuipã seminþele troneazã pe geamul unui magazin un afiº mare cu ”angajãm vânzãtoare”.

”Sã fiu sluga lor pe bani de nimic, nu o s-o fac, n-o sã-i îmbogãþesc pe ei” Asemenea afiºe cu angajãri existã prin mai toate localitãþile Vãii

Între mâncatul seminþelor ºi un loc de muncã, aleg seminþele

Jiului, pe stâlpi ºi aviziere, în presa localã, alþi angajatori cautã din om în om, cu ceva recomandãri, oameni serioºi pentru a angaja având experienþe nefericite la activ. ªi totuºi, în Vale se plânge cã nu existã locuri de muncã. ”Pãi cum sã mã duc vânzãtoare, sã stau 8 sau 10 ore în picioare, sã am de-a face cu toþi nebunii, plus sã primeºti marfa, sã o aºezi în raft, sã faci curat ºi asta pentru 6-7 milioane lei pe lunã? Aia e boalã curatã ºi dacã mã îmbolnãvesc, banii ãia nu-mi ajung nici pentru medicamente, cã nu mai vorbesc cã ai de plãtit curent, gaz, apã, gunoi” – a spus Lenuþa M., 36 de ani, în timp ce ”concasa” seminþele cu o

îndemânare uimitoare. ”Eu mã descurc, lucrez cu ziua. Ca sã mã angajez la ãºtia, sã fiu sluga lor pe bani de nimic, nu o s-o fac, n-o sã-i îmbogãþesc pe ei. Lucrez cât vreau ºi cât îmi trebuie. Nu-mi face mie nimeni program” – spune un bãrbat relativ tânãr, care nu a vrut sã se prezinte. Omul este cunoscut ca fiind unul harnic, care se pricepe la multe. Vara îºi ia copii ºi culege fructe de pãdure ºi plante medicinale, iar în restul timpului lucreazã pe la gospodãriile oamenilor.

”Nu înþeleg... Sunt atâþia sãrmani fãrã venituri ºi totuºi nu doresc sã se angajeze” Pe de altã parte, firmele cautã cu înfrigurare sã angajeze oameni care sã respecte disciplina muncii, care sã doreascã sã aibã un loc de muncã stabil. Administratorii recunosc cã salariile nu pot fi foarte mari pentru cã afacerile în Valea Jiului nu sunt înfloritoare, dar cã oferã alte facilitãþi dacã angajatul se dovedeºte a fi unul serios. ”Caut de mai bine de o lunã sã angajez un om, ospãtar, la Cabana Groapa Seacã, cu un program flexibil – o sãptãmânã de lucru ºi una liberã, cu masã, cazare, transport asigurat ºi salariul aferent - ºi nu am gãsit pânã acum. Nu înþeleg... Sunt atâþia oameni sãrmani fãrã venituri ºi totuºi nu

doresc sã se angajeze” – a declarat administratorul de la Groapa Seacã. ”Noi avem anunþul pentru angajare vânzãtoare de multã vreme pe uºã. Vin, se intereseazã, spun cã vor

reveni ºi n-o mai fac. ªi aici, vedeþi, e un magazin de articole casnice ºi e ºi în centrul oraºului. Constat cã sunt mulþumiþi sau obiºnuiþi sã nu facã nimic pentru un venit” – spune un alt proprietar de magazin din Petrila.

Au fugit de la angajator din prima zi În Petroºani, la fiecare 5-6 magazine, unul are un anunþ de angajare, dar nimeni nu se înghesuie la muncã. La fel se întâmplã la firme de construcþii, la amenajãri interioare, la societãþi de prelucrare a lemnului. Sunt de notorietate cazurile în care,

urmare a apelului fãcut de lideri politici ºi sindicali, au fost angajaþi de firma constructoare de pe Defileul Jiului cetãþeni din Valea Jiului. Firma îi califica la locul de muncã, la început cu munci uºoare, apoi funcþie de aptitudini, cu un salariu decent, ce se apropia de cel al minerilor. Doar cã mulþi dintre cei care au încercat, au dispãrut în pauza de prânz a primei zi de muncã. Un exemplu edificator este cel al asistaþilor social, care se hrãneau

de la Cantina de profil a Primãriei. Când li s-a cerut ca pentru mâncarea oferitã sã presteze câteva ore de muncã, aproape jumãtate dintre aceºtia au renunþat la hranã decât sã cureþe zona în care locuiesc. Ca urmare, oricine ar vrea sã ajute pe cel aflat la nevoie nu va reuºi, dacã acel nevoiaº nu doreºte sã stea, în viitor, pe propriile picioare. Omul care are o problemã ºi vrea sã o rezolve, acþioneazã. Cel care vrea doar sã se plângã, va cãuta mereu scuze, cum sunt cei care fac obiectul acestui material. Ileana FIRÞULESCU

”Ne-au insuflat încrederea de a ne agãþa de gâtul lor când ne-au eliberat din flacãri”…

”N

u mãsurãm în secunde sau minute timpul în care au sosit lângã noi! Calculãm în anii de viaþã pe care ni i-au asigurat prin prezenta lor, prin operativitatea cu care au acþionat, prin profesionalismul de care au dat dovadã în ciuda vârstei fragede, prin sudoarea trupurilor lor tinere care ne-au “cãrãt” efectiv, legaþi în frânghii, din flãcãri, în siguranþã pe pãmânt”. In urma incediului care a izbucnit, sâmbãtã, într-un apartament, nr.5, din blocul 69, sc.1, din centrul Petroºaniului, ºi care a afectat grav apartamentele vecine, în special pe cel de la etajul superior, locatarii blocului îºi exprimã întreaga recunoºtinþã faþã de pompieri ºi SMURD. ”Vreau sã vã spun cã eram izolaþi mai mulþi într-un balcon, iar o parte din pompierii acþionau la focul deschis pentru a-ºi face drum cãtre noi. Dar în acest timp, alþi pompieri, în civil aflaþi prin zonã, în afara serviciului, au sãrit în ajutorul nostru ignorând primejdia… A fost un moment care nu poate fi uitat toatã viaþa. Când teama ºi panica

te paralizeazã, când nu gãseºti nici o ieºire din acea primejdie, au apãrut EI, pompieri în exerciþiu ºi pompieri civili, printre flãcãri ºi ne-au salvat… ªi tocmai la adresa lor, a acestor Oameni, existã comentarii ale martorilor, care nu fac cinste nimãnui, care nu ºtiu sã aprecieze” – a declarat locatara apertamentului 9, cel de desupra celui ars.

MULÞUMIM echipelor de intervenþie ale Pompierilor ºi SMURD! ”E uºor sã denigrezi oameni care nu se gândesc la propria viaþã decât dupã ce au salvat-o pe a altora. E uºor sã judeci

tineri care au avut curaj sã îmbrãþiºeze o meserie care îi fac Dumnezei. Dar nouã, cei care am simþit prezenþa lor alãturi de noi ca a trimiºilor lui Dumnezeu sa ne salveze viata, nouã ne este foarte greu sã gãsim cuvintele potrivite pentru a le mulþumi.

Doar bunul Dumnezeu le poate rãsplãti acelor tineri pompieri curajul cu care au salvat vieþile unor persoane de vârsta pãrinþilor ºi a bunicilor lor, fãrã a se gândi în primul rând la vieþile lor. Prompitudinea cu care au rãspuns chemãrii noastre, doar noi am simþit-o. Atâta timp cât tinerii pompieri din Petrosani ne-au adus încrederea cã totul va fi bine, ne-au insuflat încrederea de a ne agãþa de gâtul lor când ne-au eliberat din flãcãri, încrederea cã viaþa noastrã va continua doar datoritã lor,

considerãm cã suntem cei mai în mãsurã sã vorbim despre aceºti OAMENI. Noi, într-un moment de cumpãnã a vieþii noastre, am avut nevoie de ei, de pompieri ºi de personalul SMURD. Nu mãsurãm în secunde sau minute timpul în care au sosit lângã noi! Calculãm în anii de viaþã pe care ni i-au asigurat prin prezenþa lor, prin operativitatea cu care au acþionat, prin profesionalismul de care au dat dovadã în ciuda vârstei fragede, prin sudoarea trupurilor lor tinere care ne-au “cãrãt” efectiv, legaþi în frânghii, din flãcãri, în siguranþã pe pãmânt. NIMENI NU A SIMÞIT PREZENÞA POMPIERILOR ªI A PERSONALULUI SMURD aºa cum am simþit-o noi.

În consecinþã, considerãm cã suntem cei mai în mãsurã sã vorbim despre acele momente. Dar eroii nu au nevoie de prea multe vorbe, care ar risca sã parã goale. Preferãm sã mergem mai departe, cu bucuria în suflet cã pânã la sfârºitul vieþii noastre avem deosebita onoare sã includem în rugãciunile noastre oameni pe care, chiar dacã nu ºtim ce nume poartã fiecare, meritã de la viaþã cel puþin binele pe care l-au fãcut ºi îl vor face în continuare celor aflaþi la necaz. Desi pare sec, anost ºi mult prea puþin, MULTUMIM! În numele locatarilor blocului 69, Petroºani, afectaþi de incendiu, Adriana Mihaela BARA


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 mai 2015

Crengile de la sere fumegã dupã 3 zile Trotuar “bombardat” de timp

T

S

erele din municipiul Petroºani au fost la un pas sã fie mistuite de flãcãrile care au cuprins zona din imediata vecintãtate a solariilor. Incendiul a izbucnit vineri la lãsarea întunericului, dar ºi luni dimineaþã, dupã ce toatã noaptea de duminicã a plouat, locul încã fumegã. Angajaþii SPADPP, pompierii ºi cei de la Apa Serv au muncit ore bune sã stingã focul izbucnit pe un teren proprietate privaþi, dupã cum spun cei din Primãria Petroºani, dar deºeurile încã fumegã. Asta pentru cã angajaþii din primãrie nu au apucat sã facã ceva cu crengile de acolo. „Acele crengi urmau sã fie tocate de cãtre un

tocãtor special, dar, între timp, a izbucnit acest incendiu ºi o mare parte dintre crengi a fost mistuitã de flãcãri. S-a intervenit cu autospecialele din dotarea ISU, am intervenit ºi noi cu utilajele ºi Apa Serv”, a spus Daniel Viºan, directorul SPADPP Petroºani. Din pãcate, însã, foccul poate oricând sã reizbucneascã, pentru cã materialele încã fumegã acolo, iar fãptaºii nu au fost încã prinºi. „Deocamdatã nu ºtim cine a pus acel foc. Noi avem pazã la sera de

flori. A rãmas sã luãm raportul ºi sã solicitãm toate datele din ziua respectivã”, a mai precizat Viºan. Din pãcate, însã, cei care au dat foc ar putea sã nu fie gãsiþi, iar crengile fumegau chiar ºi luni dimineaþã, la 3 zile dupã producerea incendiului, chiar dacã pe timpul nopþii de duminicã a plouat torenþial. Pe acel teren sunt ºi alte deºeuri care pot oricând sã ia foc, iar pericolul este iminent.

Expert INSEMEX audiat în dosarul Uricani 2011

I

nstanþa de la Petroºani va audia un expert de la INSEMEX în dosarul Uricani 2011. Dupã ce judecãtorii i-au audiat pe experþii care au realizat contraexpertiza la cea fãcutã de INSEMEX acum vine rândul specialiºtilor. Instanþa solicitã Institutului sã desemneze o persoanã dintre cele care au realizat expertiza în vederea audierii. Totodatã, ºefa ITM Valea Jiului, Ileana Bodea, va fi citatã ºi ea ca martor în dosar. “Dispune emiterea unei adrese cãtre INSEMEX Petroºani cu solicitarea ca, pânã la data de 1 iunie 2015, sã desemneze un

expert, dintre persoanele care au participat la efectuarea expertizei, care urmeazã sã fie audiat de cãtre instanþã ºi sã comunice instanþei numele acestui expert pânã la data menþionatã - 1 iunie 2015 - persoana desemnatã urmând sã se prezinte personal în instanþã la termenul de judecatã în ºedinþã publicã. Încuviinþeazã proba cu martora Bodea Ileana, care urmeazã a fi citatã la locul de muncã, pentru un termen care se va stabili ulterior de cãtre instanþã”, se aratã în soluþia instanþei. În data de 5 februarie 2011, o explozie a avut loc la Mina Uricani din Valea Jiului, cinci persoane fiind surprinse în subteran în momentul deflagraºiei. Explozia s-a produs dupã ce o exhipã de muncitori a reparat un tablou electric, care a luat foc în momentul în care a fost cuplat, cei cinci mineri murind în urma deflagraþiei. Aurelian Ciucã, Lucian Butari, Florin Moga ºi Florinel Moldovan sunt cercetaþi pentru ucidere din culpã. Monika BACIU

rotuarul cuprins între Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani ºi pasarelã dã bãtãi de cap pietonilor.

“Deoacamdatã trotuarul din zona respectivã nu este prins în planul de reparaþii”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani.

În zona respectivã nu s-a intervenit de ani de zile, astfel cã asfaltul a dispãrut locul acestuia fiind luat de gropi ºi de pietre. Monika BACIU

Cei care sunt nevoiþi sã tranziteze zonã o fac cu greutate din cauza stãrii avansate de degradare a cãii de acces pentru pietoni. Dacã pe partea opusã, mai exact pe centrul civic totul a fost reabilitat, aici nu este nici urmã de asfalt sau pavaj. Pentru moment nici nu se are în plan reabilitarea Diana MITRACHE trotuarului.

Contrabandiºti ridicaþi de trupele speciale ale jandarmilor

P

este 60 de kilograme de cafea ºi 71 de parfumuri contrafãcute au fost ridicate de jandarmii Grupãrii Mobile din Timiºoara pe timpul desfãºurãrii unei acþiuni la piaþa din localitatea Bãlata-ªoimuº, judeþul Hunedoara. Acþiunea a fost derulatã de A.N.A.F. — Direcþia Regionalã Vamalã Timiºoara cu susþinerea „mascaþilor”, iar în urma legitimãrii ºi a controlului bagajelor, jandarmii au depistat trei contrabandiºti în vârstã de 40 de ani, 36 ºi 39 de ani, aceºtia având asupra lor 135 de pachete de cafea la 500 grame ºi un kilogram, de diferite mãrci. „Întreaga cantitate de cafea a fost ridicatã în vederea confiscãrii de cãtre jandarmi, ulterior fiind predatã lucrãtorilor D.R.V. Timiºoara care au întocmit sancþiuni contravenþionale cuprinse între 1000 ºi 1500 de lei, pentru cele trei persoane”, aratã reprezentanþii Grupãrii

Mobile a Jandarmeriei Timiºoara. Tot în târgul din Balata, jandarmii au mai depistat un bãrbat ºi o femeie în vârstã de 43, respectiv 41 de ani care ofereau spre vânzare o cantitate impresionantã de parfumuri contrafãcute, din portbagajul autoturismelor cu care veniserã la piaþã.

Ambii au recunoscut cã ºtiau de faptul cã parfumurile pe care le ofereau spre vânzare erau contrafãcute. „71 de parfumuri de damã ºi bãrbãteºti, au fost ridicate în vederea confiscãrii, iar pe numele celor doi, jandarmii au întocmit actele de sesizare pentru sãvârºirea infracþiunii de punere în circulaþie de mãrfuri contrafãcute”, mai spun jandarmii. Maximilian GÂNJU


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 mai 2015

Concurs naþional de karting la Petroºani

PASIUNE LA VOLAN ª

i-au descoperit pasiunea pentru motoare ºi, de la vârste fragede, vin sãptãmânal sã se antreneze ºi participã acum ºi la concursuri. La Petroºani are loc, la finele acestei sãptãmâni, concursul naþional de karting, iar cei de aici sperã sã urce pe podium. O mânã de copii, toþi interesaþi de motoare ºi cum funcþioneazã ele, vin sãptãmânal la cursul de karting, predat de ani de zile de Vasile Pavel la Clubul Copiilor. Aici ajung din purã pasiune, pun prima datã mâna pe volan ºi devin apoi adevãraþi piloþi. Chiar dacã am fi gata sã spunem cã toþi sunt bãieþi talentaþi, aici am gãsit ºi douã fete, din multele care nu numai cã sunt adevãraþi piloþi, dupã ani buni de antrenamente, dar sunt ºi buni mecanici. Aºa am gãsit-o ºi pe Anamaria, cu casca pe cap, gata de cursã. „Îmi plac foarte mult motoarele, vreau sã conduc, sã fie adrenalinã mereu. De la 7 ani mã antrenez ºi acum am 12. Este foarte frumos, mergi pe pistã ºi fiind singura fatã care stã acolo, e cam invidie, dar îmi place ºi asta. Am auzit de la copii cã se practicã

acest sport în Petroºani ºi am zis ºi eu sã vin sã vãd, cã de micã îmi plãceau foarte mult maºinile ºi eu dupã tata mereu...Acum sunt ºi mecanic la categoria aproape de seniori. Am cu ce mã mândri”, spune Anamaria Ampoiþan, pilot la Clubul Copiilor

din Petroºani. Tot pe pistã am gãsit-o ºi pe Simona, cea care la 12 ani este la fel de mândrã cã a ajuns pilot de kart ºi ne spune cum e pentru ea acest sport. „În acest sport îþi trebuie mult curaj. Cam douã ore jumate, douã zile pe sãptãmânã mã antrenez

Lumea copilãriei, la Petroºani

P

rinþi, prinþese ºi personaje din basme vor invada municipiul Petroºani. Consilierii locali de la Petroºani au aprobat alocarea sumei de 60 de mii de lei pentru organizarea manifestãrilor dedicate Zilei Internaþionale a Copilului. “În fiecare an cu ocazia Zilei Internaþionale a Copilului, Primãria municipiului Petroºani organizeazã diverse activitãþi cu scopul de a aduce un zâmbet pe chipul luminos al copiilor din comunitatea

noastrã”, se aratã în nota de funadamentare. Astfel, vor fi oferite cutii de ciocolatã minorilor aflaþi în plasament ºi a celor cu handicap grav aflaþi în evidenþele Direcþiei de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului, tuturor

aici. Unele concursuri le câºtig,, altele nu. De la 5 ani vin aici ºi vreau sã fiu ºi bun pilot ºi bun mecanic”, ne-a spus ºi pilotul Simona Roman. Cel care le insuflã aceastã pasiune este profesorul lor Vasile Pavel, care de ani de zile îi încurajeazã sã fie piloþi. Nu îi lasã, însã, sã neglijeze ºcoala ºi mereu îi întreabã de note. Acum îi pregãteºte pentru un nou concurs naþional. „Ca în fiecare an în luna mai, organizãm un concurs de karting ajuns deja la ediþia a VI-a. Îi spunem Cupa Flori de mai ºi sperãm sã fim pe podium ca de obicei. Avem participanþi din toatã þara, din judeþele Alba Teleorman, Dolj, Mehedinþi ºi Hunedoara, bineînþeles”, ne-a spus ºi Vasile Pavel, profesorul de karting. La acesrt club vin copii foarte talentaþi, dar sportul acesta este costisitor.Nu le este uºor mai ales pãrinþilor lor, dar concursurile îi motiveazã. Sâmbãtã ne aºteaptã sã îi aplaudãm în numãr cât mai mare la concursul pe care sperã sã urce cât mai mulþi din Petroºani. Diana MITRACHE

Duelul dascãlilor

A

proape 10 pe un post. Peste 500 de profesori din judeþul Hunedoara ºi-au depus actele pentru a susþine examenul de titularizare. În timp ce numãrul dascãlilor care vor sã ocupe un post pe o perioadã de timp nedeterminatã este de ordinul sutelor, numãrul posturilor este de 52. La nivelul judeþului existã 499 de posturi vacanþe, dintre care 52 sunt titularizabile.

„La nivelul judeþului Hunedoara ºi-au depus dosarul 515 potenþiali candidaþi pentru a susþine examenul de titularizare. Au fost scoase la concurs 499 de posturi ºi fracþiuni de posturi. Dintre acestea 52 sunt titularizabile”, susþin reprezentanþii ISJ Hunedoara. Cele mai multe posturi titularizabile sunt pe disciplina educaþie fizicã ºi sport. Examenul de titularizare va avea loc în 15 iulie. Dascãlii vor susþine mai întâi o probã scrisã, urmatã de una practicã sau de o inspecþie la clasã. Ca sã promoveze examenul din iulie, candidaþii trebuie sã obþinã cel puþin nota ºapte. Examenul va dura patru ore, timp în care profesorii vor avea de tratat douã subiecte din disciplina de predare ºi un subiect din metodica predãrii. Monika BACIU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

preºcolarilor din localitate, elevilor precum ºi copiilor aflaþi în centrele de producþie. Nu pot lipsi nici personajele de basm, astfel la fel ca în fiecare an va avea loc parada costumelor de carnaval urmat de un spectacol în parcul Comunitatea Europeanã. Tot în cadrul manifestãrilor dedicate Zilei Copilului va avea loc ºi tradiþionalul concurs de ecologizare ºi de orientare turisticã pentru elevi. Monika BACIU

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 mai 2015

Henþ cu mâna

Europa spalã rahatul F.R.F. Din nou s-a demonstrat amatorismul celor de la Federaþia Românã de Fotbal, în frunte cu acest pionier care încã mai suge la þâþa lu` mumã-sa, Rãzvan Burleanu. Sancþionatã aberant

cu 24 de puncte, la un pas de Liga a II-a, C.F.R. Cluj a fãcut plângere la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (T.A.S.) de la Lausanne (Elveþia), tribunalul care a luat decizia fireascã de a da punctele înapoi

clujenilor. O federaþie ridicolã, în care unii nu mai ºtiu de capul lor, încurcând... pendula cu prefectura, într-un litigiu financiar a unui numãr de opt jucãtori clujeni care s-au plâns F.R.F.-ului despre restanþe financiare. F.R.F.-ul a depunctat aiurea C.F.R. Cluj, dupã pronunþarea

insolvenþei de cãtre Tribunalul Cluj ºi uite aºa au dat în gropi prin prostie ºi incompetenþã. Treaba asta a resuscitat echipa care, de pe actuala poziþie de drept, locul 3, va încasa din drepturile TV 3 milioane de euro, bani cu care îºi va rezolva toate problemele. ªi uite-aºa, ne-am

mai fãcut ºi cu acest prilej de râsul Europei, o Europã venitã cu cisternele de apã ºi detergent sã spele rahatul împrãºtiat de tembelii de la vârful fotbalului românesc, care au inventat toate tâmpeniile posibile din ultimii ani.

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

SINGURA DILEMÃ: LOCUL 2

z Cetate Deva nu mai poate pierde locul 1 decât dacã îºi pierde ultimele douã partide la Brad ºi acasã cu Victoria Cãlan, ceea ce ar fi de domeniul absurdului. z În schimb, Hercules Lupeni mai are nevoie de trei puncte, pentru a fi sigurã de locul 2, indiferent de ce face ªoimul Bãiþa în ultimele douã meciuri cu C.S. Vulcan ºi la Universitatea Petroºani.

z Inter Petrila a revenit de la 0-1 cu Aurul Brad, punctând de trei ori prin Cozac, Bocu – 11 m ºi Adr. Dolha. z Univ. Petroºani în lipsã de efectiv – s-au prezentat 11 jucãtori, dupã pauzã jucând în zece! – a cedat clar, 2-6 la CS Vulcan, la 1-3 ratând ºi un penalty prin Tãmãºiloni. z CS Vulcan a punctat prin Adr. Roºian (2), I. Roºian (2) ºi Sg. Maier (2),

oaspeþii marcând prin I. Gavriluþi (2). z Jiul Petroºani, meci de no-comment: 0-4 acasã cu Gloria Geoagiu!?

Un penalty apãrat de CIMPORESCU, un altul încasat de BOBU

Hercules Lupeni – Retezatul Haþeg 3-0

Consolidarea poziþiei Hercules Lupeni a abordat cu prudenþã un joc din care lipseau patru titulari – Ciorâia, M. Dumitrescu, Curtean, Harangozo I – dar beneficiind de aportul revenitului M. Filip, care s-a achitat bine de sarcina de fundaº central. Gazdele ºi-au asigurat rapid avantajul de 1-0 (min. 6), apoi joacã la relanti, permiþând haþeganilor o ratare (min. 25) când Dan Belei nu poate înscrie pe un contraatac. Va fi 2-0 la pauzã, iar la reluare, o fazã care mai dinamizeazã jocul se va petrece în min. 57,

când la un fault a lui Laslãu asupra lui Darius Ursachi (aflat la meciul de adio, va pleca în Anglia), M. Filip executã slab penalty-ul, direct în portarul Cimporescu! Va fi totuºi 3-0 în minutul 60, când se dicteazã din nou penalty (faultat D. Ursachi), portarul Cimporescu vede ºi cartonaºul roºu, iar noul intrat, Bobu, nu poate apãra ºutul aceluiaºi D. Ursachi, care a fãcut unul din cele mai bune meciuri sub culorile Lupeniului. Gazdele vor mai rata o mare ocazie

(min. 87), când M. Pop ºuteazã dar portarul Bobu se opune golului. Un meci curat, cu un arbitraj excelent ºi

cu debutul lui Tony Sedecaru ca observator de joc, posturã în care îi dorim succes ºi... meciuri multe!

Hercules Lupeni – Retezatul Haþeg 3-0 Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): A. Farcaº - R. Ungurianu, D. Savu, M. Filip, A. Criºan – Harangozo II, Al. Cojocaru, Ciocârlan (min. 68 M. Pop), Brânduºa – R. Moldovan (min. 70 M. Moldovan), D. Ursachi Retezatul Haþeg (antr. Sorin Gheju): Cimporescu (elim. min. 60) – Mitucã (min. 55 Gheju), Laslãu, Dac. Ungur, M. Daj – Poenar (min. 60 Bobu), D. Belei, Rob. Popa (min. 78 Ciorei), Simoneac – Oct. Apachiþei, N. Caia Arbitru: Vali Gavrilã – Criºcior Obs. AJF: Toni Sedecaru – Petroºani Spectatori: 200 Golurile: 1-0: R. Moldovan (min. 6), din acþiune 2-0: Brânduºa (min. 38), din centrarea lui D. Ursachi 3-0: D. Ursachi (min. 60), din penalty, dupa un fault a lui Cimporescu, la acelaºi D. Ursachi

Un fost jiulist, golgeterul Ucrainei! Eric Bicfalvi (27 ani) a fost component al echipei Jiul Petroºani în perioada 20062007, în Liga I, echipã pentru care a jucat 16 meciuri. Era coleg în acel campionat cu Hotoboc, Kalai, Pintilii, M. Constantinescu (actualul golgeter de la FC Braºov), Dulcea, G. Apetrei, M. Gheorghe sau Paleacu, antrenor

fiind Marin tudorache. Apoi a plecat la Steaua unde a jucat trei sezoane (cu o escalã la Gloria Buzãu), iar din 2011 a plecat în Ucraina. În actuala ediþie de campionat, echipa sa Voyn Luþk s-a clasat pe locul 7 (din 14 echipe), iar Bicfalvi a obþinut titlul de golgeter al campionatului, cu cele 15 goluri

înscrise. Motiv pentru care puternica echipã Dnipro Dnipropetrovsk, actuala finalistã a Ligii Europei (UEFA League), de miercuri, 27 mai de la Varºovia, unde va întâlni pe FC Sevilla, l-a achiziþionat pe fostul jiulist începând cu sezonul viitor.

Paginã realizatã de Genu TUÞU


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook