CVJ NR. 864 LUNI 25 MAI 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 864

Cronica Vãii Jiului Luni, 25 Mai 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

45 de mii de litri de apã pentru lichidarea unui incendiu

Un deceniu de dezbinare!

de proporþii la Petroºani. Zona unde Isuntncendiu I serele din Petroºani a fost cuprinsã de un incendiu de amploare, vineri seara.

Nu mai puþin de cinci ore s-au luptat pompierii pentru a stinge flãcãrile de câþiva metri care au cuprins vegetaþia uscatã din zonã.

Crengile depozitate de primãria din Petroºani pe terenul aflat în imediata vecinãtate a cimitirului din cartierul Aeroport au fost cuprinse de flãcãri. Acestea urmau a fi tocate, însã un incendiu care s-a propagat cu repeziciune le-a fãcut scrum. Responsanbilii Primãriei Petroºani declarã cã nu au existat pagube materiale. “Nu am avut pagube, fiind vorba doar de crengi uscate. Terenul este proprietate privatã ºi noi avem un acord cu proprietarul pentru a depozita acolo crengile rezultate de pe urma toaletãrii copacilor din oraº. Avem pazã acolo ºi încercãm sã aflãm ce s-a întâmplat exact”, a declarat Cristian Bolea, ºef serviciu SPADPP Petroºani.

ntervenþie multiplã

Nu mai puþin de cinci ore s-au luptat pompierii cu flãcãrile. În ajutorul lor au venit ºi cei de la SVSU Petroºani, Serviciul de Administrare Publicã ºi Privatã Petroºani, dar ºi ApaServ Valea Jiului. “Am fost anunþaþi de faptul cã e un incendiu de vegetaþie în jurul orei 9. Abia la ora 2 s-au întors colegii mei. Am intervenit cu douã autospeciale pe care le-am alimentat de cinci ori cu câte 9000 de litri de apã. Incendiu a provenit de la o flacãrã deschisã”, a declarat plutonier major Csaba Doºa, comandant echipaj Detaºamentul de Pompieri Petroºani. ªi echipaje de la serviciul de salubrizare din cadrul Primãriei Petroºani au sosit la faþa locului cu douã utilaje pentru a ajuta la lichidarea incendiului.

“Au venit ºi de la primãrie cu douã utilaje mari, dar am avut ºi ajutor din partea ApaServ care a mãrit presiunea apei din hidranþi”, a mai spus sursa citatã. În urma incendiului nu au existat pagube materiale.

Monika BACIU

Preparaþiile, raiul magneþilor

F

ostele preparaþii minereºti, locurile unde cândva se sorta ºi spãla cãrbunele scos din minele din Valea Jiului, rãmân în continuare atracþia preferatã a magneþilor. Hoþii de fier vechi încã se pot bucura de pradã în care sapã zilnic, pentru cã ecologizarea acestor perimetre nu va fi fãcutã încã.

Poate din 2016, cã tot se vor închide de atunci mai multe unitãþi miniere. Anul viitor este destinat lucrãrilor de ecologizare a zonelor în care se preparã huila

scoasã din Valea Jiului. Acum, aceste locuri nu sunt altceva decât raiul celor care cautã în betoane dupã fierul vechi.

Zilnic, aici pot fi vãzuþi oamenii cu

barosul în mâini, sau poate doar auziþi dintre zidurile fãrâmiþate ºi planurile pentru aceste obiective încã nu sunt gata. Prima care intrã în calcul este cea de la Petrila. „Deocamdatã, anul acesta, în proiectul de închidere nu, spunem cã anul viitor. Asta pentru cã anul acesta sunt prinse doar clãdirile cu risc ridicat ºi activitatea de pe haldele de steril ºi,

Liderii minerilor din Valea Jiului nu vor sã-ºi dea mâna nici mãcar pentru muribundul CEH

U

nitatea sindicalã a minerilor din Valea Jiului este o istorie apusã. Dezbinarea s-a vãzut din nou cu ocazia mitingilui de protest organizat de Sindicatul “Muntele” la Petroºani, boicotat de cei care nu sunt afiliaþi la aceastã structurã... >>> PAGINA A 3-A spunem noi, aceste amenajãri de drum din perimetrele ce duc spre mina Petrila.

Preparaþiile, cum este ºi cea de la Petrila

intrã pe ecologizare din 2016”, a spus Aurel Anghel, director S.N.ÎM.VJ. Mina Petrila a intrat deja într-un

proces de restrângere a activitãþii ºi demolarea începe cu clãdirile ce nu sunt sigure din punct de vedere al structurii de rezistenþã. Urmeazã apoi realizarea drumului de acces, pe ºoseaua de centurã ºi a podului de peste Jiu ºi abia din 2016 se va vorbi despre demolarea ºi ecologizarea preparaþiei din zona Bosnea, cea care a aparþinut de Mina Petrila.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 mai 2015

Foc în centrul Petroºaniului

O

femeie bãtrânã a fost la un pas de moarte, dupã ce apartamentul în care locuieºte în centrul Petroºaniului a luat foc.

Pompierii s-au luptat minute bune sã stingã incendiul care a cuprins întreaga locuinþã, iar fumul ºi flãcãrile puteau fi vãzute de departe. A fost un mare noroc cã apartamentul nu era branºat la gaz, altfel vorbeam acum despre o tragedie de proporþii.

Centrul Civic al municipiului Petroºani a fost zguduit sâmbãtã spre searã de sirenele pompierilor, care au fost anunþaþi cã

dintr-un apartament cu vedere spre zona pietonalã iese fum ºi flãcãri. Cei care locuiesc în zonã spun cã le-a luat cam mult pompierilor, dar a fost nevoie de muntã apã, pentru cã în casã erau adunate tot felul de obiecte care au ars cu flacãrã ºi au scos un fum infernal. „Am sunat la 112, dar târziu

Doi morþi în casã la Petroºani

oi oameni, mamã ºi fiu, au fost gãsiþi D fãrã suflare de o rudã, vineri dimineaþã.

Tragedia a cutremurat întreg cartierul care nu înþelege ce s-a întâmplat. Criminaliºtii ºi medicii legiºti urmeazã sã stabilescã ce s-a petrecut în acel apartament.

O femeie de 91 de ani ºi fiul sãu de 67 de ani au murit în casa în care locuiau pe strada Saturn, în blocul nr. 11.

Trupurile celor doi au fost gãsite fãrã viaþã de cel de al doilea fiu

al femeii ºi din primele date reiese cã femeia a murit din cauze naturale, iar fiul sãu ºi-a pus ºtreangul de gât, imediat dupã ce a vãzut cã mama sã nu mai trãieºte. „A murit mama ºi bãiatul s-a spânzurat dupã uºã la þeava de gaz. Atâta ºtim. Femeia era bolnavã ºi bãtrânã”, spune o vecinã.

Criminaliºtii au deschis un dosar ºi urmeazã ca, în baza datelor de la medicinã legalã, sã stabileascã ce

au venit pompierii. Au intrat în casã ºi au stins apoi focul cu mare greutate”, a spus un martor al incidentului. În apartament era ºi o femeie în vârstã, care a fost dusã de un echipaj SMURD la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, intoxicatã cu fum. Mai bine de o orã au luptat pompierii cu flãcãrile ºi se pare cã totul a izbucnit de la o instalaþie improvizatã cu care bãtrâna se încãlzea. Bolþarul cu rezistenþã electricã a fãcut un scurtcircuit ºi flãcãrile au cuprins toate materialele inflamabile.

Ore bune, oamenii din bloc ºi pompierii s-au cãznit sã scoatã din apartament tot ce putea sã ardã în continuare, iar locatarii au fost evacuaþi pânã ce fumul s-a domolit.

Diana MITRACHE

Circulaþie blocatã, intervenþie pe geam, bãrbat resuscitat

I

ntervenþie la înãlþime. Un bãrbat de 70 de ani din municipiul Petroºani a fost gãsit inconºtient în propria s-a locuinþã.

Douã echipaje de salvatori s-au deplasat la faþa locului.

Pompierii au fost nevoiþi sã intre pe geam pentru a ajunge la victimã al cãrei stare de sãnãtate era una precarã.

“Am fost solicitati prin serviciul unic de s-a întâmplat în apartamentul de la urgenta 112 pentru etajul I, vineri dimineaþã. Trupurile deblocarea unei perneînsufleþite au fost preluate de soane pe care am si serviciul de medicinã legalã ºi gasit-o in interiorul transportate la morga Spitalului de apartamentului unde Urgenþã din Petroºani. am intrat pe Diana MITRACHE geamul de la bucatarie.

Acesta a fost gasit in baie inconstient. A venit in sprijin pe langa echipajul SMURD si un echipaj al Ambulantei Petrosani si a

Pensii recalculate pentru 3000 de persoane din Valea Jiului

P

este 3000 de pensionari din Valea Jiului vor avea pensiile recalculate. În urma discuþiilor care au avut loc la Ministerul Muncii, mai mulþi pensionari din Valea Jiului vor beneficia de mai mulþi bani la pensie.

Astfel, pensionarii mineri din Valea Jiului ºi nu numai vor avea pensiile recalculate. “Am încercat sã

estimãm un numãr la nivel de judeþ Hunedoara. Cele mai multe pensii recalculate vor fi în Valea Jiului în jur de 3500 de pensii. La nivel total de judeþ Hunedoara vor fi peste 5000 de cazuri de pensii recalculate în care vor beneficia de sume relativ bune”, a declarat Ilie Toma, directorul Casei de Pensii Hunedoara. Este vorba de modificarea legii pentru grupele de muncã.

De nenumãrate ori, foºtii ortaci au cerut sã fie

recalculate pensiile pentru cei care au lucrat în condiþii speciale sau deosebite.

“Tot în stadiu avansat de discuþii este ºi proiectul de modificare a legii 263 în care dânºii cer un alt mod de calcul al pensilor pentru cei care au lucrat în condiþii speciale ºi deosebite ºi pentru cei care au lucrat în grupa I ºi a ÎI a de muncã anterior legilor actuale.

Pentru toþi se pare cã aceastã lege modificatã se va vota în curând în legisla-

tiv. La ora actualã este un proiect de lege la Camera Deputaþilor în comisia de muncã”, a mai spus sursa citatã. Pensionarii mineri vor fi reîncadraþi în grupa I de muncã. Ministrul muncii a anunþat cã va discuta cu parlamentarii despre cea mai bunã formulã pentru pensionari în ceea ce priveºte majorarea punctajelor pentru pensionarii cu grupa I ºi a II-a de muncã Monika BACIU

fost transportat la UPU Petrosani. Era singur in casa, nu raspundea la telefon si nu se stiau date recente despre dansul. Barbatul este nascut in 1945”, a declarat Cibian Petru plutonier major în cadrul Detaºamentului de Pompieri Petroºani.

Circulaþia pe strada Independenþei din Petroºani a fost blocatã câteva zeci de minute bune pânã ce salvatorii l-au resuscitat pe bãrbat. Ulterior acesta a fos transportat la Spitalul de Urgenþã Petroºani.

Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 25 mai 2015

Un deceniu de dezbinare!

Liderii minerilor din Valea Jiului nu vor sã-ºi dea mâna nici mãcar pentru muribundul CEH

U

nitatea sindicalã a minerilor din Valea Jiului este o istorie apusã.

Dezbinarea s-a vãzut din nou cu ocazia mitingului de protest organizat de Sindicatul “Muntele” la Petroºani, boicotat de cei care nu sunt afiliaþi la aceastã structurã, pe care o contestã chiar ºi în instanþã. ªi invers e valabil. Când celelalte sindicate protesteazã, “Muntele” criticã!

Toþi sindicaliºtii “de frunte” din Valea Jiului susþin, la nivel declarativ, cã apãrã interesele oamenilor pe care îi reprezintã, cã luptã pentru bunãstarea lor ºi pentru pãstrarea locurilor de muncã.

Idealuri comune, am zice, dar care nu reuºesc sã-i uneascã nici în protest pe liderii din Valea Jiului, care nici dupã un deceniu nu reuºesc sã-ºi dea mâna ºi sã uite de animozitãþi. ªi nici mãcar nu îºi doresc o reunificare a miºcãrii sindicale, pornind de pe poziþii total antagonice. În mod cert, sunt doi poli de putere, ºi asta dacã ne referim strict la Valea Jiului ºi la minele viabile din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, fãrã sã-i mai luãm în calcul pe minerii de la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului, ori pe energeticienii neafiliaþi la “Muntele”, organism care acum este reprezentativ la nivelul CEH. Unul dintre”poli” este reprezentat de Petre Nica, preºedintele de la “Muntele”, iar cel de-al doilea de Adrian Jurca, liderul de la Livezeni, care deºi are mai puþini oameni în spate este extrem de vocal ºi de vizibil. Jurca este de fapt ºi unul dintre artizanii rupturii sindicale din urmã cu un deceniu, când a reuºit sã debine Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului, organism înfiinþat de Miron Cozma. De ce nu mai sunt sindicatele unite?

Fiecare are propria lui versiune în care, evident, aratã cu degetul cãtre celãlat. Ce se poate face pentru reunificare, mãcar în ceasul al doisprezecelea?

NIMIC! Pentru cã nici mãcar nu se doreºte. ”Unitatea sindicatelor, din nefericire, în Valea Jiului a dus la un gen de funcþionare dictatorial, a se vedea cazul Miron Cozma, cu efectele dezastruoase pentru imaginea zonei.

Fiecare lider, din pãcate se crede un Mesia, dar în acelaºi timp chiar oamenii , membrii de sindicat nu au aceleaºi opþiuni.

Unitatea înseamnã în cazul sindicatelor din Valea Jiului puterea în mânã unui singur om, liderul de sindicat, care nu de multe ori o foloseºte pentru sine, poate face înþelegeri pe sub masã cu administraþia sau diverse forþe politice. Ce trebuie fãcut? Ce aleg oamenii, adicã lideri populiºti sau pragmatici, de aici porneºte totul. Dacã merg dupã cei populiºti, iatã ajung în stradã periodic”, a declarat Adrian Jurca.

Petre Nica implicã ºi factorul politic, care ar manipula oamenii.

“O mare parte dintre lideri s-au înregimentat politic în detrimentul miºcãrii sindicale ºi în scop propriu. Salariaþii sunt dezorientaþi, fiindcã fiecare lider de sindicat spune altceva ºi nu ºtiu ce sã mai creadã. Politicienii îi folosesc pe oameni ºi pe lideri în scopuri personale ºi de partid.

Problemele penale legate de sume uriaºe de bani în care sunt implicaþi foºti ºi actuali lideri de sindicat au determinat decredibilizarea acestora. Hoþiile directorilor numiþi politic ºi lipsurile materialelor ºi utilajelor dar ºi incertitudinea locurilor de muncã creeazã suspiciunea unor înþelegeri administraþie-sindicate.

Cei mai mulþi lideri de sindicat nu au curaj sã facã publice cheltuielile efectuale din cotizaþie.

Lideri de sindicat au fost angrenaþi în afaceri dubioase iar azi sunt judecãþi în calitate de INCULPAÞI pentru evaziune fiscalã”, este pãrearea liderului de sindicat de la “Muntele”. De precizat cã de ani de zile Nica ºi Jurca se acuzã reciproc de diverse fapte ºi aranjamente, iar o reconciliere a celor doi ar fi probabil un moment istoric. Nu puþin sunt cei care spun, însã, cã în realitate lupta se poartã pentru supremaþie.

I

storia unei scindãri

Ani de zile, în Valea Jiului a funcþionat doar Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului, organism sindical înfiinþat de Miron Cozma ºi condus, pe rând, de Cozma, Vasile Ioan Savu sau Zoltan Lacataº. Liga mai

existã ºi acum dar în realitate doar numele a mai rãmas de ea.

Potrivit datelor vremii, în data de 4 martie 1990 a avut loc Conferinþa de Constituire a Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului, cu scopul de a asigura unitatea de acþiune a sindicatelor afiliate, care înregistrat la momentul respectiv 25.000 de membri, ºi de a asigura un cadru organizat de luptã sindicalã pentru rezolvarea problemelor profesionale, economice, sociale ºi culturale de interes general ale membrilor sãi. În data de 27 aprilie 1990 LSMVJ a fost înregistratã oficial la Judecãtoria Petroºani, iar primul birou executiv a fost alcãtuit din: preºedinte – Miron Cozma, vicepreºedinte – Torsan Ilie, vicepreºedinte – Nãpãu Ion, secretar – Croitoru Nicolae. În 2005, construcþia lui Cozma începe sã scârþâie serios. Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ) s-a scindat oficial, dupã ce minerii de la exploatãrile Lonea, Livezeni ºi Petrila au decis sã se rupã de acesta structurã, pe motiv (nicio noutate!) cã nu le mai reprezintã interesele în negocieri-

le cu administraþia din domeniu. Decizia de desprindere din ligã condusã în trecut de "Luceafãrul huilei", Miron Cozma, a fost discutatã pentru prima datã marþi, 13 decembrie 2005, dupã ce liderii LSMVJ au decis sã ia câte 200.000 de lei/ persoanã, din primele minerilor, pentru a plãþi pagubele aduse Companiei Naþionale a Huilei (CNH) Petroºani în timpul mineriadei din 1999. O parte a ortacilor de la cele trei unitãþi miniere amintite s-a opus acestei decizii, iar liderii lor au fost excluºi din Consiliul de Coordonare al LSMVJ. Imediat a fost înfiinþatã o nouã structurã sindicalã, care între timp, însã,a dispãrut. În ciuda încercãrilor de reconciliere, reuºite chiar pentru o scurtã duratã de timp, rupturã a rãmas ºi chiar s-a adâncit în 2011, când în schemã a intrat puternic Petre Nica.

Totul a pornit cu puþin timp înainte de alegerile din LSMVJ, unde s-au format douã tabere. Una îl susþinea pe preºedintele în exerciþiu, Zoltan Lacataº, în timp ce alþi

sindicaliºti îl vedeau drept lider pe Petru Nica, cel care era atunci vicepreºedinte al LSMVJ. La începutul lunii februarie 2011, Lacataº ºi-a depus mandatul de preºedinte, motiv tocmai bun pentru Nica sã se vadã lider plin, numai cã acelaºi Lacataº a revenit în scurt timp asupra deciziei. Iar disensiunile au escaladat. Dupã ce “manevra” de a prelua frâiele organismului sindical nu a reuºit, tabãra susþinãtorilor lui Petre Nica a ieºit, cu scandal, din sala unde avea loc conferinþa LSMVJ. Alãturi de Petre Nica, lider de sindicat la EM Lupeni, au mai fost ºi cei de la Mina Paroºeni, precum ºi o parte din sindicaliºtii de la Livezeni. Aºa cum era de aºteptat, Nica ºi-a fãcut, alãturi de susþinãtorii sãi, un nou sindicat, contestat la rândul sãu, aºa cum era ºi Liga cu ani în urmã.

De pierdut au, însã, minerii, care nu înþeleg de ce, în loc sã-i reprezinte aºa cum ar trebui ºi sã punã tunurile pe administraþie, liderii lor se ceartã între ei!

Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

L

a mitingul de vineri, 22 mai, Petroºani: ”Lasã-le dracu, cã atâta am schimbat la guverne ºi degeaba.

Trebuie puºi, obligaþi, sã-ºi facã treaba, sã-ºi respecte fiºa postului ca toatã lumea” – Constantin Bãlteanu, tânãr pensionar de la mina Petrila. Petrecând mult timp printre oamenii aflaþi la manifestare, am aflat cã au venit acolo pentru cã aºa au simþit, pentru cã lucrurile merg din ce în ce mai prost în Valea Jiului, pentru cã au auzit cã ºi celelalte mine viabile este posibil sã se închidã, pentru cã se închide CEH, ºi cã totul se prãbuºete ca un joc de domino. Cum era de aºteptat, a apãrut ºi procedura ”spãrgãtorilor” de astfel de manifestãri publice.

Vârfuri de lance în rãzboaiele mizere dintre actuali ºi foºti lideri de sindicat, alimentate de unii politiceni, au aruncat în derizoriu mesajul, spiritul civic al celor circa 1800-2000 de participanþi.

Vineri, la mitingul-reacþie la potenþiala moarte economicã a Vãii Jiului ºi a judeþului Hunedoara, au participat, conform unor informaþii venite dinspre Jandarmerie, circa 1800-2000 de persoane din toate domeniile de activitate. De la tineri, care aveau pancarde cu ”Suntem copii de miner ºi avem cãrbunii în inimã”, la profesori, cadre medicale, poliþiºti, economiºti, mici oameni de afaceri, actori, poliþiºti, simpli angajaþi la diverse firme, muncitori constructori,finanþiºti, cadre universitare, transportatori, consilieri locali, ºomeri, pensionari, pânã la mame cu copii în braþe, toþi veniserã pentru cã au auzit de la radio, din ziare, de la televizor de acest miting prin care sã arate cã doresc sã trãiascã în aceastã zonã ºi cã o vor vie, vor sã aibã locuri de muncã, iar Complexul Energetic Hunedoara (CEH) sã fie pus pe picioare. Au participat, în

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 mai 2015

mod organizat, mineri ºi energeticieni.

”Dacã aceastã coloanã vertebralã a întregii activitãþi pe orizontalã, CEH, moare, murim toþi” Organizatorii, Sindicatul Muntele, s-au dovedit a fi lipsiþi de experienþã ºi ºtiinþã, pentru cã manifestarea a lãsat mult de dorit în acest sens.

Au fost liderii de sindicat din tot judeþul, din toate domeniile de activitate, au prezentat rând pe rând problemele fiecãrei categorii profesionale.

Sloganurile pregãtite ºi strigãte de lideri mai mici în ”grad” nu au fost deloc inspirate, cu ”Jos Guvernul”, sau ”Nu închideþi minele, cã vã rupem oasele”, pentru cã intenþia ºi speranþa era ºi este, cã indiferent cine e guvernul, acesta sã fie pus la treabã, sã-ºi gestioneze profesionist

Datori ºi pentru locurile de veci

C

irca 20% dintre locuitorii municipiului Petroºani nu au în regulã actele locurilor de veci pe care le deþin în Cimitirul Central al localitãþii.

Mai exact, aceºtia nu ºi-au achitat taxa anualã cãtre municipalitate, bani care se

”Lasã-le dracu, cã atâta am schimbat la guverne ºi degeaba. Trebuie puºi sã-ºi facã treaba!”

unitãþile economice care aparþin statului, respectiv CEH. ”Lasã-le dracu, cã atâta am schimbat la guverne ºi degeaba. Trebuie puºi sã-ºi facã treaba, sã-ºi respecte fiºa postului ca toatã lumea” – a spus Constantin Bãlteanu, tânãr pensionar de la mina Petrila.

Petrecând mult timp printre oamenii aflaþi la miting, am aflat cã au venit acolo pentru cã aºa au simþit, pentru cã lucrurile merg din ce în ce mai prost, pentru cã se fac disponibilizãri în continuare, pentru cã au aflat cã ºi celelalte mine viabile este posibil sã se închidã ºi cã totul se prãbuºete ca un joc de domino. ”ªcolile, spitalele sunt dimensionate, ca numãr ºi mãrime, dupã numãrul de locuitori ºi dupã populaþia activã, dupã indici de consum

etc. Dacã aceastã coloanã vertebralã a întregii activitãþi pe orizontalã – mineritul, cu Mintia ºi Paroºeniul cad, cade totul. Scad capacitãþile spitalelor, parte de ºcoli se închid, primãriile sãrãcesc ºi ca urmare oraºele vor avea de suferit, toate firmele care deservesc Complexul ºi pe ceilalþi vor muri ºi tot aºa.

Ne aflãm aici pentru ca toate acestea sã nu se întâmple” – cadru medical, Petroºani.

Acelaºi mesaj l-am desprins ºi din spusele unui cadru didactic de la Colegiul Tehnic "Dimitrie Leonida" Petroºani, iar un alt professor de la ªcoala Gimnazialã "Sf.Varvara" Aninoasa a declarat cu ochii în lacrimi cã Valea Jiului nu trebuie sã devinã o mare Aninoasa. ”Dacã nu mai existã locuri de muncã, vor pleca toþi din Vale în frunte cu marile magazine ºi vom rãmâne cu chioºcurile de cartier de unde

duc la întreþinerea cimitirului..

Fãrã taxã achitatã locul de veci poate fi pierdut, cu atât mai mult cu cât cererea este parcã tot mai mare. „Dacã nu este plãtitã taxa ºi dacã mormântul nu este îngrijit, oamenii riscã sã-l piardã, cererile pentru acordarea unui loc de veci fiind tot mai numeroase, iar locurile tot mai puþine. Dintre cei care nu ºi-au plãtit taxa, cei mai mulþi sunt plecaþi la muncã în strãinãtate”, spun angajaþii cimitirului. În Cimitirul Central sunt înhumaþi circa 40.000 dintre foºtii locuitori ai Petroºaniului.

Municipalitatea se aflã în tratative pentru a achiziþiona un teren pentru extindere, în condiþiile în care terenul cumpãrat, în urmã cu circa trei ani, tot pentru mãrirea cimitirului, a fost deja utilizat.

Maximilian GÂNJU

copii rãmaºi aici îºi vor lua boboane pe datorie. Nu trebuie sã se ajungã aici, trebuie fãcut ceva. D-aia mã aflu aici”- a spus profesoara. „Dupã cum aþi observat, situaþia judeþului Hunedoara este una criticã. Încercãm sã sensibilizãm prin acest miting pe cei îndreptãþiþi sã ia mãsuri în ce priveºte judeþul Hunedoara. Sperãm sã se audã pânã în Parlamentul României, iar cei care pot sã ajute, sã se implice pentru a rezolva situaþia în care ne aflãm. Noi, cei din mediul de afaceri, suntem alãturi de toþi cei care muncesc în minerit ºi CEH ºi sperãm cã, prin glasul nostru, sã sensibilizãm organele în drept”, a spus Adrian Rus, om de afaceri din Petroºani.

Nu a fost nimeni din Parlament ºi nici primarii nu s-au înghesuit, cu excepþia lui Ilie Pãducel de la Petrila, singurul care a venit. Au

venit, în schimb, actorii, iar ei, costumaþi în personaje, ori cu tricouri inscripþionate, au încins horã. „Cum sã nu fim alãturi de mineri? Suntem toþi actorii aici, echipa tehnicã, copiii care fac teatru. Iubim Valea Jiului ºi nu puteam sã lipsim. Avem nevoie de minerit. Dacã închidem minele, ce facem? Închidem ºcolile, spitalele, teatrul?”, a spus Oana Liciu Gogu, actriþã la Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu din Petroºani.

Alþi participanþi sperau cã dacã se adunã cât mai mulþi, cei responsabili vor fi nevoiþi sã ne bage în seamã, alþii, precizând cã este imposibil ca guvernul sã nu vrea taxe ºi impozite la buget, cã e mult mai rãu sã scoatã bani pentru a da ajutoare sociale etc., etc.

”Miroase a ceva…

A carne arsã” ºi serviciile secrete Cum era de aºteptat, a apãrut ºi procedura ”spãrgãtorilor” de astfel de manifestãri publice. Ionuþ Drãgotesc, director al Mondo TV&FM, mi-a ºoptit în toiul acelui mitig cã miroase a… ceva. Cum luasem în calcul acest lucru la momentul când el s-a hotãrât sã mediatizeze acest eveniment, am întrebat: ce anume, concret? ”Nu ºtiu exact… E ca ºi când existã carnea ºi apoi cineva o arde.

Mirose a carne arsã” – s-a

Fabiani va strãluci ºi în acest an pe scena din Milano icuþul pianist a M cãrui mamã a fost ucisã pe trecerea de pietoni va concerta ºi în acest an pe scena din Milano, la un concurs internaþional care reuneºte cei mai talentaþi pianiºti.

Fabiani Prcsina va concerta ºi în acest an la Milano, acolo unde are loc un concurs internaþional de interpretare la pian ºi la care copilul a obþinut în 2014 locul ÎI. Fabiani a impresionat anul trecut ºi a fost invitat câteva sãptãmâni mai târziu, tot în Italia, sã susþinã un concert sub egida ONU. Micuþul pianist din Petroºani are nevoie de

susþinere financiarã pentru a putea merge la concursul internaþional de la Milano, în condiþiile în care nici cheltuielile cu deplasarea nu sunt acoperite de alocaþia de 600 de lei pe lunã, pe care o primeºte mãtuºa sa pentru cã l-a luat în grijã, iar renta lunarã pe care ar trebui sã o plãteascã firma de asigurãri a ºoferului vinovat ºi pe care instanþa de la Petroºani a stabilit-o, întârzie. Cel care i-a ucis mama chiar pe trecerea de pietoni, a fost condamnat la trei ani de închisoare ºi la plata unor despãgubiri, însã a atacat sentinþa, la fel ca ºi rudele celor douã victime alte teribilistului cu BMW. Primul

termen al apelului a fost stabilit pentru data de 6 iunie a.c., judecãtorii de la Curtea de Apel Alba Iulia urmând sã decidã dacã individul ºi-a primit pedeapsa pentru fapta sa. Fabiani Prcsina a rãmas orfan dupã ce în aprilie 2014, mama sa a fost spulberatã pe trecerea de pietoni de un vitezoman din Petroºani. Mãturar Codruþ Norocel a fãcut douã victime, fiind ucis în accident ºi un alt bãrbat care se afla pe aceeaºi trecere de pietoni.

Maximilian GÂNJU

exprimat metaforic Ionuþ Drãgotesc.

Se pare cã i-a mirosit… corect, pentru cã toate aceste dorinþe ale oamenilor au fost aruncate în derizoriu de actorii, fãrã Dumnezeu, din niºte rãzboaie mizere dintre actuali ºi foºti lideri de sindicat, unii dintre ei cu multe dosare penale, de unii politicieni care ºi-au pus subordonaþii sã denigreze ºi sã arunce cu noroi ignorând total, cu bunã ºtiinþã, dorinþele oamenilor aflaþi la miting.

Au început mizeriile de acolo, apoi au umplut reþelele de socializare acuzând opoziþia, respectiv PNL ºi PDL cã au ”convocat” oameni, alþii cã liderul Sindicatului Muntele, Petre Nica ºi ai lui, nu trebuiau sã fie organizatori, cã s-au cârdãºit cu administraþia CEH etc., ºi nici unul nu a pomenit de situaþia economicã dezastruoasã a CEH ºi de teama angajaþilor cã vor rãmâne fãrã locuri de muncã.

Deºi la miting au fost prezenþi ºi SRI-iºti, cum e firesc la adunãri publice, ”penalistul” lider, devenit ”de cartier” ºi þinut în viaþã de

Tot mai mulþi contravenienþi fac muncã în folosul comunitãþii

Z

eci de contravenienþi din cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului sunt obligaþi sã presteze muncã în folosul comunitãþii, pentru cã nu ºi-au plãtit diferite amenzi.

Judecãtorii din Petroºani au spre rezolvare zeci de dosare care privesc transformarea amenzilor primite în ore de muncã în folosul comunitãþii, iar legea permite acest lucru.

Astfel, amendaþii muncesc cot la cot cu disponibilizaþii aflaþi în

partide, Adian Jurca, se laudã cã ºtie multe de la ”oameni din servicii”, vãdit nostalgic dupã vremurile sale de glorie sindicalã, loveºte în Nica ºi ai lui, un sindicat cu probleme majore de credibilitate, dar ºi invers. Un rãzboi al lor, care nu are nimic în comun cu oamenii care s-au aflat, vineri, în stradã. z ”Am fost acolo datoritã apelului lui Ionuþ Drãgotescu, pentru cã ºi þie îþi pasã cã ºi mie, ca ºi altora de Valea Jiului ! De aceea ! Nu pentru un lider de sindicat! Nu pentru vreun partid ! Pentru cã îmi pasã! Sã fie clar!!” – prof.

Claudia Lupuleac, psiholog. z ”Subscriu Claudiei Lupuleac!!!” – Mariana Pruteanu, Universitatea Petroºani. z ”Nu fac parte ºi nici nu-mi doresc vreodatã sã “aparþin” niciunui partid sau culoare politicã, am fost acolo pentru cã pur ºi simplu asta am simþit” – Wily Gorgan z ”Am fost acolo datoritã situaþiei actuale din Valea Jiului ºi pentru viitorul copilului meu. Pãcat cã nu am fost mai mulþi!” – C. Zaharia.

asistenþã socialã. „Cei care au aplicat amendã ºi constatã cã cei cãrora li s-a aplicat nu sunt solvabili, fac o cerere în instanþã ºi instanþa dispune obligarea la muncã în folosul comunitãþii pentru un numãr de ore, în funcþie de amendã aplicatã”, spun magistraþii.

Totuºi, un localnic sancþionat dar care nu vrea sã munceascã în schimbul banilor pe care ar trebui sã-i dea drept amendã, nu poate fi obligat sã presteze orele de muncã. În funcþie de amendã primitã, dacã dupã mai multe somaþii aceºtia nu o achitã, li se poate transforma în zile de detenþie ºi astfel sunt imediat înduplecaþi sã munceascã. Cei mai mulþi muncitori îºi plãtesc amenzile muncind la cimitir ori pe strãzile localitãþii, acolo unde SPADPP are lucrãri.

Maximilian GÂNJU

z ”Oamenii au fost acolo pentru cã asta au simþit, pentru cã le pasã de viitorul Vãii Jiului! – Cristina Cocovan, Vulcan. z ”Am fost acolo pentru cã ne-a îndemnat conºtiinþa , pentru cã Valea noastrã moare ºi datoritã politicienilor indiferent de culoarea politicã!

Se tot hârjonesc ca câinii de la os… Ei nu ºtiu sã facã front comun ºi sã facã ceva util , ei ºtiu sã se certe într-una pentru ciolan ºi pentru interesele personale !!!” – Cristina Criss. z ”Cine-i Nica ãsta? Eu am venit pentru cã vreau sã-mi vinã copii acasã de la muncã, din Spania. Eu am grijã de nepoþi ºi chiar nu mai am putere. Dacã se închide tot pe aici, ei unde or sã mai lucreze? Ce-o sã facã? Eu de-aia am venit cu vecinii mei din 8 Martie”- Veronica Medear, Petrila. z ”Eu am fost pentru cã îmi pasã de locul ãsta, chiar dacã sunt pensionar minier.

E adevãrat cã nu-mi place organizarea, dar toatã lumea asta nu a venit pentru Nica,

ci pentru cã nici pentru partide. Valea e într-o situaþie economicã gravã ºi oamenii vor locuri de muncã” – Mirel Pop, Petrila. ªi mulþi au fost cei care au declarat cã au fost pentru cã aºa ar trebui sã ne comportãm toþi, cu simþ civic ºi sã nu lãsãm impostorii sã se facã auziþi sancþionându-i pe loc.

Dar s-a mai desprins un lucru, care a fost articulat de participanþi: oamenii au nevoie de lideri de opinie, oameni cu coloanã vertebralã ºi respectabili. ªi sunt destui în Valea Jiului ºi în judeþ.

Aceasta este unul dintre reproºurile aduse organizatorilor mitingului de vineri, 22 mai.

De la acel microfon trebuia sã vorbeascã ºi un miner ºi un energetician respectabili, dar ºi un medic, un profesor, un om de afaceri etc. la fel de credibili, cu rezultate remarcabile în munca lor ºi în colectivitatea unde activeazã. Poate se va întâmpla pe viitor…

Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate

L

a mitingul de vineri, 22 mai, Petroºani: ”Lasã-le dracu, cã atâta am schimbat la guverne ºi degeaba.

Trebuie puºi, obligaþi, sã-ºi facã treaba, sã-ºi respecte fiºa postului ca toatã lumea” – Constantin Bãlteanu, tânãr pensionar de la mina Petrila. Petrecând mult timp printre oamenii aflaþi la manifestare, am aflat cã au venit acolo pentru cã aºa au simþit, pentru cã lucrurile merg din ce în ce mai prost în Valea Jiului, pentru cã au auzit cã ºi celelalte mine viabile este posibil sã se închidã, pentru cã se închide CEH, ºi cã totul se prãbuºete ca un joc de domino. Cum era de aºteptat, a apãrut ºi procedura ”spãrgãtorilor” de astfel de manifestãri publice.

Vârfuri de lance în rãzboaiele mizere dintre actuali ºi foºti lideri de sindicat, alimentate de unii politiceni, au aruncat în derizoriu mesajul, spiritul civic al celor circa 1800-2000 de participanþi.

Vineri, la mitingul-reacþie la potenþiala moarte economicã a Vãii Jiului ºi a judeþului Hunedoara, au participat, conform unor informaþii venite dinspre Jandarmerie, circa 1800-2000 de persoane din toate domeniile de activitate. De la tineri, care aveau pancarde cu ”Suntem copii de miner ºi avem cãrbunii în inimã”, la profesori, cadre medicale, poliþiºti, economiºti, mici oameni de afaceri, actori, poliþiºti, simpli angajaþi la diverse firme, muncitori constructori,finanþiºti, cadre universitare, transportatori, consilieri locali, ºomeri, pensionari, pânã la mame cu copii în braþe, toþi veniserã pentru cã au auzit de la radio, din ziare, de la televizor de acest miting prin care sã arate cã doresc sã trãiascã în aceastã zonã ºi cã o vor vie, vor sã aibã locuri de muncã, iar Complexul Energetic Hunedoara (CEH) sã fie pus pe picioare. Au participat, în

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 mai 2015

mod organizat, mineri ºi energeticieni.

”Dacã aceastã coloanã vertebralã a întregii activitãþi pe orizontalã, CEH, moare, murim toþi” Organizatorii, Sindicatul Muntele, s-au dovedit a fi lipsiþi de experienþã ºi ºtiinþã, pentru cã manifestarea a lãsat mult de dorit în acest sens.

Au fost liderii de sindicat din tot judeþul, din toate domeniile de activitate, au prezentat rând pe rând problemele fiecãrei categorii profesionale.

Sloganurile pregãtite ºi strigãte de lideri mai mici în ”grad” nu au fost deloc inspirate, cu ”Jos Guvernul”, sau ”Nu închideþi minele, cã vã rupem oasele”, pentru cã intenþia ºi speranþa era ºi este, cã indiferent cine e guvernul, acesta sã fie pus la treabã, sã-ºi gestioneze profesionist

Datori ºi pentru locurile de veci

C

irca 20% dintre locuitorii municipiului Petroºani nu au în regulã actele locurilor de veci pe care le deþin în Cimitirul Central al localitãþii.

Mai exact, aceºtia nu ºi-au achitat taxa anualã cãtre municipalitate, bani care se

”Lasã-le dracu, cã atâta am schimbat la guverne ºi degeaba. Trebuie puºi sã-ºi facã treaba!”

unitãþile economice care aparþin statului, respectiv CEH. ”Lasã-le dracu, cã atâta am schimbat la guverne ºi degeaba. Trebuie puºi sã-ºi facã treaba, sã-ºi respecte fiºa postului ca toatã lumea” – a spus Constantin Bãlteanu, tânãr pensionar de la mina Petrila.

Petrecând mult timp printre oamenii aflaþi la miting, am aflat cã au venit acolo pentru cã aºa au simþit, pentru cã lucrurile merg din ce în ce mai prost, pentru cã se fac disponibilizãri în continuare, pentru cã au aflat cã ºi celelalte mine viabile este posibil sã se închidã ºi cã totul se prãbuºete ca un joc de domino. ”ªcolile, spitalele sunt dimensionate, ca numãr ºi mãrime, dupã numãrul de locuitori ºi dupã populaþia activã, dupã indici de consum

etc. Dacã aceastã coloanã vertebralã a întregii activitãþi pe orizontalã – mineritul, cu Mintia ºi Paroºeniul cad, cade totul. Scad capacitãþile spitalelor, parte de ºcoli se închid, primãriile sãrãcesc ºi ca urmare oraºele vor avea de suferit, toate firmele care deservesc Complexul ºi pe ceilalþi vor muri ºi tot aºa.

Ne aflãm aici pentru ca toate acestea sã nu se întâmple” – cadru medical, Petroºani.

Acelaºi mesaj l-am desprins ºi din spusele unui cadru didactic de la Colegiul Tehnic "Dimitrie Leonida" Petroºani, iar un alt professor de la ªcoala Gimnazialã "Sf.Varvara" Aninoasa a declarat cu ochii în lacrimi cã Valea Jiului nu trebuie sã devinã o mare Aninoasa. ”Dacã nu mai existã locuri de muncã, vor pleca toþi din Vale în frunte cu marile magazine ºi vom rãmâne cu chioºcurile de cartier de unde

duc la întreþinerea cimitirului..

Fãrã taxã achitatã locul de veci poate fi pierdut, cu atât mai mult cu cât cererea este parcã tot mai mare. „Dacã nu este plãtitã taxa ºi dacã mormântul nu este îngrijit, oamenii riscã sã-l piardã, cererile pentru acordarea unui loc de veci fiind tot mai numeroase, iar locurile tot mai puþine. Dintre cei care nu ºi-au plãtit taxa, cei mai mulþi sunt plecaþi la muncã în strãinãtate”, spun angajaþii cimitirului. În Cimitirul Central sunt înhumaþi circa 40.000 dintre foºtii locuitori ai Petroºaniului.

Municipalitatea se aflã în tratative pentru a achiziþiona un teren pentru extindere, în condiþiile în care terenul cumpãrat, în urmã cu circa trei ani, tot pentru mãrirea cimitirului, a fost deja utilizat.

Maximilian GÂNJU

copii rãmaºi aici îºi vor lua boboane pe datorie. Nu trebuie sã se ajungã aici, trebuie fãcut ceva. D-aia mã aflu aici”- a spus profesoara. „Dupã cum aþi observat, situaþia judeþului Hunedoara este una criticã. Încercãm sã sensibilizãm prin acest miting pe cei îndreptãþiþi sã ia mãsuri în ce priveºte judeþul Hunedoara. Sperãm sã se audã pânã în Parlamentul României, iar cei care pot sã ajute, sã se implice pentru a rezolva situaþia în care ne aflãm. Noi, cei din mediul de afaceri, suntem alãturi de toþi cei care muncesc în minerit ºi CEH ºi sperãm cã, prin glasul nostru, sã sensibilizãm organele în drept”, a spus Adrian Rus, om de afaceri din Petroºani.

Nu a fost nimeni din Parlament ºi nici primarii nu s-au înghesuit, cu excepþia lui Ilie Pãducel de la Petrila, singurul care a venit. Au

venit, în schimb, actorii, iar ei, costumaþi în personaje, ori cu tricouri inscripþionate, au încins horã. „Cum sã nu fim alãturi de mineri? Suntem toþi actorii aici, echipa tehnicã, copiii care fac teatru. Iubim Valea Jiului ºi nu puteam sã lipsim. Avem nevoie de minerit. Dacã închidem minele, ce facem? Închidem ºcolile, spitalele, teatrul?”, a spus Oana Liciu Gogu, actriþã la Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu din Petroºani.

Alþi participanþi sperau cã dacã se adunã cât mai mulþi, cei responsabili vor fi nevoiþi sã ne bage în seamã, alþii, precizând cã este imposibil ca guvernul sã nu vrea taxe ºi impozite la buget, cã e mult mai rãu sã scoatã bani pentru a da ajutoare sociale etc., etc.

”Miroase a ceva…

A carne arsã” ºi serviciile secrete Cum era de aºteptat, a apãrut ºi procedura ”spãrgãtorilor” de astfel de manifestãri publice. Ionuþ Drãgotesc, director al Mondo TV&FM, mi-a ºoptit în toiul acelui mitig cã miroase a… ceva. Cum luasem în calcul acest lucru la momentul când el s-a hotãrât sã mediatizeze acest eveniment, am întrebat: ce anume, concret? ”Nu ºtiu exact… E ca ºi când existã carnea ºi apoi cineva o arde.

Mirose a carne arsã” – s-a

Fabiani va strãluci ºi în acest an pe scena din Milano icuþul pianist a M cãrui mamã a fost ucisã pe trecerea de pietoni va concerta ºi în acest an pe scena din Milano, la un concurs internaþional care reuneºte cei mai talentaþi pianiºti.

Fabiani Prcsina va concerta ºi în acest an la Milano, acolo unde are loc un concurs internaþional de interpretare la pian ºi la care copilul a obþinut în 2014 locul ÎI. Fabiani a impresionat anul trecut ºi a fost invitat câteva sãptãmâni mai târziu, tot în Italia, sã susþinã un concert sub egida ONU. Micuþul pianist din Petroºani are nevoie de

susþinere financiarã pentru a putea merge la concursul internaþional de la Milano, în condiþiile în care nici cheltuielile cu deplasarea nu sunt acoperite de alocaþia de 600 de lei pe lunã, pe care o primeºte mãtuºa sa pentru cã l-a luat în grijã, iar renta lunarã pe care ar trebui sã o plãteascã firma de asigurãri a ºoferului vinovat ºi pe care instanþa de la Petroºani a stabilit-o, întârzie. Cel care i-a ucis mama chiar pe trecerea de pietoni, a fost condamnat la trei ani de închisoare ºi la plata unor despãgubiri, însã a atacat sentinþa, la fel ca ºi rudele celor douã victime alte teribilistului cu BMW. Primul

termen al apelului a fost stabilit pentru data de 6 iunie a.c., judecãtorii de la Curtea de Apel Alba Iulia urmând sã decidã dacã individul ºi-a primit pedeapsa pentru fapta sa. Fabiani Prcsina a rãmas orfan dupã ce în aprilie 2014, mama sa a fost spulberatã pe trecerea de pietoni de un vitezoman din Petroºani. Mãturar Codruþ Norocel a fãcut douã victime, fiind ucis în accident ºi un alt bãrbat care se afla pe aceeaºi trecere de pietoni.

Maximilian GÂNJU

exprimat metaforic Ionuþ Drãgotesc.

Se pare cã i-a mirosit… corect, pentru cã toate aceste dorinþe ale oamenilor au fost aruncate în derizoriu de actorii, fãrã Dumnezeu, din niºte rãzboaie mizere dintre actuali ºi foºti lideri de sindicat, unii dintre ei cu multe dosare penale, de unii politicieni care ºi-au pus subordonaþii sã denigreze ºi sã arunce cu noroi ignorând total, cu bunã ºtiinþã, dorinþele oamenilor aflaþi la miting.

Au început mizeriile de acolo, apoi au umplut reþelele de socializare acuzând opoziþia, respectiv PNL ºi PDL cã au ”convocat” oameni, alþii cã liderul Sindicatului Muntele, Petre Nica ºi ai lui, nu trebuiau sã fie organizatori, cã s-au cârdãºit cu administraþia CEH etc., ºi nici unul nu a pomenit de situaþia economicã dezastruoasã a CEH ºi de teama angajaþilor cã vor rãmâne fãrã locuri de muncã.

Deºi la miting au fost prezenþi ºi SRI-iºti, cum e firesc la adunãri publice, ”penalistul” lider, devenit ”de cartier” ºi þinut în viaþã de

Tot mai mulþi contravenienþi fac muncã în folosul comunitãþii

Z

eci de contravenienþi din cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului sunt obligaþi sã presteze muncã în folosul comunitãþii, pentru cã nu ºi-au plãtit diferite amenzi.

Judecãtorii din Petroºani au spre rezolvare zeci de dosare care privesc transformarea amenzilor primite în ore de muncã în folosul comunitãþii, iar legea permite acest lucru.

Astfel, amendaþii muncesc cot la cot cu disponibilizaþii aflaþi în

partide, Adian Jurca, se laudã cã ºtie multe de la ”oameni din servicii”, vãdit nostalgic dupã vremurile sale de glorie sindicalã, loveºte în Nica ºi ai lui, un sindicat cu probleme majore de credibilitate, dar ºi invers. Un rãzboi al lor, care nu are nimic în comun cu oamenii care s-au aflat, vineri, în stradã. z ”Am fost acolo datoritã apelului lui Ionuþ Drãgotescu, pentru cã ºi þie îþi pasã cã ºi mie, ca ºi altora de Valea Jiului ! De aceea ! Nu pentru un lider de sindicat! Nu pentru vreun partid ! Pentru cã îmi pasã! Sã fie clar!!” – prof.

Claudia Lupuleac, psiholog. z ”Subscriu Claudiei Lupuleac!!!” – Mariana Pruteanu, Universitatea Petroºani. z ”Nu fac parte ºi nici nu-mi doresc vreodatã sã “aparþin” niciunui partid sau culoare politicã, am fost acolo pentru cã pur ºi simplu asta am simþit” – Wily Gorgan z ”Am fost acolo datoritã situaþiei actuale din Valea Jiului ºi pentru viitorul copilului meu. Pãcat cã nu am fost mai mulþi!” – C. Zaharia.

asistenþã socialã. „Cei care au aplicat amendã ºi constatã cã cei cãrora li s-a aplicat nu sunt solvabili, fac o cerere în instanþã ºi instanþa dispune obligarea la muncã în folosul comunitãþii pentru un numãr de ore, în funcþie de amendã aplicatã”, spun magistraþii.

Totuºi, un localnic sancþionat dar care nu vrea sã munceascã în schimbul banilor pe care ar trebui sã-i dea drept amendã, nu poate fi obligat sã presteze orele de muncã. În funcþie de amendã primitã, dacã dupã mai multe somaþii aceºtia nu o achitã, li se poate transforma în zile de detenþie ºi astfel sunt imediat înduplecaþi sã munceascã. Cei mai mulþi muncitori îºi plãtesc amenzile muncind la cimitir ori pe strãzile localitãþii, acolo unde SPADPP are lucrãri.

Maximilian GÂNJU

z ”Oamenii au fost acolo pentru cã asta au simþit, pentru cã le pasã de viitorul Vãii Jiului! – Cristina Cocovan, Vulcan. z ”Am fost acolo pentru cã ne-a îndemnat conºtiinþa , pentru cã Valea noastrã moare ºi datoritã politicienilor indiferent de culoarea politicã!

Se tot hârjonesc ca câinii de la os… Ei nu ºtiu sã facã front comun ºi sã facã ceva util , ei ºtiu sã se certe într-una pentru ciolan ºi pentru interesele personale !!!” – Cristina Criss. z ”Cine-i Nica ãsta? Eu am venit pentru cã vreau sã-mi vinã copii acasã de la muncã, din Spania. Eu am grijã de nepoþi ºi chiar nu mai am putere. Dacã se închide tot pe aici, ei unde or sã mai lucreze? Ce-o sã facã? Eu de-aia am venit cu vecinii mei din 8 Martie”- Veronica Medear, Petrila. z ”Eu am fost pentru cã îmi pasã de locul ãsta, chiar dacã sunt pensionar minier.

E adevãrat cã nu-mi place organizarea, dar toatã lumea asta nu a venit pentru Nica,

ci pentru cã nici pentru partide. Valea e într-o situaþie economicã gravã ºi oamenii vor locuri de muncã” – Mirel Pop, Petrila. ªi mulþi au fost cei care au declarat cã au fost pentru cã aºa ar trebui sã ne comportãm toþi, cu simþ civic ºi sã nu lãsãm impostorii sã se facã auziþi sancþionându-i pe loc.

Dar s-a mai desprins un lucru, care a fost articulat de participanþi: oamenii au nevoie de lideri de opinie, oameni cu coloanã vertebralã ºi respectabili. ªi sunt destui în Valea Jiului ºi în judeþ.

Aceasta este unul dintre reproºurile aduse organizatorilor mitingului de vineri, 22 mai.

De la acel microfon trebuia sã vorbeascã ºi un miner ºi un energetician respectabili, dar ºi un medic, un profesor, un om de afaceri etc. la fel de credibili, cu rezultate remarcabile în munca lor ºi în colectivitatea unde activeazã. Poate se va întâmpla pe viitor…

Ileana FIRÞULESCU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 mai 2015

80 de ani de la înfiinþarea Parcului Naþional Retezat egia Naþionalã a Pãdurilor, R Academia Românã prin

Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, a organizat în week-end-ul trecut, la Centrul de dezvoltare durabilã ”Þara Haþegului — Retezat”, din comunã General Berthelot, o manifestare dedicatã celebrãrii Zilei Europene a Parcurilor, dar ºi a altor evenimente din aceastã lunã.

Pentru România, anul 2015 are o semnificaþie aparte, având în vedere faptul cã s-au împlinit 80 de ani de la înfiinþarea Parcului Naþional Retezat (1935), primul parc naþional românesc, motiv pentru care s-a ales ca locul de desfãºurare a manifestãrii sã fie în apropierea Retezatului. „Pe 21 mai 2015, s-au împlinit 128 de ani de la naºterea marelui om de ºtiinþã Alexandru Borza (21 mai 1887) — cunoscut ºi ca 'pãrintele Parcului Naþional

Muzeul Mineritului intrã în reabilitare pe fonduri europene

F

onduri europene pentru Muzeul Mineritului.

Reprezentanþii Primãriei Petroºani au participat la caravana fondurilor europene pentru a afla care sunt axele de finanþare pentru care se pot atrage fonduri.

Retezat', principalul promotor al vremii sale în ceea ce priveºte ocrotirea naturii ºi iniþiatorul înfiinþãrii Parcului Naþional Retezat.

Evenimentul organizat în acest an a inclus o serie de prezentãri dedicate valorilor naturale deosebite din Parcul Naþional Retezat ºi contribuþiei oamenilor de ºtiinþã pentru protejarea ºi promovarea acestor valori, dar ºi o expoziþie de fotografie, prin intermediul cãreia, cei prezenþi au putut sã admire imagini cu peisaje unice din parcurile naþionale ºi naturale”, au declarat organizatorii.

Maximilian GÂNJU

“Spre deosebire de perioada trecutã sunt mult mai multe axe. Sunt 11 axe de finanþare. Ideea este ca noi nu putem depune pe toate 11 pentru cã sunt unele care sunt specifice IMM-urilor, pentru asistenþã tehnicã, pentru cadastru. Sunt axe pentru care putem depune proiecte”, a declarat Paula Dragoº, director tehnic în cadrul Primãriei Petroºani.

Astfel, la Petroºani primul obiectiv pentru care vor veni bani europeni este Muzeul Mineritului.

“Primul care va fi pregãtit este pe axa de patrimoniu. Vom depune pentru reabilitarea muzeu-

PROGRAMUL COMPETIÞIILOR SPORTIVE DIN CADRUL ZILELOR MUNICIPIULUI PETROªANI În cadrul manifestãrilor dedicate „Zilelor Municipiului Petroºani”, competiþiile sportivã ocupã ºi în acest an un loc important. Organizatorii informeazã cã deja a fost dat startul înscrierilor pentru competiþiile care vor avea loc încã din primele zile ale sãptãmânii viitoare.

Vã prezentãm, în continuare, calendarul competiþiilor sportive ale „Zilelor Municipiului Petroºani” ºi modalitãþile în care vã puteþi înscrie, pentru fiecare dintre acestea. z CONCURS DE TABLE – miercuri,27 mai ºi joi, 28 mai ora 14,00 – Loc de desfãºurare: Bazã sportivã „Jiul” Petroºani. Înscrierile se fac la dl. prof. Peter, în ziua concursului, de la ora 13,30 la Bazã sportivã „Jiul”, pentru urmãtoarele

categorii de vârstã (fete ºi bãieþi): 5-10 ani; 11-12 ani; 13-14 ani; 15-16 ani. z CONCURS DE ªAH – joi, 28 mai ora 15,00 – Loc de desfãºurare: Casa de culturã a sindciatelor „Ion Dulãmiþã” Petroºani. Înscrierile se fac la dl. prof.

Alin Apostu, în ziua concursului, de la ora 14,30 la Casa de culturã a sindciatelor „Ion Dulãmiþã” Petroºani, pentru urmãtoarele categorii de vârstã (fete ºi bãieþi): sub 8 ani; 9-12 ani; 13-15 ani. z CONCURS DE ªAH – vineri, 29 mai ora 15,00 – Loc de desfãºurare: Casa de culturã a sindciatelor „Ion Dulãmiþã” Petroºani.

Aceastã competiþie este destinatã participanþilor din categoria de vârsta peste 15 ani ºi clasificaþi (fete ºi bãieþi), precum ºi

pensionarilor neclasificaþi. Înscrierile se fac la dl. prof.

Alin Apostu, în ziua concursului, de la ora 14,30 la Casa de culturã a sindciatelor „Ion Dulãmiþã” Petroºani. z CONCURS DE CROS – joi, 28 mai ora 15,00 – Loc de desfãºurare: Bazã sportivã „Jiul” Petroºani. Înscrierile se fac la dl. prof.Tomele, în ziua concursului, de la ora 14,30 la Bazã sportivã „Jiul” Petroºani.

Competiþia de cors se adreseazã urmãtoarelor categorii de vârstã (fete ºi bãieþi): sub 6 ani; 6-8 ani; 8-10 ani; 11-13 ani; 14-17 ani; 18-35 ani; peste 35 ani. De asemenea, concursul de cors va avea ºi o probã specialã pentru profesioniºti, la categoriile 1835 de ani, respectiv peste 35 de ani. Participanþii sunt rugaþi sã prezinte, la

lui. Pregãtim apoi parcul central ºi pe urmã partea de energeticã în clãdirile publice ºi la blocurile de locuinþe”, a mai spus sursa citatã.

Iniþiativa Agenþiei de Dezvoltare Regionalã (ADR) Vest a reprezentat prima sesiune informalã de care au beneficiat instituþiile ºi companiile hunedorene interesate sã acceseze fonduri europeane în cadrul noului exerciþiu bugetar 2014-2015. „Exerciþiul bugetar 2014-2020 are o altã abordare faþã de cel trecut”, a arãtat Sorin Maxim, director general ADR Vest – Organism Intermediar pentru Programul Operaþional Regional. Ca schimbãri importante, printre altele, Sorin Maxim a nominalizat accentul pe care UE îl pune în viitorii ºase ani pe dezînscriere, un act de identitate. z CONCURS DE TENIS DE MASà – vineri, 29 mai ora 14,00 – Loc de desfãºurare: Bazã sportivã de la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani. Înscrierile se fac la dl. Kiss Dionisie, în ziua concursului, de la ora 13,30 la Bazã sportivã de la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani. Concursul este destinat urmãtoarelor categorii de vârstã (fete ºi bãieþi): 8-10 ani; 11-13 ani; 14-16 ani; peste 17 ani.

voltare ºi creºtere economicã ºi a calitãþii vieþii.

Contribuþia fiecãrei þãri la acest deziderat va fi cuantificatã în actualul exerciþiu financiar al UE, iar þãrile care îºi vor îndeplini targetul vor beneficia de o supraalocare de fonduri de 6 la sutã. Pe Programul Operaþional Regional (POR) 2014-2020, alocarea financiarã orientativã pentru Regiunea Vest, din care face parte ºi judeþul Hunedoara, este de 719,62 de milioane de euro.

Faþã de alocarea pe POR 2007-2013 (417, 92 milioane euro) se constatã a creºtere a alocãrii financiare cu 300 de milioane de lei, reprezentând o augmentare de aproximativ 72 la sutã.

Monika BACIU

z CONCURS DE FOTBAL – în fiecare zi, de la orele 17,30 în perioada 25-29 mai – Loc de desfãºurare: Terenul de sport al ªcolii generale „I.G. Ducã” (sediul nou) Petroºani. Înscrierile se fac la dl. Pinczes pânã la data de 24 mai 2015.

Premierea sportivilor participanþi la competiþiile sportive din cadrul „Zilelor Municipiului Petroºani” va avea loc duminicã, 31 mai 2015, începând cu ora 10,00 la sala de marmurã a Primãriei Municipiului Petroºani.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 mai 2015

Comportamentele, sub lupã

ª

colile vor avea obligaþia de a informa direcþiile de asistenþã socialã cu privire la copiii care sunt singuri acasã în timp ce pãrinþii lor sunt plecaþi la muncã peste hotare.

Ministerul Muncii, Familiei, protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice a pus în dezbatere publicã un proiect de hotãrâre pentru aprobarea procedurii de monitorizare a modului de creºtere ºi îngrijire a copilului cu pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate, document care vizeazã sprijinirea ºi eficientizarea procesului de identificare a tuturor copiilor cu pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate, dar ºi a celor care au revenit în þarã dupã o experienþã de migraþie de cel puþin 12 luni.

Astfel, serviciul public de asistenþã

socialã va solicita situaþia copiilor cu pãrinþi plecaþi, anual, în ultimul trimestru al anului, unitãþilor ºcolare care funcþioneazã pe raza lor administrativ teritorialã.

Pãrinþii care pleacã în strãinãtate trebuie sã anunþe autoritãþile în grija cui îºi lasã copiii minori. În cazul în care ambii adulþi pleacã aceºtia trebuie sã notifice ºi instanþele de judecatã pentru a stabili în grija cui vor rãmâne minorii.

Anul trecut, la Petroºani 14 pãrinþi au primit sentinþe din partea instanþei.

“Pãrinþii care pleacã la muncã în strãinãtate trebuie sã vinã sã

notifice autoritãþii tutelare aceastã plecare ºi acolo unde sunt ambii pãrinþi care îºi doresc sã plece trebuie sã meargã în instanþã ºi sã facã o cerere prin care sã deleagã autoritatea pãrinteascã temporarã unei alte persoane din familia lãrgitã. În momentul în care ei vin la noi ºi ne declarã cui vor lãsa în îngrijire copilul noi îi îndrumãm cãtre instanþa de judecatã dupã care instanþa ne solicitã anchetã socialã care se face în maximum douã zile pentru cã se judecã cu celeritate aceste cauze ºi se deleagã autoritatea pãrinteascã pe

Sute de flori înfrumuseþeazã Straja

Monika BACIU

Iniþiativa aparþine celor de la Asociaþia Pro Straja care s-au gândit sã înfrumuseþeze staþiunea montanã.

“Hai sã dãm mânã cu mânã... pe acest principiu am pornit !

O mânã de oameni pentru o staþiune mai frumoasã ºi mai curatã. Iubim Straja!”, spun pe reþeaua de socializare reprezentanþii Asociaþiei Pro Straja.

Pe tot drumul principal vor fi

Parlamentari pentru o zi E

levii din judeþul Hunedoara vor putea fi parlamentari pentru o zi, atunci când porþile Parlamentului se vor deschid pentru ei. Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara anunþã cadrele didactice din judeþ despre posibilitatea de a face o excursie în locul unde se elaboreazã legile þãrii.

“Luni, 1 iunie 2015, Palatul Parlamentului va fi deschis spre vizitare copiilor ºi însoþitorilor acestora, între orele 10.00 - 15.00. Camera Deputaþilor va marca astfel Ziua Internaþionalã a Copilului într-un mod deosebit, la nivel simbolic, legând Parlamentul de cei mai tineri cetãþeni ai României, copiii”, se aratã pe site-ul ISJ Hunedoara.

Accesul în incinta Palatului se va face prin intrarea C1, nivelul P, iar traseul de vizitare va fi marcat ºi delimitat. În data de 6 iunie 2015 se va desfãºura acþiunea „Parlamentul copiilor”, proiect prin care Camera Deputaþilor îºi propune sã ofere tinerilor posibilitatea de a înþelege importanþa rolului ºi funcþiilor Parlamentului României în cadrul sistemului instituþional democratic, de a se familiariza cu doctrinele partidelor parlamentare, ºi sã ofere o viziune practicã asupra a ceea ce reprezintã în mod real activitatea parlamentarã.

Monika BACIU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

M

ai multe flori vor fi plantate în staþiunea montanã Straja.

maxim 12 luni. Dacã în 2014 am avut 15 sentinþe judecãtoreºti pânã la ora actualã avem 8 sentinþe”, a declarat în urmã cu câteva sãptãmâni Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. În majoritatea cazurilor, copiii rãmân în grija bunicilor sau a altor rude. În Valea Jiului numãrul persoanelor plecate la muncã în strãinãtate este mult mai mare. Existã cazuri în care ambii pãrinþi au luat calea strãinãtãþii ºi ºi-au lãsat copiii în grija rudelor, însã nu au anunþat autoritãþile.

Dacã scade performanþa ºcolarã, dirigintele este obligat sã solicite sprijinul consilierului ºcolar În situaþia în care se constatã scãderea randamentului ºcolar, reprezentantul serviciului public de asistenþã socialã va informa în scris învãþãtorul/dirigintele copilului, care are obligaþia de a solicita sprijinul consilierului ºcolar.

fãcute cãrãri de flori. Nici stâlpii de iluminat sau pasarela nu au fost uitate. Sute de flori vor împânzi aceste locuri.

Banii pentru achiziþionarea florilor provin de la Asociaþia Pro Strajã, dar ºi de la cabanierii din munte care au dorit sã schimbe faþa staþiunii pe timpul verii.

1500 de lei au venit din partea asociaþiei, iar fiecare cabanier a donat cât l-a lãsat buzunarul.

“Noi de la asociaþie am pus 1500 de lei ºi câþiva cabanieri au pus câte 100 de lei. Am cumpãrat 400 de fire de flori pentru a aduce un aer nou în munte”, a declarat unul dintre reprezentanþii Asociaþiei ProStraja.

Staþiunea montanã Straja a devenit mult mai veselã acum, dupã ce sute de flori au fost plantate în diferite zone.

Monika BACIU

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 mai 2015

Henþ cu mâna

Niºte liceeni. Din Petrila A fost ºi n-a fost surprizã victoria liceenilor petrileni la Cupa Coca Cola la fotbal, disputatã la mijlocul sãptãmânii la Piteºti. A fost, în orice caz, o performanþã.

Elevii antrenaþi de

Avram „Vuþã” Moldovan ºi Cristi Buium au pus numele micului oraº de pe Jiul de Est la loc de cinste.

Ceea ce mai puþin le reuºeºte unor politicieni de-ai locului, în ultimii j`de ani...

Talentul fotbalistic al petrilenilor s-a remarcat nu numai prin victorii, ci ºi prin scoruri mari, astfel cã performanþa petrilenilor de la Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuºi” nu are niciun dubiu. O legãturã intrinsecã de factori au concurat la Reºiþa de pe Jiul de Est: încrederea,

munca, disponibilitatea cadrelor didactice, seriozitatea antrenorilor ºi nu în ultimã instanþã, talentul bãieþilor care formeazã lotul petrilean. Un lot omogen, cãlit încã din luptele pe aceeaºi scenã în ediþia trecutã.

Acum, un pas important înainte, calificarea la turneul final de la

Bucureºti. Adicã printre primele ºase licee din þarã! Nu-i un fleac, dimpotrivã, o excelentã realizare.

Desigur, acolo lupta va fi mai acerbã, dar nu se ºtie niciodatã.

Acolo, un loc pe podium, ar fi posibil. ªtim cã trupa lui Moldovan ºi Buium poate asta.

Fotbal ºcolar

Liceeni din Petrila þintesc titlul naþional!

S

ãptãmâna trecutã, echipa de fotbal a Colegiului Tehnic „C. Brâncuºi” din Petrila a participat la etapa regionalã a Cupei Coca-Cola pentru licee la Piteºti.

Echipa din Petrila, Bucureºti (30-31 mai a.c.), pregãtitã de Avram alãturi de alte cinci echipe Moldovan (cel care se din þarã.

TI AI 2015, PITEª M ocupã ºi de Inter 9 1 , -A 2 A Renunþã la LA z EDIÞIA Petrila din Liga a UPA COCA CO C ALÃ N IO G E R A P IV-a Hunedoara) z ETA banchet!

-6 1 a pornit într-un la ri et P .T. „Brâncuºi” Moment delicat pentru 9-2 GRUPA 1 start naþional de Medgidia – C u” sc ce ãl B . ” Brãila „N au ol cei ºapte jucãtori din clasa ic N -7 d.

5 Lic. Teor. „E peste 500 de licee . dia i” Petrila – C.T ãlcescu” Medgi B . „N a XII-a.

La finele acestei . or Te C.T. „Brâncuº . la nivel naþional, Lic olau” Brãila – sãptãmâni, va avea loc 7-1 C.T. „Ed. Nic reuºind sã ãu banchetul de absolvire a Coandã” Buz FINALA depãºeascã faza pe la – C.T. „H. ri et P i” uº nc claselor terminale, exact în C.T. „Brâ judeþ ºi inter Ungureanu. perioada 30-31 mai, când judeþeanã, fiind Antrenorii lor, Avram echipele trebuie sã fie în repartizatã alãturi de Moldovan ºi Cristian Buium, Eroii lui Capitalã, pentru turneul câºtigãtoarele judeþelor doi oameni cu o mare pasiMoldovan Constanþa, Argeº, Tulcea, une pentru fotbal, dovadã ºi final. Puºi sã aleagã între cele douã evenimente, Brãila ºi Dolj. Echipele au Cine sunt jucãtorii acestei rezultatele lor. Aici trebuie fost împãrþite în douã grupe, petrilenii fiind în Grupa 2, ei reuºind trei victorii la scor, cu un total la golaveraj de 22-4! În ediþia trecutã, petrilenii au fost eliminaþi de echipa din Medgidia, pe care acum au spulberat-o cu 6-1. În urma câºtigãrii acestei zone regionale, „Brâncuºi” Petrila se va deplasa pentru turneul final naþional de la

echipe? Elevi, evident, ai Colegiului Tehnic „C. Brâncuºi” din Petrila, care au ºi statut de jucãtori în Liga a IV-a, la Inter Petrila ºi Jiul Petroºani, elevi în clasele a IX-a, a XI-a ºi a XII-a: Dragoº ªtefãnoaica, Bg. Anechitei (portari), I. Androne, A. Cozac, C. Pãduraru, Adr. Boldizsar, A. Miron, Bg. Keszeg, Alex.

Diaconu ºi Silviu

amintiþi ºi diriginþii acestor elevi: Anca Anechitei, Gabriela Beldiu, Ioana Stoian, Gh. Dumitraºcu, Diana Moga, Alina Gardean, Andreea Diaconu, Camelia Muticã ºi Luminiþa Jifcu. ªi nu în cele din urmã, directorul colegiului, prof. Cecilia Mitran, mereu în preajma bãieþilor, încurajându-i în demersul lor sportiv.

liceeni-fotbaliºti ai Petrilei au decis in corpore sã meargã la turneul final! Un gest care dovedeºte pasiunea imensã pentru fotbal, pusã mai presus de oricare altã alternativã. Eventuala câºtigare a finalei va oferi din partea sponsorului o sãptãmânã de cantonament la clubul spaniol Real Madrid.

Asta da performanþã!

Paginã realizatã de Genu TUÞU

LUPTE LIBERE

Locuri pe podium pentru C.S.S.P. În week-end-ul din 15-17 mai a.c., sportivii de la secþia de lupte libere a C.S.S. Petroºani, pregãtiþi de antrenorii Gheorghe (Lele) Rãducu ºi Cristian Popa s-au întors cu rezultate bune de la Camp. Naþional ºcolar de la Sf. Antrenorul Gheorghe „Lele” Rãducu, Gheorghe (Covasna). reuºeºte în continuare rezultate bune Aceºtia au obþinut un cu luptãtorii de la CSSP loc 2, douã locuri 3 ºi un loc 7, dupã cum urmeazã: Locul II Locul III Locul VII

Alex Fijer (46 kg) Diana Ocu (60 kg) Vasile Chivari (69 kg) Ionuþ Borbely (76 kg) Florin Heresteºan (54 kg)