Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 863
Cronica Vãii Jiului Vineri, 22 Mai 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Pologul nesimþirii se aºterne-n România...
D
upã 1989, România a devenit scena unor piese greu de închipuit. Unele comedii, altele tragedii, jucate de actori, evident amatori.
Dupã isteria conservelor chinezeºti, am descoperit “ciunga” Turbo, mai apoi revistele cu muieri dezbrãcate ºi, nu în ultimul rând, “dijma europeanã” sugestiv numitã ratã ori leasing… Asta ne-a pus capacul. Capcana împrumutului ne-a prins ºi nu ne mai dã drumul. În toatã aceastã perioadã, evident, s-au întâmplat ºi lucruri bune, din pãcate, însã, mult prea puþine în comparaþie cu nevoile autohtone. Într-o societate din ce în ce mai beteagã s-a nãscut, gângurind cântecele lui Adi Minune, o nouã clasã socialã: NOBILIMEA DE TIP MODERN… Au împrumutat de la nobilimea din anii 40 cravata de la gât, iar de la burghezie masa bunã. κi aratã chipurile de dupã geamurile fumurii ale maºinilor, îºi petrec verile pe tãrâmuri însorite ºi scuipã seminþe de floarea soarelui în momentele de profundã meditaþie. Sunt românii cãrora nu le place sã îºi spunã români. Sunt cei care sug, au supt ºi vor suge, fãrã sã se murdãreascã, din “aorta” poporului. Îi vedem zi de zi, îi
recunoaºtem, sunt parveniþii cu urme de jumãri între dinþi ºi “damf” fin de ceapã roºie. Shopping-ul în marile vetre ale lumii moderne, a devenit un obicei pentru aceºtia. Mulatã pe foale, o helancã albã “dã la Armani” este semn de bunãstare în zilele noastre. Bunul-simþ a intrat în hibernare la români, sforãie ºi nimeni nu pare sã îl deranjeze. Democraþia instalatã dupã 1989, supune poporul la un permanent exerciþiu de umilinþã, însã cei care ne umilesc sunt, paradoxal, ai noºtri...NOBILIMEA DE TIP MODERN. Aceºti oameni îºi permit aproape orice, într-o þarã bolnavã, care îºi priveºte moartea neputincioasã. Sufletele ne sunt bolnave, fraþilor, iar la “drogherie” nu-s pilule… Ion nu mai este Ion, ai lui îl strigã John, în timp ce pita cu slãninã a fost înlocuitã de ham/cheeseburger ºi cine ºtie ce alte “mirezuri“. Oare dacã avortului i-ar spune crimã ºi nu întrerupere de sarcinã, nu ar fi mai potrivit ? Oare dacã curvelor le-am spune curve ºi nu “femei independente“, ar fi la fel de mândre de atitudinea/cariera lor ? Noi românii, ne trãim propriile slãbiciuni cu un umor fantastic. Bãºcãlia este una, umorul este cu totul ºi cu totul altceva. România este o þarã în care, începând cu ãl de sus ºi terminând cu curvele din parcarea de la Orãºtie, toatã lumea face bãºcãlie. Nimeni nu îºi mai pune probleme de conºtiinþa, de întoarcere la Dumnezeu sau de moralitate. Pologul nesimþirii se aºterne peste România, iar noi nu avem greblã sã facem pãrculeþele... Ionuþ DRÃGOTESC
Nici banii româneºti, nici cei europeni nu au putut urni lucrãrile
“Groapa lui Serafinceanu” de la Colegiul Economic Hermes, rãmâne tot… groapã!
A
încurcat de tot lucrurile, iar apoi a anunþat sec cã se retrage. Este vorba despre una dintre firmele controlate de ex-prefectul de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, care ar fi trebuit sã amenajeze un mini-hotel pentru elevii de al Colegiul Economic “Hermes” din Petroºani, dar a lãsat în schimb o groapã care riscã sã înghitã ºi unitatea de învãþãmânt. >>> PAGINA A 3-A
Biruri majorate. Guvernul mai pune o cocoaºã în spatele CEH Banc. Orice asemãnare cu realitatea este pur întâmplãtoare. „Un cocoºat care mergea în fiecare searã sã-l viziteze pe prietenul lui, ºchiop, a trecut printr-un cimitir la 12 noaptea. Dintro datã aude o voce care spune: - Ce ai în spate? La care cocoºatul rãspunde: - O cocoaºã. - Dã-mi-o mie! ( îi spusese vocea ). ªi, cocoaºa dispare. Când ajunse acasã la ºchiop îi povesti tot ce se întâmplase ºi cum scãpase de cocoaºã. A doua zi, ºchiopul a vrut sã meargã ºi el prin cimitir, sã vadã dacã nu cumva scapã de boala lui. Noaptea pe la 12 se aude
aceeaºi voce: - Ce ai în spate? ºchiopul îi rãspunse: Nimic, eu…cu piciorul. - Na o cocoaºã!”.Acesta a fost bancul. Realitatea, în schimb, este mult mai înfricoºãzoare, dupã ce Guvernul a decis sã majoreze taxele miniere. Pentru Complexul Eneregtic Hunedoara, hotãrârea Executivului este fix încã o cocoaºã pusã pe structura energeticã ºi aºa firavã, car abia îºi mai târâie piciorele sub povara datoriilor ºia pierderilor. Guvernul a anunþat cã a “actualizat” valorile taxelor
miniere cuvenite statului român din activitãþile de prospecþiune, explorare ºi exploatare a resurselor minerale desfãºurate de titularii actelor de dare în administrare sau de concesiune. Actualizarea nu reprezinã, de fapt, decât o majorare a birurilor pentru exploatãrile miniere. Astfel, conform deciziei Guvernului, taxa anualã pentru activitatea de prospecþiune se majoreazã de la 320 lei/kilometru pãtrat la 341 lei/kilometru pãtrat; taxa anualã pentru activitatea de explorare se majoreazã de la 1.280
lei/kilometru pãtrat la 1.367 lei/kilometru pãtrat; iar taxa anualã pentru activitatea de exploatare se majoreazã de la 32.000 lei/kilometru pãtrat la 34.180 lei/kilometru pãtrat. “Valoarea acestor taxe se actualizeazã cu rata inflaþiei, prin Hotãrâre de Guvern. Ultima modificare a acestor taxe s-a fãcut prin Hotãrârea Guvernului nr. 463/2013 privind reactualizarea valorii taxelor pentru activitãþi miniere. Se estimeazã cã aplicarea noilor valori ale taxelor miniere de prospecþiune, de explorare ºi de exploatare a resurselor minerale va deter-
mina o creºtere anualã a veniturilor bugetare cu 0,9 milioane de lei”, spun oficialii guvernamentali. Pentru Complexul Energetic Hunedoara, însã, aceastã actualizare a valorilor înseamnã, însã, taxe mai mari care se adaugã la cele deja existente, deloc de neglijat. Potrivit cifrelor oficiale, numai în anul 2014 CEH a achitat o redevenþã minierã în valoare de peste 17,660 milioane de lei. Pe lângã aceastã redevenþã, mai existã ºi taxa de exploatare, care pentru CEH a însemnat alte 713.184 de lei pentru anul 2014. Car men COSMAN-PREDA
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 mai 2015
Percheziþii la firma ginerelui lui Vasile Blaga Minorã de 13 ani,
F
irme de pazã luate la bani mãrunþi, joi dimineaþã, când Direcþia de Investigare a Criminalitãþii Economice din Inspectoratului General al Poliþiei Române a derulat o operaþiune ce vizeazã 5 societãþi comerciale, suspectate de infracþiuni de evaziune fiscalã. Printre firmele de pazã ºi protecþie vizate ar ºi firma deþinutã de Andrei Ionuþ Rudeanu, ginerele lui Vasile Blaga, respective Axis Corporate Security. Mai multe percheziþii au avut loc, joi dimineaþã, la firma de pazã deþinutã de Ionuþ Rudeanu, ginerele copreºedintelui PNL Vasile Blaga, într-un dosar de evaziune fiscalã. Poliþiºtii ºi procurorii au descins ºi la alte patru societãþi comerciale, bãnuite cã au prejudiciat statul cu 600.000 de euro. La acþiune au luat parte poliþiºti din cadrul Direcþia de Investigare a Criminalitãþii Economice I.G.P.R. ºi I.P.J. Hunedoara, luptãtori S.I.A.S. ºi criminaliºti. Poliþiºtii spun cã din investigaþii a reieºit faptul cã, în scopul sustragerii de la
plata taxelor ºi impozitelor cãtre bugetul de stat, reprezentanþii unei companii specializate în prestãri de servicii de pazã ar fi creat un circuit infracþional, format din mai multe societãþi comerciale, prin care ar fi fost evidenþiate tranzacþii fictive. “În fapt, în contabilitatea companiei ar fi fost înregistrate achiziþii fictive de servicii, care, în realitate, nu au fost prestate, bugetul de stat fiind astfel prejudiciat cu aproximativ 600.000 de euro”, au precizat reprezentanþii Poliþiei Române. Acþiunea s-a desfãºurat sub conducerea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Bucureºti, urmând ca în funcþie de probatoriul administrat sã fie dis-
puse mãsurile legale ce se impun. Înfiinþatã în anul 2009, Axis Corporate Security este o companie care acþioneazã în domeniul securitãþii private ºi ai cãrei specialiºti sunt recrutaþi din agenþiile publice, private sau guvernamentale, potrivit datelor existente pe site-ul offcial al firmei. În 2012, firma ºi-a adjudecar contractul de pazã a unitãþilor miniere din Valea Jiului, dar pe parcursul activitãþii societatea a fost sancþionatã de mai multe ori de Inspectoratul Teritorial de Muncã Hunedoara, pentru cã nu ºi-ar fi respectat obligaþiile faþã de angajaþi. De asemenea, firma a câºtigat contracte cu Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Timiºoara, pentru paza unor poduri aflate în patrimoniul regiei. Urmare a criticilor la adresa lui Vasile Blaga, firma Axis Corporate Security a renunþat la contractul cu CNADNR. S-a orientat, însã, cãtre paza unor tronsoane de autostrãzi din România, pentru care a încheiat contracte generoase. Din 2008, Andrei Ionuþ Rudeanu este cãsãtorit cu fiica lui Vasile Blaga, Agathe Cristina. Car men COSMAN-PREDA
specializatã în furturi
O
fetiþã de 13 ani a dat bãtãi de cap poliþiºtilor din municipiul Lupeni dupã ce a comis mai multe furturi din magazine, locuinþe ori autoturisme.
Copila s-a dovedit expertã în furturi, însã în cele din urmã a fost prinsã de oamenii legii, poliþiºtii reuºind sã recupereze o mare parte din bunurile furate de copilã. Aceºtia o bãnuiesc ºi de alte furturi pe care le-ar fi comis ºi o cerceteazã în stare de libertate. „Poliþiºtii municipiului Lupeni au identificat o suspectã în vârstã de 13 ani, din Lupeni, aflatã în abandon ºcolar, cu privire la care au stabilit faptul cã, în perioada iunie 2014 mai 2015, a comis mai multe furturi din locuinþe, societãþi comerciale ºi din autoturisme parcate pe raza municipiului Lupeni.
Criminal cu sânge rece, vrea afarã din puºcãrie
B
eniamin Jian vrea sã iasã din spatele gratiilor, chiar dacã a fost condamnat pe viaþã pentru cã a executat cinci oameni. Criminalul din Þara Haþegului îºi executã pedeapsa în Penitenciarul Timiºoara ºi a depus neîncetat cereri la instanþã timiºanã pentru a fi eliberat. Beniamin în vârstã de 61 de ani, ºi-a schimbat numele din Jian în Laichici, dupã numele unei cântãreþe de muzicã popularã din Banat, de care criminalul s-a îndrãgostit în spatele gratiilor. Acesta a ºi fost dat în judecatã de artistã, pentru hãrþuire, iar pentru cã a trecut de 60 de ani sperã la eliberarea condiþionatã pentru bunã
purtare. Magistraþii de la Judecãtoria Timiºoara i-au respins cererile formulate pânã acum, însã pe data de 2 iunie a.c, Beniamin Jian poate face o nouã încercare pentru a ieºi din închisoare. Ultima cerere i-a fost respinsã la mijlocul acestei luni, dar a contestat decizia magistraþilor. În 1995, individul a comis cinci crime în Deva ºi Abrud- Alba, într-un moment de nebunie, pentru cã a vrut sã se rãzbune pe soþia lui ºi familia
acesteia. Pe lângã cei doi cumnaþi ai sãi pe care i-a executat cu o puºcã de vânãtoare, Beniamin Jian
avea sã mai ucidã alþi trei nevinovaþi, inclusiv pe cel de la care luase arma. Criminalul a iniþiat ºi o plângere la art. 56 din Legea 254/2013, articol care se referã la drepturile persoanelor condamnate ºi pentru care trebuie ar fi trebuit sã se prezinte în faþa instanþei pe data de 27 mai, însã termenul a fost amânat. Maximilian GÂNJU
Potrivit probatoriului, minora ar fi sustras, în aceastã perioadã, diferite sume de bani în lei ºi euro, telefoane mobile, laptopuri, portmonee ºi poºete, prejudiciul total cauzat fiind de aproximativ 5.800 lei, recuperat în proporþie 80%”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Copila este cercetatã atât furt cât ºi furt calificat, însã pentru cã nu a împlinit 14 ani, ar putea ajunge într-un centru de reeducare dacã judecãtorii o gãsesc vinovatã. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 22 mai 2015
Nici banii româneºti, nici cei europeni nu au putut urni lucrãrile
“Groapa lui Serafinceanu” de la Colegiul Economic Hermes, rãmâne tot… groapã!
A
încurcat de tot lucrurile, iar apoi a anunþat sec cã se retrage. Este vorba despre una dintre firmele controlate de ex-prefectul de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, care ar fi trebuit sã amenajeze un mini-hotel pentru elevii de al Colegiul Economic “Hermes” din Petroºani, dar a lãsat în schimb o groapã care riscã sã înghitã ºi unitatea de învãþãmânt. De douã “încercãri” a avut nevoie una dintre firmele controlate de ex-prefectul de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, pentru a-ºi da seama cã nu are capacitatea necesarã sã realizeze proiectul ce constã în construirea, în imediata vecinãtate a Colegiului Economic Hermes, a unor spaþii destinate orelor de instruire practicã
pentru elevii de la specializãrile din domeniul turismului ºi al alimentaþiei. Prima datã a încercat cu bani româneºti, adicã fonduri de la statul român. A doua oarã, însã, a mizat pe euro, prin ADR Vest, dar goapa de lângã Colegiul Economic “Hermes” a rãmas tot la stadiul de groapã. Proiectul adminis-
încasat cel puþin 150.000 de lei, proiectul a fost abandonat, iar oficialii arãtau cu degetul spre Ministerul Educaþiei care nu a mai fost de acord sã finanþeze lucrarea.
C ontract reziliat
traþiei locale a fost început în anul 2008, din fonduri de la statul român, însã lucrãrile au fost în scurt timp abandonate. S-a sãpat fundaþia, s-au fãcut mici consolidãri de maluri – insuficiente, însã pentru siguranþa unitãþii de învãþãmânt, ºi cam atât. Valoarea totalã a investiþiei a
fost calculatã la 3, 273.000 de lei, cu tot cu lucrãrile de reabilitare a clãdirii deja existente, în timp ce durata de execuþie era de 3 ani. Însã, cum în România termenele sunt stabilite, în general, doar pentru a fi încãlcate, aºa s-a întâmplat ºi în acest caz. Dupã ce firma a
La începutul lunii noiembrie a anului trecut s-au gãsit bani europeni pentru continuarea lucrãrilor. La acea datã, reprezentanþii Primãriei Petroºani ºi cei ai Agenþiei de Dezvoltare Regionalã (ADR) Vest au semnat contractul de finanþare pentru proiectul demarat încã din 2008 ºi nefinalizat Valoare proiectului a fost calulatã la 3.365.622,67 lei, finanþarea nerambursabilã constituind 2.620.520,72 lei, în timp ce perioadã de implementare a proiectului a fost stablitã la
Eroii, omagiaþi la Petroºani
C
ât timp ne cinstim eroii, cu mic, cu mare, avem încã ºansa de a trãi ca naþie ºi, dacã pãrinþilor le datorãm viaþa, faptul cã vorbim limba românã ºi cã trãim în România, este meritul eroilor neamului. ªtiuþi sau neºtiuþi, aceºtia au fost comemoraþi ieri, de Înãlþare, la Petroºani. Nu ne cinstim ca naþiune dacã ne uitãm eroii ºi, tocmai de aceea, an de an, de Ziua Eroilor, la 40 de zile dupã Paºti, de Înãlþare, cei care au cãzut pe frontul din Valea Jiului, ºtiuþi, ori neºtiuþi, sunt comemoraþi de comunitatea localã. Preotul Mihai Munteanu a fost cel care, în scurta sa alocuþiune ne-a spus cã eroii de la Petroºani au naþionalitãþi diferite ºi cã acum îi comemorãm pe toþi cei care sãlãºluiesc aici pentru eternitate. „Dacã vã uitaþi pe cruci, majoritatea numelor nu sunt româneºti. Aici sunt îngropaþi soldaþi care au cãzut la datorie, în Primul ºi Cel de al Doilea Rãzboi Mondial. I-am pomenit pe
toþi, nu numai pe eroii neamului nostru, ci ºi pe cei care au cãzut ºi sunt înmormântaþi aici, pentru cã ºi ei au avut mame, taþi, soþii, copii, fraþi sau surori, care i-au jelit ºi nu au avut posibilitatea sã le aprindã o lumânare”, a spus Mihai Munteanu, preotul care a oficiat slujba de pomenire a eroilor în Cimitirul Eroilor de la Petroºani. Tineri, bãtrâni, întreaga comunitate a municipiului Petroºani a fost astãzi aici la Petroºani, ca sã îºi aminteascã de eroii neamului, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi le-a mulþumit tuturor, remarcând faptul cã, atâta timp cât cei mici încã mai ºtiu de eroi, lucrurile nu sunt pierdute definitiv. „Cred cã faptul cã venim în fiecare an ºi îi cinstim pe eroii neamului nu poate fi altceva decât un semn de respect, de preþurile a celor care au murit pentru aceastã þarã ºi sunt convins cã o þarã ºi o cumunitate care îºi respectã trecutul, care are un prezent ºi, prin prezenþa copiilor aici, avem ºi un viitor, este o comunitate care poate exista indiferent de ceea ce se întâmplã în viaþa publicã, sau în viaþa
socialã. Aceste valori morale primordiale sunt mai puternice decât orice ºi cu ajutorul lui Dumnezeu, reuºim sã trecem peste toate”, a spus ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cei care sunt îngropaþi aici sunt români, maghiari, nemþi ori austrieci ºi toþi au luptat cândva pe front. Ei au semnat un legãmânt ºi au jurat sã apere þara. „Faptul cã existãm îl datorãm pãrinþilor. Faptul cã scriem ºi cttim ºi astfel am ieºit din întunecimea neºtiinþei, îl datorãm dascãlilor noºtri, iar faptul cã vorbim româneºte îl datorãm acestor soldaþi, care ºi-au dat viaþa, pentru ca noi sã fim astãzi mândri cã suntem români”, a precizat ºi Ioan Leviþchi, preºedintele Asociaþiei Cultul Eroilor din Valea
Jiului. Ceremonialul dedicat eroilor s-a finalizat cu depunerea coroanelor de flori, iar la Monumentul Eroului Necunoscut au depus omagii partidele politice, instituþiile statului ºi chiar elevii din Petroºani. ªi la Lupeni, eroii neamului au fost comemoraþi aºa cum se cuvine. La cimitirul eroilor din localitate, autoritãþile locale, reprezen-
fix 14 luni. Lucrarea a fost atribuitã aceleiaºi firme, dar tot degeaba. Groapa care riscã sã înghitã liceul nu a fost deranjatã de nimeni. ªi aºa va rãmâne, probabil, mult timp, pentru cã firma a anunþat cã renunþã la proiect. De data aceasta nu a mai încasat nici mãcar un cent, pentru cã banii europeni au un circuit bine stabilit, iar deconturile se fac doar pe baza situaþiei reale din teren. “Contractul a încetat, la solicitarea firmei, din motive de reorganizare a societãþii”, a declarat joi primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. În consecinþã, elevii de la Colegiul Economic “Hermes” au în loc de mini-hotel o groapã ce riscã, încet – încet sã se umple cu deºeuri. Car men COSMAN-PREDA
tanþii partidelor politice, veterani de rãzboi, dar ºi foarte mulþi localnici, s-au adunat pentru a depune coroane de flori ºi a-ºi aduce aminte de eroii neamului. “Poporul care are eroi este un popor care s-a luptat în istorie. Eroii neamului românesc care s-au jertfit pe câmpurile de luptã, în lagãre ºi în închisori, se înalþã în demnitate în faþa lui Hristos, care S-a jertfit pe Sine pentru lumea întreagã care va crede în El. Este o datorie din partea noastrã sã ne aducem aminte de eroii neamului cã recunoºtinþã adusã pentru jertfa celor care s-au luptat pentru apãrarea credinþei ºi a patriei strãmoºeºti, pentru libertatea ºi demnitatea poporului român”, a declarat deputatul Cristian Resmeriþã. Diana MITRACHE
4 Raftul de Colectie
Raftul de Colectie 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 mai 2015
Ingrid Bergman de Valea Jiului
Ana Colda - 95 de ani (1920-2015) de la naºtere distincþie de maximã importanþã, titlul de Artistã Emeritã, recunoscându-i-se activitatea de aproape douã decenii în slujba scenei româneºti. O lunã mai târziu, pe 22 februarie 1964, Ana Colda pãºeºte pe scena teatrului petroºenean în rolul titular din „Nora” de Henrik Ibsen, în regia lui Marcel ªoma. Un spectacol excepþional, cu Ana Colda în rolul Norei, într-o interpretare ce întruchipeazã un personaj autentic, profund, convingãtor.
Anul 5 z Numãrul 89 z Vineri, 22 aprilie 2015 2 pagini z Coordonator Genu TUÞU
Ana, cea cu har Petrila, sfârºit de deceniu 2 al veacului XX. Rãzboiul abia se terminase, lucrurile începeau sã se aºeze pe un fãgaº normal ºi în Valea
Jiului. Acolo, undeva la capãt de Petrila, în cãtunul Taia, la „graniþa” cu Lonea, în familia maistrului minier Ioan ºi Victoria Colda se naºte, la 23 mai 1920, o fatã, ce va primi numele predestinat, Ana (har). Un nume predesti-
Ana Colda alãturi de Mihai Clita în piesa „Andromaca” (stagiunea 1966-1967)
Ana COLDA nat pentru cea care va fi o mare artistã a scenei româneºti, Ana Colda. Anii copilãriei trec, la vârsta de 20 de ani (1940), Ana Colda pleacã la Bucureºti, unde va lucra ca dactilografã la preºedinþia Consiliului de Miniºtri (prim-ministru era generalul Alexandru Averescu). Dupã trei ani (1943) se înscrie la cursurile Secþiunii de artã dramaticã a Conservatorului Regal, absolvind în anul 1948 cu media 10. În timpul studenþiei, Ana Colda va debuta în viaþa artisticã în luna mai 1945 în filmul regizat de Jean Georgescu, „Visul unei nopþi de iarnã” (în rolul Mariei Panait), alãturi de Miºu Fotino, Radu Beligan, Maria Filotti, Gherase Dendrino, Nicolae Moþoc. Un an mai târziu, în stagiunea 1946-1947, debuteazã ºi în teatru, la Teatrul „Maria Filotti” din Bucureºti, în piesa „Melo” de Henry Bernstein, în regia lui Victor D. Bumbeºti. Teatrul se va muta în 1949 la Brãila, unde-ºi va continua activitatea ºi Ana Colda, jucând în 16 piese (alãturi de Silvia DumitrescuTimicã, Jules Cazaban, Miºu Fotino, Nineta Gusti, Nae Roman, Mircea ªeptilici, Radu Beligan etc.) pânã în vara anului 1952.
Ana revine acasã Devenitã maturã – avea 32 de ani – ,impulsionatã de faptul cã Valea Jiului avea un teatru de câþiva ani, Ana Colda decide sã revinã acasã. Lângã familie, lângã prieteni, lângã mineri. La 1 septembrie 1952 o gãsim angajatã la Teatrul de Stat „Valea Jiului” din Petroºani, debutând în piesa „Lupii” de Radu Boureanu, la 20 septembrie 1952, în rolul Grozdanca, regia fiind semnatã de Val Mugur, alãturi de colegii Justin Handoca, Elena Antonescu, Valer Donca, Alexandru Jeles, Dana Pantazopol, Jean Tomescu sau Tinel Stãnescu. Piesa va fi jucatã de 42 de ori. Va fi începutul unei cariere impresionante, cu roluri memorabile. Era o femeie fermecãtoare, cuceritoare, plinã de puritate ºi candoare,
apariþii scenice, Ana Colda îmbracã rolul mai multor personaje: Otilia, Gina, Niculina Gologan, Maricica Tunsu. Ca de obicei, Ana Colda, cu mult farmec, cu multã graþie, interpretând admirabil personaje diferite din punct de vedere compoziþional. Apare în câteva reprezentaþii cu piesa, dar imediat dupa Anul Nou ia o decizie capitalã: se va pensiona de boalã, începând cu 28 februarie 1968. Dupã patru ani, la 27 octombrie 1972, la vârsta de
INGRID BERGMAN un caracter plin de luminã, un suflet mare. În urmãtorii ani o vom gãsi în roluri puternice, în piese precum „Nunta cu zestre” de Diaconov, „La Culturul de Aur” de Iaroslav Galan, „Mielul Turbat” în regia lui Sicã Alexandrescu, „Avansarea ºefului” de Eugen naum, „Steaua fãrã nume” de Mihail Sebastian, „Ultimul tren” în regia lui Mariel ªoma, „Nãpasta” de I.L. Caragiale, „Despot Vodã” de V. Alecsandri, „Antigona ºi ceilalþi” de Peter Karvas. Doar câteva dintre bornele interpretative ale Anei Colda pentru recunoaºterea la nivel naþional.
Marea distincþie din `64 Pe 22 ianuarie 1964, când Ana Colda intrase în al 44-lea an de viaþã, va primi o
Ana Colda alãturi de Ion Pavlescu în „Steaua fãrã nume”, stagiunea 1956-1957
Ana Colda în piesa „Trenul Regimentar” (stagiunea 1962-1963), alãturi de ªtefan Ilie
Ultimul rol. S-a tras cortina... Ana Colda continuã sã joace cu forþã ºi frenezie, deºi este apãsatã de semnele unei boli nemiloase. Va duce încã patru ani trena actorului de cursã lungã, cu alte roluri memorabile, precum Irina din „Citadela sfãrâmatã” (regia Marietta Sadova), lady Milford din „Intrigã ºi iubire” (regia Petre Sava Bãleanu), Ioana Boiu din „Suflete tari” (regia Marcel ªoma), Viºa din „Io, Mircea Voievod” (regia Constantin Dinischiotu), Andromaca din piesa cu acelaºi nume (regia Miron Niculescu). Pe 30 noiembrie 1967 are loc premierea piesei lui Aurel Baranga, o satirã în douã acte, în regia lui Marcel ªoma, „Opinia publicã”. Ca o premoniþie a ultimei sale
52 de ani, boala o rãpune pentru totdeauna. Ana Colda îºi doarme somnul de veci la cimitirul din cãtunul Taia, lângã Petrila. A rãmas însã ca un simbol în lumea artei româneºti, cu chipul ei ingenuu, aceastã Ingrid Bergman, o mândrie a Vãii Jiului.
1963, prin transfer, de la Teatrul „Nottara” din Capitalã. A apucat sã o cunoascã pe cea socotitã cea mai mare actriþã care a trudit pe scena petroºeneanã. „Ana Colda a fost un om de artã în cea mai înaltã treaptã a accepþiunii acestei noþiuni. Era un om lângã care nu puteai sã fii nervos, sau cum se poartã azi, bãdãrãnia. Un om de o delicateþe deosebitã, muncitor peste orice limitã închipuitã. Nu admitea sã meargã oricum în scenã, sã vorbeascã oricum sau sã stea oricum în scenã. La Conservatorul unde ºi-a urmat studiile, a avut mari maeºtri, avea o facturã psihicã ce-i dãdea o notã specialã, o fineþe anume. Era o doamnã din toate punctele de vedere. Când era în scenã, ceilalþi artiºti trebuiau sã-ºi închipuie cã au fost pe acolo. Era o colegã deosebitã, gãsea un zâmbet pentru fiecare, nu îþi oferea vreun motiv sã te superi pe ea. Avea o delicateþe deosebitã. Deºi a avut numeroase oferte de a se transfera la alte teatre, nu a dorit sã plece de la Petroºani. Avea o dãruire totalã pentru rolurile pe care le interpreta, a fost o adevãratã doamnã a teatrului românesc”.
„Am fost coleg cu Ana Colda” Are 84 de ani (i-a împlinit pe 21 mai a.c.) dar dacã îi dai 60! Un domn mereu spiritual ºi gata pentru orice explicaþie. Florin Plaur (Teacã) a venit la Petroºani, în
FLORIN PLAUR (1964-1990, 1991-2000)
Ana Colda ºi Tudor Branea în piesa „Simion Albac” (1953)
Ana Colda, Ingrid Bergman în oglindã Una din marile personalitãþi ale cinematografiei mondiale, Ingrid Bergman
(1915-1982) a jucat în 50 de filme. Ea a ieºit în evidenþã prin naturaleþe, cãldurã, drãgãlãºenie, vulnerabilitate. O frumuseþe femininã, având un destin comun, actoria, la mii de kilometri depãrtare de Ana Colda, fenomenul artistic din Valea Jiului.
4 Raftul de Colectie
Raftul de Colectie 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 mai 2015
Ingrid Bergman de Valea Jiului
Ana Colda - 95 de ani (1920-2015) de la naºtere distincþie de maximã importanþã, titlul de Artistã Emeritã, recunoscându-i-se activitatea de aproape douã decenii în slujba scenei româneºti. O lunã mai târziu, pe 22 februarie 1964, Ana Colda pãºeºte pe scena teatrului petroºenean în rolul titular din „Nora” de Henrik Ibsen, în regia lui Marcel ªoma. Un spectacol excepþional, cu Ana Colda în rolul Norei, într-o interpretare ce întruchipeazã un personaj autentic, profund, convingãtor.
Anul 5 z Numãrul 89 z Vineri, 22 aprilie 2015 2 pagini z Coordonator Genu TUÞU
Ana, cea cu har Petrila, sfârºit de deceniu 2 al veacului XX. Rãzboiul abia se terminase, lucrurile începeau sã se aºeze pe un fãgaº normal ºi în Valea
Jiului. Acolo, undeva la capãt de Petrila, în cãtunul Taia, la „graniþa” cu Lonea, în familia maistrului minier Ioan ºi Victoria Colda se naºte, la 23 mai 1920, o fatã, ce va primi numele predestinat, Ana (har). Un nume predesti-
Ana Colda alãturi de Mihai Clita în piesa „Andromaca” (stagiunea 1966-1967)
Ana COLDA nat pentru cea care va fi o mare artistã a scenei româneºti, Ana Colda. Anii copilãriei trec, la vârsta de 20 de ani (1940), Ana Colda pleacã la Bucureºti, unde va lucra ca dactilografã la preºedinþia Consiliului de Miniºtri (prim-ministru era generalul Alexandru Averescu). Dupã trei ani (1943) se înscrie la cursurile Secþiunii de artã dramaticã a Conservatorului Regal, absolvind în anul 1948 cu media 10. În timpul studenþiei, Ana Colda va debuta în viaþa artisticã în luna mai 1945 în filmul regizat de Jean Georgescu, „Visul unei nopþi de iarnã” (în rolul Mariei Panait), alãturi de Miºu Fotino, Radu Beligan, Maria Filotti, Gherase Dendrino, Nicolae Moþoc. Un an mai târziu, în stagiunea 1946-1947, debuteazã ºi în teatru, la Teatrul „Maria Filotti” din Bucureºti, în piesa „Melo” de Henry Bernstein, în regia lui Victor D. Bumbeºti. Teatrul se va muta în 1949 la Brãila, unde-ºi va continua activitatea ºi Ana Colda, jucând în 16 piese (alãturi de Silvia DumitrescuTimicã, Jules Cazaban, Miºu Fotino, Nineta Gusti, Nae Roman, Mircea ªeptilici, Radu Beligan etc.) pânã în vara anului 1952.
Ana revine acasã Devenitã maturã – avea 32 de ani – ,impulsionatã de faptul cã Valea Jiului avea un teatru de câþiva ani, Ana Colda decide sã revinã acasã. Lângã familie, lângã prieteni, lângã mineri. La 1 septembrie 1952 o gãsim angajatã la Teatrul de Stat „Valea Jiului” din Petroºani, debutând în piesa „Lupii” de Radu Boureanu, la 20 septembrie 1952, în rolul Grozdanca, regia fiind semnatã de Val Mugur, alãturi de colegii Justin Handoca, Elena Antonescu, Valer Donca, Alexandru Jeles, Dana Pantazopol, Jean Tomescu sau Tinel Stãnescu. Piesa va fi jucatã de 42 de ori. Va fi începutul unei cariere impresionante, cu roluri memorabile. Era o femeie fermecãtoare, cuceritoare, plinã de puritate ºi candoare,
apariþii scenice, Ana Colda îmbracã rolul mai multor personaje: Otilia, Gina, Niculina Gologan, Maricica Tunsu. Ca de obicei, Ana Colda, cu mult farmec, cu multã graþie, interpretând admirabil personaje diferite din punct de vedere compoziþional. Apare în câteva reprezentaþii cu piesa, dar imediat dupa Anul Nou ia o decizie capitalã: se va pensiona de boalã, începând cu 28 februarie 1968. Dupã patru ani, la 27 octombrie 1972, la vârsta de
INGRID BERGMAN un caracter plin de luminã, un suflet mare. În urmãtorii ani o vom gãsi în roluri puternice, în piese precum „Nunta cu zestre” de Diaconov, „La Culturul de Aur” de Iaroslav Galan, „Mielul Turbat” în regia lui Sicã Alexandrescu, „Avansarea ºefului” de Eugen naum, „Steaua fãrã nume” de Mihail Sebastian, „Ultimul tren” în regia lui Mariel ªoma, „Nãpasta” de I.L. Caragiale, „Despot Vodã” de V. Alecsandri, „Antigona ºi ceilalþi” de Peter Karvas. Doar câteva dintre bornele interpretative ale Anei Colda pentru recunoaºterea la nivel naþional.
Marea distincþie din `64 Pe 22 ianuarie 1964, când Ana Colda intrase în al 44-lea an de viaþã, va primi o
Ana Colda alãturi de Ion Pavlescu în „Steaua fãrã nume”, stagiunea 1956-1957
Ana Colda în piesa „Trenul Regimentar” (stagiunea 1962-1963), alãturi de ªtefan Ilie
Ultimul rol. S-a tras cortina... Ana Colda continuã sã joace cu forþã ºi frenezie, deºi este apãsatã de semnele unei boli nemiloase. Va duce încã patru ani trena actorului de cursã lungã, cu alte roluri memorabile, precum Irina din „Citadela sfãrâmatã” (regia Marietta Sadova), lady Milford din „Intrigã ºi iubire” (regia Petre Sava Bãleanu), Ioana Boiu din „Suflete tari” (regia Marcel ªoma), Viºa din „Io, Mircea Voievod” (regia Constantin Dinischiotu), Andromaca din piesa cu acelaºi nume (regia Miron Niculescu). Pe 30 noiembrie 1967 are loc premierea piesei lui Aurel Baranga, o satirã în douã acte, în regia lui Marcel ªoma, „Opinia publicã”. Ca o premoniþie a ultimei sale
52 de ani, boala o rãpune pentru totdeauna. Ana Colda îºi doarme somnul de veci la cimitirul din cãtunul Taia, lângã Petrila. A rãmas însã ca un simbol în lumea artei româneºti, cu chipul ei ingenuu, aceastã Ingrid Bergman, o mândrie a Vãii Jiului.
1963, prin transfer, de la Teatrul „Nottara” din Capitalã. A apucat sã o cunoascã pe cea socotitã cea mai mare actriþã care a trudit pe scena petroºeneanã. „Ana Colda a fost un om de artã în cea mai înaltã treaptã a accepþiunii acestei noþiuni. Era un om lângã care nu puteai sã fii nervos, sau cum se poartã azi, bãdãrãnia. Un om de o delicateþe deosebitã, muncitor peste orice limitã închipuitã. Nu admitea sã meargã oricum în scenã, sã vorbeascã oricum sau sã stea oricum în scenã. La Conservatorul unde ºi-a urmat studiile, a avut mari maeºtri, avea o facturã psihicã ce-i dãdea o notã specialã, o fineþe anume. Era o doamnã din toate punctele de vedere. Când era în scenã, ceilalþi artiºti trebuiau sã-ºi închipuie cã au fost pe acolo. Era o colegã deosebitã, gãsea un zâmbet pentru fiecare, nu îþi oferea vreun motiv sã te superi pe ea. Avea o delicateþe deosebitã. Deºi a avut numeroase oferte de a se transfera la alte teatre, nu a dorit sã plece de la Petroºani. Avea o dãruire totalã pentru rolurile pe care le interpreta, a fost o adevãratã doamnã a teatrului românesc”.
„Am fost coleg cu Ana Colda” Are 84 de ani (i-a împlinit pe 21 mai a.c.) dar dacã îi dai 60! Un domn mereu spiritual ºi gata pentru orice explicaþie. Florin Plaur (Teacã) a venit la Petroºani, în
FLORIN PLAUR (1964-1990, 1991-2000)
Ana Colda ºi Tudor Branea în piesa „Simion Albac” (1953)
Ana Colda, Ingrid Bergman în oglindã Una din marile personalitãþi ale cinematografiei mondiale, Ingrid Bergman
(1915-1982) a jucat în 50 de filme. Ea a ieºit în evidenþã prin naturaleþe, cãldurã, drãgãlãºenie, vulnerabilitate. O frumuseþe femininã, având un destin comun, actoria, la mii de kilometri depãrtare de Ana Colda, fenomenul artistic din Valea Jiului.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 mai 2015
Americanii revin în Saºa A
mericanii se întorc în Saºa. Romii din Petroºani au luat legãtura cu un american care a ºi vizitat anul trecut cartierul Saºa.
Acesta va reveni în vara acestui an pentru a duce mai departe proiectul de dezvoltare a acestei comunitãþi. “În legãturã cu dezvoltarea cartierului de romi din Sasa delegaþia va veni în ziua de 26 iunie la Petroºani. Vom încerca sã facem o comunicare atât în limba englezã cât ºi o dezvoltare a cartierelor Sasa ºi Bosnia”, a declarat Marcel Rad, reprezentantul romilor din Petroºani. Pânã acum nu s-a concretizat nimic în legãturã cu acest proiect.
Romii vor sã îºi dezvolte tradiþiile specifice. “Paºi importanþi s-au fãcut foarte puþini în legãturã cu cartierul Sasa pentru cã nu se poate face întabularea locuinþelor. În acest sens am discutat cu domnul primar ºi cu domnul director ºi cu toþi factorii de rãspundere ºi am fost asigurat cã în mãsura în care vor fi eligibile proiectele vom primi un loc pentru a ne putea face meseriile tradiþionale”, a mai spus sursa citatã. Un atelier de fierãrie, dar ºi alte activitãþi specifice romilor ar putea sã fie demarate la Petroºani. “În primul rând un atelier de fierãrie ºi mai multe îndeletniciri cum ar fi împletitul coºurilor ºi al
CONVOCATOR In temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 29 mai 2015, ora 1100, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea contului de execuþie al bugetului propriu al judeþului Hunedoara ºi a situaþiilor financiare anuale inclusiv anexele la acestea ale Consiliului Judeþean Hunedoara ºi instituþiilor publice aflate în finanþarea acestuia la 31 decembrie 2014; 2. Proiect de hotãrâre
mãturilor. Mai avem în plan sã facem o activitate educaþionalã printr-o grãdiniþã cu program normal unde avem posibilitatea sã angrenãm ºi lectori pentru limba romani cu copii pânã la ºase ani. Avem un mediator socio-sanitar ºi un mediator ºcolar. Pânã acum dezvoltarea limbii romani nu exista în ºcolile din Valea Jiului. Suntem familii care sunt asimilate cu cetãþeni romani ºi maghiari ºi limba noastrã dispare încet încet dar este posibil sã revenim în alte împrejurãri”, a mai spus Rad. Anul trecut, Martin Nagy a venit la Petroºani pentru a vedea care sunt problemele romilor de aici. Ajuns în cartierul Saºa acesta a fost întâmpi-
privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetului propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2015; 3. Proiect de hotãrâre privind utilizarea fondului de rezervã bugetarã la dispoziþia Consiliului Judeþean Hunedoara pe anul 2015; 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite bugetare în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2015 ale unor instituþii publice aflate în subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 5. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2015 al Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea acordãrii unor finanþãri nerambursabile pentru anul 2015; 7. Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeþean de
nat de o priveliºte pe care o comparã cu unele din Africa. Lipsa locurilor de muncã, educaþia ºi sãrãcia ºi-au pus amprenta asupra acestei comunitãþi. Localnicii din Saºa ºi-au spus durerile, iar americanul a promis cã va face tot ceea ce îi stã în putinþã pentru a-i ajuta, însã în tot acest timp fiecare locuitor al zonei trebuie sã facã ceva pentru propria-i persoanã. “Cred cã lipsa locurilor de muncã se
persoane prin curse regulate speciale; 8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei, statului de funcþii ºi a Regulamentului de organizare ºi funcþionare (ROF) ale Sanatoriului de Pneumoftiziologie Geoagiu; 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Hãrþii strategice de zgomot ºi a Planului de acþiune pentru sectorul de drum judeþean DJ 687 : Sântuhalm Hunedoara, cuprins între km 0+000 - km 10+090; 10. Proiect de hotãrâre privind completarea inventarului bunurilor care aparþin domeniului public al Judeþului Hunedoara cu terenurile dobândite prin expropriere de cãtre Judeþul Hunedoara, situate pe coridorul de expropriere al lucrãrii de utilitate publicã de interes judeþean ”Reabilitare conductã de aducþiune apã tratatã pentru alimentarea cu apã a localitãþilor Haþeg, Cãlan, Simeria ºi Deva”; 11. Proiect de hotãrâre privind extinderea traseului
resimte aici. Au nevoie de a produce bani ca sã aibã venituri. Aici sunt foarte mulþi oameni. Cumva trebuie sã îi ajutãm, ºi eu sunt dispus sã îi ajut, trebuie sã gãsim resurse adiþionale oriunde în lume. Mulþi oameni vor sã acceseze fonduri, dar nu ºtiu unde sã le gãseascã pe cele corespunzãtoare, deci cu ajutor se poate face ceva. Oamenii de aici dacã ar avea venit ar avea ºi un standard de viaþã mai ridicat ºi sã
aferent proiectului de dezvoltare zonalã pentru construirea liniei verde de troleibuze/autobuze electrice în Valea Jiului; 12. Proiect de hotãrâre privind trecerea din domeniul public al Judeþului Hunedoara în domeniul privat al Judeþului Hunedoara a unor mijloace fixe aflate în administrarea S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani, în vederea scoaterii din funcþiune, casãrii ºi valorificãrii acestora; 13. Proiect de hotãrâre pentru stabilirea destinaþiei unui imobil aparþinând domeniului public al Judeþului Hunedoara;
facã mai multe lucruri. Este evident cã este o comunitate frumoasã, oamenii au grijã de casele lor aºa cum pot, indiferent cã stau mai mulþi în casele lor, dar evident cã au mândrie ºi sunt oameni ca oricare alþii ºi meritã o ºansã. Ei trebuie sã afle toate acestea. Am vorbit cu mai mulþi oameni de aici de câteva programe pe care le cunosc ºi ºtiu cã au ajutat ºi alte þãri. Oportunitãþi sunt, dar trebuie sã le gãsim. Nu trebuie sã aºteptãm mai mulþi ani sau o nouã putere politicã sã schimbe ceva. Deci trebuie mai multã acþiune, mai puþinã vorbã”, a declarat Martin Nagy, reprezentantul Departamentului de Stat American dupã vizita în cartierul Saºa. Monika BACIU
14. Proiect de hotãrâre privind stabilirea consumului lunar de combustibil pentru autoutilitarele ce deservesc serviciile ºi direcþiile din cadrul Consiliului Judeþean Hunedoara; 15. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Studiului de oportunitate pentru delegarea serviciilor de operare ale S.M.I.D. Judeþul Hunedoara; 16. Proiect de hotãrâre privind aprobarea achiziþiei de activitãþi juridice de asistenþã ºi reprezentare a intereselor Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva în justiþie;
p.PREªEDINTE, Dorin Oliviu Gligor VICEPREªEDINTE
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 mai 2015
Festival de teatru subteran la Petrila
A
luptat din rãsputeri sã pãstreze viu oraºul Petrila ºi continuã sã o facã prin artã. Artistul Ion Barbu a dat startul Festivalului de Teatru Subteran, o manifestare culturalã la care a chemat trupe de gen din întreaga þarã. Totul se petrece în sala pe care el, împreunã cu mai mulþi arhitecþi, au salvat-o de la demolare, în incinta minei Petrila.
PROGRAMUL FESTIVALULUI: Vineri, 22 mai 2015 Auãleu Teatru (Timiºoara) / „Casa din copac” / Centrul Pompadou / Mina Petrila / ora 18.00 Sâmbãtã, 23 mai 2015 Teatrul Corint (Bistriþa) / „Eu sunt Dracul(e)a” / Centrul Pompadou Petrila / ora 19.00 Auãleu Teatru (Timiºoara) / „Ferma animalelor” / Parcul ex-stadion Petrila / ora 21.00 Duminicã, 24 mai 2015 Auãleu Teatru (Timiºoara) / „Circus Mundi” / Centrul Pompadou Petrila / ora 18.00 Luni, 25 mai 2015 Teatrul Mignon (Bucureºti) / „Amalia respirã adânc” / Centrul Pompadou Petrila / ora 18.00 Marþi, 26 mai 2015 Parada costumelor festivalului / Centrul Pompadou Petrila / ora 18.00 Erdos Carol (Satu Mare) / Ion D. Sîrbu, Jurnalul nefericirii... / Centrul Pompadou Petrila /ora 19.00...
Trupe de gen premiate ºi foarte cunoscute în þarã vin din acest week-end la Petrila, la invitaþia artistului Ion Barbu. Aici, într-o fostã clãdire a pompelor, pe scaune moderne, într-o ambianþã excepþionalã suntem invitaþi de artistul Ion Barbu, sufletul manifestãrilor culturale din Valea Jiului. Asta în timp ce una dintre piese se va juca chiar în curtea casei memoriale a lui I.D. Sârbu, ca sã vadã live ºi locatarii din blocul învecinat, aºa cum le-a promis Ion Barbu. „Piesa de rezistenþã este Teatrul Auãleu, din Timiºoara, care va prezenta 3 piese. Mai este trupa Minion care va prezenta un spectacol cu Amalia Respirã adânc ºi Trupa Corint, care va prezenta un spectacol din Caragiale, „Eu sunt Draculea”, a precizat
Ce au în comun comunismul ºi mama?
um pot fi alãturate douã cuvinte: comuC nism ºi mama? La asta
cel mai bine ne rãspunde Ion Barbu, artistul din Petrila, care joi searã a înfrãþit douã muzee, ce au teme total diferite, dar în care se regãsesc lucruri familiare tuturor. Muzeu Mamei, unic în România ºi cel al Comunismului au devenit surori printr-un act semnat la Petrila de cei doi care le-au înfiinþat. Comunismul ne-a fost ca o mamã, iar mama a trãit în comunism ºi cu asta am fãcut legãtura pe care Ion Barbu a parafat-o joi searã de la ora 20.00. Unde altundeva se putea întâmpla asta, dacã nu la Petrila, acolo unde Barbu a înfiinþat Muzeul Mamei, în memoria celei
Ion Barbu, organizatorul festivalului. Ion Barbu nu este la prima încercare de acest fel ºi chiar ºi la Festivalul Om Rãu, pe care l-a fãcut în Peºtera Bolii a venit cu piese de teatru, jucate în locuri inedite. Acum vrea sã promoveze ideea cã mâna Petrila e locul ideal pentru culturã. „Am prins gust pentru teatrul underground ºi am zis cã dacã e tot atât de rãspândit unde nu trebuie, sã fie ºi aici unde chiar e necesar. E o clãdire pe care am smuls-o minei Petrila ºi e un paradox cã, în zilele în care noi construiam aceastã clãdire, vis-s-vis se pregãteau maºinile de demolare, adicã cântarul pentru fier vechi ºi aºa mai departe”, a mai spus Barbu. Aristul petrilean sperã sã îi treceþi pragul ºi sã vedeþi piese de teatru inedite. Spectacolele încep vineri la ora 18,00 ºi pânã miercurea viitoare au loc o serie de spectacole, lansãri de cãrþi ºi proiecþii de filme. Diana MITRACHE
Gara Petroºani se zbate între neputinþã ºi nepãsare
D
e mai bine de zece ani autoritãþile locale cer cu disperare reabilitarea principalei porþi de intrare în Valea Jiului, însã cei obligaþi sã demareze lucrãrile promit cã le vor face. Astfel, Gara Petroºani rãmâne o ruinã care sperie orice cãlãtor ca sã nu mai vorbim de turiºti. Gara Petroºani este o poartã de primire a turiºtilor dezolantã, imobilul fiind de aproape 15 ani într-o stare avansatã de degradare. „Este dezastru aici, stau acum sã mã adãpostesc de soare, dar vã spun
sincer cã-mi este teamã sã nu-mi cadã ceva în cap. Nu ºtiu cum de nu se ocupã nimeni sã facã ceva cu ea”, spune un cãlãtor. De reabilitare ar trebui sã se ocupe Regionala CFR Timiºoara de care aparþine dar proiectul a fost trecut pe linie moartã pentru cã „nu sunt bani”. „Noi am fãcut demersuri peste demersuri încã din anul 2005 ºi rãspunsurile fie vin rar, fie deloc. Etapizat s-au tot fãcut adrese ºi cei responsabili n-au mai catadicsit sã mai spunã ceva”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Maximilian GÂNJU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
care i-a dat viaþã. „Trupa Auãleu, care are un spaþiu superb în Timiºoara, a amenajat la subsol un muzeu de toatã lauda. Se numeºte Muzeul Consumatorului Comunist. Am profitat de prezenþa lor aici, ca sã facem o înfrãþire între tânãrul Muzeu al Mamei ºi mult mai tânãrul Muzeu al Consumatorului Comunist”, a spus Ion Barbu, artistul care a venit cu ideea ineditã. Manifestarea este legatã de cea cu Festivalul de Teatru Subteran ºi Ion Barbu s-a folosit de ziua de joi ca de o sãrbãtoare pentru a marca o astfel de înfrãþire cu Timiºoara, cã tot nu prea are Petrila oraºe cu care sã se înfrãþeascã în mod Oficial. Diana MITRACHE
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 mai 2015
Henþ cu mâna
ªi ce mare scofalã cã picã Rapidul!? Toatã sãptãmâna de dupã acel Rapid – CSU Craiova 1-2 am auzit una ºi bunã: vai-vai-vai, picã Rapidul în „B”, din
cauza Craiovei! Asta-i bunã, dar ce-ar fi vrut cheferiºtii ãia pârliþi, sã sarã oltenii la o parte, cã vezi Doamne, sã nu cadã legenda-n „B”.
Adicã atunci când, voi ãia de la Capitalã, aþi distrus U.T.A., F.C. Argeº, Poli. Timiºoara, Corvinul sau Jiul, prin diferite tertipuri, nu aþi mai plâns atâta, iar acum muriþi de grija Rapidului. Rapidul nu poate sã accepte cã echipe din Bucureºti, cu o altã tradiþie, Progresul (F.C.
Fotbal juniori
ªTEFÃNOAICA, 16 GOLURI!
P
entru micii fotbaliºti din judeþul Hunedoara, va fi un sezon plin ºi în lunile de varã. A.J.F. Hunedoara, în colaborare cu F.R.F. va organiza în lunile mai ºi iunie 2015 competiþia numitã Cupa Grassrouts, pentru copii ºi juniori, pe
patru categorii de vârstã: juniori C (gr. 2001-2002), juniori D (gr. 2003-2004), juniori E (gr. 2005) ºi juniori F (gr. 2006). Se va juca pe douã serii, Valea Jiului ºi Valea Mureºului, echipe de câte 9 jucãtori respectiv 8 jucãtori ºi 6 jucãtori. Pe lângã echipele cunoscute din Valea Jiului – Jiul Petroºani, Universitatea
Petroºani, Pro Fotbal Petroºani, Pro Fair Play Vulcan, Sorii Junior`s Lupeni, Inter Petrila va participa ºi cel mai nou club de
Naþional) sau Sportul Studenþesc, chiar ºi mai îndepãrtatele Unirea Tricolor, Carmen sau Ciocanul, au fost ejectate din fotbal pentru motive ºi mai neortodoxe, decât faptul cã alþii nu au fãcut nimic altceva, doar au jucat mai bine ca ei. Rapidul ar trebui sã se uite în jur, sã copii, Dynamic Lupeni, antrenat de Florin Bulgaru. Primii care au luat startul au fost cei de la juniori C (13-14 ani), cele douã echipe ale Jiului, ªcoala Jiul ºi Fotbal Jiul obþinând victorii clare: ªcoala Jiul Petroºani – Dynamic Lupeni 22-2, meci în care Bogdan ªtefãnoaica a înscris 16 goluri (celelalte autorii Ad. Marcu 2, M. Matei 2, Buroaga, Foca). De altfel, el a participat la un trial regional la Salonta, marcând un gol al selecþionatei de vest cu cea de Nord. Începând din acest week-end, vor intra în focul competiþiei ºi celelalte categorii de vârstã.
FOTBAL, CUPA GRASSROUTS – ED. 2015 SERIA VALEA JIULUI JUNIORI C (GR. 2001 – 2002) Etapa 1, 16 mai 2015, Petroºani ªc. Jiul Petroºani – Dynamic Lupeni 22-2 Pro Fair play Vulcan – Fotbal Jiul 1-4 Etapa a 2-a, 23 mai 2015, 23 mai 2015, Lupeni Pro Fair Play Vulcan - ªc. Jiul Petroºani Fotbal Jiul – Dynamic Lupeni Etapa a 3-a, 30 mai 2015, Vulcan ªc. Jiul – Fotbal Jiul Petroºani Dynamic Lupeni – Pro Fair Play Vulcan Etapa a 4-a, 6 iun. 2015, Vulcan Dynamic Lupeni - ªc. Jiul Petroºani Fotbal Jiul – Pro Fair Play Vulcan Etapa a 5-a, 13 iunie 2015, Lupeni ªc. Jiul – Pro Fair Play Vulcan Dynamic Lupeni – Fotbal Jiul
RADU ªTEFANOAICA (Sc. Jiul) a înscris 16 goluri într-un singur meci
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Etapa a 6-a, 20 iunie 2015, Petroºani Fotbal Jiul - ªcoala Jiul Pro Fair Play – Dynamic Lupeni
vadã cã ºi alte surate de tradiþie s-au dus în hãul fotbalului. E uºor sã acuzi, dupã ce te-ai târâit un campionat întreg de-ai ajuns la -15 la „adevãr”. Fiþi zmei la CFR Cluj ºi la Pandurii Tg. Jiu º-apoi mai discutãm. Altfel, mucles.
Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a
Foºtii jucãtori din Valea Jiului în mare formã! z U.T.A. îºi continuã cu succes drumul spre promovare, dupã un 1-0 cu C.S. Ineu, având un avans de trei puncte faþã de Mama Mia Becicherecu Mic. z Surprizã la Giarmata, unde F.C. Hunedoara a învins RÃZVAN DRÃGOESCU cu 2-0, primul a marcat gol fiind marcat de pentru FC Hunedoara ex-jiulistul Rãzvan Drãgoescu în min. 44, într-un meci la care au asistat 50 de spectatori!? z Un alt fost jucãtor în Valea Jiului, Bogdan Bozian (ex Minerul Lupeni) a marcat trei din cele ºase goluri ale echipei sale Naþional Sebiº în meciul de 6-0 cu Viitorul Craiova. z Interesant traseul echipei Vulturii Lugoj (3-1 la Pandurii II Tg. Jiu), echipã aflatã la cea de-a ºaptea victorie consecutivã.