CVJ Nr 862, joi 21 mai

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 862

Cronica Vãii Jiului Joi, 21 Mai 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Mineritul în colaps, minerii fac miting

N

u mai este nicio noutate cã mineritul este în colaps ºi minerii chiar ies în stradã la finele acestei sãptãmâni.

Între timp, au loc ºi mici rãscoale la diverse mine, iar directorul general al CEH, Constantin Jujan spune cã va face disponibilizãri ºi cautã sã vadã cum va rambursa împrumutul care salveazã acest colos doar temorar.

Prezent la ultima rãscoalã de la mina Livezeni, Constantin Jujan nu a ascuns faptul cã de la CEH vor pleca mineri ºi cã aceºtia vor fi chiar disponibilizaþi. A negat, însã, cã ar fi vorba despre disponibilizãri masive de personal, în condiþiile în care s-au fãcut angajãri aici. „<Concedieri masive> nu a fost un anunþ al nostru. Este un program aprobat de CEH încã de anul trecut pentru 540 de persoane, la asta se lucreazã. Cea mai mare problemã era asigurarea banilor pentru plãþile compensatorii. În ceea ce priveºte Guvernul, acesta s-a þinut de promisiune, pentru a putea sã acopere veniturile de completare printr-o HG pe viitor.

Despre alte concedieri nu vorbim”, a spus Constantin Jujan, director general CEH. CEH a primit un ajutor de stat, agreat ºi de Comisia Europeanã, un fel de gurã de oxigen, dar care va trebui rambursat în jumate de an cu tot cu dobânda aferentã. Cum va proceda ºeful de la CEH ne explicã chiar el. „Mai avem în vedere ºi alte venituri din serviciile de sistem ºi faptul cã mult aºteptatul ajutor de stat, cel de al doilea, prin el se pot suporta cheltuielile de operare, iar din alte venituri sã poatã fi rambursat cel puþin primul ajutor de stat. Despre al doilea ajutor de stat sub formã ne împrumut nu poate fi vorba. Este clar cã se va transforma într-un ajutor de salvare”, a mai precizat Jujan.

Cel puþin la acest moment s-a sistat procesul de privatizare, tocmai pentru a stabili care va fi calea pe care o va urma CEH ºi cele douã entitãþi, minierã ºi cea energeticã.

Minerii ies în stradã vineri 22 mai, când este organizat un miting la care sunt invitaþi sã ia parte cât mai mulþi locuitori, fie cã lucreazã sau nu la vreo minã din Vale.

Diana MITRACHE

Eroismul, inspirat de ideea creºtinã ºi de patriotism, reprezintã o virtute de valoare absolutã, o jertfã supremã. Cu aceastã zestre intrã un popor în marea familie a popoarelor, în istoria lumii.

Astfel, an de an, în aceastã zi, gândurile noastre se îndreaptã cu pioºenie ºi gratitudine spre cei care, prin vitejia ºi jertfa lor, au fãurit România Mare, au apãrat libertatea ºi independenþa sa ºi au menþinut treazã încrederea poporului român în valorile sale creºtine ºi morale.

ÎN VECI SÃ FIÞI SLÃVIÞI, EROI AI ROMÂNIEI! TIBERIU IACOB RIDZI Primarul municipiului Petroºani

Încep sã se contureze candidaþii pentru primãriile din Valea Jiului

P

rin cercurile partidelor politice din localitãþile Vãii Jiului au început sã se vehiculeze numele posibililor candidaþi la fotoliile de primari. Deºi edilii aflaþi în funcþii par imbatabili - nici un alt lider de partid neþinându-le piept la nivelul unei adevãrate opoziþii, doar ici colo câte o sãgeatã care nu a pãtruns în conºtiinþa populaþiei cu drept de vot - totuºi se contureazã câte ”un junghi” în coasta acestora, iar pe ici pe colo chiar un pericol... Doar la Lupeni, conjunctura favorizeazã candidaþi din afara PSD. >>> PAGINILE 4-5

Eroii neamului au astãzi parte de o atenþie deosebitã. E ziua când ne înclinãm frunþile ºi rostim o rugãciune pentru sufletele celor care au pierit departe de cei dragi, dar pentru o cauzã dragã.

Poate n-ar fi rãu sã o facem mai des, deoarece avem azi o þarã întreagã, trãim liberi ºi în pace pentru cã ei ºi-au dat viaþa.

Le datorãm mai mult decât recunoºtinþã, le datorãm existenþa noastrã ca neam, ca þarã, ca individ. Sã nu le uitãm jertfa, sã le cinstim memoria ºi, mai ales, sã avem grijã sã nu uitãm principiile care i-au mânat pe ei în luptã: credinþã, libertate, dreptate! ªi pentru cã astãzi este Înãlþarea Domnului, voi încheia cu salutul creºtinesc:

HRISTOS S-A ÎNÃLÞAT! GHEORGHE ILE Primarul municipiului Vulcan

Comemorãm, începând cu 1920, Ziua Eroilor, la ceas de mare sãrbãtoare a creºtinãtãþii, Ziua Înãlþãrii Domnului.

Ne aplecãm astãzi cu pioºenie, aprindem o lumânare ºi depunem o floare în faþa mormintelor celor care ºi-au dat viaþa pentru þarã, celor pentru care jertfa supremã nu a fost decât idealul libertãþii ºi demnitãþii naþionale..

Am încrederea cã datoria sacrã, pe care o avem, de a-i cinsti pe eroii României va rãmâne în veci neºtirbitã.

Recunoºtinþã de-a pururi eroilor neamului românesc.

HRISTOS S-A ÎNÃLÞAT !

Costel AVRAM Director general Apa Serv Valea Jiului

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 mai 2015

SNÎMVJ abia strânge banii de salarii roblemele Complexului P Energetic Hunedoara afecteazã în continuare

Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului.

Societatea de închideri abia strânge bani pentru plata salariilor, în timp ce furnizorii nu au primit niciun leu.

Aceºtia încã pãsuiesc societatea. Tot din cauza situaþiei financiare, societatea de închideri nu poate pune în funcþie un abataj mecaniza la mina Paroºeni.

“Legat de situaþia financiarã nu pot sã dau veºti bune. În ultima perioadã ºi societatea noastrã trece prin probleme destul de grele. Nu mã refer la un bilanþ economic pentru cã la noi acesta este pozitiv, ci legat de creanþele pe care le avem cãtre Complexul Energetic Hunedoara. Luna trecutã am avut cel mai scãzut nivel de încasare de la CEH ceea ce ne-a fãcut sã asigurãm doar salariile angajatiilor fãrã a putea plãti mai nimic cãtre furnizori ºi aici mã refer nu la investiþii ci la asigurarea materialelor de bazã

Taxã pentru susþinerea examenului de bacalaureat

C cu care sã lucreze minerii în subteran. La aceastã orã nu putem spune cã aceste lipsuri ºi aceste datorii cãtre furnizori ne afecteazã activitatea dar nu vom putea continua foarte mult în aceastã situaþie fãrã plati cãtre furnizori mai ales cã avem de pus în funcþie capacitãþi noi de producþie. Tot datoritã plãþilor cãtre furnizor suntem întârziaþi cu o lunã de zile cu punerea în funcþie a complexului mecanizat la mina Paroseni. Este un complex mecanizat foarte important ºi care poate da undeva la 1000 de tone pe zi.

Cred cã toate demersurile pe care le face CEH-ul în aceastã perioadã sunt menite sã deblocheze cumva situaþia ºi pe mãsurã obþineri acestui ajutor de stat cu siguranþã acesta se va

îndrepta ºi spre noi ºi înspre recuperarea creanþelor astfel încât furnizorii sã poatã fi plãtiþi la timp”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Complexul Energetic Hunedoara are de achitat cãtre SNÎMVJ zeci de milioane de lei pentru cãrbunele livrat.

“Suma care este la acesta orã este de 47 de milioane din care sunt 27 de milioane de lei trecuþi de limita de scadenta. Nu a scãzut ci din contrã a crescut avânt în vedere nivelul încasãrilor de pânã acum”, a mai spus sursa citatã. În urmã cu o lunã de zile, societatea de închideri a câºtigat un proces împotrva Complexului Energetic Hunedoara.

Monika BACIU

andidaþii examenului de bacalaureat care anul acesta vor susþine examenul maturitãþii pentru a treia oarã vor plãti o taxã de 230 de lei.

Reprezentanþii Inspectorarului ªcolar Hunedoara susþin cã anul acesta înscrierile debuteazã în data de 25 mai.

“ªi anul acesta absolvenþii de liceu care vor susþine examenul maturitãþii vor plãti acea taxã de 230 de lei.

Este vorba de cei care vin a treia oarã la bacalaureat”, a declarat Raluca Manea, purtãtor de cuvânt ISJ Hunedoara.

Cei care nu au promovat anul trecut examnul de bacalaureat pot opta anul acesta sã susþinã probã la care nu au reuºit sã obþinã notã de trecere sau se pot înscrie sã susþinã alte probe la care sã îºi mãreascã nota. Anul trecut, în judeþul Hunedoara, dintre cei peste 3.800 de elevi înscriºi la Bac, peste jumãtate au fost declaraþi admiºi, însã niciunul nu a obþinut media 10.

Monika BACIU cererea LSMVJ, condusã de ani de zile de Zoltan Lacataº, astfel cã structura energeticã hunedoreanã Website: trebuie sã achite www.cronicavj.ro formaþiunii sindicale E-mail: aproximativ 500.000 lei. cronicavj@gmail.com În anii trecuþi, CNH aloca, pentru negocierea Director: CCM-ului, un fond de de Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 5,8 la mie, redus ulterior 0744.268.352 la 3,9 la mie din fondul total de salarii. Curtea de Colectivul de redactie: Conturi a declarat acest Ileana FIRÞULESCU fonds drept ilegal, dar ileana.firtulescu@yahoo.com LSMVJ a acþionat în Car men COSMAN- PREDA instanþã decizia ºi a avut Diana MITRACHE câºtig de cauzã. Tocmai de (mitrachediana@yahoo.com) aici vine ºi restanþa de Maximilian G ÂNJU circa 500.000 de lei (madm3xi@yahoo.com) despre care vorbim.

Monika BACIU Genu TUÞU Monika BACIU

Liga lui Miron Cozma, datoare la statul român

L

iga Sindicatelor Miniere Valea Jiului este datoare la statul român. Conform datelor de la Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, are obligaþii cãtre bugetul de stat constituite în anii fiscali precedenþi pentru care s-au înregistrat obligaþii restante în valoare de 26.965 lei. Penalizãrile ºi dobânzile sunt în valoare de 1,550. LSMVJ mai are de plãtit cãtre stat 3864 de lei ca taxe ºi impozite ºi 13.980 de lei este impozitul pe salarii.

Liga Sindicatelor Miniere cere anularea acestor acte în instanþã.

Pe rolul Tribunalului Hunedoara a fost înregistrat un dosar în care LSMVJ are calitatea de reclamant, iar SERVICIUL FISCAL MUNICIPAL PETROªANI DIN CADRUL DGRFP TIMIªOARA calitatea de pârât. Pentru aceastã speþã încã nu a fost stabilit un termen de cãtre magis-

traþii de la Deva.

La sfârºitul anului trecut, structura sindicalã condusã de Zoltan Lacataº a câºtigat un proces împotriva Complexului Energetic Hunedoara.

CEH a fost desemnat succesor al Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, care înregistra restanþe cãtre Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului, în valoare de 500.000 de lei. LSMVJ,

structurã sindicalã înfiinþatã de Miron Cozma, a câºtigat la data de 27 martie 2012, ºi procesul intentat Companiei Naþionale a Huilei Petroºani ºi au obligat CNH sã achite sumele restante cu titlu de fond destinat negocierii ºi urmãririi executãrii Contractului Colectiv de Muncã aferent. Banii nu au fost, însã, recuperaþi în totalitate ºi, dupã dispariþia CNH, oficialii LSMVJ s-au judecat cu continuatorul activitãþiie extractive, respectiv Complexul Energetic Hunedoara.

Tribunalul Hunedoara a admis ºi de acesatã datã

Cronica Vãii Jiului

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 21 mai 2015

Mãgari, câini, pisici, oi ºi alte peturi - la epurare

A

u dispãrut tot mai multe capace de canal ºi asta vedem acum la staþia de epurare a apelor. Tot ce ajunge în canalizare trece pe aici ºi cei care gestioneazã acest sistem în Valea Jiului ne spun cã au gãsit în grãtarele de aici chiar ºi animale mari. Ele cad în canal ºi mai apoi ajung, prin canalizare, pânã la staþie.

Ce aruncãm în WC gãsim mai târziu la staþiile de tratare. Dar civilizaþia lasã de dorit în condiþiile în care, dupã ce au dispãrut capacele de canal, cu zecile în Valea Jiului în ultima vreme, acum toate deºeurile le gãsim în canalizare. ªi aici ajung animale mai mici sau mai mari, dezintegrate sau nu, sticle de plastic ºi tot ce ne prisoseºte prin casã. „Tot ce se recolteazã din reþeaua de canalizare intrã în treaptã mecanicã.

Sunt douã linii, una de grãtare dese ºi una de

grãtare rare. Din pãcate, aceste grãtare ar trebui sã elimine doar chiar substanþele din apa menajerã, dar sunt situaþii în care ne vin chiar câini în treaptã mecanicã, chiar am avut înfundatã reþeaua cu saltele ºi, când am dat drumul, acea saltea am gãsit-o aici, lucru ce ne aratã cã, în unele locuri, reþeaua de apã menajerã nu este reþea de apã, ci conþine gunoaie”, spune Cristian Ionicã, ºef al Departamentului de producþie din Apa Serv SA. De ce sã folosim ghena

de gunoi, când putem astupa o gurã de canal cu o saltea? ªi aºa, încet – încet, transformam canalizarea în a doua noastrã groapã de gunoi, mult mai aproape de locuinþã. „În momentul în care sunt luate capacele de la canal, omul vede cã e canalul gol ºi ce sã facã? Îl acoperã. Cu ce? Cu gunoiul din casã, pe care în loc sã îl ducã la tomberon îl bagã în reþeaua menajerã. Dacã ar fi o locaþie, douã trei, dar e din toatã Valea Jiului, de la Petrila, pânã în Petroºani, de la Lupeni, pânã în Petroºani. Acest gunoi menajer îl ducem ºi de douã - trei ori pe sãptãmânã”, mai spune Cristian Ionicã.

Staþiile de tratare devin pur ºi simplu neîncãpãtoare ºi de defecteazã mai ales în perioadele cu ploi

torenþiale. Deºeurile se înþepenesc în timp prin cotloanele canalizãrii, iar atunci când plouã tare, debitul le ajutã sã o ia la vale ºi atunci încep problemele în staþia de tratare. „Se observã, când sunt ploi torenþiale, cã deºeurile sunt blocate, cu toatã automatizarea ºi cu toate tocãtoarele de aici, suntem în impozibilitatea de a funcþiona ºi, când plouã torenþial suntem nevoiþi sã desfacem grãtarele ca sã scoatem ce gãsim. E un melc, care e chiar un tocãtor ºi când vine un câine, o oaie, îl tocãm ºi îl ducem la groapa de gunoi, pentru cã e considerat deºeu menajer”, ne explicã specialiºtii.

Nu ne-am civilizat aproape deloc în ultima vreme ºi educaþia începe din baia fiecãruia. Asta pen-

tru cã nici nu ºtim cât de periculoase sunt pentru sistemul de epurare al apelor menajere acele ºerveþele umede pe care nu le aruncãm la gunoi, ci în vasul toaletei personale.

Specialiºtii ne explicã exact ce se petrece cu ele în canal. „Aici þine de disciplina fiecãruia ºi probabil cã doar cu timpul ne vom disciplina. Asta pentru cã acel ºerveþel umed, acele batiste de unicã folosinþã ar trebui aruncate în gunoi ºi nu în vasul de toaletã. În primul rând se înfundã canalizarea interioarã ºi ce se întâmplã?

Omul, pânã la urmã, îi dã drumul, ajunge la noi, iar în staþia de tratare se dezintegreazã, dar intrând pe fluxul tehnologic, intrã într-un decantor ºi apoi într-un bazin de aerare ºi tot acel ºerveþel se toarce ca un fuior de lânã. O datã la douã-trei sãptãmâni, nu ºtim de unde, dar inclusiv haine se aruncã în canalizare. Ele, dacã reuºesc sã treacã de treapta mecanicã, se dezintegreazã, trec prin grãtare, dar le regãsim pe toate treptele de tratare ºi ne îngreuneazã tot fluxul de tratare”, a conchis ºeful Departamentului de Producþie din Apa Serv.

Diana MITRACHE

Beþivul fãrã permis, aproape de judecatã

I

ndividul care s-a îmbãtat criþã ºi a fãcut prãpãd cu o maºinã de teren, în centrul Petroºaniului, rãnind ºi o femeie, riscã sã stea dupã gratii pentru cumul de infracþiuni.

Un tânãr în vârstã de 25 de ani, la mijlocul lunii aprilie a.c., provoca unul dintre cele mai spectaculoase accidente rutiere care au avut loc în ultimii ani în Petroºani.

Poliþiºtii împreunã cu procurorii sunt aproape de finalizarea dosarului penal în care este cercetat individul ºi spun cã s-a stabilit un cumul de infracþiuni iar dacã va fi gãsit vinovat de instanþa de judecatã riscã

închisoarea.

Cercetãrile au fost efectuate de cãtre poliþiºtii din Petroºani sub coordonarea procurorilor de la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani. „Dosarul este aproape de finalizare, ne-au ajuns ºi ultimele documente ºi cred cã sãptãmâna viitoare îl trimitem la Parchet. Este cercetat pentru conducere în stare de ebri-

etate, vãtãmare corporalã, conducere fãrã permis, concurs de infracþiuni. S-a întârziat puþin întrucât nu am primit raportul de constatare medico-legalã privind alcoolemia ºi este o valoare foarte ridicatã”, a precizat comisarul Petre Mârza, ºeful Poliþiei Rutiere Petroºani. Legiºtii au stabilit cã tânãrul avea în sânge o alcoolemie de peste 3 la mie, practic fiind aproape de comã alcoolicã. În 14 aprilie a.c., individul, beat criþã, deºi nu avea permis de conducere s-a urcat într-o maºinã de teren ce aparþinea unui cunoscut de-al sãu ºi a plecat la plimbare prin centrul municipiului.

Pe principalul bulevard, în zona centralã, tânãrul care gonea pe

ºosea a pierdut controlul maºinii, a acroºat o dubiþã parcatã, dupã care a tamponat, din spate, un autoturism marca Ford Fiesta, care circula în faþa sa, pe care l-a proiectat într-un copac. Autoturismul condus de tânãrul de 25 de ani s-a oprit dupã ce a mai tamponat douã autoturisme VW Golf, parcate în zonã. O femeie aflatã în Ford a fost rãnitã în urma accidentului ºi a avut nevoie de îngrijiri medicale.

La testarea fãcutã de poliþiºti la faþa locului cu etilotestul, bãrbatul avea o alcoolemie de 1,49 mg/l, alcool pur în aerul expirat ºi pentru cã nu se putea þine pe picioare a fost nevoie ca doi agenþi sã-l sprijine pentru a

sufla în fiolã. Norocul a fãcut ca fapta de vitejie a individului sã nu se transforme într-o tragedie de proporþii, în condiþiile în care în zona accidentului sunt

treceri de pietoni ºi cel mai mare parc din Petroºani, frecventat mai ales de copii ºi vârstnici.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

300.000 lei de la bugetul local pentru reabilitarea Cinematografului Victoria

Încep sã se contureze candidaþii pentru primãriile din Valea Jiului P

A

proape 300.000 de lei este contribuþia municipalitãþii din Petroºani la proiectul de reabilitare a Cinematografului Victoria din Petroºani, inclus în Programul „Sãli de cinema”. Amplasamentul ºi terenul aferent va fi predat cãtre Compania Naþionalã de Investiþii, care implementeazã programul. În luna februarie a acestui an, aleºii locali din Petroºani au aprobat participarea la subprogramul „Sãli de cinema”, derulat de CNI. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, spune, însã, cã pentru implementarea propriu – zisã a proiectului, CNI a solicitat trasmiterea unor documente suplimentare, dar ºi emiterea unei hotãrâri de consiliu distincte privind predarea cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, prin Compania Naþionalã de Investiþii, a amplasamentului Cinematografului „Victoria” ºi a terenului aferent. În plus, primãria trebuie sã se angajeze cã va asigura condiþiile pentru reabilitarea ºi modernizarea fostei sãli de cinema.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 mai 2015

Acestea sunt premisele pentru care s-a revenit asupra hotãrârii de consiliu din luna februarie cu o altã decizie a aleºilor locali, care stabileºte punctual tot ce a solicitat CNI, inclusiv

finanþarea din bugetul local a cheltuielilor pentru servicii ºi lucrãri, respectiv 289,316 mii lei.

Clãdirea cinematografului, situatã într-o zonã centralã a municipiului Petroºani, aproape de sediul administraþiei publice locale, se aflã într-o avansatã stare de

degradare dupã ce a fost abandonatã ani de zile. În 2009, imobilul a trecut din proprietatea privatã a statului ºi administrarea Regiei Autonome a Distribuþiei ºi Exploatãrii Filmelor „RomâniaFilm” în domeniul public al municipiului Petroºani ºi administrarea CL Petroºani. Doi ani mai târziu, însã, un om de afaceri din Petroºani a luat în concesiune prin licitaþie publicã fostul Cinematograf Victoria pentru a-i reda funcþionalitatea. Pe lângã obligativitatea de a-i pãstra obiectul de activitate timp de 5 ani, investitorul anunþa cã vrea sã deschidã ºi o salã de bowling cu douã piste, o salã de jocuri, o casã de pariuri sportive ºi un fast food. Locaþia a fost curãþatã, atât în exterior, cât ºi în interior, iar apoi municipalitatea a decis

sã ia înapoi clãdirea pentru a putea finanþa proiectul din fonduri europene.

U

n proiect de peste 4 milioane de lei Practic, primãria vrea sã aplice, în cadrul subprogramului „Sãli de Cinema”, derulat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice prin Compania Naþionalã de Investiþii, un subprogram nou care ar putea sã redea strãlucirea Cinematografului „Victoria” din Petroºani. În consecinþã, primãria a comandat efectuarea unui studiu tehnic, un proiect de reabilitare a cinematografului, care indicã cu exactitate ce trebuie fãcut ºi unde trebuie intervenit.

Documentaþia tehnico – economicã elaboratã pen-

tru obiectivul de investiþii „Reabilitarea ºi modernizarea cinematografului Victoria din municipiul Petroºani” are la bazã concluziile expertizei tehnice ºi ale raportului de audit energetic întocmit la cererea municipalitãþii. Pe de altã parte, pentru a putea fi inclus în programul derulat de CNI, sala de cinema ar urma sã fie transmisã în folosinþã gratuitã Ministerului Dezvoltãrii Regionale, prin CNI, pe toatã durata construirii obiectivului. În schimb, municipalitatea se obligã sã asigure finanþarea pentru racordurile la utilitãþi, sã asigure suprafeþele de teren necesare organizãrii de ºantier, dar ºi sã menþinã destinaþia obiectivului realizat ºi sã-l întreþinã pe o perioadã de minimum 15 ani.

Car men COSMAN-PREDA

Pregãtiri pentru Red Bull X Alps

P

uþin mai mult de o lunã de zile îl desparte pe parapantistul hunedorean de startul competiþiei exclusiviste derulate în Alpi, unde Toma participã încã de la prima ediþie.

Parângul este principalul „poligon” de atrenamente pentru parapantistul din Petroºani care sperã la ediþia din acest an la un loc pe podium. Toma Coconea este unul dintre favoriþii pasionaþilor de sporturi extreme care urmãresc dura competiþie de cãþãrare, alergare ºi parapantã ce se deruleazã pe parcursul mai multor zile ºi care strãbate Alpii Europei.

Derulat din doi în doi ani ºi cu un numãr restrâns de participanþi aleºi dupã criterii bine stabilite, Red Bull X Alps este visul oricãrui pasionat de sporturi extreme iar Toma Coconea a devenit unul dintre concurenþii care definesc întrecerea

mondialã. Parapantistul a fost la un pas de a câºtiga întrecerea, a fost medaliat cu argint ºi la ultima ediþie a ºocat dupã ce organizatorii îl vedeau pe radar, pe ultimul tronson pânã la finish, cã zboarã când e fapt Tomi alerga.

Zilele trecute parapantistul ºi-a lansat special pentru evenimentul care debuteazã în luna iulie o colecþie de tricouri personalizate ºi care sunt destinate suporterilor.

Fondurile obþinute de la fani vor fi folosite pentru sprijinul logistic pe întreaga perioadã a competiþiei, în condiþiile în care participarea la Red Bull X Alps implicã costuri serioase.

Maximilian GÂNJU

devoalat un nume, cel al fostului PRM-ist, Dorel ªchiopu.

rin cercurile partidelor politice din localitãþile Vãii Jiului au început sã se vehiculeze numele posibililor candidaþi la fotoliile de primari. Deºi edilii aflaþi în funcþii par imbatabili - nici un alt lider de partid neþinându-le piept la nivelul unei adevãrate opoziþii, doar ici colo câte o sãgeatã care nu a pãtruns în conºtiinþa populaþiei cu drept de vot - totuºi se contureazã câte ”un junghi” în coasta acestora, iar pe ici pe colo chiar un pericol... Doar la Lupeni, conjunctura favorizeazã candidaþi din afara PSD. LA PETRILA, lupta se va da lupta pentru candidatura la fotoliul de primar, în primul rând, între doi... PSD-iºti.

Actualul primar Ilie Pãducel ºtie cã încã are ºanse considerabile de a mai câºtiga încã un mandat, dar încã se mai gândeºte dacã va candida. Între timp, se pregãteºte în laboratorul organizaþiei locale actualul viceprimar, Vasilicã Jurca. Dacã s-ar face un sondaj de opinie în rândul locuitorilor Petrilei cu cei doi pontenþiali candidaþi, probabil Jurca ar fi mult în urma primarului în funcþie.

PNL Petrila are la rândul sãu un om apreciat ca fiind cu bun simþ, un bun profesionist, un om respectabil ºi responsabil, Petre Bãlãnesc, dar ce te faci dacã nu poate sã se preteaze la mizerabila luptã politicã ºi nu ar

Lucrãrile continuã în Parâng

L

ucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng continuã.

Chiar dacã Guvernul nu a mai alocat bani pentru proiectele de dezvoltare a domeniilor schiabile, la Petroºani acestea continuã prin efortul municipalitãþii.

Consilierii locali de la Petroºani au alocat suma de 44 de mii de

arunca pentru nimic în lume cu noroi nici mãcar în vreun duºman de moarte. Cetãþeanul obiºnuit de atâþia ani cu violenþa verbalã ºi care încã nu cunoaºte modul parºiv de manipulare prin scenarii greu de imaginat pentru omul cinstit, l-ar cataloga pe potenþialul candidat liberal ca fiind moale, ºi nu unul civilizat aºa cum se cade. ªi tot la Petrila, Constantin Ramaºcanu, PDL, actual nou PNL, este vehiculat ca posibil candidat avându-se în vedere cã acesta a mai candidat pentru primãria Petrila ºi care se bazeazã pe un anume segment de alegãtori. Doar cã noul PNL trebuie sã scoatã la bãtaie un singur candidat.

Tot la Petrila ar mai dori sã candideze Dorin Curtean, formal în PC, dar încã nu ºi-a gãsit lei pentru serviciile de asistenþã tehnicã pentru dezvoltarea domeniului schiabil Parâng.

“Este o rectificare de buget pentru o sumã de bani la asistenþa tehnicã pentru domeniul schiabil.

Se aloca 430 de milioane de lei vechi pentru plata asistentei tehnice”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Banii cu care s-a majorat bugetul local provin din vânzarea unor bunuri imobile din domeniul public al municipiului Petroºani. „Sumele de bani sunt obþinute din vânzarea unor suprafeþe de teren

partidul care sã-l susþinã.

LA PETROªANI, lucrurile sunt clare în ce priveºte PSD. Prin constituirea Ligii aleºilor locali de cãtre PSD ºi UNPR, candidatul este chiar primarul în funcþie Tiberiu Iacob Ridzi. În noul PNL se vehiculeazã douã nume deocamdatã: Adrian Rus, de la PDL ºi Petre Drãgoescu de la PNL. Posibil ca sondajele sã stabileascã cine va fi candidatul dintre cei doi.

LA ANINOASA, primarul Nicolae Dunca, PSD, a crescut în preferinþele locuitorilor pe seama salvãrii oraºului de la faliment, dar ”ar fi bãtut prin KO dacã Adrian David ar vrea sã candideze” – spun chiar colegi de-i lui Dunca. Doar cã Adrian David va fi ”folosit” de liberali pentru funcþii mai înalte aferent garajelor ºi curþilor aparþinând caselor din Colonia Petroºani”, a explicat purtãtorul de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani, Nicu Taºcã. Întreaga sumã va fi înghiþitã de proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, mai precis pentru asistenþa tehnicã, ca urmare a unei adrese a Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat Petroºani (SPADPP). „Având în vedere cã pentru lucrãrile de execuþie a construcþiilor la dezvoltarea domeniului schiabil în zona turis-

avându-se în vedere incredibila sa evoluþie într-un timp scurt de la momentul intrãrii sale în politicã. ÎN VULCAN, primarul Gheorghe Ile stã bine, chiar ºi-a consolidat poziþia printre alegãtori prin acþinuile sale în cascadã, acþiuni interactive în care a implicat copii, pãrinþi, bãtrâni. ªi totuºi, noul PNL prin Florin Mârza, PDL, care este ºi coordobator pe Valea Jiului, ºi Alina Cîrstoiu,

ticã Parâng este nevoie de asigurarea asistenþei tehnice din partea proiectantului, vã rugãm sã aprobaþi rectificarea bugetarã prin virãri de credite bugetare”, se aratã în documentul menþionat anterior. În momentul de faþã în staþiunea montanã din Parâng constructorul realizeazã spaþiile tehnice. “În momentul de fata lucram, constructorul continua lucrãrile de amenajare a centrului tehnic. Este vorba despre spatiile tehnice ºi garajul pentru ratrac, utilitãþi, spatiile pentru cei care deservesc utilajele ºi utilitãþile aferente

preºedinta PNL, sunt doi politicieni cu pretenþii care vor dori sã aibã oameni în cursa pentru fotoliul de primar al Vulcanului. ªi dacã sondajele nu-i ajutã, spun chiar unii PSD-iºti în glumã, s-ar putea sã-l ”reºapeze” pe Ile, cum s-a mai întâmplat ºi la PSD, sau s-o reactiveze pe Angela Stoica, fostul viceprimar PDL, care ºi dupã lunga pauzã politicã încã se mai bucurã de ceva notorietate. Printre aceºtia, vulcãnenii au mai

acestei clãdiri”, spune Tiberiu Iacob Ridzi.

Pe lângã faptul cã executivul nu a mai alocat bani pentru continuarea lucrãrilor, municipalitatea are piedici ºi din partea Romsilva.

Primãria Petroºani vrea sã scoatã din fondul forestier suprafaþa de 46 de hectare de teren în aºa fel încât sã poatã continua proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng.

Soluþiile favorabile obþinute pânã acum de autoritãþile locale au fost clasate.

Monika BACIU Car men COSMAN-PREDA

LA LUPENI, noul PNL este în avantaj având în vedere problemele cu care se confruntã primarul Cornel Resmeriþã.

S-a vehiculat cã fiul acestuia, Lucian, ar putea candida din partea PSD, dar reacþiile nu i-au fost favorabile. Ca urmare, singurul nume care se vehiculeazã, deocamdatã, pentru cursa electoralã este cel al lui Constantin Brânduºe. Este posibil, sã se ridice un candidat ºi din rândul PMP sau Forþei Civice, care ºi-au fãcut simþitã prezenþa în Lupeni prin opoziþia fãcutã primãriei.

LA URICANI, primarul în funcþie Dãnuþ Buhãescu a câºtigat în imagine printre locuitori prin strategia sa de a renunþa la preºedenþia PSD ºi declarând de câte ori a avut ocazia cã singura sa grijã este sã administreze oraºul.

Dar cum nu este posibil ca un om sã fie iubit de toatã lumea, încã douã nume au

apãrut pentru a-i fi contracandidaþi, respectiv Ilie Pârvan ºi Daniel Morar. Vechii liberali nu se vor lãsa nici ei ºi cu siguranþã, spun apropiaþi acestora vor sonda opinia publicã privind trei posibili candidaþi. Cine va sta cel mai bine în sondaj, acela va fi nominalizat.

SIGUR CÃ partidelele mai au timp, în viziunea lor, sã se hotãrascã, doar cã într-o lunã de zile, cât va dura campania electoralã, este greu de crezut cã, în afarã de primarii în funcþie, noii candidaþi vor putea sã convingã alegãtorii.

Prea puþini oameni ai partidelor politice – alþii decât primarii - au câºtigat, atât cât sã conteze, la capitolul notorietate.

Majoritatea considerã cã scoatrea posibililor candidaþi în faþa publicului le erodeazã imaginea, iar ”duºmanii” îºi vor pregãti, în timpul rãmas pânã la alegerile locale, strategii de atac ºi de compromitere a acestora.

Ileana FIRÞULESCU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 mai 2015

Subteranul, boalã grea

Minele din Valea Jiului au lãsat urme adânci în sãnãtatea minerilor Î

n Valea Jiului, boala scade media de viaþã. Majoritatea celor care îºi duc traiul în Valea Jiului lucreazã în sistemul minier. Subteranele Vãii Jiului ºi-au pus amprenta asupra sãnãtãþii lucrãtorilor, iar acest lucru se vede ºi în statisticile Casei Judeþene de Pensii Hunedoara.

Zeci de mii de pensionari bolnavi.

Numãrul pensionarilor pe caz de boalã din judeþul Hunedoara este unul care atinge cifra de 20.000. Majoritatea dintre aceºtia provin din Valea Jiului, din sistemul minier. „La nivel de judeþ conform statisticilor de pe ultima lunã anului 2015, luna aprilie, avem în jur de 19000 de pensionari

pe caz de boalã ºi fac referinþã la toate cele trei tipuri de boalã.

Gradul I de invaliditate, gradul II ºi III de invaliditate. Valea Jiului, întotdeauna are cam o treime din pensionari raportatã la toate cifrele, indiferent dacã sunt pensionari de boalã sau la limitã de vârstã sau pensionari ieºiþi anticipat. În mare parte provin din sis-

temul minier dar ºi din alte domenii de muncã din Valea Jiului”, declarat Ilie Toma, directorul Casei de Pensii Hunedoara.

Faptul cã minerii sunt bolnavi se vede ºi din numãrul concediilor medicale de care aceºtia beneficiazã pe parcursul unui an.

“Foile de boalã la Divizia Minierã la nivelul anului 2014, cu situaþia pentru 11 luni la acest moment, au fost înregistrate 95760 de zile de foaie de boalã. Comparativ cu anul 2013 tot pe o perioadã de 11 luni când erau înregistrate 103.125 de zile de

Disponibilizãri într-o sãptãmânã

M

iercurea viitoare ar putea fi gata toate actele normative pentru disponibilizãrile de la minele neviabile.

Cei care pleacã acum, ies efectiv din sistem cu data de 1 iunie ºi pleacã cu peste 32.000 de lei.

Mai este nevoie de un singur act normativ ºi peste 200 de mineri pãrãsesc sistemul minier. Cel mai probabil, în 1 iulie începe o nouã reorganizare a activitãþii la minele neviabile, pentru cã pleacã oameni din subteran, dar ºi de la suprafaþã. Asta se întâmplã, însã, în acelaºi timp cu restrângerea activitãþii. „Suntem în linie dreaptã.

Miercurea viitoare ar trebui sã avem HG cu privire la aceste disponibilizãri. Dacã va fi gata, putem spune cu certitudine cã, cei 225 de oameni din cadrul societãþii vor intra în preaviz cu data de 1 iunie ºi la 1 iulie va fi ieºirea lor din sistem”, a declarat Aurel Anghel, director general S.N.Î.M.V.J. Iniþial pleacã doar 225, dar cifra finalã pentru acest an ar trebui sã fie de 600 de mineri. Totuºi, cei la

Societatea de Închideri de Mine spun cã sunt ºanse sã rãmânã doar la jumãtate cifrã disponibilizaþilor. „Toate clarificãrile cerute de Ministerul Energiei au fost acceptate de Consiliul Concurenþei. Suntem încã în dezbateri ºi zic eu cã sunt mari ºanse sã se materializeze aceastã notificare”, a mai menþionat Aurel Anghel. Cei care pãrãsesc sistemul pleacã cu banii în mânã. Practic, sumele compensatorii vor ajunge la cei care pãrãsesc mina, imediat ce aceºtia îºi finalizeazã actele de disponibilizare ºi îndeplinesc condiþiile legale. „Suma este în jur de 32.000 de lei net, pentru fiecare persoanã, care se va primi într-o singurã tranºã.

Banii sunt prinºi în bugetul de venituri ºi cheltuieli ºi, în mod normal, ar trebui sã fie doar accesaþi ºi nu ar trebui sã fie nicio problemã”, precizeazã

foaie de boalã la Divizia Minierã, deci se observã o scãdere a numãrului de foi de boalã”, a declarat la începutul acestui an, Cosmin Chiuzan, inginer ºef SSM CEH.„În anul anterior fata de 2013 raportat avem o scãdere a numãrului de zile de foaie de boalã. Dacã în anul 2013 puteam vorbi de un procent de 2,15 zile pe angajat pe an concediu medical, în anul 2014 avem un numãr total de 38.544 de zile de foaie de boala ceea ce corespunde a 1,73 zile pe salariat. Salariaþii noºtri ºi-au luat mai

puþine zile de foaie de boala dar putem spune în aceeaºi mãsurã cã au fost ºi mai puþini având în vedere planurile de disponibilizare ale societãþii”, a declarat în luna ianuarie a actui ani, Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Afecþiunile de care suferã ortacii sunt dintre cele mai diverse.

“Afecþiunile diferã, am avut ºi foi de boalã din cauza accidentelor de muncã, avem ºi afecþiuni din cauza aparatului locomotor având în

Minele viabile pot funcþiona chiar ºi pânã în 2028 nitãþile extractive aflate în adminisU trarea Complexului Energetic Hunedoara – adicã Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni – se vor închide cel mai devreme în anul 2024, potrivit programului convenit de oficialii CEH cu Ministerul Energiei.

Existã, însã, posibilitatea, ca acestea sã-ºi prelungeascã activitatea cu încã patru ani, respectiv pânã în 2028. Acesta este unul dintre aspectele desprinse dupã discuþiile purtate de conducerea CEH cu minerii de la directorul general al societãþii de închideri de mine.

De la mina Petrila vor pleca 78 de mineri ºi mai rãmân 352, la Paroºeni mai rãmân 623, dar se disponibilizeazã acum 79 ºi de la Uricani pleacã 63, acolo urmând sã mai dea cãrbune doar 442 de angajaþi, în timp ce de la aparatul de conducere al societãþii de închideri de mine vor pleca 5 angajaþi.

Diana MITRACHE

Livezeni, care au protestat din nou marþi. Complexul Energetic Hunedoara are deja un program de restructurare ºi reorganizare, însã acesta va suferi modificãri. Oricum, cert este cã închiderea Minelor în 2018 se referã doar la cele neviabile, respectiv Petrila, Uricani ºi Paroºeni, conform Deciziei

vedere specificul activitãþii noastre, avem ºi afecþiuni pulmonare, sunt ºi afecþiuni medicale oncologice”, a mai spus la acel moment inginerul ºef SSM-CEH. Cele mai grave afecþiuni de care suferã ortacii sunt cele oncologice. De multe ori aceºtia pãrãsesc sistemul înainte de termen având în vedere faptul cã afecþiunile de care suferã sunt incompatibile cu munca.

Monika BACIU

2010/787/UE, iar pentru celelalte mine din cadrul CEH existã un program în discuþie, acceptat de Ministerul Energiei, de închidere pânã în anul 2024 cu posibilitate de prelungire pânã în 2028.

Pe de altã parte, rezolvarea unei alte probleme ridicate de minerii de al Livezeni, care au intrat cu întârziere de o orã în ºut, trebuie sã mai aºtepte.

Este vorba despre acordarea tichetelor de masã, prevedere cuprinsã în Contractul Colectiv de Muncã, însã conducerea CEH spune cã acets lucru va fi posibil doar sãptãmâna viitoare, ºi asta din cauza situaþiei economice dificile a entitãþii energetice.

Car men COSMAN-PREDA

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 mai 2015

Capacele de canal, gratuitãþile ºi calculul pensiilor, problemele pensionarilor ensionarii mineri din Valea Jiului se P confruntã cu nenumã-

rate probleme. Aceºtia au ridicat problema capacelor de canal, a gratuitãþilor ºi a pensiilor în cadrul unei întrevederi la care a participat Tiberiu Iacob Ridzi ºi directorul Casei de Pensii Hunedoara.

Tiberiu Iacob Ridzi, faþã în faþã cu pensionarii mineri. Foºtii ortaci din Valea Jiului au avut întâlnire cu factorii de decizie din Petroºani, dar ºi din judeþ.

Aceºtia s-au întâlnit cu Tiberiu Iacob Ridzi, cãruia i-au adus la cunoºtinþã mai multe probleme cu care se confruntã. Unele pot fi rezolvate la nivelul primãriei, iar altele nu.

“Sunt multe probleme pe care le-au ridicat. În general probleme legate de capacele de canale care lipsesc ºi care creazã un disconfort real. Despre anumite lucruri legate de utilitãþi ºi probleme care þin de modificarea legislaþiei pe care ei o au cu privire la acele gratuitãþi. Sunt lucruri pe care mi le aduc la cunoºtinþã ºi eu le transmit mai departe”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

La discuþii a luat parte ºi

Personal suplimentat

Sute de pensionari pleacã la bãi umãrul personalului de la Casa de N Pensii Petroºani a fost

suplimentat. În ultimele zile, sute de pensionari au venit sã îºi ridice biletele de tratament.

Toma Ilie, directorul Casei de Pensii Hunedoara.

“Am discutat probleme ce fac referire directã la facilitãþile care au fost acordate pânã în acest an, acea cantitate de cãrbune ºi de energie electricã, pentru zona defavorizatã ºi zona grea economic. Se pare cã aceste facilitaþi se vor prelungi încã trei ani. Sunt în stadii avansate discuþii la nivel de ministere. Tot în stadiu avansat de discuþii este ºi proiectul de modificare a Legii 263 în care dânºii cer un alt mod de calcul al pensiilor pentru cei care au lucrat în condiþii speciale ºi deosebite ºi pentru cei care au lucrat în grupa I ºi a II a de muncã anterior legilor actuale.

Pentru toþi se pare cã aceastã lege modificatã se va vota în curând în legislativ. La ora actualã este un proiect de lege la Camera Deputaþilor în comisia de

„Piraþi” pe traseul Lupeni – Petroºani traºi pe dreapta de poliþiºti

A

efectuat curse regulate pe traseul Lupeni –Petroºani deºi nu avea licenþã de traseu. În consecinþã, societatea depistatã de poliþiºti a rãmas fãrã 10.000 de lei în cont.

Un microbuz de persoane circula nestingherit în regim de maxi – taxi pe ruta Lupeni – Petroºani sfidând toate legile în vigoare.

Traseul s-a încheiat brusc, când

muncã”, a declarat Toma Ilie.

Gratuitãþile pensionarilor mineri la energia electricã fac subiectul unor discuþii dintre reprezentanþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului ºi Comisia Europeanã.

“Noi gestionãm problemele a 9000 de pensionari.

Suntem în discuþii cu cei de la Comisia Europeanã pentru acordarea gratuitãþilor la energia electricã ºi pentru anul acesta”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Pensionarii mineri din Valea Jiului nu mai beneficiazã de facilitãþi la energia electricã începând din acest an. Acum, reprezentanþii SNÎMVJ, cei care gestioneazã aceastã problemã încearcã sã obþinã un aviz de prelungire a acestor facilitãþi de la Comisia Europeanã.

Monika BACIU

în faþã le-au ieºit poliþiºtii ºi i-au tras pe dreapta. „ Poliþiºtii rutieri au efectuat un control pe DN66A, în urma cãruia au constatat faptul cã angajaþii unei societãþi comerciale au efectuat transport public local de persoane prin curse regulate special pe traseul Lupeni – Petroºani, fãrã a deþine licenþã de traseu ºi caiet de sarcini”, spun reprezentanþii IPJ Hunedoara. Societatea în cauzã a fost amendatã cu 10.000 lei, conform Legii 92/2007 ºi, totodatã, s-a dispus suspendarea dreptului de utilizare a microbuzului depistat în trafic, prin reþinerea certificatului de înmatriculare ºi a plãcuþelor de înmatriculare.

Car men COSMAN-PREDA

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

Pe lângã aceºtia se adaugã ºi cei care au alte probleme.

Astfel, pentru a fi satisfãcute cerinþele pensionarilor s-a luat decizia de a suplimenta numãrul personalului care deserveºte filiala Casei de Pensii Petroºani.

“Pensionarii din judeþul Hunedoara în ultima vreme au început sã solicite din ce în ce mai mult locurile acordate dânºilor în staþiunile de odihnã ºi tratament. În zilele în care se distribuie biletele foarte mulþi pensionari stau la rând. Am încercat sã dublãm personalul de la

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

ghiºee. Chiar azi am reuºit acest lucru, într-o orã, douã afluenþa a scãzut la o treime faþã de câþi erau azi dimineaþã. Staþiunile cele mai solicitate sunt Felix, Covasna, Cãlimãneºti, Cãciulata, Herculane ºi Geoagiu Bãi”, a declarat Toma Ilie, directorul Casei de Pensii Hunedoara. În ceea ce priveºte numãrul pensionarilor hunedoreni care beneficiazã de bilete de tratament, un sfert provin din Valea Jiului. “În general din Valea Jiului se distribuie o treime faþã de cifra de la nivel judeþean. Aici dacã vindem lunar pentru o serie în jur de 500 de bilete, pentru Valea Jiului revin 150-200 de bilete”, a mai precizat sursa citatã.

Pot beneficia de tratament balnear persoanele care dovedesc existenþa unei afecþiuni medicale care sã necesite tratament balnear, în conformitate cu prevederile legale. Biletele de tratament balnear se pot acorda numai în limita numãrului locurilor la tratament balnear finanþat din bugetul asigurãrilor sociale de stat ºi aprobat prin hotãrâre de guvern.

Monika BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 mai 2015

Henþ cu mâna

Liga penalã ºi penalizatã Cu Siguranþã Liga I româneascã, sub domnia lui Burleanu este cea mai aiuritã din toatã Europa.

Aproape sãptãmânal apare câte o bombã despre neregularitãþi ºi prostii fãcute în

acest segment al fotbalului.

Numai dacã facem o înºiruire a încãtuºaþilor, sub o formã sau alta, a magnaþilor implicaþi în fotbal – fraþii Mihãilescu, Dinel Staicu, Penescu, Copos,

Fotbal, Liga a V-a Hunedoara

LIDERUL, DETRONAT

MARIAN TOMONI, autorul unui hat-trick pentru Cetate Rãchitova

Becali, Gheorghe ªtefan, Borcea, M.M. Stoica, Caprã, Marian Iancu, Ioan Nicolae, Simota – o „punem” de-o echipã, plus rezerve.

Acum a mai apãrut ºi beleaua cu sancþionarea pentru licenþe, unde li se vor lua mai multor echipe o grãmadã de puncte la

500

de spectatori (!?) la meciulderby de la Rãchitova, o luptã pentru locul 1 în Seria 1, câºtigatã cu 5-3 de gazde, deºi oaspeþii au egalat la 1-1.

Deºi rãchitovenii au venit la meci dupã o noapte de nuntã, s-au impus cu acest scor prin golurile reuºite de Tomoni (3), Cr. Sãlãºan ºi Mailat resp. D. Creciunesc (2) ºi Cr. Creciunesc.

Oaspeþii acuzã jocul dur al gazdelor în termeni aspri: „A fost mãcel, trebuiau daþi afarã vreo trei jucãtori de la Rãchitova (n.r. a fost eliminat unul, Fl. Dragoº, în min. 85), ne-au tocat” a spus viceprimarul de la Pui, Doinel Creciunesc. „Am jucat slab, nu contestãm victoria Rãchitovei, dar nu trebuia sã fim trataþi aºa”, a spus Creciunesc.

Streiul Baru a cedat acasã, 1-3 cu C.S. Ghelari, revenind de la 0-1 la 1-1 (gol Baboniu) trecând pe locul 11. În Seria a 2-a, K.S. Ribiþa a reuºit scorul etapei, 5-1 cu Berianul Beriu, în timp ce liderul Mureºul Pricaz a suferit prima înfrângere, 0-2 la C.S.C. Ilia.

DOINEL CRECIUNESC (viceprimar Pui) ºi-a manifestat vehement supãrarea pentru meciul de la Rãchitova

Paginã realizatã de Genu TUÞU

startul sezonului viitor.

Ajungem sã spunem, ferice de echipe ca Jiul Petroºani sau Corvinul Hunedoara – cel puþin asta a murit cu succes... – care nu se mai aflã pe nisipurile miºcãtoare din prima ligã, ele trãindu-ºi molcom viaþa, liniºtitã, între o deplasare la Bãiþa, Uricani sau Haþeg.

Rugby, D.N.S. (liga secundã)

ALT AER! Dupã atâtea eºecuri în actualul campionat de ligã secundã, ªtiinþa Petroºani ºi-a revenit cu CSUAV Arad, luând o gurã de oxigen. Petroºenenii au condus la un moment dat cu 17-7, dar s-a ajuns la 17-17!

Apoi la reluare, ªtiinþa se impune prin trei încercãri ºi o transformare, oaspeþii mai reuºesc ºi eu un eseu (autor Afloarei, plus tranformare Puºcaºu), dar finalul aparþine ªtiinþei care se impune cu 42-24.

Au punctat pentru ªtiinþa Petroºani: Popovici (2 eseuri), Mihalachi (1 eseu), Rãzvan Barbu (2 tr.), Zaharescu (1 eseu), Cebotari (2 tr.) ºi Chiriac (1 tr.).

Jucãtorii ªtiinþei Petroºani concentraþi pe victoria cu Aradul

ETAPA A 8-A, 16 MAI 2015

R.C. Bârlad – Stejarul Buzãu Polit. Iaºi – R.C.M. Galaþi C.S. Nãvodari – Bucovina Suceava ªtiinþa Petroºani – CSUAV Arad Steaua U 23 Buc. – CSM U 23 Buc. 1. CSM U 23 Bucureºti 2. R.C. Bârlad 3. C.S. Nãvodari 4. Polit. Iaºi 5. R.C.M. Galaþi 6. Bucovina Suceava 7. ªtiinþa Petroºani 8. Steaua U 23 Buc. 9. CSUAV Arad 10. Stejarul Buzãu

45-5 27-17 32-9 41-24 8-28

CLASAMENT 8 7 8 7 7 7 7 3 8 8

8 6 6 4 3 2 2 1 1 1

0 1 1 0 0 0 0 0 0 0

0 331-68 5p.b. 37p.

0 201-68 4p.b. 30p.

1 183-86 4p.b. 30p.

3 140-77 5p.b. 21p.

4 114-154 2p.b. 14p.

5 118-172 3p.b. 11p.

5 108-194 3p.b. 11p.

2 51-48 1p.b. 5p.

7 77-233 2p.b. 4p.

7 80-303 0p.b. 4p.

ETAPA A 9-A, 23 MAI 2015

Bucovina Suceava - ªtiinþa Petroºani R.C.M. Galaþi – C.S. Nãvodari Stejarul Buzãu – Polit. Iaºi CSMU 23 Buc. – R.C. Bârlad CSUAV Arad – Steaua 23 Buc.