Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 861
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 20 Mai 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
O adolescentã din Petroºani terminã liceul ca bãrbat
Eroii, comemoraþi la Petroºani
Nu s-a nãscut în pielea lui
D
e Înãlþare, eroii vor fi comemoraþi la Petroºani, în cimitirul eroilor din localitate. Edilii locali îºi amintesc mereu de cei care sunt îngropaþi în acest loc ºi, ca de fiecare datã, vor avea loc ceremonii în memoria lor.
La 40 de zile de la Paºti, în ziua de Înãlþare, atunci când ne amintim de cei ce au plecat dintre noi pentru o cauzã nobilã, în Cimitirul Eroilor de la Petroºani intrã zeci de oameni. Copii ºi bãtrâni, edili locali ºi întreaga comunitate, pentru cã acolo sunt înhumaþi cei care cândva au cãzut cu arma în mâini pe aceste locuri. „Joi va avea loc aceastã ceremonie, la Cimitirul euroilor, aºa cum celebrãm în fiecare an acest moment important pentru comunitatea noastrã. Va fi depunere de coroane de flori, din partea instituþiilor de pe raza municipiului
Petroºani ºi a partidelor politice. Întotdeauna avem ºi sprijinul copiilor de la grãdiniþã ºi pãrintele Munteanu, care va oficia ceremonia religioasã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cimitrirul Eroilor de la Petroºani a fost înfiinþat în 1917 de cãtre administraþia germano-austroungarã de la acea vreme ºi acolo sunt înhumaþi 130 de eroi, cãzuþi în Primul Rãzboi Mondial în Valea Jiului, unde au fost lupte. Toate crucile de aici sunt vegheate de monumentul Ostaºului Necunoscut, ca un omagiu adus celor ce au luptat pe front ºi al cãror nume a fost uitat în timp. Diana MITRACHE
A
început liceul ca fatã ºi îl terminã ca bãrbat, dar nimeni nu ºtie cum i-a fost pânã acum. O tãnãrã din Petroºani este primul caz din judeþul Hunedoara ºi printre primele 3 din þarã care reuºeºte, în baza unei hotãrâri judecãtoreºti ºi cu acte medicale, trecând peste incompetenþa psihologilor, sã devinã ceea ce este cu adevãrat de la naºtere: bãrbat. >>> PAGINA A 3-A
Protest spontan organizat la Livezeni inerii ºi energeticienii dau M crezare zvonurilor ºi
liderilor de sindicat, cu diverse interese, iar pentru a doua oarã în ultimele zile la mina Livezeni a avut loc un protest la schimbul II. Vreo 70 de oameni au intrat dupã douã ore în minã ºi au cerut sã discute cu directorul general Constantin Jujan, având în mânã o listã de revendicãri deja cunoscute. Jujan a ajuns la minã ºi, timp de o orã, a discutat cu minerii
protestatari fiecare punct. Minerii cereau tichetele de masã, de vacanþã, dar voiau sã afle ºi ce îi aºteaptã. Constantin Jujan a declarat dupã ce a ieºit din sala de apel ºi i-a convins sã
coboare sub pãmânt, cã totul este generat de presiunea pusã de sindicate. „A fost un protest spontan organizat din cauza neînþelegerilor între sindicatele de la aceastã unitate
ºi celelalte. Problemele CEH se cunosc ºi le cunosc ºi oamenii. Nu este o nemulþumire neapãrat legatã de acordarea tichetelor de masã sau a celor cadou. Am anunþat cã existã întârzieri în ceea ce priveºte achiziþia lor, dar cã nu am renunþat la acordarea lor. CEH are o gravã problemã legatã de asigurarea lichiditãþilor, sunt ºi disfuncþionalitãþi în acordarea ajutorului de stat, prevãzut într-o Ordonanþã de Urgenþã ºi urmeazã sã fie acordat ºi al doilea în perioada urmãtoare”, a spus Constantin Jujan. Liderul Adrian Jurca de la sindicatul reprezentativ la
nivelul acestei mine a spus cã minerii nu au vrut sã intre în minã ºi a stat cu ei în sala de apel pânã a venit Constantin Jujan sã le explice cum stau lucrurile, pentru cã oemanii nu prea mai au încredere în nimeni. Zvonurile lansate de sindicatele din partea de producere a energiei, recent anunþatul miting al sindicaliºtilor din minerit, respectiv al celor afiliaþi la Muntele, toate au generat neliniºte ºi astfel la mina Livezeni a fost pentru a doua oarã când au protestat minerii înainte de intrarea în ºut. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 mai 2015
A cerut insolvenþa CEH, iar apoi a fost ARESTAT
T
ribunalul Hunedoara judecã cererea de insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara depusã de o celebrã casã de avocaturã care s-a ocupat de înfiinþarea CEH, dar a fost contractatã ºi pentru acordarea de servicii de consultanþã pentru procesul de privatizare. Este vorba despre Casa de Avocaturã Boºtinã ºi Asociaþii, care a depus la instanþa hunedoreanã o cerere privind declararea insolvenþei în cazul CEH, de la care ar avea de recuperat câteva zeci de mii de lei pentru servicii de consultanþã pentru privatizarea companiei energetice. Dosarul se aflã pe rolul Tribunalului Hunedoara ºi luni a fost programat primul termen de judecatã al procesului. Casa de Avocaturã Boºtinã ºi Asociaþii este legatã strâns de istoria Complexului Energetic Hunedoara. Este cea care a oferit consultanþã de specialiate în vederea înfiinþãrii
entitãþii energetice hunedorene, fiind desemnatã în acest sens de Ministerul Economiei, în anul 2012. De asemenea, aceeaºi casã de avocaturã a fost desemnatã sã ofere servicii de specialitate ºi în vederea deschiderii procesului de privatizare, la care între timp Guvernul nu pare sã se mai gândeascã prea mult.
S
trategia de privatizare, abrogatã de Guvern!
Astfel, odatã cu împrumutul aprobat pentru CEH, Guvernul a adoptat o Hotãrâre de abrogare a HG nr. 86/2013, prin care se stabilea strategia de privatizare a Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A., luând în considerare structura integratã a societãþii de producãtor de energie electricã ºi de exploatare a unor perimetre de huilã. Potrivit informaþiilor oficiale, CEH avea obligaþia de a restitui pânã la data de 30 aprilie 2015 un numãr de certificate de emisii de gaze cu efect de serã, egal cu numãrul total de emisii de gaze cu efect de serã
provenite din instalaþiile care funcþionaserã în anul anterior, înregistrând un deficit de certificate de emisii de gaze cu efect de serã evaluat la circa 39 milioane lei. Implementarea cerinþelor Deciziei Comisiei Europene din 21.04.2015, privind acordarea unui ajutor de stat pentru salvare cãtre Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. care sã asigure ºi restituirea certificatelor menþionate anterior, condiþie esenþialã pentru continuarea activitãþii de producere energie electricã, impune separarea activitãþii miniere de celelalte activitãþi. “În acest context se modificã structura patrimonialã a Societãþii faþã de cea avutã în vedere la momentul elaborãrii strategiei de privatizare ºi, astfel, acþionarul se aflã în imposibilitatea de a derula procesul de privatizare în condiþiile prevãzute prin strategia adoptatã prin HG nr. 86/2013. Totodatã, Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. a fost inclusã în programul de reducere a plãþilor restante, fiind vizate mãsuri de
Corpul de Control al Primului Ministru îl verificã pe Nica la deconturi!
L
iderul minerilor ºi al energeticienilor de la Complexul Energetic Hunedoara, Petre Nica, este vizat de anchetã derulatã de Corpul de Control al Primului Ministru. Secretarul de stat Ion Lazãr, ºeful Corpului de Control al Primului Ministru, a precizat cã ancheta derulatã în aceste zile la Complexul Energetic Hunedoara îl vizeazã ºi pe preºedintele Sindicatului „Muntele”, Petre Nica. De precizat cã „sugestia” a venit chiar din teritoriu, mai precis de la deputatul PSD Cristian Resmeriþã, care ºi-a îndreptat brusc atenþia cãtre CEH dupã ce omul pe care îl susþinea a fost schimbat din structura de conducere a entitãþii energetice. Resmeriþã i-a solicitat Primului Ministru, Victor Ponta sã dispunã verificarea documentelor cu privire la deplasãrile, pontajul ºi deconturile depuse de Petre Nica, dar ºi sã comunice care au fost
rezultatele verificãrii similare efectuate de Corpul de Control al directorului general al CEH cu privire la documentele similare din august 2013. Totodatã, deputatul vrea sã ºtie, evident tot de la Primul Ministru, care a fost numãrul membrilor Sindicatului Muntele în februarie 2013, lunã în care acesta a devenit reprezentativ la nivelul CEH. ªi, cât de curând, vor veni ºi rãspunsurile la aceste întrebãri. „Urmare a dispoziþiei Primului Ministru, Corpul de Control efectueazã o acþiune de control la Societatea
restructurare internã ºi gãsirea unor soluþii viabile de dezvoltare. Situaþia economico-financiarã a Societãþii nu s-a apreciat atât de mult astfel încât sã reziste pieþei concurenþiale, înregistrând la data de 31 martie 2015 datorii de 942,2 milioane lei, din care datorii restante în suma de 432,8 milioane lei. Pe cale de consecinþã, este necesarã abrogarea strategiei de privatizare a Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. adoptate prin HG nr. 86/2013”, au anunþat oficialii guvernamentali.
Boºtinã, D oru arestat
Revenind la cererea de insovenþã formulatã în instanþã, trebuie precizat cã, între timp, structura de conducere a casei de avocaturã a fost “decapitatã”, dupã arestarea lui Doru Boºtinã într-un dosar de evaziune fiscalã în domeniile IT ºi consultanþã, cu un prejudiciu evaluat la peste un milion de euro. Chiar dacã numele lui apare încã în denumirea celebrei case de avocaturã, reprezentanþii “Boºtinã ºi
Complexul Energetic Hunedoara, având printre obiectve verfiicarea respectãrii prevederilor legale ºi a normelor interne în legãturã cu organizarea ºi funcþionarea societãþii, precum ºi verficarea respectãrii prevederilor legale cu rpivire la angajarea ºi plata cheltuielilor din bugetul societãþii. Aspectele sesizate de domnul deputat Cristian Resmeriþã vor fi avute în vedere în cadrul acþiunii de control efectuate în prezent”, a precizat Ion Lazãr, ºeful Corpului de Control al Primului Ministru. Rezultatele controlului va fi trimis, dupã caz, instituþiilor competente pentru continuarea cercetãrilor, în cazul în care vor fi descoperite nereguli. Car men COSMAN-PREDA
Asociaþii” au precizat cã acesta nu mai este asociat în cadrul casei de avocaturã, fiind suspendat din calitatea de avocat, membru al Baroului Bucureºti, astfel cã activitatea casei de avocaturã nu este afectatã. În concluzie ºi procesul de la Tribunalul Hunedoara intentat celor de la CEH, poate continua ºi în lipsa acestuia, asta dacã nu cumva pãrþile vor cãdea la pace, cum s-a întâmplat ºi în alte cazuri, dupã ce reprezentanþii CEH ºi-au achitat mãcar o parte din datoriile comerciale cãtre societãþile care au cerut insolvenþa companiei energetice. Car men COSMAN-PREDA
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 20 mai 2015
O adolescentã din Petroºani terminã liceul ca bãrbat
Nu s-a nãscut în pielea lui A
început liceul ca fatã ºi îl terminã ca bãrbat, dar nimeni nu ºtie cum i-a fost pânã acum. O tãnãrã din Petroºani este primul caz din judeþul Hunedoara ºi printre primele 3 din þarã care reuºeºte, în baza unei hotãrâri judecãtoreºti ºi cu acte medicale, trecând peste incompetenþa psihologilor, sã devinã ceea ce este cu adevãrat de la naºtere: bãrbat. De câte ori nu am auzit expresia NU M-AM NÃSCUT ÎN PIELEA MEA ºi poate ne-am gândit la o dereglare psihicã, mai mult decât la una hormonalã? Un tânãr din Petroºani a reuºit sã învingã barierele, sã dovedeascã medical ce este cu adevãrat ºi asta în ciuda tuturor, inclusiv a medicilor ºi specialiºtilor care, nu o datã, s-au arãtat neputincioºi. Singurul sprijin i-a fost familia ºi poate tocmai de aceea a preferat sã îºi ascundã ºi acum identitatea. Nu îi vom da numele, dar vrem sã îl lãsãm sã ne spunã povestea lui. “De la vârsta de 3 ani am început sã manifest caracteristici
masculine ºi prima datã când am realizat a fost momentul în care am simþit hormonii, adicã pe la 12 ani. Pur ºi simplu am simþit cã hormonii nu sunt normali ºi atunci am realizat cã e nevoie de o schimbare, chiar dacã nu ºtiam cum se numeºte ceea ce am. Am cãutat pe net ºi la 16 ani ºtiam tot procesul”, ne explicã tânãrul care a dat noroc cu colegii lui, ca un bãrbat, iar încrederea care ne-a insuflat-o ne-a fãcut sã îl apreciem ºi mai mult, pentru cã meritã. Singura care l-a susþinut mereu a fost mama lui, care ºtia cã a nãscut o fatã, dar care realiza în fiecare zi cã are un bãiat ºi cã acum
abia este fericit. “Cât timp a fost fatã a fost nefericit. ªtiu cazuri în care copiii au fost daþi afarã din casã de pãrinþi, dar trebuie sã ne gândim cã facem copii pentru ca ei sã îºi aleagã singuri drumul”, ne-a spus mama lui, o femeie care recunoaºte cã l-a nãscut dupã un îndelung tratament hormonal ºi dã vina pe procedeul urmat pentru a avea copii, dar care îl înþelege ºi îl încurajeazã zilnic. Este un caz rar, dar colegii care au aflat
recent, îl susþin. Toþi îi sunt alãturi, chiar dacã medicii specialiºti s-au arãtat, nu o datã neputincioºi. “La începutul anului i-am anunþat pe toþi colegii. Unii ºtiau ºi de dinainte ºi mi-au acceptat identitatea complet, împreunã cu profesorii”, ne spune el, liniºtit cã îºi vede încet-încet visul cu ochii. Mama l-a vãzut din prima clipã ºi a aºteptat ºi ea ziua cea mare în care sã iasã pe stradã cu bãiatul ei, în ciuda tuturor prejudecãþilor.
“Nu a fost uºor deloc. În Petroºani am fost dezamãgiþi ºi toþi ne-au spus sã renunþãm cã nu vom reuºi niciodatã. Începând de la doctori pânã la cunoºtinþe ºi toþi i-au recomandat sã trãiascã precum o persoanã ascunsã într-un corp care nu îl recunoaºte, cã o sã ajungã un fel de mascotã, dar copilul nu a cedat, are o personalitate puternicã ºi a zis cã nu s-a nãscut pentru a i se impune cum sã trãiascã ºi cã alege singur”, mai spune femeia. ªi a ales. A ales ce îi dictau hormonii ºi testele au arãtat cã e bãrbat, dar captiv într-o carcasã de care vrea sã scape. De fapt, în câteva zile va ieºi ºi hotãrârea judecãtoreascã ºi, dupã ce îºi ia bacalaureatul vrea sã îi ajute pe toþi cei ce sunt ca el, dar în Anglia. “Mai îmi trebuie minim 8 la bacalaureat ºi mã duc pe facultatea de Psihologie ºi Criminalogie, tocmai special pentru a ajuta persoanele ca mine. De altfel am ºi fost acceptat la facultate, iar în România voi mai veni dar în vizitã, pentru cã am un plan mai mare
Deputatul PSD Mircia Muntean, trimis în judecatã pentru conducerea unui vehicul sub influenþa alcoolului
P
rocurori ai Secþiei de urmãrire penalã ºi criminalisticã din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie au finalizat cercetãrile ºi au dispus trimiterea în judecatã a deputatului PSD Mircia Muntean , sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de conducerea unui vehicul sub influenþa alcoolului sau alte substanþe. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori la data de 30 octombrie 2014, organele de poliþie din cadrul Municipiului Deva au fost sesizate cu privire la faptul cã, în zona aflatã în intersecþia semaforizatã dintre str. Zarandului ºi str. Mihai Viteazu, pe banda 1
de circulaþie a sensului de mers Sibiu – Arad, s-a produs un eveniment rutier în care au fost implicate mai multe autoturisme, dintre care unul era condus de inculpatul Muntean Mircia, fost primar al municipiului Deva. Din probele administrate în cauzã a reieºit cã Mircia Muntean, aflat în stare de ebrietate, a intrat în coliziune cu vehiculele aflate în staþionare la culoarea roºie a semaforului, venind din spatele acestora ºi nereuºind sã opreascã la timp autoturismul la volanul cãruia se afla, ulterior îndepãrtându-se de zona accidentului. Inculpatul a fost descoperit, dupã cca. 20 min., încercând sã escaladeze un gard împrejmuitor din apropiere ºi dus la locul accidentului de cãtre un poliþist. “În buletinul de analizã toxicologicã-
alcoolemie emis de Serviciul Judeþean de Medicinã Legalã Hunedoara, se atestã faptul cã inculpatul avea o alcoolemie de 1,30 gr ‰ la prima probã de sânge recoltatã, respectiv 1,10 gr ‰ la cea de-a doua probã. Raportat la Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curþii Constituþionale, referitoare la excepþia de neconstituþionalitate a dispoziþiilor art. 336 alin. 1 ºi 3 Cod penal, prin ordonanþa din data de 10 martie 2015, s-a dispus recalcularea valorii alcoolemiei inculpatului la momentul depistãrii în trafic, imediat dupã producerea accidentului, respectiv orele 18:30, în data de 30 octombrie 2014. Astfel, prin raportul de expertizã medico-legal al I.M.L. Timiºoara din data de 18 martie 2015, prin interpretarea retroactivã a
alcoolemiei s-a concluzionat cã „la data de 30 octombrie 2014, la ora 18:30, inculpatul Muntean Mircea era în eliminare ºi ar fi putut avea o alcoolemie teoreticã de aproximativ 1,80 gr ‰. Actul medico-legal mai menþioneazã cã s-a constatat o neconcordanþã între alcoolemia teoreticã rezultatã din datele de consum ºi valorile certe stabilite la analizã, neconcordanþã ce denotã un consum real de
decât pentru o singurã þarã. Vreau sã fac ceva la nivel internaþional, o asociaþie, prin care sã fie ajutate nu numai persoanele ca mine, ci, în general, pe cei cãrora medicii le spun cã nu au experienþa necesarã. Pentru cã mi s-a întâmplat sã intru într-un cabinet ºi sã mi se spunã cã nu au experienþa necesarã, ºi sã încerc în altã parte”, ne spune adolescentul, care acum este în clasa a XII-a. ªocaþi de faptul cã are o inteligenþã sclipitoare, cã e un copil deschis, dar cã are analize de sânge ce înclinã în altã parte balanþa, tânãrul nostru a luptat singur ºi s-a regãsit pe sine. Nu mai are mult ºi viaþa i se va schimba odatã cu numele pe care îl poartã. Cazul este unic în judeþul Hunedoara ºi chiar cei de la Medicinã Legalã au acceptat tacit ideea, iar el va pleca din Petroºani ca sã le ofere ºi altor oameni sprijin. Vrea ca la final nimeni sã nu fie catalogat ca bolnav psihic ºi asta va reuºi în Anglia, acolo unde pleacã în toamnã. Diana MITRACHE
bãuturi alcoolice mai mare decât cel declarat”, aratã procurorii în rechizitoriul întocmit. Prin acelaºi act procurorii au dispus clasarea cauzei cu privire la comiterea de cãtre inculpat a infracþiunii de pãrãsire a locului accidentului prevãzutã de art. 338 alin. 1 Cod penal, motivat de faptul cã în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale. Dosarul a fost trimis, spre competentã soluþionare, la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Mircia Muntean este de profesie inginer ºi a fost primarul municipiului Deva timp de patru mandate consecutiv. În Parlament a intrat din partea PDL, dar ºi-a pierdut calitatea de membru al PDL în luna iulie 2013, ca urmare a unei condamnari penale în primã instanþã. De atunci, Mircia Muntean s-a înscris în PSD. Marius MITRACHE
4 Actualitate
Pas înainte pentru ªureanu
D
ezvoltarea domeniului schiabil de la ªureanu face un pas înainte. Precum un copil mic care abia acum învaþã sã meargã aºa stau lucrurile ºi instituþional.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 mai 2015
propuse de autoritãþi. “Am fost zilele acestea cu cei de la Direcþia Silvicã în teren, au vãzut pãºunile ºi le-au acceptat. Este vorba de mai multe
terenuri în zona Voievodu. Sãptãmâna viitoare trebuie sã facem cerere, iar apoi ei vor înainta documentaþia cãtre Romsilva care sã facã demersurile pentru
12 serii de tabere vor fi organizate în centrele de agrement din judeþul Hunedoara cu preþuri pornind de la 325 de lei la 360 de lei pentru un
în domeniul public al localitãþii. De mai bine de trei ani autoritãþile petrilene încearcã sã dezvolte o staþiune montanã în zona ªureanu. Acum totul depinde de rezolvarea problemei cu terenul pentru cã telescaunul este deja achiziþionat. Monika BACIU
sejur de cinci zile. Centrul de agrement Cãprioara este situat în Deva, la 10 km de centrul municipiului, într-un mediu liniºtit ºi înconjurat de o priveliºte minunatã. Pe lângã atracþiile peisajului, Centrul de agrement Cãprioara prezintã avantajul de a fi amplasat în apropierea unor strãvechi monumente istorice din circuitul turistic. O altã locaþie este centrul de agrement Costeºti. Acesta este situat în partea de est a judeþului Hunedoara, în Munþii Orãºtiei,la poalele Cetãþilor Dacice Costeºti, Blidaru ºi Sarmisegetuza Regia, la 25 km de Municipiul Orãºtie, în comuna Orãºtioara de Sus, în satul Costeºti, Centrul de Agrement pentru Tineri ºi Copii Costeºti este amplasat într-un loc cu o importanþã deosebitã pentru patrimoniul cultural ºi istoric naþional. În Valea Jiului nu existã nicio tabãrã ºcolarã. Acum câþiva ani în Straja s-a dorit realizarea unei tabere pentru copii, însã proiectul a fost abandonat din lipsa fondurilor. Monika BACIU
ncep lucrãrile la DN 7A. În cursul zilei de ieri, administraþia localã de la Petrila a predat amplasamentul constructorului, astfel încât lucrãrile la drumul care face legãtura dintre Valea Jiului ºi judeþul Vâlcea pot începe. “A fost emis ordinul de începere a lucrãrilor. A fost Ion Tudor de la CNADNR împreunã cu Straco pentru a preda amplasamentul”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Firma constructoare are la dispoziþie doi ani pentru a finaliza lucrãrile la drumul care a fost
afectat anul trecut de inundaþii. Lucrãrile se vor derula pe ruta Jieþ – limitã cu judeþul Vâlcea. Drumul face legãtura cu judeþul Vâlcea, ori cu Transalpina, iar din cauza stadiului avansat de degradare, este practicabil doar vara ºi iarna, cei care se încumetã pot merge doar cu maºini 4×4. Reabilitarea drumului cuprinde ºi porþiunea spre Petroºani, care stã acum sã se prãbuºeascã, dar ºi tronsonul ce duce spre staþiunea de schi Transalpina, prin Cheile Jieþului. Monika BACIU
Cinci elevi susþin bacalaureatul special
C
Doi dintre absolvenþii de clasa a XII-a care susþin în aceste zile primele probe din cadrul examenului de bacalaureat provin de la Colegiul
autoritãþi dupã ce s-a sustras unei condamnãri. Romeo Beja a fost locotenentul lui Miron
pentru cã Beja este refugiat ºi n-a ieºit cu un metru din „þarcul” în care are acest statut.
Cozma, iar magistraþii l-au condamnat la cinci ani de închisoare pentru mineriada din 1999. A anticipat verdictul instanþei de judecatã ºi a fost mai iute de picior decât poliþiºtii, astfel cã a reuºit sã o ºteargã din þarã ºi sã obþinã azil în Austria. Stã ascuns de zece ani, a reuºit sã obþinã statut de azilant politic ºi ar putea fi „sãltat” doar dacã pãrãseºte Austria, el fiind localizat de poliþiºtii hunedoreni, care trebuie sã punã în aplicare mandatul de executare. Beja n-a
fãcut nici cea mai micã greºealã în aceºti zece ani, dar nu se apropie de termenul de prescripþie al pedepsei, fiind vorba de o infracþiune legatã de subminarea puterii de stat, astfel cã încã nu poate scãpa definitiv de pedeapsã. Oricum, pentru a i se anula condamnarea Romeo Beja ar trebui sã depunã la instanþa de judecatã o acþiune prin care magistraþii sã hotãrascã dacã se îndeplinesc termenele ºi condiþiile de prescripþie. Maximilian GÂNJU
Cât se furã în România. Preºedintele Curþii de Conturi:
Admitere la Medicinã în Viena inci elevi olimpici susþin zilele acestea examenul de bacalaureat special. La nivelul judeþului Hunedoara ºapte elevi de clasa a XII-a ar fi trebuit sã susþinã etapa specialã a examenului de bacalaureat, însã doar cinci s-au înscris la aceastã sesiune.
Beja mai are de stat mult ºi bine în Austria Armata, Biserica ºi utoritãþile Jandarmeria rãmân A judiciare române ºtiu unde se în topul încrederii aflã fostul aghiotant al lui Miron Cozma, românilor însã nu-l pot sãlta
Fostul vicepreºedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, organizaþia sindicalã înfiinþatã ºi condusã de Miron Cozma, rãmâne cel mai celebru hunedorean fugar, el fiind dat în urmãrire de cãtre
Î
Elevii sunt invitaþi în tabere
regãtiri pentru tabere. Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara îi invitã în centrele de agrement pentru tineri ºi copii pe toþi cei care sunt dornici sã colinde ºi sã îºi petreacã timpul liberîn zonele de o rarã frumuseþe cu un peisaj pitoresc.
ani sã ducã mai departe proiectul. Administraþia localã de la Petrila încearcã din rãsputeri sã gãseascã soluþiile optime pentru dezvoltarea domeniului schiabil de la ªureanu. Problema de care s-au izbit autoritãþile este legatã de trecerea a 30 de hectare de teren din domeniul Romsilva
Lucrãri demarate la DN 7A
Dupã ce luni de zile autoritãþile petrilene au încercat sã dea la schimb mai multe terenuri pentru a continua lucrãrile la domeniul schibil din ªureanu, abia acum cei de la Direcþia Silvicã au accepat pãºunile
P
a emite hotãrârea de Guvern”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Dupã ce aceste etape vor fi îndeplinite mai dureazã undeva la trei luni pânã o hotãrâre de Guvern va fi emisã. Abia apoi vor continua lucrãrile în ªureanu acolo unde investitorul privat aºteaptã de trei
Naþional Decebal din Deva. Sonia Adelina ªortan face parte din lotul internaþional la geografie, iar Silviu Robert Glãman va participa la Viena la admiterea la facultatea de medicinã.
S
portivii din Valea Jiului, la BAC-ul special
La nivelul Vãii Jiului sunt mai mulþi elevi care susþin examenul de bacalaureat în sesiunea specialã. “Este vorba de elevii care au obþinut performanþe la loturile sportive sau la disciplinele cultural artistice”, a declarat Raluca Manea, purtãtor de cuvânt ISJ Hunedoara. Doi elevi ai Liceului Teoretic Mircea Eliade din Lupeni ºi unul al Liceului Tehnologic Lupeni susþin zilele acestea probele examenului de bacalaureat. Larisa Iordache ºi Daria Viºãnescu ar fi trebuit ºi ele sã susþinã bacalaureatul special, însã acestea au decis cã vor participa la examenul maturitãþii în sesiunea obiºnuitã Monika BACIU
“Din 100 lei bani publici, 40% dispar pe diferite cãi”
P
reºedintele Curþii de Conturi, Nicolae Vãcãroiu, a declarat marþi, la Clubul de la Bucureºti, cã pe domeniul achiziþiilor "se furã prea mult", punctând faptul cã pentru România urmeazã anii cei mai grei ºi trebuie luate decizii pentru creºterea economicã. "Din 100 lei bani publici, 40% dispar pe diferite cãi, e o problemã", a spus Vãcãroiu precizând cã "sunt lucruri incredibile, nu vã puteþi imagina ºi nu am crezut în viaþa mea cã ajung sã vad astfel de fenomene în care un primar, spre exemplu, plãteºte patru centrale termice pentru patru ºcoli, pentru cã nu aveau cãldurã, asta în 2007, iar centralele nu au fost montate nici în 2012". În opinia preºedintelui Curþii de Conturi urmeazã "cei mai grei ani ai României din foarte multe considerente" iar "faptul cã am intrat pe o guvernanþã fiscalã pe care apreciez cã nu avea ce cãuta acolo pânã nu-ºi rezolvã statele din zona Euro problema, cu o limitare a deficitului bugetar undeva la 1,98 deficit efectiv care înseamnã, fãrã datoria externã, venituri egal
cheltuieli - deci suntem la nivelul anului 2012". Cât despre creºterea economicã, Vãcãroiu a susþinut cã aceasta "poate duce undeva la 1-1,5" dar "avem un mare handicap", fãcând astfel referire la "agricultura distrusã în totalitate". "Creºterea economicã poate duce undeva la 1-1,5 (din PIB, n.red.), þinând cont de baza redusã de la care plecãm, dar avem un mare handicap: o agriculturã distrusã în totalitate, distrusã cu bunã ºtiinþã din afarã, pe sfaturi primite, aplicate de noi militãreºte ºi am ajuns unde am ajuns. Sã ºtiþi cã o agriculturã, chiar dacã sunt investiþii, nu se reface peste noapte. În primul rând, nu mai avem resursa umanã, populaþia care se ocupã de agriculturã în mediul rural este undeva la peste 70 de ani, deci am pierdut aceasta resursã, nu mai vorbesc
de irigaþii", El a susþinut cã "trebuie gãsite mecanisme pentru ca cei care au furat ºi au luat bani, ºi ºi-au fãcut averi serioase sã înceapã sã dea înapoi societãþii", susþinând cã "pe domeniul achiziþiilor, situaþia este grea, trebuie fãcut front comun ºi bineînþeles cã ºi Curtea de Conturi este extrem de exigentã ºi durã, începând de acum, pentru cã dupã toate calculele sale, se furã "prea mult". "Avem una din
problemele cele mai grele de rezolvat, o sumã imensã care înseamnã vreo 15 miliarde de euro de plãtit în urmãtorii 2-3 ani, hotãrâri judecãtoreºti irevocabile - despãgubiri în bani pentru foºtii proprietari (...) ãsta e un cartof atât de fierbinte, problema este ce facem în anul 2013 - 2014, credite externe nu putem lua cã nu ne putem împrumuta, deoarece depãºim deficitul, ce tãiem?", s-a mai întrebat preºedintele Curþii de Conturi.
A
rmata, Biserica ºi Jandarmeria sunt instituþiile interne în care românii au cea mai mare încredere, aratã Barometrul INSCOPADEVÃRUL despre România, realizat de Inscop Research. Clasamentul instituþiilor interne este condus de Armatã cu 74,3% încredere multã ºi foarte multã, urmatã de Bisericã cu 62,3% încredere multã ºi foarte multã. Pe poziþia a treia se aflã Jandarmeria, care se bucurã de aprecierea a 62% dintre români ºi DNA cu 61,4% încredere multã ºi foarte multã. Conform cercetãrii sociologice, Preºedinþia se situeazã pe poziþia a cincea cu 50,6% încredere multã ºi foarte multã, iar SRI pe poziþia a ºasea, beneficiind de încrederea a 50,3% dintre cetãþeni. Urmeazã, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie cu 49% încredere multã ºi foarte multã, SIE cu 47,8%, Poliþia cu 47,1%, Banca Naþionalã a României cu 44,5%, universitãþile cu 41,5% ºi ANI cu 39,8%. Mãsurat pentru prima datã în topul încrederii în instituþii, ANAF-ul beneficiazã de aprecierea a 37,9% dintre români. Primãriile contabilizeazã 34,3% încredere multã ºi foarte multã, în timp ce presa este creditatã cu 34% .Curtea Constituþionalã — 33,8%, organizaþiile societãþii civile cu 30%, Guvernul cu 23,8% ºi consiliile judeþene, care sunt cotate cu 21,8% încredere multã ºi foarte multã. Clasamentul este încheiat de sindicate cu 19,1%, patronate cu 15,5%, bãnci cu 14,1%, Parlament cu 12,6% ºi partide politice care înregistreazã 6,5% în aprilie.
4 Actualitate
Pas înainte pentru ªureanu
D
ezvoltarea domeniului schiabil de la ªureanu face un pas înainte. Precum un copil mic care abia acum învaþã sã meargã aºa stau lucrurile ºi instituþional.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 mai 2015
propuse de autoritãþi. “Am fost zilele acestea cu cei de la Direcþia Silvicã în teren, au vãzut pãºunile ºi le-au acceptat. Este vorba de mai multe
terenuri în zona Voievodu. Sãptãmâna viitoare trebuie sã facem cerere, iar apoi ei vor înainta documentaþia cãtre Romsilva care sã facã demersurile pentru
12 serii de tabere vor fi organizate în centrele de agrement din judeþul Hunedoara cu preþuri pornind de la 325 de lei la 360 de lei pentru un
în domeniul public al localitãþii. De mai bine de trei ani autoritãþile petrilene încearcã sã dezvolte o staþiune montanã în zona ªureanu. Acum totul depinde de rezolvarea problemei cu terenul pentru cã telescaunul este deja achiziþionat. Monika BACIU
sejur de cinci zile. Centrul de agrement Cãprioara este situat în Deva, la 10 km de centrul municipiului, într-un mediu liniºtit ºi înconjurat de o priveliºte minunatã. Pe lângã atracþiile peisajului, Centrul de agrement Cãprioara prezintã avantajul de a fi amplasat în apropierea unor strãvechi monumente istorice din circuitul turistic. O altã locaþie este centrul de agrement Costeºti. Acesta este situat în partea de est a judeþului Hunedoara, în Munþii Orãºtiei,la poalele Cetãþilor Dacice Costeºti, Blidaru ºi Sarmisegetuza Regia, la 25 km de Municipiul Orãºtie, în comuna Orãºtioara de Sus, în satul Costeºti, Centrul de Agrement pentru Tineri ºi Copii Costeºti este amplasat într-un loc cu o importanþã deosebitã pentru patrimoniul cultural ºi istoric naþional. În Valea Jiului nu existã nicio tabãrã ºcolarã. Acum câþiva ani în Straja s-a dorit realizarea unei tabere pentru copii, însã proiectul a fost abandonat din lipsa fondurilor. Monika BACIU
ncep lucrãrile la DN 7A. În cursul zilei de ieri, administraþia localã de la Petrila a predat amplasamentul constructorului, astfel încât lucrãrile la drumul care face legãtura dintre Valea Jiului ºi judeþul Vâlcea pot începe. “A fost emis ordinul de începere a lucrãrilor. A fost Ion Tudor de la CNADNR împreunã cu Straco pentru a preda amplasamentul”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Firma constructoare are la dispoziþie doi ani pentru a finaliza lucrãrile la drumul care a fost
afectat anul trecut de inundaþii. Lucrãrile se vor derula pe ruta Jieþ – limitã cu judeþul Vâlcea. Drumul face legãtura cu judeþul Vâlcea, ori cu Transalpina, iar din cauza stadiului avansat de degradare, este practicabil doar vara ºi iarna, cei care se încumetã pot merge doar cu maºini 4×4. Reabilitarea drumului cuprinde ºi porþiunea spre Petroºani, care stã acum sã se prãbuºeascã, dar ºi tronsonul ce duce spre staþiunea de schi Transalpina, prin Cheile Jieþului. Monika BACIU
Cinci elevi susþin bacalaureatul special
C
Doi dintre absolvenþii de clasa a XII-a care susþin în aceste zile primele probe din cadrul examenului de bacalaureat provin de la Colegiul
autoritãþi dupã ce s-a sustras unei condamnãri. Romeo Beja a fost locotenentul lui Miron
pentru cã Beja este refugiat ºi n-a ieºit cu un metru din „þarcul” în care are acest statut.
Cozma, iar magistraþii l-au condamnat la cinci ani de închisoare pentru mineriada din 1999. A anticipat verdictul instanþei de judecatã ºi a fost mai iute de picior decât poliþiºtii, astfel cã a reuºit sã o ºteargã din þarã ºi sã obþinã azil în Austria. Stã ascuns de zece ani, a reuºit sã obþinã statut de azilant politic ºi ar putea fi „sãltat” doar dacã pãrãseºte Austria, el fiind localizat de poliþiºtii hunedoreni, care trebuie sã punã în aplicare mandatul de executare. Beja n-a
fãcut nici cea mai micã greºealã în aceºti zece ani, dar nu se apropie de termenul de prescripþie al pedepsei, fiind vorba de o infracþiune legatã de subminarea puterii de stat, astfel cã încã nu poate scãpa definitiv de pedeapsã. Oricum, pentru a i se anula condamnarea Romeo Beja ar trebui sã depunã la instanþa de judecatã o acþiune prin care magistraþii sã hotãrascã dacã se îndeplinesc termenele ºi condiþiile de prescripþie. Maximilian GÂNJU
Cât se furã în România. Preºedintele Curþii de Conturi:
Admitere la Medicinã în Viena inci elevi olimpici susþin zilele acestea examenul de bacalaureat special. La nivelul judeþului Hunedoara ºapte elevi de clasa a XII-a ar fi trebuit sã susþinã etapa specialã a examenului de bacalaureat, însã doar cinci s-au înscris la aceastã sesiune.
Beja mai are de stat mult ºi bine în Austria Armata, Biserica ºi utoritãþile Jandarmeria rãmân A judiciare române ºtiu unde se în topul încrederii aflã fostul aghiotant al lui Miron Cozma, românilor însã nu-l pot sãlta
Fostul vicepreºedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, organizaþia sindicalã înfiinþatã ºi condusã de Miron Cozma, rãmâne cel mai celebru hunedorean fugar, el fiind dat în urmãrire de cãtre
Î
Elevii sunt invitaþi în tabere
regãtiri pentru tabere. Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara îi invitã în centrele de agrement pentru tineri ºi copii pe toþi cei care sunt dornici sã colinde ºi sã îºi petreacã timpul liberîn zonele de o rarã frumuseþe cu un peisaj pitoresc.
ani sã ducã mai departe proiectul. Administraþia localã de la Petrila încearcã din rãsputeri sã gãseascã soluþiile optime pentru dezvoltarea domeniului schiabil de la ªureanu. Problema de care s-au izbit autoritãþile este legatã de trecerea a 30 de hectare de teren din domeniul Romsilva
Lucrãri demarate la DN 7A
Dupã ce luni de zile autoritãþile petrilene au încercat sã dea la schimb mai multe terenuri pentru a continua lucrãrile la domeniul schibil din ªureanu, abia acum cei de la Direcþia Silvicã au accepat pãºunile
P
a emite hotãrârea de Guvern”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Dupã ce aceste etape vor fi îndeplinite mai dureazã undeva la trei luni pânã o hotãrâre de Guvern va fi emisã. Abia apoi vor continua lucrãrile în ªureanu acolo unde investitorul privat aºteaptã de trei
Naþional Decebal din Deva. Sonia Adelina ªortan face parte din lotul internaþional la geografie, iar Silviu Robert Glãman va participa la Viena la admiterea la facultatea de medicinã.
S
portivii din Valea Jiului, la BAC-ul special
La nivelul Vãii Jiului sunt mai mulþi elevi care susþin examenul de bacalaureat în sesiunea specialã. “Este vorba de elevii care au obþinut performanþe la loturile sportive sau la disciplinele cultural artistice”, a declarat Raluca Manea, purtãtor de cuvânt ISJ Hunedoara. Doi elevi ai Liceului Teoretic Mircea Eliade din Lupeni ºi unul al Liceului Tehnologic Lupeni susþin zilele acestea probele examenului de bacalaureat. Larisa Iordache ºi Daria Viºãnescu ar fi trebuit ºi ele sã susþinã bacalaureatul special, însã acestea au decis cã vor participa la examenul maturitãþii în sesiunea obiºnuitã Monika BACIU
“Din 100 lei bani publici, 40% dispar pe diferite cãi”
P
reºedintele Curþii de Conturi, Nicolae Vãcãroiu, a declarat marþi, la Clubul de la Bucureºti, cã pe domeniul achiziþiilor "se furã prea mult", punctând faptul cã pentru România urmeazã anii cei mai grei ºi trebuie luate decizii pentru creºterea economicã. "Din 100 lei bani publici, 40% dispar pe diferite cãi, e o problemã", a spus Vãcãroiu precizând cã "sunt lucruri incredibile, nu vã puteþi imagina ºi nu am crezut în viaþa mea cã ajung sã vad astfel de fenomene în care un primar, spre exemplu, plãteºte patru centrale termice pentru patru ºcoli, pentru cã nu aveau cãldurã, asta în 2007, iar centralele nu au fost montate nici în 2012". În opinia preºedintelui Curþii de Conturi urmeazã "cei mai grei ani ai României din foarte multe considerente" iar "faptul cã am intrat pe o guvernanþã fiscalã pe care apreciez cã nu avea ce cãuta acolo pânã nu-ºi rezolvã statele din zona Euro problema, cu o limitare a deficitului bugetar undeva la 1,98 deficit efectiv care înseamnã, fãrã datoria externã, venituri egal
cheltuieli - deci suntem la nivelul anului 2012". Cât despre creºterea economicã, Vãcãroiu a susþinut cã aceasta "poate duce undeva la 1-1,5" dar "avem un mare handicap", fãcând astfel referire la "agricultura distrusã în totalitate". "Creºterea economicã poate duce undeva la 1-1,5 (din PIB, n.red.), þinând cont de baza redusã de la care plecãm, dar avem un mare handicap: o agriculturã distrusã în totalitate, distrusã cu bunã ºtiinþã din afarã, pe sfaturi primite, aplicate de noi militãreºte ºi am ajuns unde am ajuns. Sã ºtiþi cã o agriculturã, chiar dacã sunt investiþii, nu se reface peste noapte. În primul rând, nu mai avem resursa umanã, populaþia care se ocupã de agriculturã în mediul rural este undeva la peste 70 de ani, deci am pierdut aceasta resursã, nu mai vorbesc
de irigaþii", El a susþinut cã "trebuie gãsite mecanisme pentru ca cei care au furat ºi au luat bani, ºi ºi-au fãcut averi serioase sã înceapã sã dea înapoi societãþii", susþinând cã "pe domeniul achiziþiilor, situaþia este grea, trebuie fãcut front comun ºi bineînþeles cã ºi Curtea de Conturi este extrem de exigentã ºi durã, începând de acum, pentru cã dupã toate calculele sale, se furã "prea mult". "Avem una din
problemele cele mai grele de rezolvat, o sumã imensã care înseamnã vreo 15 miliarde de euro de plãtit în urmãtorii 2-3 ani, hotãrâri judecãtoreºti irevocabile - despãgubiri în bani pentru foºtii proprietari (...) ãsta e un cartof atât de fierbinte, problema este ce facem în anul 2013 - 2014, credite externe nu putem lua cã nu ne putem împrumuta, deoarece depãºim deficitul, ce tãiem?", s-a mai întrebat preºedintele Curþii de Conturi.
A
rmata, Biserica ºi Jandarmeria sunt instituþiile interne în care românii au cea mai mare încredere, aratã Barometrul INSCOPADEVÃRUL despre România, realizat de Inscop Research. Clasamentul instituþiilor interne este condus de Armatã cu 74,3% încredere multã ºi foarte multã, urmatã de Bisericã cu 62,3% încredere multã ºi foarte multã. Pe poziþia a treia se aflã Jandarmeria, care se bucurã de aprecierea a 62% dintre români ºi DNA cu 61,4% încredere multã ºi foarte multã. Conform cercetãrii sociologice, Preºedinþia se situeazã pe poziþia a cincea cu 50,6% încredere multã ºi foarte multã, iar SRI pe poziþia a ºasea, beneficiind de încrederea a 50,3% dintre cetãþeni. Urmeazã, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie cu 49% încredere multã ºi foarte multã, SIE cu 47,8%, Poliþia cu 47,1%, Banca Naþionalã a României cu 44,5%, universitãþile cu 41,5% ºi ANI cu 39,8%. Mãsurat pentru prima datã în topul încrederii în instituþii, ANAF-ul beneficiazã de aprecierea a 37,9% dintre români. Primãriile contabilizeazã 34,3% încredere multã ºi foarte multã, în timp ce presa este creditatã cu 34% .Curtea Constituþionalã — 33,8%, organizaþiile societãþii civile cu 30%, Guvernul cu 23,8% ºi consiliile judeþene, care sunt cotate cu 21,8% încredere multã ºi foarte multã. Clasamentul este încheiat de sindicate cu 19,1%, patronate cu 15,5%, bãnci cu 14,1%, Parlament cu 12,6% ºi partide politice care înregistreazã 6,5% în aprilie.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 mai 2015
Conducerea CEH a cãutat cu poliþia Cererea de insolvenþã a CEH, “manifestele otrãvite” de la Mina Livezeni “stinsã” la masa negocierilor ncã o cerere de insolvenþã Îîndreptatã împotriva
D
e teama unor eventuale revolte ale oamenilor, nemulþumiþi de lipsa condiþiilor de lucru ºi a bonusurilor financiare, conducerea Complexului Energetic Hunedoara, ajutatã de sindicatele reprezentative ºi “docile”, a cãutat cu poliþia eventualele manifeste distribuite la Mina Livezeni. Acest lucru s-a întâmplat chiar înainte ca minerii sã intre cu întârziere în ºut ºia fost devoalat de liderii de sindicat ai ortacilor de la Exploatarea Minierã Livezeni. “Acum câteva zile, cuplul de aventurieri Nica Petre ºi Jujan Constantin, care încã mai conduc destinele CEH, m-au reclamat la Poliþie cã împart manifeste la Livezeni. Manifeste în care, spuneau ei, le cer oamenilor sã se revolte, deoarece nu se mai acordã primele de concediu ºi tichetele de masã. Culmea a fost cã, dupã ce poliþia a cercetat cazul ºi a aflat cã este o minciunã a celor doi, lumea chiar s-a revoltat”, a scris pe pagina sa de pe o reþea de socializare Adrian Jurcã, preºedintele Sindicatului “Noroc Bun” – Departamentul Livezeni.
Guvernul reia discuþiile cu FMI pe tema Complexului Energetic Hunedoara
R
eprezentanþii Guvernului României încearcã mãcar de aceastã datã sã cadã de acord cu reprezentanþii Fondului Monetar Internaþional pe temele pe care, la precedenta misiune a FMI în România, au existat divergenþe. Unul dintre aspectele spinoase ale discuþiilor este legat de Complexul Energetic Hunedoara. O misiune tehnicã a Fondului Monetar Internaþional (FMI) ºi Comisiei Europene reia discuþiile cu Guvernul despre Codul Fiscal ºi la stadiul implementãrii mãsurilor cuprinse în programul cu cele douã instituþii
Poliþiºtii nu neagã cã au fost la Mina Livezeni, dar au precizat cã nu intervin în niciun fel în activitatea sindicalã, indiferent de natura acesteia. “Sunt diverse acþiuni curente, care intrã în sfera noastrã de competenþã”, a precizat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Hunedoara.
Complexului Energetic Hunedoara se stinge. Este vorba despre acþiunea anunþatã de Apa Prod SA Deva, care a reuºit sã ajungã la un numitor comun cu oficialii companiei energetice hunedorene.
Reamintim cã sãptãmâna trecutã aproximativ 200 de mineri care lucreazã în schimbul ÎI la Mina Livezeni au intrat cu întrziere în ºut, în urma unui protest spontan. ªi ortacii de la schimbul III au avut o acþiune de protest similarã, în condiþiile în care oamenii se tem pentru locurile lor de muncã, din
cauzã cã veºtile care vin dinspre Complexul Energetic Hunedoara nu sunt deloc liniºtitoare. În plus, aceºtia îl contestã pe liderul Sindicatului „Muntele”, Petre Nica, ºi spun cã s-au sãturat sã fie minþiþi. Ortacii au cerut sã li se rãspundã clar ce se întâmplã cu tichetele de masã ºi tichetele cadou, ce se întâmplã cu primele de concediu, dar ºi sã le fie prezentat Planul de restructurare ºi reorganizare al CEH, în condiþiile în care existã un asemenea program. Car men COSMAN-PREDA
financiare internaþionale. “Este o misiune tehnicã ºi eu sper sã fie o misiune cu succes la final, astfel încât sã putem readuce în discuþie programul cu FMI, Comisia Europeanã ºi cu Banca Mondialã. ", a declarat ministrul Finanþelor, Eugen Teodorovici, în 15 mai. Oficialii spun cã, în ceea ce priveºte temele asupra cãrora România nu a cãzut de acord în cadrul discuþiilor anterioare cu instituþiile financiare internaþionale - rezolvarea problemelor la complexurile energetice Oltenia ºi Hunedoara ºi de liberalizarea pieþei gazelor – România a fãcut progrese, iar acestea vor fi analizate împreunã cu reprezentanþii misiunii. Actualul acord al României cu Fondul Monetar Internaþional urmeazã sã se încheie în luna septembrie a
acestui an. Negocierile purtate la începutul lunii februarie între Guvern, pe de o parte, respectiv FMI ºi Comisia Europeanã pe de altã parte, nu au au putut fi concretizate Fondul Monetar Internaþional (FMI) ºi Comisia Europeanã (CE) au cerut ca liberalizarea preþului la gaze sã fie aplicatã din luna aprilie pentru populaþie ºi centrale de energie termicã (CET-uri), cu o creºtere a preþului la gaze catalogatã drept "abruptã" de cãtre ºeful Guvernului, de la 53,5 lei MWh la 62 lei MWh. Executivul a respins aceastã solicitare, considerând-o nesustenabilã, cu argumentul cã populaþia ºi CET-urile nu pot suporta o astfel de creºtere din aprilie. În privinþa companiilor energetice Hunedoara ºi Oltenia, FMI ºi CE au cerut restructurarea "masivã ºi radicalã" a acestora. Oficialii guvernamentali au spus, însã, cã o astfel de restructurare nu ar salva industria de profil, ci, dimpotrivã, ar diminua semnificativ importanþa acestui sector. Car men COSMAN-PREDA
P
rotest la intrarea în ºut
Prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu, este cel care a mediat discuþiile derulate marþi, la sediul Prefecturii Hunedoara, dintre directorul general al Apa Prod SA Deva, Victor Arion ºi directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Constantin Jujan. La masa negocierilor s-a decis ca entitatea energeticã sã achite suma curentã, conform graficului de eºalonare deja aprobat pentru luna mai De asemenea, dupã obþinerea
ajutorului de stat, conducerea CEH s-a angajat sã plãteascã facturile curente, dar ºi sã respecte graficul de eºalonare a datoriilor. “Apa Prod SA Deva, la înþelegere cu conducerea CEH, a decis sã nu introducã în instanþã solicitarea deschiderii procedurii insolvenþei ºi nici nu va sista furnizarea apei reci cãtre Termocentrala Mintia ºi punctele termice din Deva”, au precizat reprezentanþii Apa Prod Deva. Furnizorul de apã a anunþat, la finele sãptãmânii trecute, cã va cere insolvenþa CEH din cauza facturilor neachitate, dar ºi pentru cã graficul de eºalonare a datoriilor nu a fost respectat. Datoriile pe care CEH le înregistreazã, la aceastã datã, cãtre Apa Prod SA Deva se ridicã la 772.197,35 lei. Car men COSMAN-PREDA
Vulturii dau târcoale leºului Complexului Energetic Hunedoara
L
eºul Complexului Energetic Hunedoara este vânat de prãdãtori. Numãrãtoarea inversã pentru Complexul Energetic Hunedoara a început, iar prãdãtorii îi dau târcoale mortului. Grupuri de interese au pus deja ochii pe scheletul societãþii. Semnalul de alarmã este tras ºi de parlamentari. “Agenþii economici care furã munca ºi sufletul hunedorenilor ºi o transferã fãrã cine ºtie ce echivalent valoric sub formã de fier vechi peste hotare se învârt deja ca vulturii în jurul unui animal rãnit”, a spus Carmen Hãrãu. Grupul energetic I al Termocentralei Mintia a fost casat ºi urmeazã sã fie vândut la fier vechi. Odatã cu ridicarea administrãrii speciale a Complexului Energetic Hunedoara, statul poate pune sechestru pe activele societãþii, pe care mai apoi sã le valorifice. Nu este exclus ca unitãþile miniere sã ajungã pe mâna unor investitori privaþi. (Monika BACIU)
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 mai 2015
”Parcã am stat la rând la lapte, ca pe vremea lui Ceauºescu, aici la second hand!” ”Am venit la ora deschiderii pentru cã vãzusem cu o zi înainte o rochie dintr-un material de calitate ºi o croialã frumoasã ºi m-am hotãrât s-o iau. Am fost surprinsã sã vãd lumea stând la coadã. M-am simþit de parcã am stat la coadã la lapte, ca pe vremea lui Ceauºescu, aici la second hand” – ing. Doina M. Csomai, Petroºani.
a noi, în L România, se spune cã înmulþirea
magazinelor second hand s-a produs ca urmare a sãrãcirii populaþiei, ceea ce nu este chiar exact. În marile oraºe europene existã astfel de magazine, dar de dimensiuni uriaºe. Chiar ºi târgurile de gen sunt de dimesiuni mari, pentru cele din Londra, de exemplu, existã ºi un clasament oficial - ”Cele mai bune 10 târguri second hand ale Londrei”... Magazinele cu haine ”la mâna a douã” s-au înmulþit în toatã România ºi poate ceva mai mult în Valea Jiului. Unii afaceriºti au
încercat sã se reprofileze vãzând puzderia de magazine de profil, second hand. Au testat minimal piaþa ºi au scos la vânzare produse casnice, respectiv mãrunþiºuri ce sunt absolut necesare într-o gospodãrie. Doar cã numai dupã o lunã afacerile lor erau în pragul falimentului, drept pentru care au revenit urgent la marfa iniþialã. ”Am încercat altceva, dar nu a mers. Am regândit organizarea ºi prezentarea produselor second hand, am mai selectat ºi din aºa-ziºii furnizori, ºi merge atât cât se poate pe acest tronson de clienþi. Vreau sã vã spun cã nu sunt puþini. Doar cã pretenþiile lor au crescut, nu mai acceptã acele grãmezi de haine care produc respingere. Prezentarea este importantã ºi ea trebuie sã se
38 de posturi pentru mii de ºomeri
M
ii de ºomeri, zeci de locuri de muncã. Valea Jiului resimte acut lipsa locurilor de muncã. Construcþiile stagneazã, iar cei care oferã locuri de muncã sunt din industria comerþului. La nivelul Vãii Jiului sunt disponibile doar 38 de locuri de muncã în Petroºani, Vulcan, Lupeni ºi Petrila. În Uricani sau Aninoasa nu este scos niciun post vacant. Sute de locuri vacante la nivelul judeþului Hunedoara. Nu mai puþin de 827 de locuri de
ridice la nivelul unui magazin de produse noi. Calitate existã, pentru cã materialele ºi modelele sunt importante, unice în felul lor. Noi aducem chiar articole noi, care au ieºit din colecþiile de actualitate sau cu mici defecte – outlet, cum se spune. Outlet nu înseamnã neapãrat second hand. În aceastã categorie intrã îmbrãcãmintea, încãlþãmintea ºi accesoriile care provin din supraproducþii, colecþii din anii trecuþi ºi retur de magazine. Unele sunt produse cu mici defecþiuni, nasturi lipsã, descusãturi, dar nu sunt haine purtate”- a declarat proprietarul unui astfel de magazin din Petroºani. De ce se înghesuie lumea la astfel de magazine? ”Doamnã, eu mi-am schimbat lenjeriile de pat cu unele de
muncã sunt disponibile în jueþul Hunedoara. Majoritatea dintre acestea se adreseazã persoanelor fãrã studii superioare, însã sunt ºi posturi pentru care se solicitã diplomã de facultate. În acest caz este vorba de posturile de inginer sau de consilier.
L
ocuri de muncã în servicii
Cele mai multe locuri de muncã disponibile la nivelul judeþului Hunedoara sunt în domeniul hotelier ºi al restaurantelor. Se cautã ospãtari, bucãtari, barmani sau recepþioneri. Existã ºi locuri de muncã disponibile în construcþii, însã acestea sunt puþine la numãr. La nivelul Vãii Jiului doar 38 de locuri de muncã sunt diponibile pentru ºomeri. Monika BACIU
bumbac ºi de damasc, foarte frumos lucrate, cu feþe de perinã brodate ºi m-au costat trei seturi 50 de lei. Pãi în magazine, ºi chiar în piaþã, o datã cã nu gãseºti din materiale din astea, iar dacã gãseºti sub 200 de lei nu le iei. Mi-am luat ºi douã covoare cum la noi nu am vãzut, tot cu 50 lei. ªi nu mi-e ruºine, pentru cã fac ce cred eu cu banii mei ºi apoi casa mea aratã mai bine cã a multora cu bani mulþi ºi cu fiþe. Uneori cumpãr chiar când primeºte marfã, alteori când este ziua reducerilor, ca acum. Uitaþi ce prosoape de bucãtorie
frumoase ºi ce calitate au! ªi e 3 lei bucata” – a spus Mariana D., 38 de ani, din Petroºani-Nord. ”Am gãsit cãmãºi de varã pentru soþul meu. Sunt din pânzã de în topit ºi uitaþi ce modele, aºa, între sport ºi elegant. Este doar 3 lei una ºi sunt ca ºi noi toate. Da, recunosc cã vin destul de des. Uitaþi ºi bluzã de pe mine, nu s-au spãlãcit culorile, o spãl o scutur ºi gata pentru cã este material bun în ea. ªi sacoul, la fel. Pãi o bluzã ca asta în magazinele de la Jiul nu o iau sub 60 de lei ºi eu an dat pe ea 5 lei” – Cornelia Domnica, 42 de ani, cadru medical, Aninoasa. ”Am venit la ora deschiderii pentru cã vãzusem cu o zi înainte o rochie dintr-un material de calitate, satinat, cu o croialã deosebitã ºi m-am hotãrât s-o iau. Am fost surprinsã sã vãd lumea stând la coadã aºteptând sã se deschidã magazinul. E ziua de reduceri, 3 lei orice produs. Este adevãrat cã magazinul aratã bine,
dar sã stai la coadã? M-am simþit de parcã am stat la coadã la lapte, ca pe vremea lui Ceauºescu, aici, la second hand” – ing. Doina M. Csomai, Petroºani. La noi, în România, se spune cã înmulþirea acestui gen de magazine s-a produs ca urmare a sãrãcirii populaþiei, ceea ce nu este chiar exact. În marile oraºe europene existã astfel de magazine, dar de dimensiuni uriaºe, cum ar fi la noi, în Vale, Jiul Shopig Center - magazinele outlet, magazine second hand de la îmbrãcãmite ºi mobilier, la artã, muzicã ºi carte, toate foarte cãutate. Chiar ºi târgurile de gen, sunt de dimesiuni mari, pentru cele din Londra, de exemplu, existã ºi un clasament oficial - ”Cele mai bune 10 târguri second hand ale Londrei”... În þãrile dezvoltate, acest gen de afaceri este considerat unul respectabil ºi asta pentru cã occidentalii nu sunt ”bântuiþi” de dozã mare de snobism precum românii. Ileana FIRÞULESCU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 mai 2015
Henþ cu mâna
REPERE MOARTE
Citeam zilele trecute despre marile stadioane ale Europei: „Nou Camp” – Barcelona, „Anfield Road” – Liverpool, „Santiago Bernabeu” – Madrid, „Naþional” – Varºovia, „Da Luz” – Lisabona etc. Toate cu niºte repere istorice bine ancorate, într-un top 10 sau 20 al
acestor monumente ale sportului. Când la Petroºani a fost construit marele stadion „Jiul” cu 30.000 locuri, era unul dintre coloºii României. Dupã 2005, prin adãugarea scaunelor, a mai fost redus cu vreo 5-6000 de locuri. Acum, prin comparaþie cu reperele
europene sau chiar naþionale, este una din cele mai jalnice locaþii de gen. Iatã un top 10... pe invers, adicã de cum nu ar trebui sã arate stadionul „Jiul”: 1.Vestiarul cu bazin al gazdelor a ajuns o ruinã, n-a mai vãzut apa de ani de zile; 2.Nu are construit niciun simbol, niciun reper despre ceea ce a însemnat fotbalul la Petroºani în 96 de ani;
3.Clãdiri ºi chioºcuri dezafectate, ce ocupã degeaba niºte spaþii pe care ar putea fi altceva; 4.Sistemul tabelei de marcaj ºi a zonei cabinei cu staþia de amplificare (fãcut scrum de la un incendiu acum trei ani), inexistene; 5.Garduri rupte pe zeci de metri, furate sau puse la pãmânt; 6.Scãrile de acces în tribune, zob;
7.Spectatori la meciuri, pânã în 50-80; 8.Zona din spatele tribunei a 2-a, o mizerie; 9.Scaunele din tribune, decolorate ºi murdare; 10. Acoperiºul, o sursã de ruginã în pragul prãbuºirii; Cam asta este imaginea frumosului ºi mãreþului stadion din Lunca Jiului. Fãrã niciun reper.
Cupa Universitas la prima ediþie... reuºitã!
Excelentã ideea „profesorilor fotbaliºti” de la Universitatea Petroºani de a organiza prima ediþie de fotbal pentru liceele din Valea Jiului, care au rãspuns in corpore – mai puþin „Brâncuºi” Petrila – la aceastã iniþiativã. Cele opt licee ºi colegii din Valea Jiului au fost împãrþite în douã grupe de câte patru echipe. S-au jucat câte ºase partide (reprize de 2x15 minute) în fiecare grupã, în finalã ajungând câºtigãtoarele Grupei A, Liceul Teoretic „M. Eliade” Lupeni ºi Grupa B, Colegiul Tehnic „D. Leonida” Petroºani. În jocul pentru locul 3 s-au întâlnit Colegiul Economic „Hermes” Petroºani – Liceul Tehnologic „Retezat” Uricani, un joc echilibrat câºtigat de petroºeneni cu 4-3. La fel de echilibratã a fost ºi finala „Leonida” Petroºani – „Eliade” Lupeni, scor 2-1, dupã ce lupenenii au condus cu 1-0.
suflet, abordând serios acest maraton fotbalistic. Sperãm ca ºi la anul competiþia sã aibe succes” a spus profesorul Edelhauser.
Prof. Eduard Edelhauser, „motorul” principal al organizãrii Cupei Universitas
CUPA UNIVERSITAS, EDIÞIA I – 15 MAI 2015
Grupa A Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni Liceul Tehnologic „Retezat” Uricani Colegiul Naþ. „M. Eminescu” Petroºani Colegiul Naþ. de Informaticã „C. Sylva” Liceul Tehnologic „Retezat” Uricani Colegiul Naþ. de Informaticã „C. Sylva” Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni Colegiul Naþ. de Informaticã „C. Sylva” Liceul Tehnologic „Retezat” Uricani Colegiul Naþ. „M. Eminescu” Petroºani Grupa B Colegiul Tehnic „M. Viteazu” Vulcan Colegiul Economic „Hermes” Petroºani Colegiul Tehnic „D. Leonida” Petroºani Liceul Tehnologic Lupeni Colegiul Tehnic „M. Viteazu” Vulcan Colegiul Tehnic „D. Leonida” Petroºani Colegiul Economic „Hermes” Petroºani Liceul Tehnologic Lupeni Colegiul Tehnic „M. Viteazu” Vulcan Liceul Tehnologic Lupeni Colegiul Economic „Hermes” Petroºani Colegiul Tehnic „D. Leonida” Petroºani
FINALA MICÃ
DAMIAN MILITARU înmâneazã Cupa Universitas lui DARIUS URSACHI, cãpitanul echipei C.T. „Dimitrie Leonida” Petroºani
Paginã realizatã de Genu TUÞU
3 0 3 3 4 2 7 1 3 3 1 2 4 2 2 4 4 0 1 10 1 5
Liceul Tehnologic „Retezat” Uricani - Colegiul Economic „Hermes” Petroºani 3-4
FINALA MARE
Colegiul Tehnic „D. Leonida” Petroºani - Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni 2-1
F.C. Voluntari ºi A.C.S. (Recaº) Poli. Timiºoara au promovat în Liga I
z Victoria celor de la F.C. Voluntari, 4-1 cu C.F.R. Suceava în etapa a 7-a a Seriei 1, aduce pe harta fotbalului românesc o nouã premierã în prezenþa pe prima scenã. z În Seria a 2-a, A.C.S. (Recaº) Poli. Timiºoara ºi-a adjudecat cele trei puncte la „masa verde” cu F.C. Olt Slatina (retrasã din campionat) cu un avans de 12 puncte faþã de Metalul Reºiþa fiind virtual promovatã înainte cu trei etape de finalul de campionat. z Urmeazã acum jocurile de baraj (16-23 mai) pentru menþinerea în Liga a II-a între locurile 10 din fiecare play-out, tur-retur, Farul Constanþa-F.C. Bihor Oradea. Iatã, douã echipe de legendã din fotbalul românesc, se bat acum sã nu retrogradeze în Divizia „C”...
Fazã din finala Cupei Universitas, Leonida Petrosani - Eliade Lupeni 2-1 Aºadar, campioni, elevii prof. Vali Stoica, „Leonida” Petroºani (cu „herculienii” Brânduºa ºi D. Ursachi în formaþie), care ºi-au primit cupa ºi premiile din partea fostului mare jucãtor Damian Militaru care a spus: „Sunt mulþi copii talentaþi, ar trebui ca la astfel de competiþii sã vinã mai mulþi antrenori de fotbal din Valea Jiului. Ar fi încântaþi”. Directorul de organizare a competiþiei, prof. Eduard Edelhauser a declarat: „Ne bucurãm cã prima ediþie a Cupei Universitas a avut un impact mare. Zeci de elevi s-au întrecut în aceste meciuri, în care au pus mult
Fotbal, Liga a II-a