CVJ NR. 859 LUNI 18 MAI 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 859

Cronica Vãii Jiului Luni, 18 Mai 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

La Petrila, rãceala ”fraþilor de cruce” s-a manifestat acut la aniversarea a 140 de ani de la înfiinþarea PNL

Firme în faliment, buget sãrãcit

P

rimãria municipiului Petroºani are de recuperat milioane de lei de la rãu-platnici.

Cele mai mari datorii cãtre Serviciul de Taxe ºi Impozite Locale le au societãþile comerciale, dupã ce multe au intrat în faliment, iar debitele sunt mai greu de recuperat.

“Avem de recuperat aproximativ 3,9 milioane de lei de la societãþile comerciale. Cel mai mare datornic este Servmin. Problema este cã multe dintre aceste firme au intrat în faliment, astfel cã prodecura de recuperare a creanþelor este mai dificilã”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºanui.

Servmin are o restanþã de 2,2 milioane de lei. De asemenea, firmele de gospodãrire ºi termoficare întregesc topul datornicilor. Gospodãrie Prest Com ºi Termoficare SA au de plãtit cãtre municipalitate undeva la douã milioane de lei.

Monika BACIU

O

acþiune complexã organizatã impecabil de PNL Petrila – 140 de ani de la înfiinþarea PNL – a scos la ivealã cã înfrãþirea dintre cele douã partide, PDL ºi PNL, care au dat naºtere noului PNL nu e rãzbãtutã de ”fiorul” specific unei astfel de comuniuni întru aceeaºi credinþã. >>> PAGINILE 4-5

Alunecãrile la telegondolã, pe cheltuiala constructorului

Î

ncep lucrãrile de reconstrucþiei a porþiunii de la telegondola din Vulcan, unde terasamentul a fost mutat de ape.

Gheorghe Ile spune cã totul se va face pe cheltuiala constructorului care vine sã facã foraje ºi terenul este umplut cu pãmânt.

Chiar în aceste zile au loc la Vulcan, în zona telegondolei, lucrãri de reamenajare

a terasamentului.

O parte din zona destinatã parcãrii a fost dizolcatã de apele care au mãturat terasamentul ºi acum

muncitorii pun pãmânt ca sã consolideze terenul. În plus, firma care a construit telegondola este aºteptatã sã facã

foraje ºi sã opreascã astfel alunecãrile de teren. Gheorghe Ile dã asigurãri, însã, cã instalaþia telegondolei este sigurã ºi nu a avut de suferit din cauza alunecãrilor. „O parte din zona de parcare a gondolei, s-a fãcut cu umpluturã. Nu are nicio legãturã cu stabilitatea gondolei, cu staþia de întoarcere ºi nu este în niciun fel implicatã fundaþia.

Doar malul de pe vale, care a plecat pe o porþiune de 1,5 m”,

a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Totul se face acum pe cheltuiala celor care au construit parcarea de la telegondola din Pasul Vâlcan ºi lucrãrile vor avea loc în perioada urmãtoare. Asta, pentru cã iniþial nu au þinut cont de structura locului. „Firma care a construit aceastã parcare are un proiect fãcut de cãtre proiectanþii de la Timiºoara, care sunt specialiºti în alunecãri de terenuri.

Ei vor veni ºi vor sonda ºi vor face pilonii pentru stabilizare, dupã care se vor face înapoi parcarea afectatã de acele alunecãri de teren”, a mai p recizat Ile. Telegondola din Vulcan a fost inauguratã la începutul anului 2011, proiectul fiind realizat prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale.

Instalaþia are 73 de gondole ºi parcarea de la bazã are acum probleme din cauza terasamentului.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 mai 2015

ªef al Gãrzii Naþionale de Mediu, trimis în judecatã în stare de arest preventiv pentru afaceri cu terenuri în Parâng

D

irectorul general adjunct al Gãrzii Naþionale de Mediu, Marius Ion Bãrbulescu, a fost trimis în judecatã în stare de arest de procurorii anticorupþie, dupã ce acesta ar fi ajutat un om de afaceri, la rândul sãu arestat preventiv, sã obþinã controlul asupra unei improtante suprafeþe de teren forestier situate pe raza a trei judeþe, inclusiv Hunedoara.

Totul s-ar fi fãcut în schimbul unor importante sume de bani sau alte bunuri, pe care omul de afaceri Gheorghe Deaconeasa i le-a promis lui Marius Ion Bãrbulescu pentru ca acesta sã intervinã pe lângã cine trebuie.

Bãrbulescu avea poziþia necesarã, aºa cã nu i-a fost greu sã tragã sforile. Acesta a fost comisar general la Gardã Naþionalã de Mediu (2009, 2011, 2012), director al Direcþiei Generale de Control a Biodiversitãþii, Biosecuritãþii ºi Ariilor Protejate din cadrul

Gãrzii Naþionale de Mediu (2010), iar acum este director general adjunct al Gãrzii Naþionale de Mediu. În schimb, Gheorghe Deaconeasa este administrator al unor societãþi comerciale ºi fundaþii în numele cãrora acþiona.

Potrivit procurorilor DNA care au instrumentat dosarul, în perioada 2009-2011, Gheorghe Deaconeasa a acþionat în scopul obþinerii controlului asupra unei importante suprafeþe de teren forestier situatã pe raza judeþelor Vâlcea, Gorj ºi Hunedoara din

perspectiva proiectului ce viza dezvoltarea potenþialului turistic al staþiunii Voineasa, prin construirea unui domeniu schiabil în zona Vidra – Obârºia Lotrului, precum ºi a obþinerii custodiei ºi, mai apoi, a dreptului de administrare pentru situl Natura 2000 Parâng prin intermediul fundaþiei pe care o reprezintã. Procurorii au descoperit cã Deaconeasa deþinea în zona respectivã, direct sau prin persoane fizice sau juridice interpuse pe care le controla, mari suprafeþe de teren cu vegetaþie

forestierã, unele amplasate în imediata vecinãtate a DN7A, respectiv a lacului Vidra, a cãror valoare a crescut exponenþial în contextul realizãrii proiectului privind domeniul schiabil din zona Vidra – Obârºia Lotrului.

F

uncþionari publici ºi silvicultori atraºi în combinaþie Ca sã-ºi atingã scopul, omul de afaceri a promis darea de bani ºi de foloase ºi a remis suma de 35.000 lei ºi diverse foloase cons-

Procurorii hunedoreni s-au întâlnit cu ºeful Procuraturii Brescia

ª

eful Procuraturii din Brescia care a condus mai multe structuri de luptã împotriva criminalitãþii organizate a avut o întâlnire cu colegii sãi români din mai multe judeþe din vestul þãrii printre care ºi Hunedoara.

Procurorii hunedoreni au aflat de la Pier Luigi Maria Dell'Osso cum au ajuns infractorii români sã-ºi organizeze structuri de tip mafiot de la simple furturi ingenioase din bãnci sau supermarketuri. ªeful procuraturii din Brescia a povestit cum infractorii români din Italia au folosit un buldozer ca sã desprindã un bancomat dintr-o bancã sau sã intre într-un supermarket, dar ºi cum cer taxã de protecþie oamenilor de afaceri. „Veneau ºi furau o parte din supermarket unde erau

banii. ªi tot timpul dãdeam de români în urma investigaþiilor.

Existau, bineînþeles, ºi complici italieni, dar mereu copyright-ul îl deþineau românii", a explicat Pier Luigi Maria Dell'Osso.

El a mai spus cã, ulterior, bande de români s-au organizat în structuri de tip mafiot, închise, legate cu legea tãcerii ºi cu obligaþii de familie, deoarece toþi erau rude între ei sau prieteni.

Magistratul a adãugat cã multe din aceste structuri au fost desfiinþate în timp de autoritãþile italiene, iar faptul cã membrii acestora funcþionau ca ºi grup organizat mafiot a permis anchetatorilor din peninsulã sã aplice legea anti-mafie ºi

sã îi condamne la pedepse mai mari, chiar dacã era vorba doar de furturi ºi nu de activitãþi ample de criminalitate.

Procurorul le-a mai spus colegilor sãi români cã mai

tând în materiale de construcþie ºi material lemnos, manoperã, transport, în valoare de 50.228 lei, lui Bãrbulescu Ion Marius. În schimb, ºeful Gãrzii Naþionale de Mediu ºi-a folosit din plin influenþa pe care o avea ºi a intervenit pe lângã diverºi funcþionari din cadrul Ocolului Silvic Voineasa ce urmau sã realizeze inventarierea, delimitarea ºi punerea în valoare a materialului lemnos de pe terenurile cu vegetaþie forestierã ale mai multor moºtenitori, în vederea urgentãrii finalizãrii procedurii de punere în valoare ºi a obþinerii cu prioritate a contravalorii materialului lemnos.

De asemena, în afacere au fost atraºi ºi funcþionari din cadrul Agenþiei de Protecþie a Mediului Vâlcea ºi Agenþiei Regionale de

existã ºi alte tipuri de infracþiuni în care românii sunt implicaþi în prezent, cum sunt cele tipice Americii de Sud, existând aºa-ziºii "bandilias", grupãri care sunt implicate în ciocniri violente pentru supremaþia într-un anumit domeniu. Procurorul general al Procuraturii din Brescia, Pier Luigi Maria Dell'Osso, s-a aflat într-o vizitã la Alba Iulia unde a avut o întâlnire cu procurorii de la parchetele din Alba, Sibiu ºi Hunedoara, aflate în raza de competenþã a Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia.

Maximilian GÂNJU

Protecþie a Mediului Craiova, ambele structuri teritoriale al Agenþiei Naþionale de Mediu, în vederea obþinerii, de cãtre inculpatul Deaconeasa Gheorghe, a unor avize de mediu necesare pentru proiectul „Dezvoltarea infrastructurii de agrement în staþiunea turisticã Voineasa, Judeþul Vâlcea” ºi Planul Urbanistic Zonal Definitivat – comunã Voineasa, dar ºi funcþionari publici din cadrul Ministerului Mediului ºi Pãdurilor ºi celorlalte instituþii ºi autoritãþi publice implicate în procedura de evaluare a dosarelor de candidaturã pentru atribuirea custodiei sitului Natura 2000 Parâng, finalizatã în favoarea inculpatului Deaconeasa Gheorghe.

Car men COSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 18 mai 2015

Sentinþã: Tribunalul Hunedoara nu ridicã sechestrul de pe averea lui Mircea Moloþ

verea preºedintelui suspendat al A Consiliului Judeþean

Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, rãmâne sub sechestru.

Magistraþii Tribunalului Hunedoara, care au analizat contestaþia depusã de Mircea Moloþ, au respins solicitarea acestuia. Pe de altã parte, conform soluþiei pronunþate de Tribunalul Hunedoara, va fi sesizatã Curtea Constituþionalã cu privire la la excepþia invocatã de Moloþ în acest dosar.

Dosarul, înregistrat la Tribunalul Hunedoara, a avut termen în data de 14 mai, dar magistraþii au amânat cu o zi pronunþarea. Împotriva preºedintelui suspendat al CJ Hunedoara procurorii DNA au dispus punerea în miºcare a acþiunii penale pentru trafic de influenþã, în

formã continuatã (2 acte materiale), luare de mitã, în formã continuatã, (21 acte materiale), luare de mitã, luare de mitã, în formã continuatã (3 acte materiale), folosirea influenþei ori autoritãþii în scopul obþinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite de cãtre o persoanã care îndeplineºte o funcþie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fãrã scop patrimo-

nial, spãlare de bani, în forma instigãrii (douã infracþiuni), conflict de interese, dar ºi deþinerea fãrã drept a unui document ce conþine informaþii secrete de stat.

Potrivit legii, procurorii anticorupþie au dispus sechestrarea tuturor bunurilor mobile ºi imobile ale lui Mircea Moloþ pentru ca, în cazul în care acesta va fi gãsit vinovat, prejudiciul calculat sã poatã fi recuperat. În acelaºi dosar cu Mircea Moloþ mai sunt cercetaþi ºi vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint – pentru luare de mitã, în formã continuatã, fals în înscrisuri sub semnãturã privatã, în formã continuatã (4 acte materiale) ºi spãlare de bani, în forma instigãrii - precum ºi oamenii de afaceri Vasile Axinte, Emanoil Milicã Pup ºi Robertto – Patrik Venter.

Escrocul din Vulcan a fost trimis în judecatã ãrbatul din Vulcan care a înºelat peste B o sutã de ºomeri din

Valea Jiului, dupã ce le-a promis locuri de muncã în Germania, Spania ori alte þãri din vestul Europei, a fost trimis în judecatã într-un nou dosar de înºelãciune.

Alin Dumitru Drugea a reuºit sã escrocheze peste 150 de persoane din Valea Jiului ºi s-a ales cu mai multe dosare penale pentru înºelãciune. A primit pentru faptele sale mai multe condamnãri cu suspendare ori executare, ultima fiind dictatã de magistraþii Judecãtoriei Petroºani în

Car men COSMAN-PREDA

Au vãzut, în sfârºit, cum se jefuieºte patrimoniul?!

Doar un administrator real poate salva cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei

C

etãþile dacice sunt în suferinþã ºi, dupã 25 de ani, paralmentarii au conºtientizat cã, fãrã un administrator direct ºi real, monumentele sunt þinta braconajului arheologic. Doar la cetatea Sarmizegetusa Regia, preluatã în administrare de Consiliul Judeþean Hunedoara, lucrurile stau aºa cum trebuie.

A fost nevoie de vizita membrilor Comisie permanente comune a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru relaþia cu UNESCO la Cetãþile Dacice din judeþul Hunedoara pentru a se afla ceea ce ºtia deja toatã lumea: braconierii arheologici dau iama în patrimoniul nostru naþional, iar drumurile de acces sunt praf!

Vizia oficialilor din parlament a inclus, pe lângã vizitarea cetãþilor, consultãri cu reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara ºi Alba, ai Comitetelor de gestiune UNESCO pentru monumentul Cetãþile Dacice din

Munþii Orãºtiei, primari, reprezentatul Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva ºi a Parcului Natural Grãdiºtea Muncelului – Cioclovina. „Cetãþile Dacice sunt obiectiv de interes naþional înscris în Lista patrimoniului mondial UNESCO care se aflã sub incidenþa a douã reglementãri legale datã fiind suprafaþa împãduritã din arealul monumentului istoric.

Acest lucru a produs un blocaj în procesul de conservare ºi contribuie la continuarea stãrii de depreciere a monumentului”, a declarat senatorul Constantin

Traian Igaº, preºedinte al Comisiei pentru relaþia cu UNESCO. În urma vizitei efectuate, membrii comisiei au identificat o serie de probleme grave ce afecteazã aceste monumente istorice, respectiv statutul juridic al proprietãþilor pe care se gãsesc situate Cetãþile Dacice din Munþii Orãºtiei;lipsa unei infrastructuri adecvate care sã asigure accesul turiºtilor la cetãþi; întreþinerea ºi administrarea siturilor arheologice; poziþia unor situri arheologice în interiorul siturilor

naturale aflate în administrarea Ministerului Mediului ºi Pãdurilor; corelarea actelor normative iniþiate de instituþii diferite ce pot avea incidenþã asupra siturilor arheologice, în vederea stabilirii unor criterii comune pentru protejarea siturilor; braconajul arheologic ºi lipsa unor mijloace adecvate de protecþie.

Pentru salvarea inestimabilelor monumente, este nevoie de o descentralizare realã. „Este necesar ca instituþia Consiliului Judeþean Hunedoara sã dobândeascã dreptul de administrare a întregului patrimoniu UNESCO reprezentat de ansamblul de aºezãri ºi fortificaþii dacice din Munþii Orãºtiei. Pasul urmãtor ar fi reprezentat de o inventariere a tututor studiilor de fezabilitate care au avut ca obiect reabilitarea cetãþilor dacice, urmat

toamna anului 2013, respectiv trei ani de închisoare. Þeparul este judecat acum într-un nou dosar de înºelãciune în care 17 victime cer sã fie pedepsit ºi încearcã sã-ºi recupereze banii daþi. Alin Drugea poºtã pe internet anunþuri de angajare în Germania ºi le cerea celor care i-au cãzut în plasã diferite sume de bani cuprinse între 550 de lei 300 de lei. Dupã ce au plãtit cât li s-a cerut, oamenii s-au pregãtit de plecare ºi aveau ca loc de întâlnire pentru îmbarcarea în autocar, un popas de la ieºirea din Deva. Autocarul na mai ajuns iar þeparul le-a transmis prin telefon cã va veni abia a doua zi. Cei înºelaþi au fost nevoiþi sã stea mai multe zile în Gara Deva pânã când n-au mai primit nici un semn de la individ ºi ºi-au dat seama cã au fost înºelaþi. În acest nou dosar, Drugea a fost trimis în judecatã la mijlocul luni februarie a.c., iar astãzi va ajunge în faþa judecãtorilor petroºãneni pentru a da explicaþii.

Maximilian GÂNJU

de reluarea finanþãrii programului multianual de cercetare pe care Ministerul Culturii a blocat-o în 2012.

Pentru salvarea acestui patrimoniu unic în lume, putem vorbi ºi de nevoia unei descentralizãri reale a deciziei în administraþie. S-a dovedit pânã acum cã autoritãþile publice locale sunt mai apropiate de valorile locale decât Centrul, iar Munþii Orãºtiei sunt un exemplu trist în acest sens. Nu cerem decât sã fim lãsaþi sã acþionãm în baza unei descentralizãri administrative, ºi pe responsabilitãþi, dar ºi pe resurse”, a spus Dorin Gligor, vicepreºedintele CJ Hunedoara.

T

rebuie scoase din fondul forestier

În plus, este necesarã o lege de scoatere din fondul forestier naþional a terenului pe amplasamentul cãruia se aflã monumentului istoric Sarmizegetusa Regia - Grãdiºtea de Munte, precum ºi a celorlalte douã monu-

mente istorice cuprinse în Lista patrimoniului mondial UNESCO, care se aflã pe terenuri din fondul forestier al statului, astfel încât sã se poatã efectua lucrãrile de întreþinere, conservare ºi restaurare a acestor monumente.

Cetãþile dacice de la Sarmizegetusa Regia, Costeºti - Cetãþuia, Blidaru, Luncani Piatra Roºie, Bãniþa ºi Cãpâlna (Alba) au fost incluse pe lista UNESCO în anul 1999. De atunci, autoritãþile judeþene din Hunedoara au solicitat, în mai multe rânduri, preluarea acestora în administrare, dar proiectele s-au blocat în diverse stadii. În cele din urmã, Consiliul Judeþean (CJ) Hunedoara a preluat de la Ministerul Culturii, patrimoniul Cetãþii dacice Sarmizegetusa Regia din Munþii Orãºtiei, devenind astfel administratorul monumentului istoric protejat UNESCO. Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

La Petrila, rãceala ”fraþilor de cruce” s-a manifestat acut la aniversarea a 140 de ani de la înfiinþarea PNL

O

acþiune complexã organizatã impecabil de PNL Petrila – 140 de ani de la înfiinþarea PNL – a scos la ivealã cã înfrãþirea dintre cele douã partide, PDL ºi PNL, care au dat naºtere noului PNL nu e rãzbãtutã de ”fiorul” specific unei astfel de comuniuni întru aceeaºi credinþã. Cele douã partide se strãduiesc, dar nu le prea reuºeºte. Unii dintre ei, ºi PDL-iºti ºi PNL-iºti, au credinþa cã structura dictatã de la centru nu va dura.

Aniversarea a 140 de ani de la înfiinþarea Partidului Naþional Liberal, care a avut loc la Petrila, în organizarea filialei locale a liberalilor, a fost un bun prilej de a lua pulsul noului PNL din Valea Jiului ºi din judeþ.

Evenimentul a fost organizat cu multã atenþie, punând în valoare tradiþiile locale, copiii din zonã, artiºti, istorici ºi scriitori, plus un spectacol maraton cu artiºti locali, care au cântat, au recitat ºi au jucat ”dumnezeieºte”, cum afirma cineva din sala arhiplinã a Casei de Culturã ”Ladislau Schmidt” din Petrila.

Fiecare colþiºor amenajat a fost impecabil, sub

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 mai 2015

atenta coordonare a consilierului PNL Doiniþa Bãlãnesc, de la agãþarea ingenioasã a exponatelor din minigaleria foto, la expoziþia momârlãneascã ºi pânã la plãcintele bãtrâneºti sau cu scrob servite în culorile partidului, cu ploscã cu þuicã aferentã împodobitã tradiþional etc. Apoi tinerii ºi mai puþin tinerii liberali, inclusiv preºedintele Costel Avram, îmbrãcaþi la patru ace, au fost peste tot servind, îndrumând, explicând...

Doar masa rotundã, cu trei picioare – TrecutPrezent-Viitor, PNL la 140 de ani – a fost într-un picior. Scriitorul Marian Boboc, autorul

cãrþii unicat ”Liberalii lui Miocu. O reconstituire cronologicã a Partidului Naþional Liberal din Valea Jiului”, un volum complex de 600 de pagini, a vorbit depre trecutul acestui partid, despre realizãrile pe toate planurile – social, economic, cultural - ale liberalilor de demult ºi despre toate lãcaºurile construite de aceºtia în Vale, multe dintre ele devenind patrimoniu naþional.

Tot despre trecut a vorbit ºi istoricul Rãzvan Pop, din Sibiu, prieten bun al deputatului Bogdan Tâmpãu, care a subliniat cã liberalismul pur sânge a existat în Transilvania, înainte de constituirea sa oficialã în zonã. ªi tot despre trecut a vorbit ºi preºedintele judeþean al PNL- Bogdan Þâmpãu, ºi coordonatorul PNL Valea Jiului- Costel Avram, ºi copreºedintele noului PNL PetroºaniValeriu Butulescu, PDL-ist cu greutate. ªi a fost bine aºa!

Ce sã spui despre prezent? Cã foºtii PDLiºti, actual nou PNL-iºti

au venit la aniversare cã aºa… trebuie, nu cã i-ar fi rãzbãtut vreo simþire?

Rãcela dintre ”fraþii de cruce” a ieºit la ivealã prin fiecare por, erau politicoºi unii cu alþii, îºi zâmbeau, dar nu era râsul lor. În sala de spectacol, la masa rotundã

s-au grupat, fiecare cu tabãra lui. Nici din greºealã nu s-au amestecat. Unii chiar au avut curajul sã spunã cã structura dictatã de la centru, PDL+PNL, nu va þine.

Ca urmare, ºi viitorul este incert ºi subiectul a fost abandonat.

Dorin Gligor, PDL,

copreºedinte al noului PNL, a onorat aniversarea preþ de circa o orã dupã care a plecat, o datã cu el plecând ºi alþi democrat-liberali, printre care ºi cei de acasã, din Petrila. De fapt la eveniment a lipsit chiar preºedintele PDL Petrila,

Constantin Ramaºcanu, dar organizaþia, aliatã formal cu PNL, a fost salvatã de Doiniþa Puian Dragomir, care a participat la toatã manifestarea.

Nici chiar liberalii nu par prea uniþi pentru cã de la organizaþiile localitãþilor din Valea Jiului au

venit preºedinþii cu câte 4-5 membri. Deci cam la acelaºi nivel cu cei din PDL. Noroc cu oamenii din filiala lui Costel Avram, care au venit în numãr considerabil, plus prietenii, ºi invitaþii din localitãþi din judeþ.

Ideea de a organiza aceastã acþiune într-o zonã ”roºie” a fost inspiratã, dar liberalii judeþeni nu ar trebui sã se mai lamenteze aruncând vina pe alþii pentru faptul cã Valea Jiului este a social democraþilor atâta vreme cât este tratatã superficial în a o câºtiga, mãcar pentru a echilibra forþele. De exemplu, lui Bogdan Þîmpãu i-a trebuit ceva vreme pentru a se hotãrî sã calce prin Valea Jiului dupã ce a preluat conducerea judeþeanã a PNL. ªi de acest lucru s-au plâns, pe bunã dreptate, chiar colegi de-ai sãi din zonã, cu atât mai mult cu cât PNL se afla într-o situaþie dificilã prin tãierea capetelor de cãtre DNA. Este mai uºor sã faci politicã liberalã la Deva.

Sã-l vedem în Valea Jiului, în provicie, cum spun ”orãºenii” din capitala judeþului, cum convinge electoratul!

Aceastã atitudine a unor liberali de frunte seamãnã cu cea a cãlugãrului care s-a ascuns între zidurile unei chilii ºi strigã de acolo: pãcãtosule! celui ce ia lumea în piept în fiecare zi…

Ileana FIRÞULESCU

Sãptãmânã pentru copii, la Vulcan

T

oatã sãptãmâna la Vulcan vor fi evenimente dedicate copiilor, pentru cã se apropie 1 iunie.

Primarul Gheorghe Ile spune cã s-a gândit la cei mici ºi cã îi va rãsplãti aºa cum se cuvine, iar pentru asta a ales sala cinematografului. „Cu o sãptãmânã înainte de 1 iunie, vrem ca la Cinematograful Luceafãrul sã facem mai multe manifestãri culturale, în care sã fie implicaþi copiii. Vrem sã le aducem piesa de teatru cu care elevii de la liceul din

Vulcan au câºtigat marele premiu la Festivalul Adolescenþilor, cât ºi o trupã din Deva. Toate aceste manifestãrile le dedicãm copiilor, pentru cã vine ziua lor”, a spus Gheorghe Ile, primarul din Vulcan.

Diana MITRACHE

„Borderline”, cu sala amuþitã

C

u sufletul cât un purice, cu un nod în gât ºi ca într-o salã în care rula un thriller. Aºa au asistat spectatorii la scenele incredibil de reale petrecute sâmbãtã seara la Tetarul Dramatic I. D. Sîrbu din Petroºani.

Borderline este un experiment care a schimbat medicina tradiþionalã acum câþiva zeci de ani în Statele Unite ale Americii, iar noi, acum, descoperim o graniþã atât de firavã între alb ºi negru.

Oana Liciu Gogu ne-a fãcut, la finalul piesei, sã ne gândim dacã nu poate fi a noastrã una dintre valizele atârnate sus, valizã confiscatã la intrarea în Infern. Un fel de Alcatraz, din care nu scapã mai nimeni, dar piesã a meritat fiecare secundã sã fie sorbitã. ªi aºa a ºi fost, pentru cã salã a fost cufundatã în liniºte zeci de minute, fiecare fiind poate cu gândul acolo, la limita dintre lumea realã ºi cea fãrã culoare, ci doar cu pete

albe.

Am lãsat obiectele ascuþite, am pãstrat liniºtea ºi ne-am cãutat e-ul interior. „Este o provocare pentru actori ºi noi, cei care am creat piesa, dar ºi pentru public. Sunt sigur cã fiecare dintre noi avem momente în viaþã când ne cãutãm acea lume gri în care sã ne gãsim confortul. Cred cã performanþa actorilor e cu atât mai mare cu cât, împreunã cu ei, am

reuºit sã aducem cât mai aproape de real atrocitãþile care se întâmplã în azilurile de psihiatrie din toatã lume ºi publicul sigur a plecat cu mai multe

semne de întrebare dupã vizionarea acestui spectacol. Eu vreau sã cred cã acest spectacol va schimba punctul de vedere al multor spectatori de aici de la Petroºani”, ne-a spus regizorul Dan Mirea. ªi eu cred cã aºa a ºi fost, pentru cã, la ieºirea din sala de spectacol, am auzit oameni care se întrebau de care parte a baricadei sunt. E alb? E negru?

Ori poate gri?

Cartea scrisã în anii 60 de una dintre femeile care reuºeºte sã plece din azil ºi intitulatã Borderline, dupã diagnosticul pe care aceasta l-a primit a

revoluþionat Legea psihiatriei în toatã lumea, datoritã efectului pe care l-a avut în Congresul American aceastã terapie ce se fãcea cu pacientele în clinicile americane ºi nu numai.

Actriþele de la Petroºani au jucat fãrã cusur ºi ne-au dus în lumea realã a nebunilor, ori a celor care ajung în astfel de azile, fãrã afecþiuni grave, dar care poate nu mai pleacã niciodatã de acolo, vinã fiind a sistemului, mult mai bolnav decât pacientul. Într-un rol absolut de creaþie am regãsit-o pe Andrada Samoilã. „Aparent am un rol negativ, care produce intriga în acest spectacol, dar luând lucrurile în profunzime am realizat cã noi trebuie sã ne

Arome de gulaº peste Petroºani

G

ulaº comunitar, servit la Brãdet. Zona de agrement Brãdet s-a animat la sfârºitul acestei sãptãmâni, când comunitatea maghiarã din Petroºani a organizat un adevãrat festin culinar. Bucãtarii pricepuþi au pregãtit un ceaun cu sute de porþii de gulaº.

“Sper cã activitatea noastrã de azi cu gulaºul va avea succes.

Cred cã sunt în jur de 100 de persoane. Este un trend care place oamenilor, timpul ne-a ajutat ºi imediat vor fi împãrþite

porþile ºiº per ca toatã lumea sã fie mulþumitã”, a declarat Eduard Wersanski, organizator.

Gulaºul a fost preparat dupã o reþetã tradiþional ungureascã. Secretele reþetei au fost carnea din abundenþã, ardeii, dar ºi gãluºte de fãinã.

“Sunt câteva persoane care ºtiu sã facã acest gulaº pentru cã este o reþetã specialã specifica ungureasca sic red ca toatã lumea va fi mulþumitã când va

gusta aceasta mâncare specifica maghiara”, a mai spus sursa citatã.

Cu toþii au petrecut câteva ore de relaxare alãturi de prieteni, cunoscuþi ºi nu numai.

“A fost superb. Mã bucur cã vremea a þinut cu noi ºi am avut posibilitatea sã ieºim câteva ore sã ne relaxãm. Cel mai aºteptat moment a fost cel al gulaºului”, ne spune un participant.

Atmosferã a fost presãratã cu muzicã, voie bunã ºi diferite jocuri.

Monika BACIU

iubim personajul, iar personajul meu nu are nicio vinã. I se pune un diagnostic, o ºtampilã, iar în final, realizeazã cã acestã boalã nu existã. Perosnajul meul este un sociopat, dar un sociopat nu ar trebui sã aibã sentimente, dar în finalul spectacolului acesta plânge.

Rezultã cã i s-a pus un diagnostic total greºit, ceea ce înseamnã o tinereþe furatã. Aceºti ani petrecuþi aici de fete sunt, la finalul spectacolului au trecut

degeaba. În zilele noastre s-a schimbat ºi diagnosticul în psihiatrie nu se mai pune decât dupã 4 ani, se numesc episoade psihotice tulburãrile psihice, dar în anii 60 erau alte reguli”, ne-a mãrturisit Andrada Samoilã.

Publicul a aplaudat parcã mai mult ca oricând la o premierã ºi asta pentru cã s-a simþit acut nevoia de empatie cu cei de pe scenã.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

La Petrila, rãceala ”fraþilor de cruce” s-a manifestat acut la aniversarea a 140 de ani de la înfiinþarea PNL

O

acþiune complexã organizatã impecabil de PNL Petrila – 140 de ani de la înfiinþarea PNL – a scos la ivealã cã înfrãþirea dintre cele douã partide, PDL ºi PNL, care au dat naºtere noului PNL nu e rãzbãtutã de ”fiorul” specific unei astfel de comuniuni întru aceeaºi credinþã. Cele douã partide se strãduiesc, dar nu le prea reuºeºte. Unii dintre ei, ºi PDL-iºti ºi PNL-iºti, au credinþa cã structura dictatã de la centru nu va dura.

Aniversarea a 140 de ani de la înfiinþarea Partidului Naþional Liberal, care a avut loc la Petrila, în organizarea filialei locale a liberalilor, a fost un bun prilej de a lua pulsul noului PNL din Valea Jiului ºi din judeþ.

Evenimentul a fost organizat cu multã atenþie, punând în valoare tradiþiile locale, copiii din zonã, artiºti, istorici ºi scriitori, plus un spectacol maraton cu artiºti locali, care au cântat, au recitat ºi au jucat ”dumnezeieºte”, cum afirma cineva din sala arhiplinã a Casei de Culturã ”Ladislau Schmidt” din Petrila.

Fiecare colþiºor amenajat a fost impecabil, sub

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 mai 2015

atenta coordonare a consilierului PNL Doiniþa Bãlãnesc, de la agãþarea ingenioasã a exponatelor din minigaleria foto, la expoziþia momârlãneascã ºi pânã la plãcintele bãtrâneºti sau cu scrob servite în culorile partidului, cu ploscã cu þuicã aferentã împodobitã tradiþional etc. Apoi tinerii ºi mai puþin tinerii liberali, inclusiv preºedintele Costel Avram, îmbrãcaþi la patru ace, au fost peste tot servind, îndrumând, explicând...

Doar masa rotundã, cu trei picioare – TrecutPrezent-Viitor, PNL la 140 de ani – a fost într-un picior. Scriitorul Marian Boboc, autorul

cãrþii unicat ”Liberalii lui Miocu. O reconstituire cronologicã a Partidului Naþional Liberal din Valea Jiului”, un volum complex de 600 de pagini, a vorbit depre trecutul acestui partid, despre realizãrile pe toate planurile – social, economic, cultural - ale liberalilor de demult ºi despre toate lãcaºurile construite de aceºtia în Vale, multe dintre ele devenind patrimoniu naþional.

Tot despre trecut a vorbit ºi istoricul Rãzvan Pop, din Sibiu, prieten bun al deputatului Bogdan Tâmpãu, care a subliniat cã liberalismul pur sânge a existat în Transilvania, înainte de constituirea sa oficialã în zonã. ªi tot despre trecut a vorbit ºi preºedintele judeþean al PNL- Bogdan Þâmpãu, ºi coordonatorul PNL Valea Jiului- Costel Avram, ºi copreºedintele noului PNL PetroºaniValeriu Butulescu, PDL-ist cu greutate. ªi a fost bine aºa!

Ce sã spui despre prezent? Cã foºtii PDLiºti, actual nou PNL-iºti

au venit la aniversare cã aºa… trebuie, nu cã i-ar fi rãzbãtut vreo simþire?

Rãcela dintre ”fraþii de cruce” a ieºit la ivealã prin fiecare por, erau politicoºi unii cu alþii, îºi zâmbeau, dar nu era râsul lor. În sala de spectacol, la masa rotundã

s-au grupat, fiecare cu tabãra lui. Nici din greºealã nu s-au amestecat. Unii chiar au avut curajul sã spunã cã structura dictatã de la centru, PDL+PNL, nu va þine.

Ca urmare, ºi viitorul este incert ºi subiectul a fost abandonat.

Dorin Gligor, PDL,

copreºedinte al noului PNL, a onorat aniversarea preþ de circa o orã dupã care a plecat, o datã cu el plecând ºi alþi democrat-liberali, printre care ºi cei de acasã, din Petrila. De fapt la eveniment a lipsit chiar preºedintele PDL Petrila,

Constantin Ramaºcanu, dar organizaþia, aliatã formal cu PNL, a fost salvatã de Doiniþa Puian Dragomir, care a participat la toatã manifestarea.

Nici chiar liberalii nu par prea uniþi pentru cã de la organizaþiile localitãþilor din Valea Jiului au

venit preºedinþii cu câte 4-5 membri. Deci cam la acelaºi nivel cu cei din PDL. Noroc cu oamenii din filiala lui Costel Avram, care au venit în numãr considerabil, plus prietenii, ºi invitaþii din localitãþi din judeþ.

Ideea de a organiza aceastã acþiune într-o zonã ”roºie” a fost inspiratã, dar liberalii judeþeni nu ar trebui sã se mai lamenteze aruncând vina pe alþii pentru faptul cã Valea Jiului este a social democraþilor atâta vreme cât este tratatã superficial în a o câºtiga, mãcar pentru a echilibra forþele. De exemplu, lui Bogdan Þîmpãu i-a trebuit ceva vreme pentru a se hotãrî sã calce prin Valea Jiului dupã ce a preluat conducerea judeþeanã a PNL. ªi de acest lucru s-au plâns, pe bunã dreptate, chiar colegi de-ai sãi din zonã, cu atât mai mult cu cât PNL se afla într-o situaþie dificilã prin tãierea capetelor de cãtre DNA. Este mai uºor sã faci politicã liberalã la Deva.

Sã-l vedem în Valea Jiului, în provicie, cum spun ”orãºenii” din capitala judeþului, cum convinge electoratul!

Aceastã atitudine a unor liberali de frunte seamãnã cu cea a cãlugãrului care s-a ascuns între zidurile unei chilii ºi strigã de acolo: pãcãtosule! celui ce ia lumea în piept în fiecare zi…

Ileana FIRÞULESCU

Sãptãmânã pentru copii, la Vulcan

T

oatã sãptãmâna la Vulcan vor fi evenimente dedicate copiilor, pentru cã se apropie 1 iunie.

Primarul Gheorghe Ile spune cã s-a gândit la cei mici ºi cã îi va rãsplãti aºa cum se cuvine, iar pentru asta a ales sala cinematografului. „Cu o sãptãmânã înainte de 1 iunie, vrem ca la Cinematograful Luceafãrul sã facem mai multe manifestãri culturale, în care sã fie implicaþi copiii. Vrem sã le aducem piesa de teatru cu care elevii de la liceul din

Vulcan au câºtigat marele premiu la Festivalul Adolescenþilor, cât ºi o trupã din Deva. Toate aceste manifestãrile le dedicãm copiilor, pentru cã vine ziua lor”, a spus Gheorghe Ile, primarul din Vulcan.

Diana MITRACHE

„Borderline”, cu sala amuþitã

C

u sufletul cât un purice, cu un nod în gât ºi ca într-o salã în care rula un thriller. Aºa au asistat spectatorii la scenele incredibil de reale petrecute sâmbãtã seara la Tetarul Dramatic I. D. Sîrbu din Petroºani.

Borderline este un experiment care a schimbat medicina tradiþionalã acum câþiva zeci de ani în Statele Unite ale Americii, iar noi, acum, descoperim o graniþã atât de firavã între alb ºi negru.

Oana Liciu Gogu ne-a fãcut, la finalul piesei, sã ne gândim dacã nu poate fi a noastrã una dintre valizele atârnate sus, valizã confiscatã la intrarea în Infern. Un fel de Alcatraz, din care nu scapã mai nimeni, dar piesã a meritat fiecare secundã sã fie sorbitã. ªi aºa a ºi fost, pentru cã salã a fost cufundatã în liniºte zeci de minute, fiecare fiind poate cu gândul acolo, la limita dintre lumea realã ºi cea fãrã culoare, ci doar cu pete

albe.

Am lãsat obiectele ascuþite, am pãstrat liniºtea ºi ne-am cãutat e-ul interior. „Este o provocare pentru actori ºi noi, cei care am creat piesa, dar ºi pentru public. Sunt sigur cã fiecare dintre noi avem momente în viaþã când ne cãutãm acea lume gri în care sã ne gãsim confortul. Cred cã performanþa actorilor e cu atât mai mare cu cât, împreunã cu ei, am

reuºit sã aducem cât mai aproape de real atrocitãþile care se întâmplã în azilurile de psihiatrie din toatã lume ºi publicul sigur a plecat cu mai multe

semne de întrebare dupã vizionarea acestui spectacol. Eu vreau sã cred cã acest spectacol va schimba punctul de vedere al multor spectatori de aici de la Petroºani”, ne-a spus regizorul Dan Mirea. ªi eu cred cã aºa a ºi fost, pentru cã, la ieºirea din sala de spectacol, am auzit oameni care se întrebau de care parte a baricadei sunt. E alb? E negru?

Ori poate gri?

Cartea scrisã în anii 60 de una dintre femeile care reuºeºte sã plece din azil ºi intitulatã Borderline, dupã diagnosticul pe care aceasta l-a primit a

revoluþionat Legea psihiatriei în toatã lumea, datoritã efectului pe care l-a avut în Congresul American aceastã terapie ce se fãcea cu pacientele în clinicile americane ºi nu numai.

Actriþele de la Petroºani au jucat fãrã cusur ºi ne-au dus în lumea realã a nebunilor, ori a celor care ajung în astfel de azile, fãrã afecþiuni grave, dar care poate nu mai pleacã niciodatã de acolo, vinã fiind a sistemului, mult mai bolnav decât pacientul. Într-un rol absolut de creaþie am regãsit-o pe Andrada Samoilã. „Aparent am un rol negativ, care produce intriga în acest spectacol, dar luând lucrurile în profunzime am realizat cã noi trebuie sã ne

Arome de gulaº peste Petroºani

G

ulaº comunitar, servit la Brãdet. Zona de agrement Brãdet s-a animat la sfârºitul acestei sãptãmâni, când comunitatea maghiarã din Petroºani a organizat un adevãrat festin culinar. Bucãtarii pricepuþi au pregãtit un ceaun cu sute de porþii de gulaº.

“Sper cã activitatea noastrã de azi cu gulaºul va avea succes.

Cred cã sunt în jur de 100 de persoane. Este un trend care place oamenilor, timpul ne-a ajutat ºi imediat vor fi împãrþite

porþile ºiº per ca toatã lumea sã fie mulþumitã”, a declarat Eduard Wersanski, organizator.

Gulaºul a fost preparat dupã o reþetã tradiþional ungureascã. Secretele reþetei au fost carnea din abundenþã, ardeii, dar ºi gãluºte de fãinã.

“Sunt câteva persoane care ºtiu sã facã acest gulaº pentru cã este o reþetã specialã specifica ungureasca sic red ca toatã lumea va fi mulþumitã când va

gusta aceasta mâncare specifica maghiara”, a mai spus sursa citatã.

Cu toþii au petrecut câteva ore de relaxare alãturi de prieteni, cunoscuþi ºi nu numai.

“A fost superb. Mã bucur cã vremea a þinut cu noi ºi am avut posibilitatea sã ieºim câteva ore sã ne relaxãm. Cel mai aºteptat moment a fost cel al gulaºului”, ne spune un participant.

Atmosferã a fost presãratã cu muzicã, voie bunã ºi diferite jocuri.

Monika BACIU

iubim personajul, iar personajul meu nu are nicio vinã. I se pune un diagnostic, o ºtampilã, iar în final, realizeazã cã acestã boalã nu existã. Perosnajul meul este un sociopat, dar un sociopat nu ar trebui sã aibã sentimente, dar în finalul spectacolului acesta plânge.

Rezultã cã i s-a pus un diagnostic total greºit, ceea ce înseamnã o tinereþe furatã. Aceºti ani petrecuþi aici de fete sunt, la finalul spectacolului au trecut

degeaba. În zilele noastre s-a schimbat ºi diagnosticul în psihiatrie nu se mai pune decât dupã 4 ani, se numesc episoade psihotice tulburãrile psihice, dar în anii 60 erau alte reguli”, ne-a mãrturisit Andrada Samoilã.

Publicul a aplaudat parcã mai mult ca oricând la o premierã ºi asta pentru cã s-a simþit acut nevoia de empatie cu cei de pe scenã.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 mai 2015

CEH în pragul falimentului, 25 de bonusuri pentru angajaþi

P

este 20 de facilitãþi ale contractului colectiv de muncã pentru o societate aflatã în pragul falimentului.

Minerii ºi energeticienii de la Complexul Energetic Hunedoara au prevãzute în contractul colectiv de muncã nu mai puþin de 25 de beneficii.

Pensionãrile de la Complexul Energetic Hunedoara ar putea bloca în întregime situaþia societãþii. Potrivit prevederilor contractului colectiv de muncã încheiat anul trecut între organizaþia sindicalã reprezentativã ºi administraþie, cei care iasã la pensie ar trebui sã beneficieze de o sumã de 13.000 de lei. Având în vedere faptul cã doar la nivelul Diviziei Miniere aproape jumãtate dintre salariaþi îndeplinesc condiþiile de pensionare activitatea financiarã ar fi

blocatã dacã aceºtia ar pãrãsi sistemul ºi ar beneficia de sumele prevãzute în CCM. “Existã o prevedere în contractul coelctiv de muncã. Cei care doresc sã se pensioneze beneficiazã de o sumã de bani de plecare la pensie, 13.000 de lei. Suntem într-un program de restructurare ºi de întocmire a unui program de disponibilizare. Nu am avut discuþii pe acest subiect cu sindicatul reprezentativ legat de acest aspect. Pot sã se pensioneze ºi sã benefi-

cieze de aceastã prevedere care este valabilã pânã în luna august”, a declarat Constantin Jujan, director general al CEH la MONDO TV. Jujan este de pãrere cã acest contract colectiv de muncã este unul avantajos pentru salariaþi, însã nu ºi pentru societate care în momentul de faþã de aflã în impas financiar.

“Nu aº fi fost de acord cu aceste prevederi, în perioada în care am codus activitatea din mineri negocierile au fost dure cu organizaþiile

Energia produsã de CEH,

Cost de producþie 320 lei, preþ de vânzare 26 lei

C

omplexul Energetic Hunedoara se luptã pe o piaþã de energie care nu îi oferã nicio posilitate de funcþionare. În timp ce costurile de producþie ale energiei electrice depãºesc suma de 300 de lei/MWH, au fost perioade în care societatea energeticã a vândut producþia la un preþ de 26 lei/MWh. “Este destul de dificil, aproape imposibil la o limitã destul de sã poatã sã funcþioneze la condiþiile de piaþã actuale, pe o piaþã în care am avut preþ la energie 26 de lei/MWh ºi 169 în condiþiile în care costurile sunt în jurul a 320 lei/MWh. Nu ai soluþie sã poþi coborî costurile pentru a intra pe o piaþã volatilã. La 26 lei/MWh din care 8 lei trebuie plãtitã taxa de injecþie pentru fiecare MWh ºi 22 de lei valoarea unui certificat de dioxid de carbon. Au fost momente când aceste lucruri nu au fost acoperite”, a declarat Constantin Jujan, directorul general al CEH, la MONDO TV. Costul de producþie depãºeºte 270 lei/MWh, în condiþiile în care energia se vinde pe bursã energie cu circa 170 lei/MWh, în medie.

Preºedintele Consiliului Concurentei

Bogdan Chiriþoiu spunea recent ca piederile uriaºe de la Complexul Energetic Hunedoara, 1 miliard în 2014, pot fi considerate ajutor de stat.

“Nu va fi uºor sã convingem cã avem nevoie de o capacitate care produce la 300 ºi ceva de lei/MWh, când preþul energiei este de 100 ºi ceva de lei”, a spus Chiritoiu.

Complexul Energetic Hunedoara asigurã aproximativ 5% din producþia de energie electricã a României fiind singurul mare producãtor de energie electricã din zona de centru ºi nord-vest a þãrii. Înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara a fost dictatã de faptul cã în România nu existã o companie producãtoare de electricitate pe bazã de huilã care sã fie suficient de mare pentru a putea sã participe la proiecte regionale ºi internaþionale, în beneficiul pieþei din România.

Ca urmare a pierderilor înregistrate în 2013 ºi în 2014, CE Hunedoara se confruntã cu probleme grave de lichiditate.

Monika BACIU

sindicale, atât pentru salarii cât pentru drepturi sau disponibilizãri. Nu am vãut o situaþie bunã a Complexului la momentul semnãrii acestui contract ºi acordãrii acestor drepturi.

Trebuia sã fie o abordare mai prudentã în ceea ce priveºte acordarea acestor drepturi care pot sã conducã la imposibilitatea funcþionãrii. Sindicatele au dorit ce au dorit sã obþinã”, a mai precizat sursa citatã.

“Cu ocazia pensionãrii, pe partea de energie, pânã la 10 ani vechime se acorda un salariu brut echivalent clasei de bazã, între 10-25 de ani vechime – 2 salarii brute echivalent de bazã, peste 25 de ani vechime – 3 salarii. Pe partea de minerit am avut o prevedere prin care se acordau 15.000 de lei brut salariaþilor care ieºeau la pensie. Mai mult decât atât cunoaºtem cã s-a dat o decizie care a fost neagreatã de Sindicatul Muntele, cu 7.500 lei, s-a revenit asupra ei. Pânã la urmã CCM-ul nou vorbeºte de 6 salarii tarifare de încadrare avute înainte de pensionare, dar nu mai mult de 13.000 de lei. Este pânã la urmã o limitare pe care noi am agreat-o ºi a venit din partea noastrã, pentru cã cei mai mulþi care urmeazã sã se pensioneze sunt din rândul muncitorilor, iar salariul unui miner care lucreazã în subteran reprezintã exact aceastã sumã de 13.000 de lei. Am considerat cã dacã tot am fãcut referire la salariile tarifare de încadrare avute înainte de pensionare nu ar fi onest ca un director sã iasã cu 6 x 10.000 ºi ceva de lei”, a declarat în urmã cu un an

de zile, Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Conform contractului colectiv de muncã care este valabil pânã în luna august a acestui an, salariaþii CEH ar trebui sã beneficieze de prima de vacanþã, prime jubiliare, adaos salarial pentru Ziua Femeii, prima de Ziua Minerului ºi a Energeticianului, prime cu ocazia Paºtelui ºi Crãciunului, prima de Ziua Copilului, tichete de masã, facilitãþi la energia electricã, prima de pensionare, ajutoarele de deces, transport, sporul de vechime ºi cel de fidelitate, sporul pentru condiþii periculoase, sporul de radiaþii, zilele libere plãtite, zilele de concediu, zporul de noapte ºi salarii de platã pentru disponibilizãri, decontarea biletelor de odihnã, acþiuni cultural-sportive, spor de periculozitate ºi cel de front, spor de conducere ºi cel pentru cei cu doctorat, tichete cadou pentru cei care lucreazã în subteran, ºi sporul pentru condiþii periculoase ºi indemnizaþia pentru salvarea minierã Prevederile contractului colectiv de muncã nu pot fi respectate în totalitate avþând în vedere lichiditãþile societãþii. Angajaþii CEH nu beneficiazã de voucherele de vacanþã din cauza unui litigiu aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara ºi nici de tichetele de masã.

Cele din urmã nu pot fi acordate pentru moment tocmai din cauza problemelor financiare grave ale societãþii.

Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 mai 2015

Apã grea pentru compania energeticã

Apa Prod Deva cere în instanþã INSOLVENÞA CEH

atoriile foarte D mari acumulate faþã de Apa

Prod Deva, în ciuda tarifului preferenþial negociat, bagã în corzi Complexul Energetic Hunedoara.

Furnizorul de apã cere insolvenþa companiei energetice hunedorene.

Cei de la Apa Prod SA Deva reclamã atât

restanþele foarte mari la plata facturilor de apã emise, dar ºi nerespectarea graficului de eºalonare a plãþilor.

Din acest motiv, furnizorul de apã a cerut în instanþã privind deschiderea procedurii insolvenþei pentru Complexul Energetic Hunedoara (CEH). Datoriile pe care CEH le înregistreazã, la aceastã datã,

Universitatea promovatã prin fotbal

Î

nvãþãmântul universitar din Petroºani cautã adepþi în rândul elevilor ºi, ca sã îºi atragã studenþii, a organizat la finele acestei sãptãmâni un campionat de fotbal. Toate liceele din Valea Jiului au fost invitate ºi, la final, Universitatea sperã sã se aleagã cu studenþi, în timp ce elevii pleacã cu premii.

Vinerea trecutã, la 9 dimineaþa a sunat pentru prima oarã fluierul arbitrului în întrecerea dedicatã elevilor de liceu. Fotbalul este sportul care uneºte tinerii ºi toate echipele, cu excepþia unui singur liceu, absent motivat, au venit sã se întreacã pe terenul sintetic al Universitãþii din Petroºani. „Este un turneu organizat de Universitatea din Petroºani. Se numeºte Cupa Universitas ºi este

cãtre Apa Prod SA Deva se ridicã la 772.197,35 lei.

Mai existã totuºi o speranþã, iar reprezentanþii furnizorului de apã au solicitat o întâlnire cu conducerea Complexului Energetic Hunedoara ºi Prefecturii Hunedoara în vederea gãsirii unei soluþii pentru evitarea debranºãrii Termocentralei Mintia

prima ediþie. Vrem sã fie perpetuatã în fiecare an, o cupã care sã reuneascã toate liceele din Valea Jiului. Noi am mai fãcut astfel de evenimente cum 4 ani, dar a fost o întrecere între profesori ºi studenþii, care la vremea aceea erau campioni universitari, acum, dupã 4 ani, ne-am gândit la o cupã pentru toþi elevii de liceu din Valea Jiului. Sunt prexzente 8 echipe ºi lipseºte doar Petrila, care este la un turneu final”, a spus prof dr. Ing. Eduard Edelhauser, organizatorul competiþiei Elevii de liceu au rãspuns prezent provocãrii ºi Univeristatea le-a fost gazdã pe tot parcursul întrecerii. Asta pentru cã profesorii spreã sã îi aibã mai târziu studenþi, aici la Petroºani.

Fiecare echipã a primit câte o minge din Champions League, diplome ºi cupe, pe locul I clasându-se echipa celor de la Grupul ªcolar Dimitrie Leonida din Petroºani, locul II a fost ocupat de cei de la Colegiul Teoretic Mircea Eliade Lupeni ºi pe locul III au stat cei de la Colegiul Economic Hermes din Petroºani.

Diana MITRACHE

ºi a punctelor termice din Deva de la reþeaua de apã, dar ºi evitarea solicitãrii deschiderii procedurii insolvenþei pentru CEH. Întâlnirea

este programatã pentru miercuri, la Prefectura Hunedoara. „În cazul în care nu se va ajunge la o rezolvare amiabilã a

situaþiei, începând de joi, 21 mai, ora 12:00, se va sista furnizarea apei cãtre Termocentrala Mintia ºi punctele termice din Deva”, anunþã Apa Prod Deva.

Car men COSMAN-PREDA

Turiºtii, contribuie la bugetul local

B

ugetul local de la Petroºani a fost mai bogat anul trecut cu peste zece mii de lei.

Turiºtii care au ales sã îºi petreacã câteva zile de relaxare în staþiunea montanã Parâng din Petroºani au contribuit la bugetul local. Serviciul de Taxe ºi Impozite Locale de la Petroºani a fost îmbogãþit cu suma de 14 de mii de lei, bani rezultaþi de pe urma taxei montane. “Încasãrile de pe urma taxei hoteliere au fost de 14.000 de lei în cursul anului trecut. Aceastã taxã este 1% din valoarea primei nopþi de cazare”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Începând cu anul 2016, turiºtii vor fi scutiþi de taxa hotelierã de 1% din tariful de cazare pentru fiecare zi de sejur, perceputã de primãrii prin intermediul unitãþilor de cazare, taxa fiind propusã spre

abrogare. În prezent, consiliul local are dreptul sã instituie o taxã hotelierã de 1% din valoarea totalã a cazãrii/tariful de cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, taxã încasatã odatã cu luarea în evidenþã a persoanelor cazate. În prezent sunt scutiþi de la platã doar tinerii în vârstã de pânã la 18 ani inclusiv, persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat ori, pensionarii, studenþii, militarii, veteranii de rãzboi. Unitãþile de cazare sunt obligate sã verse lunar taxa hotelierã la bugetul local. În Parâng sunt peste 500 de locuri de cazare, la pensiuni ºi cabane.

Monika BACIU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 mai 2015

Henþ cu mâna

Un pas mare pentru o echipã micã Majoritatea echipelor de fotbal, indiferent de nivelul valoric la care evolueazã, nu prea sunt interesate de

Cupa României, o competiþie socotitã o corvoadã pentru ele.

Motivele invocate sunt felurite, de la ideea cã oricum în finalã nu

ajung decât cele puternice din Liga I, pânã la costurile ridicate, pentru niºte echipe sãrace.

Dar dacã stai sã gândeºti matematic, nu sunt decât câþiva paºi pânã la „16”imile de finalã, acolo unde poþi sã ai onoarea sã primeºti o echipã de Liga I. Cum ar arãta pe

tabloul „16”-imilor un meci Universitatea Petroºani – Petrolul Ploieºti sau Cetate Rãchitova – Steaua!?

Sã nu uitãm cã astfel de isprãvi au mai existat de-a lungul vremii, chiar cu echipe din Valea Jiului, când ªtiinþa Petroºani, Minerul Lupeni, Inter Petrila sau A.S.

Poveºtile sportului

Cândva, în Cupa României...

D

acã nu am contoriza cele douã performanþe ale echipei Jiul Petroºani în Cupa României, finala din 1972 (0-2 cu Rapid Bucureºti) ºi câºtigarea trofeului în 1974 (4-2 cu „Poli” Timiºoara), gãsim mai rarefiat traseul altor echipe din Valea Jiului.

Prima participare în „16”-imi de finalã a fost chiar de la prima ediþie, 1934, Jiul cedând cu 0-1 în faþa lui ACFR Braºov.

Apoi, Minerul Lupeni va ajunge în sferturi, unde pe 18 aprilie 1936 va ceda, 2-9 (!?) cu Ripensia Timiºoara.

D

erby de Valea Jiului în optimi!

Una dintre cele mai tari poveºti cu echipele Vãii Jiului în Cupa României este cea din ediþia 1959-1960.

Era cea de-a 22-a ediþie a Cupei

Fotbal.

Cupa României

Cupa ºi campionatul!

Mãgura Pui ºi-a propus pentru finalul acestui sezon, douã obiective îndrãzneþe la nivel judeþean: câºtigarea Seriei 1 a Ligii a V-a ºi accederea în finalã ºi câºtigarea competiþiei Cupa României pe

judeþ. „Tratãm Cupa cu toatã seriozitatea, ne dorim sã mergem cât mai departe” a spus Ovidiu Ciolea, antrenorul echipei din Pui. „Pentru noi, echipele mici, Cupa României a fost mereu o provocare. Ne dorim sã câºtigãm trofeul pe judeþ, sã aducem o echipã de Liga a III-a” a spus primarul Eugen Bãiconi, care este ºi preºedintele A.S. Cetate Rãchitova.

„ Pentru noi, Cupa Romaniei a fost mereu o provocare” (Primar, Eugen Bãiconi preºedinte Cetate Rãchitova)

Paroºeni Vulcan au dat piept cu granzii fotbalului românesc ºi uneori a ieºit bine. Poate tocmai de aceea sunt de salutat declaraþiile celor de la Pui sau Rãchitova, echipe de Liga a V-a, care îºi doresc sã ajungã cât mai departe în Cupa României.

României ºi în „16”-imile de finalã ajunseserã trei echipe din Valea Jiului: Jiul Petroºani (care va ceda la Arad, 1-3 cu ªtiinþa Timiºoara), Parângul Lonea ºi Minerul Lupeni.

La Drobeta Tr. Severin, Parângul Lonea trece cu 1-0 de Olimpia Reºiþa, iar la Sibiu, Minerul Lupeni eliminã cu 2-1 pe C.F.R. Cluj!

Cele douã echipe ajung faþã în faþã în „8”imile de finalã, partida jucându-se pe 6 decembrie 1959 la Petroºani.

Meci aprig, disputat cu peste 5.000 de spectatori pe vechiul stadion, în final, Minerul Lupeni – Parângul Lonea 3-2. Peste... ºase luni, pe 15 iunie 1960, Minerul Lupeni va juca în sferturi de finalã cu Dinamo Obor Bucureºti la Braºov.

Ambele echipe erau în Divizia „A”.

Bucureºtenii antrenaþi de Titi Teaºcã, cu vestiþii Datcu, Staudt, Al. Vâlcov sau

Niculescu în formaþie s-au impus cu 3-1. De altfel, ei vor juca în finalã, 0-2 cu Progresul Bucureºti.

Aºadar, o mare performanþã de acum 55 de ani, când Valea Jiului avea douã echipe în Liga I (Divizia „A”), iar una dintre

ele, Minerul Lupeni (cu Tudor Paraschiva, Onea, Szöke, Cotroazã, Mihaly în echipã) juca în optimi de finalã cu o revelaþie, Parângul Lonea din campionatul regional, unde jucau Furdui, Stoicoiu, Kreibik, Gligor sau Hândorean.

Alte vremuri, altã percepþie...

Cupa României ediþia 2014-2015 z Turul IV Miercuri 20 mai 2015, ora 17:00 Mãgura Pui – Univ. Petroºani z ªoimul Bãiþa – Cetate Deva Cetate Rãchitova – Victoria Cãlan z Mureºul Pricaz – Aurul Brad Primele echipe sunt gazdã. Dacã dupã 90 de minute scorul se menþine egal, se vor juca douã reprize de prelungiri de 15 min. fiecare. Dacã ºi în acest caz scorul se menþine egal, se vor executa lovituri de departajare.

„Tratãm Cupa cu toatã seriozitatea” (Ov. Ciolea, antrenor Mãgura Pui)

Paginã realizatã de Genu TUÞU