Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 858
Cronica Vãii Jiului Vineri, 15 Mai 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Cu spatele la lume, cu ochii în ecran... Acum o vreme, la ceasurile prânzului mã aflam cu un vechi prieten într-un restaurant, hotãrâserãm sã ne întâlnim aici pentru cã era vremea mesei... În jurul nostru lume, câte doi, trei, care cum, aºezaþi la mese... Am vãzut un lucru uitându-mã în jur. Deºi stãteau la aceiaºi masã, oamenii pãreau cã nu se cunosc, nu îºi vorbeau... Aproape toatã suflarea din cârciuma cu pricina era cu ochii-n telefon. Butonau, zâmbeau, se încruntau, funcþie de veºtile care ieºeau din ecran... Nimeni nu vorbea cu nimeni, deºi erau împreunã, veniþi împreunã, la aceiaºi masã, împãrþind aceiaºi apã la 0,75... Am vãzut asta de multe ori, în multe locuri. Ecranul ne-a confiscat viaþa. Trãim virtual, atât... Suntem atrofiaþi cu ochii larg deschiºi în ecranele de mare rezoluþie, uitând sã trãim, sã zâmbim, sã strângem o mânã, sã mângâiem un obraz, sã batem un umãr, sã gustãm o glumã bunã, spusã nu scrisã... Trãim virtual, împãrtãºim gânduri, trãiri, experienþe unor oameni pe
care nu i-am vãzut ºi probabil pe cei mai mulþi dintre ei nici nu îi vom vedea vreodatã... Copiii sunt educaþi aºa, nu ºtiu sã se mai joace “pituluºu”, sã sarã corda, sã batã mingea, sã încingã un lapte-gros... Copiii din ziua de astãzi nu mai ºtiu nici mãcar sã îºi belascã genunchii, stau toatã ziua cu ochii-n ecran. Aºa suntem ºi noi, dependenþi... Instinctual din 30 în 30 de secunde aruncãm ochii în telefon, sã vedem cine ce mai spune, sã vedem dramele ºi sã participãm în timp real la bucuriile din vieþile milioanelor de prieteni, virtuali... Dacã, într-o zi, se ia curentul, vom înþelege cât de singuri suntem... Ionuþ DRÃGOTESC (dragotesc.blogspot.ro) (dragotesc.blogspot.ro)
Guvernul îngroapã compania energeticã
“Ajutorul” pentru CEH, doar un împrumut la care se adaugã ºi dobânda aferentã!
C
a în bancurile proaste. „Ajutorul de stat” acordat de Guvern Complexului Energetic Hunedoara reprezintã de fapt doar un împrumut pe care compania energeticã trebuie sã-l ramburseze cu tot cu dobânda aferentã. >>> PAGINA A 3-A
Petre Nica : „Decembrie 2015 ne va gãsi mai rãu”
A
fost aprobat ajutorul de stat pentru Complexul Energetic Hunedoara, dar liderii minerilor din Valea Jiului nu sunt foarte optimiºti.
Petre Nica, liderul Sindicatului Muntele, sindicat reprezentativ la nivel de CEH, spune cã finalul acestui an ne va gãsi într-o situaþie similarã
cu cea de acum, dacã nu chiar mai rãu. „Dacã va rãmâne acea obligativitate de separare a activitãþii miniere de cea energeticã, atât termocentralele, cât ºi mineritul mai au foarte puþin de trãit. Termocentralele îºi vor înjumãtãþi atunci efectivul, drepturile salariale vor fi reduse, iar minele vor intra pe un program de închidere pânã în 31 decembrie 2018. Decembrie 2015,
însã, dacã activitatea se separã, ne va gãsi cu douã termocentrale atribuite Consiliului Judeþean
sau Consiliilor locale ºi vom avea un plan de închidere pentru unitãþile miniere viabile. Anul 2015 se va încheia cumva în aceeaºi construcþie, dar cu probleme mult mai noi ºi mai mari”, a spus Petre Nica, liderul de sindicat. Banii din ajutorul de stat aprobat de guvern miercuri nu vor ajunge ºi la creditorii minerilor. Cu ei, spune Petre Nica se vor achita certificatele de CO2, sau creditele
de la termocentrala Paroºeni, spre exemplu. „O parte dintre ele vor putea fi plãtite din acest ajutor de salvare, dar nu toate. Sub nicio formã imensa datorie pe care o are Termocentrala Paroºeni care se ridicã la peste 130 de milioane de euro ºi nevoia de investiþii de la Mintia, peste 250 de milioane de euro, lucru care nu le mai face atractive acum”, a mai spus Nica. Guvernul a aprobat Ordonanþa de
Urgenþã privind acordarea unui sprijin financiar, sub forma unui împrumut din venituri din privatizare, pentru Complexul Energetic Hunedoara. Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a confirmat cã proiectul de act normativ a primit toate avizele necesare adoptãrii, iar banii vor ajunge la cei de la CEH, care au ºi întocmit un plan pentru urmãtoarea perioadã. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 mai 2015
Un control la Lupeni s-ar putea lãsa cu dosar la DNA
C
el puþin un angajat cu atribuþii de control din cadrul Administraþiei Bazinale de Apã Jiu ar putea da cu subsemnatul la Direcþia Naþionalã Anticorupþie dupã ce Corpul de Control al Ministerului Mediului a anunþat cã va trimite instituþiei de anchetã o petiþie. Angajatul ar putea fi cercetat de DNA dupã un control derulat în Lupeni. Sesizarea a pornit dupã ce într-un fond forestier din Lupeni au fost descoperite mai multe abateri ce puteau fi constatate ºi sancþionate de cãtre inspectorii de la Administraþia Bazinalã de Apã Jiu. Practic o firmã care exploateazã lemnul ar fi depozitat pe malul unei ape o cantitatea de lemn, lucru interzis de lege ºi constatat de angajaþii Sistemului Hidrotehnic Petroºani, aceºtia din urmã fiind fãrã atribuþii de sancþionare. Numai cã pânã sã ajungã inspectorul de Craiova, deficienþele au fost remediate de cãtre firmã suspectatã de
culpã, iar cum acesta n-a mai gãsit nereguli a dat un avertisment. Din acest motiv a fost sesizat ºi Ministerul Mediului, Apelor ºi Pãdurilor, iar instituþia ºi-a trimis Corpul de control pentru verificãri. „Activitatea operatorului economic pe amplasamentul unde se efectua exploatarea masei lemnoase, a fost verificatã din punct de vedere al protecþiei mediului (mediu, regim silvic, protecþia apelor) într-o perioadã de aproape o lunã de zile (17.03 – 15.04) de un numãr de 3 (trei) instituþii de mediu cu
atribuþii de control (Administraþia Naþionalã „Apele Române” prin Inspecþia Bazinalã de Apã, Garda Naþionalã de Mediu prin Comisariatul Judeþean Hunedoara al Gãrzii Naþionale de Mediu, Comisariatul de Regim Silvic ºi Cinegetic Timiºoara prin Inspecþia Silvicã ºi de Vânãtoare Hunedoara) ºi de Ministerul Mediului, Apelor ºi Pãdurilor prin Direcþia Corp Control. Ca urmare a acestor controale, cu excepþia aspectului sesizat de petent (remediat pânã la
sosirea agentului constatator), conform rapoartelor ºi notelor de constatare întocmite, nu au fost gãsite iregularitãþi în activitatea ºi documentele societãþii comerciale. Având în vedere situaþia prezentatã la pct. VI.1, corelatã cu rezultatele celorlalte controale efectuate, considerãm cã inspectorul I.B.A. a procedat conform legislaþiei în vigoare”, aratã Direcþia Corp Control a ministerului.
C
um s-a ajuns la DNA?
Sesizarea procurorilor DNA în acest caz
s-a fãcut ca urmare a unor informaþii cum cã administratorul societãþii controlate s-ar fi lãudat cã „rezolvã” sã scape de probleme chiar înainte cu o zi de controlul inspectorului ce urma sã vinã de la Craiova. Astfel, ministerul vrea sã afle dacã existã vreun sâmbure de adevãr în sesizare ºi dacã subordonaþii sãi sunt corecþi iar din acest motiv a trimis sesizarea ºi cãtre
F
Dosarul a fost instrumentat de procurorii DIICOT – Structura Centralã ºi face referire la falimentarea Bãncii Române de Scont„ implicatã direct în “Afacerea cuarþul de la Uricani”.În acelaºi dosar alþi nouã inculpaþi trimiºi în judecatã de procurorii de crimã organizatã au primit condamnãri de pânã la 7 ani de închisoare. Inculpaþii au fost trimiºi în judecatã de cãtre Direcþia de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi
Terorism – Structura Centralã la data 17 decembrie 2010, iar sentinþa a fost pronunþatã de magistraþii de la Bucureºti dupã aproape 5 ani, în data de 11 mai. Pânã la aceastã orã, Costel Alic este singurul care a contestat decizia magistraþilor de la Tribunalul Bucureºti.. Pânã sã ajungã sã fie condamnat în “Dosarul Cuarþul”, Costel Alic a fãcut mulþi ani cãrþile în politica hunedoreanã. A intrat în politicã încã din 1989, când a fãcut parte din organizarea primului comitet revoluþionar. A fost, pe rând, subprefect al judeþului Hunedoara, prefect de Hunedoara, preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara ºi din nou prefect. Din funcþiile poltice a fãcut un pas cãtre cele din vârful unor societãþi cu capital de stat. AStfel, Alic a fost director la Electrocentrale Deva, a
fost “uns” apoi director general al Complexului Energetic Hunedoara ºi, dupã schimbarea lui – în martie 2013, a devenit consilier al directorului general. Numele lui se leagã direct de afacerea de milioane de la cariera de cuarþ de pe ªiglãu – Uricani, în care a fost implicatã ºi una dintre bãncile controlate de Sorin Ovidu Vântu, Banca Românã de Scont. Din afacerea respectivã, prezentatã la începutul
Maximilian GÂNJU
Salvat de pompieri Pompierii din cadrul Gãrzii de intervenþie Lupeni au intervenit la un caz mai aparte, aceºtia fiind nevoiþi sã salveze un viþel care a ajuns în Jiul de Vest pe raza municipiului Lupeni ºi riscã sã fie luat de apã. Un echipaj a reuºit sã ajungã pânã la animal ºi dupã ce a fost asigurat cu o coardã de salvare, a fost direcþionat spre un loc accesibil din albia râului de unde sã poatã fi adus pe mal în siguranþã. (M.G.)
Costel Alic sperã sã scape de închisoare la apel ostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, a formulat apel la sentinþa pronunþatã de Tribunalul Bucureºti în dosarul în care a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare pentru constituirea unui grup infracþional.
DNA. „Se impune transmiterea sesizãrii petentului cãtre Direcþia Naþionalã Anticorupþie, în vederea analizãrii de cãtre aceastã instituþie a aspectelor semnalate de petent în legãturã cu posibile fapte de corupþie”, mai aratã inspectorii ministerului. Totodatã, Administraþia Bazinalã Ape Jiu, prin personalul din Petroºani are obligaþia de a monitoriza zona râului Jiul de Vest.
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: anilor 2000 drept un mare boom economic, s-a ales praful. Car men COSMAN-PREDA
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 15 mai 2015
Guvernul îngroapã compania energeticã
“Ajutorul” pentru CEH, doar un împrumut la care se adaugã ºi dobânda aferentã! a în bancurile proaste. C „Ajutorul de stat”
acordat de Guvern Complexului Energetic Hunedoara reprezintã de fapt doar un împrumut pe care compania energeticã trebuie sã-l ramburseze cu tot cu dobânda aferentã. Executivul s-a transformat, peste noapte, în „grecul care face daruri” ºi nu face altceva decât sã îndatoreze mai mult compania energeticã ºi aºa într-o situaþie financiarã precarã. Oficialii Executivului au nuanþat decizia de a ajuta CEH cu o sumã „în limita a 40 de milioane de lei” ºi au recunoscut cã suma reprezintã de fapt un împrumut acordat din venituri din privatizare, pe o perioadã de 90 de zile. ªi totul pentru ca Executivul sã dea bine în faþa Comisiei Europene care i-a cerut sã recupereze ajutorul de stat dat celor douã termocentrale ºi pentru care CEH nu avea bani în vistierie. “Împrumutul va fi destinat rambursãrii de cãtre Societatea Complexul
Energetic Hunedoara S.A a ajutorului de stat incompatibil pentru care Comisia Europeanã a dispus în data de 20 aprilie 2015 recuperarea acestuia de cãtre statul român. Obligaþia de recuperare a ajutorului de stat rezultat din tarifele practicate de Hidroelectrica pentru Societatea Termoelectrica S.A ºi Societatea Electrocentrale Deva S.A s-a extins la Complexul Energetic Hunedoara în calitate de succesor în drepturi al celor douã societãþi”, subliniazã reprezentanþii Guvernului. Altfel spus, dau cu o mânã ºi iau cu douã, îºi face calcule Guvernul, care demonstreazã ºi cã a recuperate banii acordaþi anterior termocentralelor ºi mimeazã totodatã ºi sprijinul pentru CEH. ªi nici mãcar asta nu e sigur, pentru cã, înainte de a fi efectiv fãcutã plata, va fi fãcutã ºi o analizã economicofinanciarã de cãtre EximBank S.A.în vederea stabilirii capacitãþii de rambursare ºi a marjei de dobândã. “Împrumutul în limita sumei de 40 de milioane de lei se
Privatizarea CEH, un vis neîmplinit
N
iciun investitor nu a fost interesat de Complexul Energetic Hunedoara. Fostul ministru al Energiei, Rãzvan Nicolescu declara anul trecut cã americanii de la Quintana Minerals Corporation sunt interesaþi de privatizarea producãtorului de cãrbune ºi electricitate Complexul Energetic Hunedoara. La acel moment, americanii au solicitat anumite lãmuriri ministrului de resort însã se pare cã
acordã cu condiþia constituirii unor garanþii care trebuie sã acopere cel puþin 120% din cuantumul împrumutului. Garanþiile se constituie prin instituirea de cãtre organul fiscal competent al ANAF a unor sechestre asiguratorii asupra bunurilor imobile libere de orice sarcini, proprietatea societãþii. Împrumutul ºi dobânda aferentã vor fi rambursate de cãtre Complexul Energetic Hunedoara din surse proprii”, anunþã Guvernul. Împrumutul se acordã dupã încetarea procedurii de administrare specialã instituitã asupra Societãþii în baza Legii 137/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea pri-
aceºtia nu au fost convinºi, astfel cã au renunþat la procedurã. Acum, s-a decis anularea strategiei de privatizare. Aceastã mãsurã a fost impusã de "evoluþiile, situaþia economicã a societãþii, toate complicaþiile intervenite, inclusiv lipsa unui anumit interes din partea potenþialilor investitori, dar mai ales de intenþia Guvernului de a oferi ajutor de salvare pentru Complexul Energetic Hunedoara". Hotãrârea prin care se aprobã privatizarea CEH privea majorarea capitalului social prin aport de capital privat în numerar prin emisiunea de noi acþiuni.
vatizãrii, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
A
jutorul real… mai târziu
Executivul motiveazã cã a adoptat acest act normative dat fiind faptul cã “nerambursarea ajutorului de stat incompatibil de cãtre Complexul Energetic Hunedoara ar fi fãcut imposibilã acordarea, ulterior, a unui ajutor de stat individual pentru salvare în sumã de 167 de milioane de lei acestei Societãþi. Asupra acestui ajutor de stat individual de salvare a fost notificatã Comisia Europeanã. În data de 21 aprilie 2015, Comisia Europeanã a emis decizia nr. C (2015)
2652 final, cazul SA.41318 - România, prin care a stabilit sã nu ridice obiecþiuni ºi a decis cã acest ajutor de stat individual de salvare este compatibil cu piaþa internã. Condiþiile de acordare a unui ajutor de stat individual de salvare pentru CE Hunedoara vor fi aprobate printr-un act normativ ulterior”. CEH oricum este îngropat aproape de datoriile pe care le are. Compania are de rambursat 7,4 milioane echivalent dolari dintr-un credit extern contractat de de la BIRD cu garanþia statului, destinat finanþãrii reabilitãrii ºi modernizãrii, precum ºi 1,05 miliarde yeni japonezi dintr-un credit de la JBIC cu garanþia statului, în vederea finanþãrii reabilitãþii grupului 4 al termocentralei Paroºeni. De asemenea, Complexul Energetic Hunedoara a subîmprumutat de Ministerul Finanþelor Publice un credit de 65,3 milioane de euro, pentru investiþii de mediu, din care mai sunt trageri rãmase de efectuat de 7,03 milioane de euro. Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., aflat în portofoliul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri, este unul dintre
cei mai importanþi producãtori de energie electricã din România, care, cu o capacitate instalatã de 1.225MW, asigurã o cotã de circa 6-7% din totalul producþiei naþionale de energie electricã. Este cel mai mare producãtor de energie electricã din nord-vestul României. Societatea are în prezent aproximativ 6.500 de angajaþi. Societatea a fost înfiinþatã ca o societate integratã energie-minerit, al cãrei principal obiectiv îl reprezintã producerea eficientã de energie electricã ºi termicã pe bazã de huilã din Valea Jiului. În afarã de producþia de energie electricã, Sucursalele Electrocentrale Deva ºi Electrocentrale Paroºeni sunt unici producãtori care livreazã energie termicã în sistem centralizat în localitãþile Deva, Petroºani, Vulcan, Lupeni. Totodatã, Sucursala Electrocentrale Deva este ºi operator al serviciului public de alimentare cu energie termicã pentru municipiul Deva, în timp ce Sucursala Electrocentrale Paroºeni asigurã apã caldã ºi cãldurã pentru localitãþile Petroºani, Vulcan, Lupeni. Car men COSMAN-PREDA
Protestul minerilor de la Livezeni, doar un avertisment
“Sã vã fereascã Dumnezeu de furia oamenilor calmi ºi înþelegãtori”! rotestul de miercuri al minerilor din P schimburile doi ºi trei de
la Mina Livezeni, care au intrat cu întârziere în ºut, a reprezentat doar un avertisment.
Oamenii atrag atenþia cã nu se joacã ºi cer, din partea administraþiei, rãspunsuri clare Monika BACIU la patru întrebãri.Pânã marþi,
19 mai, este termenul dat de truditorii din subteran celor care conduc adminsitrativ Complexul Energetic Hunedoara. Ortacii cer rãspunsuri clare la urmãtoarele probleme: Ce se întâmplã cu tichetele de masã ºi tichetele cadou?, ce se întâmplã cu primele de concediu, sã le fie prezentat Planul de restructurare ºi reorganizare al CEH, bineînþeles dacã acesta existã ºi ce se va întâmpla cu minele din Valea Jiului în contextul în care OU a Guvernului, de ajutor de stat, pentru CEH prevede ca activitatea minierã din cadrul CEH sã fie divizatã de activitatea energeticã? “Minerii de la Livezeni, au
dat dovadã de fiecare datã, de înþelegere faþã de greutãþile financiare ale CEH.(...) Nu am participat niciodatã la diversiuni politice sau cancan-uri sindicaliceºti, gen greva foamei pentru câteva ore pe scãrile CEH. Nu suntem muritori de foame cã cerem tichetele de masã, dar este un drept al nostru pe care nu vrem sã îl cedãm. Sã vã fereascã Dumnezeu de furia oamenilor calmi ºi înþelegãtori”, atrage atenþia Adrian Jurca, reprezentantul Sindicatului “Noroc Bun” – Departamentul Livezeni, care nu este afiliat la Sindicatul “Muntele”. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
4 Actualitate
„Borderline”, în premierã la Petroºani U
n experiment care a schimbat medicina tradiþionalã acum câþuva zeci de ani în Statele Unite ale Americii. Asta ne propun actorii de la Petroºani sã vizionãm în acest week-end în premierã la Teatrul Dramatic I. D. Sîrbu. Regizorul Dan Mirea ne promite surprize multe ºi cã vom pleca cu o altã idee despre viaþã din spitalul improvizat al scenei. Lãsaþi obiectele ascuþite, pãstraþi liniºtea ºi gãsiþi-vã e-ul interior. Cam asta ne recomandã cei care sâmbãtã ne aºteaptã la încã o premierã pe scena Teatrului Dramatic I. D. Sîrbu. „Bordeline” este creat dupã un caz real ºi evadarea din subconºtient ne va face bine. Dan Mirea, regizorul piesei, spune cã vrea sã ne aducã într-o lume, care cândva a schimbat ordinea fireascã. „În SUA, dupã ce aceastã carte, care a stat la baza piesei de teatru, a ieºit, s-a schimbat Legea psihiatriei în toatã lumea, datoritã efectului pe care l-a avut în Congresul American
aceastã terapie ce se fãcea cu pacientele în clinicile americane ºi nu numai. De asta cred cã acest spectacol devine o provocare nu numai pentru actori, ºi pentru
public, pentru cã sunt sigur cã fiecare dintre noi avem momente în viaþã când ne cãutãm acea lume gri în care sã ne gãsim confortul”, a spus Dan Mirea, regizorul piesei. Despre tratamente ºi oameni care le fac sau le administreazã este vorba. Sala este îmbrãcatã în alb, iar ambianþa este propice unei terapii. Oana Liciu Gogu joacã un rol dur, dar, spune
ea, doar aºa reuºeºte sã evadeze din pielea sorei ºefã. „Poate pentru public va pãrea puþin lipsit de umanitate, de fapt nu este aºa, dar meseria ei, dacã nu ºi-ar pune un zid în faþã, ar ajunge ºi ea tot acolo, lângã bolnavii pe care îi îngrijeºte”, spune Oana Liciu Gogu. Într-un rol absolut de creaþie joacã ºi Andrada Samoilã, cea care ne explicã de ce rolul sãu pare o provocare.
„Aparent, personajul meu este unul negativ, însã, cu ajutorul colegilor, mi-am dat seama cã nu existã personaje principale sau secundare în aceastã piesã. Este o lume asemeni unei închisori, nu degeaba la început se face asemãnarea cu închisoarea Alcatraz, din care, dupã ce ai ieºit, eºti un fel de proscris. Unde te duci? Ce faci? Personajul meu, un sociopoat nu ar trebui sã aibã sentimente, dar, în final, veþi vedea, acest sociopat plânge, deci i s-a pus un diagnostic total greºit, deci ani de tinereþe furatã”, ne explicã ºi Andrada Samoilã. Spitalul ne va întâmpina încã din foaier ºi asistentele vor conduce în salon spectatorii. Va fi un spectacol de excepþie, de la care regizorul Dan Mirea, actorii ºi scenografa Vioara Bara sperã sã plecãm cu decizia luatã: mai vrem în lumea de afarã, ori preferãm tonurile de gri?
Nunta de aur
Ziua Familiei a fost marcatã în familie la Petroºani amilia a fost celebratã la F Petroºani. Au trecut peste toate obstacolele pe care viaþa li le-a scos în cale, iar acum au sãrbãtorit nunta de aur.
Douãzeci de cupluri care au împlinit 50 de ani de cãsnicie au fost recompensate de municipalitatea de la Petroºani, în cadrul evenimentului devenit deja tradiþie. Ziua Familiei a fost marcatã
într-un cadru festiv. “Este sãrbãtoarea dumneavoastrã ºi a comunitãþii. Ziua familiei o sãrbãtorim în toatã lumea, însã cred cã la Petroºani o sãrbãtorim într-un mod special prin
faptul cã sunt 20 de cupluri care sãrbãtoresc acest eveniment. Pentru mine este o mândrie ºi o onoare ºi un exemplu pentru celelalte comunitãþi de model de viaþã ºi convieþuire prin faptul
cã aþi reuºit sã treceþi împreunã ºi la bine ºi la greu peste tot ceea ce viaþa v-a oferit sau v-a pus înaintea dumneavoastrã. Faptul cã sunteþi prezenþi ºi sunteþi lângã noi, generaþiile tinere, conteazã foarte mult, iar exemplul dumneavoastrã ne întãreºte ºi ne dã convingere cã putem sã mergem mai departe ºi cã depinde foarte mult de cât de înþelepþi ºi de cât de înþelegãtori suntem unii cu alþii pentru a putea trece peste toate greutãþile vieþii ºi a merge înainte, pentru cã acesta este cursul vieþii, sã mergem înainte, sã rãmânã ceva în urma noastrã, ceva solid, ceva trainic ºi sã fie dusã mai departe familia, numele ºi tot ceea ce existã din punct de vedere al valorilor creºtine. Vã mulþumim cã existaþi, vã mulþumim cã ne
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 mai 2015
acceptaþi în continuare ºi cã ne sfãtuiþi cu ceea ce dumneavoastrã aveþi mai bun ºi sperãm ca noi sã ne ridicãm la aºteptãrile dumneavoastrã prin ceea ce facem zi de zi ºi sigur noi facem mai puþin decât aþi fãcut dumneavoastrã pentru noi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Anii ºi-au pus amprenta asupra corpurilor, însã nu ºi asupra minþii. Cu veselie, dragoste, dar ºi înþelegere cele douãzeci de cupluri premiate de municipalitate au trecut peste toate obstacolele pe care viaþa le-a scos în cale. “Au fost ºi momente frumoase, dar ºi momente grele. Cele mai frumoase clipe le-am trãit când s-au nãscut copiii, iar apoi nepoþii. Poate dã
Un specialist al, cândva, înfloritorului UMIROM, ajutat sã iasã din ºanþul în care l-a aruncat viaþa osif Rus, de 53 de ani, din Petroºani, a fost unul dintre oamenii Irectificator valoroºi ai fostului ºi înfloritorului UMIROM Petroºani, ca specialist timp de 28 de ani. Când falnica uzinã de utilaj minier a fost pusã la pãmânt, dupã pãgubosa privatizare, Iosif Rus a devenit ºomer. Cum este un om activ ºi responsabil, a lucrat succesiv la firme care ºi-au restrâns activitatea sau au falimentat, s-a recalificat, dar degeaba. A rãmas blocat în sãrãcie. Soþia sa este bolnavã, are doar 34 de kg... Are doi bãieþi, harnici, liceeni, iar unul dintre ei, elev la Liceul de Informaticã, îºi doreºte sã devinã arhitect. Tata ºi fii, lucreazã cu ziua pentru a se întreþine. Crucea Roºie Petroºani ºi Asociaþia ”Grupul de prieteni” au gãsit soluþii pentru cã familia Rus sã depãºeascã umilitoarele momente...
Diana MITRACHE Dumnezeu ºi vom trãi ca sã ne vedem ºi strãnepoþii”, spune o femeie. Momentele grele nu au lipsit, însã aceste familii au ºtiut sã le facã faþã. “Sã nu credeþi cã ne-a fost uºor. Am trãit ºi momente grele, dar cu înþelegere ºi cu respect am trecut peste toate necazurile ºi iatã-ne aici la 50 de ani de cãsnicie”, ne spune un bãrbat. Aceste familii sunt un exemplu pentru tineri. Tentanþiile zilelor noastre sunt multe, însã dacã existã încredere ºi respect pot fi trecut toate cumpenele. “Bunicii sunt un exemplu pentru mine. Aº vrea ca ºi eu sã ajung la performanþa lor, dar în zilele noastre este destul de dificil”, a spus o tânãrã. Generaþia tânãrã a oferit un spectacol bunicilor care au serbat într-un cadru festiv aniversarea a 50 de ani de cãsnicie. La final, cu toþii au ciocnit un pahar cu ºampanie alãturi de familie ºi de primarul Tiberiu Iacob Ridzi Monika BACIU
Oameni aflaþi în impas, în situaþii dificile în care viaþa i-a aruncat, care se zbat pentru a ieºi la luminã, dar par a fi blocaþi ºi dejnãdãjduiþi, sunt pe agenda de lucru a Crucii Roºii Petroºani. Miercuri, Asociaþia ”Grupul de prieteni” s-a alãturat directorului, Felicia Vitan, ºi împreunã au trecut la soluþionarea cazului... O familie de calitate, cu doi bãieþi ca brazii, locuieºte în Petroºani, pe str. Independenþei,
într-un apartament sãrãcãcios, dar extrem de curat. Tatãl bãieþilor, Iosif Rus, de 53 de ani, a fost unul dintre oamenii valoroºi ai fostului ºi înfloritorului UMIROM Petroºani, ca specialist rectificator timp de 28 de ani. Când falnica uzinã de utilaj minier a fost pusã la pãmânt, dupã pãgubosa privatizare, Iosif Rus a devenit ºomer. Cum este un om activ ºi responsabil, a cãutat ºi a gãsit de lucru la o
firmã de amenajãri interioare, apoi la o firmã a senatorului Haralambie Vochiþoiu, dupã care la UPSRUEEM, dar perioadele de lucru au fost limitate pe durata desfãºurãrii unor proiecte sau comenzi speciale, dupã care firmele au sucombat sau ºi-au restrâns drastic activitatea pânã la limita de supravieþuire. Iosif Rus nu a stat, ci s-a recalificat ca instalator gaz ºi a fost angajat de SC Marc Instal One
La munte, doar cu echipament adecvat. Vremea e schimbãtoare remea schimbãtoare V poate strica planurile celor care aleg sã-ºi petreacã
week-end-ul la munte, iar jadarmii montani îi sfãtuiesc pe turiºti sã nu se aventureze pe traseele montane fãrã un echipament adecvat. Dacã vreþi ca distracþia sã nu se termine altfel decât v-aþi fi dorit sau chiar la spital, atenþie mare cum vã echipaþi, în cazul în
care petreceþi week-end-ul la munte. Jandarmii montani îi sfãtuiesc pe turiºtii care aleg sã petreacã acest sfârºit de sãptãmânã la munte, sã nu se aventureze pe traseele turistice fãrã echipament adecvat ºi sã se informeze temeinic condiþiilor meteorologice ºi asupra traseului pe care doresc sã îl parcurgã.
Petroºani, dar nici aceastã firmã nu a mers ºi de câþiva ani lucreazã cu ziua pe unde gãseºte pentru a-ºi întreþine familia. De precizat cã Iosif Rus a fost baschetbalist la ªtiinþa Petroºani, apoi la Rulmentul Alexandria unde a fost detaºat o perioadã, dar a revenit la Petroºani. În plus a urmat ºi doi ani cursurile Facultãþii de Exploatãri Miniere, dar timpurile ºi condiþiile grele în care trãiau ºi pãrinþii sãi, l-au împins spre muncã. Mama bãieþilor, este o umbrã... La înãlþimea de 1,68 m, are 34 de kg. Se miºcã extrem de greu, oboseºte uºor, parte un om acut subnutrit, mãnâncã pentru cã ºtie cã trebuie, nu cã are senzaþia de foame, iar rinichii îi sunt afectaþi de boalã. În tinereþe, a luat examentul de admitere la facultate, dar lipsurile familiei sale au fãcut-o sã renunþe. A fost tehnician la o firmã de construcþii, apoi a lucrat circa 20 de ani în comerþ, la un magazin de pâine al unei fabrici, dar s-a terminat totul când fabrica a fost închisã. Femeia este un pacient vechi al Urgenþei din
De asemenea, trebuie sã adopte un comportament decent, sã nu sãvârºeascã fapte de naturã sã tulbure ordinea publicã ºi sã nu recurgã la deteriorarea amenajãrilor turistice, marcajelor sau indicatoarelor. „În caz de nevoie sau în situaþia în care sunt martori ai unei acþiuni de încãlcare a legii, sã nu ezite sã apeleze la ajutorul jandarmilor ºi salvamontiºtilor, la numãrul unic pentru situaþii de urgenþã 112”, spun reprezentanþii IJJ Hunedoara. Jandarmii montani vor fi prezenþi în staþiunile din judeþul Hunedoara, pe traseele turistice din munþii Retezat, Vâlcan, ªureanu ºi Parâng. Car men COSMAN-PREDA
Petroºani... Cei doi bãieþi, Silviu, de 17 ani ºi jumãtate, este elev al Liceului de Informaticã Petroºani, un tânãr plin de energie, harnic ºi sociabil, care îºi vede serios de ºcoalã. Este unul dintre copiii Centrului Pollicino, alãturi de fratele sãu Alexandru, de 16 ani, un adolescent timid, elev al Liceului Industrial. De curând, Silviu a devenit voluntar al Crucii Roºii Petroºani, iar conducerea Societãþii are numai cuvinte de laudã la adresa bãiatului. ”M-a impresionat implicarea lui ºi hãrnicia. Este un tânãr inteligent ºi cu mult bun simþ” – a spus directorul Filialei Petroºani a Crucii Roºii, Felicia Vitan. Lui Silviu îi place
desenul tehnic ºi îºi doreºte sã devinã arhitect... Asociaþia ”Grupul de prieteni” ºi Crucea Roºie au gãsit soluþii pentru cã tatãl sã fie angajat la o firmã care are nevoie de specialiºti cu experienþã cum este Iosif Rus, iar mama sã fie dusã la controale medicale pentru a i se aplica tratamentul adecvat. Ajutorul acordat în alimente, în lejerii de pat ºi pãturi a produs bucurie însoþitã de jenã pe care o naºte sãrãcia, dar ºi de recunoºtinþã. ”Este mare lucru ca niºte strãini, pe care nici nu-i ºtiai, sã-þi întindã o mânã de ajutor atunci când îþi pierzi speranþa cã poþi depãºi astfel de momente grele la care ne supune viaþa. Cine nu trece prin aºa ceva, nu va ºti sã aprecieze asemenea ajutor la valoarea lui”a declarat Iosif Rus. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
„Borderline”, în premierã la Petroºani U
n experiment care a schimbat medicina tradiþionalã acum câþuva zeci de ani în Statele Unite ale Americii. Asta ne propun actorii de la Petroºani sã vizionãm în acest week-end în premierã la Teatrul Dramatic I. D. Sîrbu. Regizorul Dan Mirea ne promite surprize multe ºi cã vom pleca cu o altã idee despre viaþã din spitalul improvizat al scenei. Lãsaþi obiectele ascuþite, pãstraþi liniºtea ºi gãsiþi-vã e-ul interior. Cam asta ne recomandã cei care sâmbãtã ne aºteaptã la încã o premierã pe scena Teatrului Dramatic I. D. Sîrbu. „Bordeline” este creat dupã un caz real ºi evadarea din subconºtient ne va face bine. Dan Mirea, regizorul piesei, spune cã vrea sã ne aducã într-o lume, care cândva a schimbat ordinea fireascã. „În SUA, dupã ce aceastã carte, care a stat la baza piesei de teatru, a ieºit, s-a schimbat Legea psihiatriei în toatã lumea, datoritã efectului pe care l-a avut în Congresul American
aceastã terapie ce se fãcea cu pacientele în clinicile americane ºi nu numai. De asta cred cã acest spectacol devine o provocare nu numai pentru actori, ºi pentru
public, pentru cã sunt sigur cã fiecare dintre noi avem momente în viaþã când ne cãutãm acea lume gri în care sã ne gãsim confortul”, a spus Dan Mirea, regizorul piesei. Despre tratamente ºi oameni care le fac sau le administreazã este vorba. Sala este îmbrãcatã în alb, iar ambianþa este propice unei terapii. Oana Liciu Gogu joacã un rol dur, dar, spune
ea, doar aºa reuºeºte sã evadeze din pielea sorei ºefã. „Poate pentru public va pãrea puþin lipsit de umanitate, de fapt nu este aºa, dar meseria ei, dacã nu ºi-ar pune un zid în faþã, ar ajunge ºi ea tot acolo, lângã bolnavii pe care îi îngrijeºte”, spune Oana Liciu Gogu. Într-un rol absolut de creaþie joacã ºi Andrada Samoilã, cea care ne explicã de ce rolul sãu pare o provocare.
„Aparent, personajul meu este unul negativ, însã, cu ajutorul colegilor, mi-am dat seama cã nu existã personaje principale sau secundare în aceastã piesã. Este o lume asemeni unei închisori, nu degeaba la început se face asemãnarea cu închisoarea Alcatraz, din care, dupã ce ai ieºit, eºti un fel de proscris. Unde te duci? Ce faci? Personajul meu, un sociopoat nu ar trebui sã aibã sentimente, dar, în final, veþi vedea, acest sociopat plânge, deci i s-a pus un diagnostic total greºit, deci ani de tinereþe furatã”, ne explicã ºi Andrada Samoilã. Spitalul ne va întâmpina încã din foaier ºi asistentele vor conduce în salon spectatorii. Va fi un spectacol de excepþie, de la care regizorul Dan Mirea, actorii ºi scenografa Vioara Bara sperã sã plecãm cu decizia luatã: mai vrem în lumea de afarã, ori preferãm tonurile de gri?
Nunta de aur
Ziua Familiei a fost marcatã în familie la Petroºani amilia a fost celebratã la F Petroºani. Au trecut peste toate obstacolele pe care viaþa li le-a scos în cale, iar acum au sãrbãtorit nunta de aur.
Douãzeci de cupluri care au împlinit 50 de ani de cãsnicie au fost recompensate de municipalitatea de la Petroºani, în cadrul evenimentului devenit deja tradiþie. Ziua Familiei a fost marcatã
într-un cadru festiv. “Este sãrbãtoarea dumneavoastrã ºi a comunitãþii. Ziua familiei o sãrbãtorim în toatã lumea, însã cred cã la Petroºani o sãrbãtorim într-un mod special prin
faptul cã sunt 20 de cupluri care sãrbãtoresc acest eveniment. Pentru mine este o mândrie ºi o onoare ºi un exemplu pentru celelalte comunitãþi de model de viaþã ºi convieþuire prin faptul
cã aþi reuºit sã treceþi împreunã ºi la bine ºi la greu peste tot ceea ce viaþa v-a oferit sau v-a pus înaintea dumneavoastrã. Faptul cã sunteþi prezenþi ºi sunteþi lângã noi, generaþiile tinere, conteazã foarte mult, iar exemplul dumneavoastrã ne întãreºte ºi ne dã convingere cã putem sã mergem mai departe ºi cã depinde foarte mult de cât de înþelepþi ºi de cât de înþelegãtori suntem unii cu alþii pentru a putea trece peste toate greutãþile vieþii ºi a merge înainte, pentru cã acesta este cursul vieþii, sã mergem înainte, sã rãmânã ceva în urma noastrã, ceva solid, ceva trainic ºi sã fie dusã mai departe familia, numele ºi tot ceea ce existã din punct de vedere al valorilor creºtine. Vã mulþumim cã existaþi, vã mulþumim cã ne
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 mai 2015
acceptaþi în continuare ºi cã ne sfãtuiþi cu ceea ce dumneavoastrã aveþi mai bun ºi sperãm ca noi sã ne ridicãm la aºteptãrile dumneavoastrã prin ceea ce facem zi de zi ºi sigur noi facem mai puþin decât aþi fãcut dumneavoastrã pentru noi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Anii ºi-au pus amprenta asupra corpurilor, însã nu ºi asupra minþii. Cu veselie, dragoste, dar ºi înþelegere cele douãzeci de cupluri premiate de municipalitate au trecut peste toate obstacolele pe care viaþa le-a scos în cale. “Au fost ºi momente frumoase, dar ºi momente grele. Cele mai frumoase clipe le-am trãit când s-au nãscut copiii, iar apoi nepoþii. Poate dã
Un specialist al, cândva, înfloritorului UMIROM, ajutat sã iasã din ºanþul în care l-a aruncat viaþa osif Rus, de 53 de ani, din Petroºani, a fost unul dintre oamenii Irectificator valoroºi ai fostului ºi înfloritorului UMIROM Petroºani, ca specialist timp de 28 de ani. Când falnica uzinã de utilaj minier a fost pusã la pãmânt, dupã pãgubosa privatizare, Iosif Rus a devenit ºomer. Cum este un om activ ºi responsabil, a lucrat succesiv la firme care ºi-au restrâns activitatea sau au falimentat, s-a recalificat, dar degeaba. A rãmas blocat în sãrãcie. Soþia sa este bolnavã, are doar 34 de kg... Are doi bãieþi, harnici, liceeni, iar unul dintre ei, elev la Liceul de Informaticã, îºi doreºte sã devinã arhitect. Tata ºi fii, lucreazã cu ziua pentru a se întreþine. Crucea Roºie Petroºani ºi Asociaþia ”Grupul de prieteni” au gãsit soluþii pentru cã familia Rus sã depãºeascã umilitoarele momente...
Diana MITRACHE Dumnezeu ºi vom trãi ca sã ne vedem ºi strãnepoþii”, spune o femeie. Momentele grele nu au lipsit, însã aceste familii au ºtiut sã le facã faþã. “Sã nu credeþi cã ne-a fost uºor. Am trãit ºi momente grele, dar cu înþelegere ºi cu respect am trecut peste toate necazurile ºi iatã-ne aici la 50 de ani de cãsnicie”, ne spune un bãrbat. Aceste familii sunt un exemplu pentru tineri. Tentanþiile zilelor noastre sunt multe, însã dacã existã încredere ºi respect pot fi trecut toate cumpenele. “Bunicii sunt un exemplu pentru mine. Aº vrea ca ºi eu sã ajung la performanþa lor, dar în zilele noastre este destul de dificil”, a spus o tânãrã. Generaþia tânãrã a oferit un spectacol bunicilor care au serbat într-un cadru festiv aniversarea a 50 de ani de cãsnicie. La final, cu toþii au ciocnit un pahar cu ºampanie alãturi de familie ºi de primarul Tiberiu Iacob Ridzi Monika BACIU
Oameni aflaþi în impas, în situaþii dificile în care viaþa i-a aruncat, care se zbat pentru a ieºi la luminã, dar par a fi blocaþi ºi dejnãdãjduiþi, sunt pe agenda de lucru a Crucii Roºii Petroºani. Miercuri, Asociaþia ”Grupul de prieteni” s-a alãturat directorului, Felicia Vitan, ºi împreunã au trecut la soluþionarea cazului... O familie de calitate, cu doi bãieþi ca brazii, locuieºte în Petroºani, pe str. Independenþei,
într-un apartament sãrãcãcios, dar extrem de curat. Tatãl bãieþilor, Iosif Rus, de 53 de ani, a fost unul dintre oamenii valoroºi ai fostului ºi înfloritorului UMIROM Petroºani, ca specialist rectificator timp de 28 de ani. Când falnica uzinã de utilaj minier a fost pusã la pãmânt, dupã pãgubosa privatizare, Iosif Rus a devenit ºomer. Cum este un om activ ºi responsabil, a cãutat ºi a gãsit de lucru la o
firmã de amenajãri interioare, apoi la o firmã a senatorului Haralambie Vochiþoiu, dupã care la UPSRUEEM, dar perioadele de lucru au fost limitate pe durata desfãºurãrii unor proiecte sau comenzi speciale, dupã care firmele au sucombat sau ºi-au restrâns drastic activitatea pânã la limita de supravieþuire. Iosif Rus nu a stat, ci s-a recalificat ca instalator gaz ºi a fost angajat de SC Marc Instal One
La munte, doar cu echipament adecvat. Vremea e schimbãtoare remea schimbãtoare V poate strica planurile celor care aleg sã-ºi petreacã
week-end-ul la munte, iar jadarmii montani îi sfãtuiesc pe turiºti sã nu se aventureze pe traseele montane fãrã un echipament adecvat. Dacã vreþi ca distracþia sã nu se termine altfel decât v-aþi fi dorit sau chiar la spital, atenþie mare cum vã echipaþi, în cazul în
care petreceþi week-end-ul la munte. Jandarmii montani îi sfãtuiesc pe turiºtii care aleg sã petreacã acest sfârºit de sãptãmânã la munte, sã nu se aventureze pe traseele turistice fãrã echipament adecvat ºi sã se informeze temeinic condiþiilor meteorologice ºi asupra traseului pe care doresc sã îl parcurgã.
Petroºani, dar nici aceastã firmã nu a mers ºi de câþiva ani lucreazã cu ziua pe unde gãseºte pentru a-ºi întreþine familia. De precizat cã Iosif Rus a fost baschetbalist la ªtiinþa Petroºani, apoi la Rulmentul Alexandria unde a fost detaºat o perioadã, dar a revenit la Petroºani. În plus a urmat ºi doi ani cursurile Facultãþii de Exploatãri Miniere, dar timpurile ºi condiþiile grele în care trãiau ºi pãrinþii sãi, l-au împins spre muncã. Mama bãieþilor, este o umbrã... La înãlþimea de 1,68 m, are 34 de kg. Se miºcã extrem de greu, oboseºte uºor, parte un om acut subnutrit, mãnâncã pentru cã ºtie cã trebuie, nu cã are senzaþia de foame, iar rinichii îi sunt afectaþi de boalã. În tinereþe, a luat examentul de admitere la facultate, dar lipsurile familiei sale au fãcut-o sã renunþe. A fost tehnician la o firmã de construcþii, apoi a lucrat circa 20 de ani în comerþ, la un magazin de pâine al unei fabrici, dar s-a terminat totul când fabrica a fost închisã. Femeia este un pacient vechi al Urgenþei din
De asemenea, trebuie sã adopte un comportament decent, sã nu sãvârºeascã fapte de naturã sã tulbure ordinea publicã ºi sã nu recurgã la deteriorarea amenajãrilor turistice, marcajelor sau indicatoarelor. „În caz de nevoie sau în situaþia în care sunt martori ai unei acþiuni de încãlcare a legii, sã nu ezite sã apeleze la ajutorul jandarmilor ºi salvamontiºtilor, la numãrul unic pentru situaþii de urgenþã 112”, spun reprezentanþii IJJ Hunedoara. Jandarmii montani vor fi prezenþi în staþiunile din judeþul Hunedoara, pe traseele turistice din munþii Retezat, Vâlcan, ªureanu ºi Parâng. Car men COSMAN-PREDA
Petroºani... Cei doi bãieþi, Silviu, de 17 ani ºi jumãtate, este elev al Liceului de Informaticã Petroºani, un tânãr plin de energie, harnic ºi sociabil, care îºi vede serios de ºcoalã. Este unul dintre copiii Centrului Pollicino, alãturi de fratele sãu Alexandru, de 16 ani, un adolescent timid, elev al Liceului Industrial. De curând, Silviu a devenit voluntar al Crucii Roºii Petroºani, iar conducerea Societãþii are numai cuvinte de laudã la adresa bãiatului. ”M-a impresionat implicarea lui ºi hãrnicia. Este un tânãr inteligent ºi cu mult bun simþ” – a spus directorul Filialei Petroºani a Crucii Roºii, Felicia Vitan. Lui Silviu îi place
desenul tehnic ºi îºi doreºte sã devinã arhitect... Asociaþia ”Grupul de prieteni” ºi Crucea Roºie au gãsit soluþii pentru cã tatãl sã fie angajat la o firmã care are nevoie de specialiºti cu experienþã cum este Iosif Rus, iar mama sã fie dusã la controale medicale pentru a i se aplica tratamentul adecvat. Ajutorul acordat în alimente, în lejerii de pat ºi pãturi a produs bucurie însoþitã de jenã pe care o naºte sãrãcia, dar ºi de recunoºtinþã. ”Este mare lucru ca niºte strãini, pe care nici nu-i ºtiai, sã-þi întindã o mânã de ajutor atunci când îþi pierzi speranþa cã poþi depãºi astfel de momente grele la care ne supune viaþa. Cine nu trece prin aºa ceva, nu va ºti sã aprecieze asemenea ajutor la valoarea lui”a declarat Iosif Rus. Ileana FIRÞULESCU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 mai 2015
Copisa rãmâne în Defileu, dar supravegheatã
N
u se va restricþiona circulaþia în Defielul Jiului pe artera rutierã ºi firma care a tras de timp pânã acum nu a fost scoasã de pe proiect. Spaniolii de la Copisa rãmân sã continue ce au început, dar vor fi monitorizaþi zilnic. Aceasta este concluzia finalã luatã în urma ºedinþei comune la care au luat parte cei de la CNADR. ªeful CNADR Narcis Neaga a inspectat din nou lucrãrile din Defileul Jiului ºi, în urma ºedinþei, la care au fost invitaþi constructorii care au întârziat cu finalizarea lucrãrilor în acest loc, s-a stabilit cã aceºtia pot ºi trebuie sã îºi continue treaba, doar cã monitorizarea lor se va face altfel decât pânã acum. „Prezenþa directorului
Primãria Petroºani vrea încã un credit
re deja patru A credite, dar a decis sã mai contracteze unul
de 6 milioane de lei. Este vorba despre municipalitatea din Petroºani, care are un grad de îndatorare de 7 procente din veniturile locale. Nu mai puþin de 6 milioane de lei vrea sã împrumute Primãria Petroºani pentru a asfalta unele strãzi din cartierul Colonie. Este vorba despre fix
Primãria municipiului Lupeni, prin compartimentul Protecþie civilã, situaþii de urgenþã, anunþã pe aceastã cale cetãþenii localitãþii cã
în perioada 12 – 19 mai, la sistemul de alarmare în cazul situaþiilor de urgenþã ºi protecþie civilã se vor executa mai multe lucrãri de mentenanþã ºi modernizare. Astfel, pe tot parcursul perioadei menþionate anterior, este posibil ca sirenele
Valea Jiului abundã de tradiþii pãstrate încã vii
general nu a fost întâmplãtoare, ci cu soluþionarea foarte multor probleme. S-a hotãrât continuarea lucrãrilor, dar cu monitorizarea zilnicã a acestor activitãþi. Este o certitudine cã, compania prezentã ieri cu 4 directori în zonã dovedeºte un interes deosebit ºi faþã de acest drum ºi o certitudine cã vom circula pe asfalt nou, aºa cum am spus-o anul trecut, de la Rovinari la Bumbeºti ºi pe Defileu”, a declarat Ion Tudor, ºef CNADNR Gorj. Traficul va rãmâne în continuare fãrã restricþii ºi asta pânã când în zonã vor fi lucrãri ce vor necesita întreruperea totalã a circulaþiei. În acest moment, pe artera rutierã se circulã normal,
limitãrile fiind fãcute doar de semafoare, pe porþiunile cu vizibilitate redusã ºi lucrãri de o mai mare anvergurã. „S-a luat decizia sã se lucreze în continuare sub trafic deocamdatã, urmând ca, în funcþie de situaþii, sã se ia ºi alte decizii”, a mai spus Ion Tudor. Constructorul spaniol Copisa va continua sã se ocupe de lucrãrile de modernizare a drumului DE 79 pe tronsonul din Defileul Jiului, Bumbeºti-Jiu – Petroºani. Contractul are o valoare de 185 de milioane de lei, iar lucrãrile sunt în întârziere. Diana MITRACHE
6 strãzi ai cãror locuitori au reclamat în repetate rânduri condiþiile în care sunt nevoiþi sã circule. Bugetul local nu dispune de banii necesari realizãrii acestui obiectiv de investiþii, aºa cã edilul – ºef al localitãþii, Tiberiu Iacob – Ridzi, a precizat cã este nevoie de un împrumut bancar în acest sens. Oficialii primãriei spun cã acest credit ar urma sã fie luat pe o perioadã de 10 ani, cu condiþia ca sarcina obligaþiilor de platã sã fie distribuitã unitar pe toatã perioada de rambursare a împrumutului, dar, în acelaºi timp, sã fie asiguratã „suficientã flexibilitate pentru contractarea altor datorii, în special pentru a
asigura cofinanþarea pentru obiectivele ce vor fi susþinute prin fonduri post – aderare de la Uniunea Europeanã”. De precizat cã acesta ar fi al cincilea credit contractat de administraþia publicã din Petroºani pentru diverse lucrãri de investiþii. „Municipalitatea din Petroºani are patru credite în derulare. Mai sunt de rambursat aproximativ 29 de milioane de lei, însã gradul de îndatorare al municipalitãþii din Petroºani este de 7 la sutã”, a declarat purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani, Nicu Taºcã. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI ANUNÞ
Portul popular celebrat la nivel naþional
din localitate sã fie acþionate în timpul probelor ce vor fi efectuate. De asemenea, începând cu orele 12 în zilele de 18 ºi 19 mai, întreg sistemul de alarmare v-a fi pus în funcþiune, ocazie cu care se vor transmite toate semnalele de alarmare, dupã cum urmeazã: - începând cu ora 12:00 ALARMÃ AERIANÃ (15 sunete a 4 secunde fiecare cu pauzã de 4 secunde între ele) - ora 12:05 ALARMÃ LA DEZASTRE (5 sunete a 16 secunde
Z
fiecare, cu pauzã de 10 secunde între ele) - ora 12:10 PREALARMÃ AERIANÃ (3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauzã de 12 secunde între ele) - ora 12:15 ÎNCETAREA ALARMEI (un sunet continuu de aceiaºi intensitate cu durata de 2 minute). Rugãm cetãþenii sã nu se alarmeze, iar în cazul în care observã persoane panicate sã îndemne la calm explicând cã este vorba doar de probe la sirenele de alarmare. Viceprimar, Cornel Damon Lungan
iua Naþionalã a Costumului Popular, celebratã sâmbãtã, 16 mai. 16 mai a fost declaratã Ziua Naþionalã a Costumului Tradiþional Românesc, potrivit unui proiect aprobat recent, de Camera Deputaþilor. În aceastã zi ar trebui sã fie organizare activitãþi sociale, spectacole ºi concursuri cultural-artistice cu rolul de a promova tradiþiile ºi portul popular. Valea Jiului abundã de tradiþii, aceasta fiind zona momârlanilor care au port popular, tradiþie, însã niciunul dintre ei nu a auzi de aceastã zi. “Nici nu am ºtiut cã avem o zi în care serbãm portul popular sau tradiþiile. Dacã am fi cu adevãrat înrãdãcinaþi în trecutul nostru am sãrbãtori aceste lucruri în fiecare zi doar prin simplul fapt cã am purta cu mândrie aceste porturi populare. Acum, tradiþia s-a pierdut ºi doar la sãrbãtori se mai poartã catrinþele ºi ciupeagul, ca sã nu mai zicem de tineri cã lor le e ruºine cu hainele noastre tradiþionale”, ne spune un jieþean. La nivelul municipiului Petroºani funcþioneazã douã muzee cu sfecific local. Este vorba de Muzeul Momârlanului ºi Muzeul Etnografic. Complexul Etnografic „Sf. Varvara” din Petroºani, iniþiat de cãtre preotul Octavian Pãtraºcu, odatã cu construirea noii biserici din lemn. Aici existã deja douã case vechi ºi o stânã
nou-construitã, dotate cu multe obiecte tradiþionale. Nu totul este încã funcþional, dar mãcar aici existã spaþiu ºi cu puþin sprijin din partea autoritãþilor locale am avea un muzeu pe mãsura dorinþelor noastre, mai ales cã se aflã într-o zonã uºor abordabilã pentru turiºti. Primãriile ar trebui sã acorde, dupã posibilitãþi, sprijin material pentru marcarea acestei zile. „Autoritãþile administraþiei publice centrale ºi locale, serviciile publice deconcentrate din subordinea acestora cu atribuþii în domeniile educaþiei, culturii, cercetãrii, turismului, protecþiei mediului, sãnãtãþii ºi finanþelor pot acorda sprijin material, financiar ºi logistic pentru organizarea sãrbãtorii Zilei Naþionale a Costumului Tradiþional din România”, se aratã în textul proiectului.
Proiectul mai prevede cã elevii din clasele IV-XII, la disciplinã educaþie civicã – sau disciplinele echivalente – în luna mai vor fi incluse 2 ore dedicate tematicii portului tradiþional al zonei ºi portului tradiþional al minoritãþilor naþionale din România. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 mai 2015
Douã modificãri ale Codului Muncii pentru ca angajatul sã nu mai fie ”furat” la drepturi
”D
in pãcate, de multe ori, angajatorul, ajutat de ambiguitatea regãsitã în textul reglementãrilor legale, profitã de neºtiinþa angajatului, lãsându-i acestuia din urmã impresia cã are foarte multe obligaþii ºi foarte puþine drepturi…” – din expunerea de motive a Legii 97/2015, care modificã a doua oarã Codul Muncii. De la începutul anului 2015, Codul muncii a suferit douã modificãri datoritã constatãrii cã legile erau interpretabile, iar salariaþii aveau de pierdut dovadã stând multele sesizãri care semnalau derapajele în acordarea repausului sãptãmânal ºi concediile de odihnã raporatate doar la timpul efectiv lucrat. Astfel, Legea nr. 97/2015 pentru modificarea art. 137 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii a apãrut în Monitorul Oficial, partea I, nr. 316 din 8 mai ºi s-a pus în aplicare de luni, 11 mai 2015. Actul normativ -- care a fost adoptat de cele douã Camere ale Parlamentului în lunile februarie ºi aprilie -aduce o modificare la Codul
muncii prin care se face o clarificare referitoare la repausul sãptãmânal al salariaþilor. Concret, alineatul 1 al articolului 137 din Codul muncii dispune, de luni, cã "repaosul sãptãmânal este de 48 de ore consecutive, de regulã sâmbãta ºi duminica". Iniþiatorii modificãrii spun cã noua formã este mult mai concisã ºi nu mai lasã loc de interpretãri.
”Din pãcate, de multe ori, angajatorul, ajutat de ambiguitatea regãsitã în textul reglementãrilor legale, profitã de neºtiinþa angajatului, lãsându-i acestuia din urmã impresia cã are foarte multe obligaþii ºi foarte puþine drepturi, în speþã, dreptul la repaus sãptãmânal. Pentru a elimina acest gen de interpretãri prin care relaþia angajat - angajator poate fi dezechilibratã (...), am iniþiat aceastã propunere
legislativã care are ca obiect de reglementare înlocuirea formulãrii art. 137 alin. 1 cu privire la repausul sãptãmânal care se acordã în douã zile consecutive, de regulã sâmbãta ºi duminicã, cu formularea repausul sãptãmânal este de 48 de ore consecutive, de regulã sâmbãta ºi duminicã, forma propusã, în opinia noastrã, fiind mult mai concisã ºi nelãsând loc interpretãrilor", se spune în expunerea de motive. De precizat cã tot datoritã interpretãrii în favoarea angajatorului, la începutul acestui an a mai existat o modificare a Codului Muncii referitoare la concediul de odihnã anual, conform avocatnet.ro. Mai exact, concediile medicale reduceau din durata concediului de odihnã cuvenit, Codul Muncii fiind în contradicþie cu Directiva europeanã 2003/88/CE, care spune cã ”durata concediului medical nu reduce durata concediului de odihnã cuvenit". Astfel, perioada în care o persoanã se aflã în concediu medical este consideratã a fi perioadã lucratã, care se ia în calcul la stabilirea duratei concediului de odihnã. Ca urmare, a fost adoptatã de Parlament Legea nr. 12/2015 pentru modificarea
Un drum înseamnã dezvoltare
A
dministraþia localã de la Uricani considerã cã odatã reluate lucrãrile la drumul Câmpu lui Neag – Herculane se va dezvolta zona. Turismul va înflori în zona respectivã având în vedere faptul cã drumul ar urma sã fie tranzitat de turiºtii care se vor îndrepta spre Bãile Herculane. Astfel, ar urma sã fie create mai multe pensiuni turistice. “Viitorul ºi mult doritul drum peste munþi, pânã la Bãile Herculane este un vis care se apropie tot mai repede de a fi împlinit. El va porni în continuarea lui DN 66 A, de la Uricani-Câmpu
ºi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie ºi a intrat în vigoare din data de 25 ianuarie. Actul normativ prevede cã, la stabilirea duratei concediului de odihnã, perioadele de incapacitate temporarã de muncã, cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal ºi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav sunt considerate perioade de activitate desfãºuratã, adicã nu afecteazã numãrul de zile de concediu de odihnã la care au dreptul salariaþii în fiecare an. Codul muncii dispunea pânã la aceastã modificare cã acesta "se acordã proporþional cu activitatea prestatã într-un an calendaristic". Noul act normativ a introdus ºi precizarea conform cãreia salariatul are dreptul la concediu de odihnã chiar ºi
în situaþia în care concediul medical se întinde pe durata unui întreg an calendaristic. În acest caz, angajatorul este obligat sã acorde concediul de odihnã într-o perioadã de 18 luni, începând cu anul urmãtor celui în care salariatul s-a aflat în concediu medical. Iniþiatorii legii amintesc în expunerea de motive hotãrârile CJUE: ”statele membre sunt obligate sã interpreteze aceste norme ºi sã îºi organizeze ordinea juridicã internã astfel încât absenþele de la muncã pentru caz de boalã sã nu aducã atingere dreptului la o perioadã minimã de concediu anual plãtit”. ªi în Constituþia României se stabileºte cã prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene ºi celelalte reglementãri comunitare cu caracter obligatoriu ”au prioritate faþã de dispoziþiile contrare din legile interne”. Ileana FIRÞULESCU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
lui Neag, urmând a ieºi spre vest din strâmtoarea dintre Munþii Retezat ºi Vâlcan, prin Pasul Jiu-Cerna, trecând apoi în zona Banatului, printre piscuri ºi vãi, printr-o zonã între Munþii Cernei ºi cei ai Mehedinþilor, urmând apoi ca dupã cca. 35 km, ºoseaua sã coboare în localitatea Bãile Herculane. Cu siguranþã vor apãrea pe traseu numeroase
oportunitãþi turistice, deja „deschiderea„ fiind fãcutã de apariþia unor case de vacanþã precum ºi Complexul turistic Cheile Buþii”, se aratã în strategia de dezvoltare a oraºului Uricani. Dupã ani de zile în care lucrãrile au fost stopate din cauza activiºtilor, acestea ar putea fi reluate dacã va fi idenficatã sursa de finanþare. Monika BACIU
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 mai 2015
Henþ cu mâna
MAI FACEM CALCULE?
Hercules Lupeni ar mai putea ocupa primul loc în Liga a IV-a Hunedoara? Da, spun calculele pe hârtie: bate tot pânã la final (ªoimul Bãiþa, Retezatul Haþeg, Gloria Geoagiu,
Aurul Certej), Cetate Deva se „împiedicã” la Geoagiu ºi la Brad ºi treaba-i gata! Uºor de spus, dar oare la fel gândesc cei de la Gloria Geoagiu ºi Aurul Brad? Sunt totuºi niºte calcule
care menþin tonusul unor fotbaliºti. ªi chiar nu ar fi imposibil, dacã Cetate Deva nu ar inspira o anumitã teamã. Chiar ºi arbitrilor nu le va fi uºor sã se punã cu titanii de la Deva, deºi, nimeni nu contestã valoarea echipei antrenatã de Marius Sârbu. ª-apoi, ºi aia-i adevãrat, Gloria Geoagiu sau
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
Conturi încheiate?
z Mâine are loc etapa cu numãrul 27. Fãrã nicio conotaþie de clasament, cu meciuri fãrã mizã. z Poate doar o luptã de orgolii între ªoimul Bãiþa ºi Hercules Lupeni în lupta pentru locul 2... z „Meci greu la Bãiþa, mergem fãrã Curtean accidentat ºi Al. Cojocaru suspendat (n.n. 4 car-
M. FILIP, posibil sã revinã la Hercules Lupeni în partida de la Bãiþa
Aurul Brad nu au forþa sã opreascã iureºul devean. În rest, pe la noi, Jiul ºi Universitatea Petroºani n-au spus mare lucru în actualul campionat. Ultimele etape le-ar putea aduce o ameliorare în clasament, dar parcã asta nu se mai pune...
tonaºe galbene), dar probabil cu M. Filip, revenit din Germania. Va fi un meci important, dar nu decisiv pentru locul 2. Ne-ar avantaja ºi un egal, dar mergem la victorie” a spus Dan Voicu, antrenorul de la Hercules Lupeni. z În rest, liniºte... Cetate Deva joacã lejer la Geoagiu, Retezatul Haþeg pare favoritã cu Jiul, iar în „Dealul Institutului”, Universitatea Petroºani ar putea face golaveraj cu Metalul Criºcior.
Fotbal, juniori
Luptã mare la... juniorii mici! S
-a tras cortina peste turneele finale pe judeþ la juniori C (15 ani) ºi D (13 ani), mâine urmând a se încheia ºi cel la juniori E (10-11 ani). Din pãcate, nicio echipã din Valea Jiului nu a încheiat pe loc de accedere în turneele zonale naþionale...
La juniori C (gr. 2000), în ultima etapã, echipele din Simeria ºi Haþeg au ignorat competiþia, neprezentându-se la Petroºani (cu Jiul) ºi Vulcan (cu Pro Fair Play), pierzând meciurile la „masa verde”. Oricum, nu mai conta, calificate pentru
TURNEE FINALE JUD. HUNEDOARA JUNIORI C (GR. 2000) Etapa a 7-a, 9 mai 2015 Victoria Cãlan – Cetate Deva Jiul Petroºani – CFR Simeria Pro Fair Play Vulcan – Ret. Haþeg FC Hunedoara 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
turneul zonal naþional (29-31 mai a.c.) sunt FC Hunedoara ºi Cetate Deva. La juniori D (gr. 2002), Universitatea Petroºani a reuºit prima victorie, 3-0 cu Primavera Deva (autorul golurilor, Cãtãlin Popa), iar Jiul ºi CFR Simeria au încheiat la egalitate,
Atac al lupenenilor la poarta celor de la FC Hunedoara, într-un meci la juniori E 1-1 (Jiul a condus precedentã, Jiul – cu 1-0 prin golul lui CFR Simeria 1-2 (gol A. Istrate). pentru Jiul, Cãpriþã) Din aceastã cateiar Sorii Sport`s gorie de vârstã se vor Lupeni a încheiat la duce la turneul semifiegalitate, 2-2 cu nal zonal CFR Simeria Minifotbal Hunedoara ºi FC Hunedoara. (pentru lupeneni În fine, juniorii E (gr. înscriind N. Baraghin 2004) au duminicã, ºi A. Udvar). 17 mai, „ultima Aºadar, duminicã strigare”, în turneul de la Lupeni, CFR la Lupeni. În etapa Simeria stã la „mâna” Lupeniului pentru locul 1, la fel FC Hunedoara, în jocul cu Jiul Petroºani. Douã partide de vãzut, fiind ultimele la nivel judeþean la juniori.
Juniorii E de la Jiul Petroºani sperã la un loc 3 la finalul turneului final judeþean
Paginã realizatã de Genu TUÞU
0-2 3-0 (neprezentare) 3-0 (neprezentare) a stat
CLASAMENT
F.C. Hunedoara Cetate Deva ªc. Jiul Petroºani Victoria Cãlan Pro Fair Play Vulcan Retezatul Haþeg CFR Simeria
6 6 6 6 6 6 6
5 5 4 3 2 1 0
1 0 1 0 0 0 0
0 1 1 3 4 5 6
19-4 17-3 19-5 12-14 9-13 3-23 4-22
16p. 15p. 13p. 9p. 6p. 3p. 0p.
JUNIORI D (GR. 2002) Etapa a 5-a, 10 mai 2015 Univ. Petroºani – Primavera Deva FC Hunedoara – Dacia Orãºtie CFR Simeria – Jiul Petroºani 1. 2. 3. 4. 5. 6.
CFR Simeria FC Hunedoara Jiul Petroºani Univ. Petroºani Dacia Orãºtie Primavera Deva
3-0 4-1 1-1
CLASAMENT 5 5 5 5 5 5
3 3 3 1 1 0
0 2 1 1 1 1
2 0 1 3 3 4
16-3 15-8 21-6 4-9 5-20 5-20
11p. 11p. 10p. 4p. 4p. 1p.
JUNIORI E (GR. 2004) Etapa a 4-a, 10 mai 2015 Aurul Brad – FC Hunedoara Minifotbal Hunedoara – Sorii Sport`s Lupeni Jiul Petroºani – CFR Simeria 1. 2. 3. 4. 5. 6.
CLASAMENT
Aurul Brad CFR Simeria Sorii Sport`s Lupeni FC Hunedoara Jiul Petroºani Minifotbal Hunedoara
4 4 4 4 4 4
2 2 1 1 1 1
2 2 1 1 1 1
0 9-5 8p. 0 5-3 8p. 2 10-10 4p. 2 8-6 4p. 2 7-8 4p. 2 5-6 4p.
Etapa a 5-a, 17 mai 2015 (Lupeni) ora 11:00 ora 12:30
4-1 2-2 1-2
Jiul – FC Hunedoara Sorii Sport`s Lupeni – CFR Simeria Aurul Brad – Minifotbal Hunedoara