Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 857
Cronica Vãii Jiului Joi, 14 Mai 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Fetiþe sau femei?
S
e joacã cu pãpuºile sau sunt femei în toatã regula. Aceasta este întrebarea pe care ºi-au pus-o mai mulþi pãrinþi în cursul anului trecut.
Holurile cabinetelor de Medicinã Legalã din toatã þara sunt asaltate zilnic de pãrinþi suspicioºi, care-ºi aduc fetele, sã fie verificate „acolo jos”, dacã mai sunt sau nu fete mari. Unele au încã vârsta la care se joacã cu pãpuºile, altele sunt femei în toatã regula. Procedura are mare cãutare în rândul romilor, dar nici românii nu sunt strãini de ea. Minorele, la control ginecologic. Pãrinþii care au suspiciuni în privinþa fecioriei fetelor lor le pot supune pe acestea unui test ginecologic. ªi la nivelul judeþului Hunedoara s-a întâmplat lucrul acesta. Teste pentru stabilirea virginitãþii. Medicii de la Serviciul de Medicinã Legalã din Hunedoara au eliberat în cursul anului trecut mii de certificate medico-legale. Dintre acestea 14 au fost teste pentru stabilirea virginitãþii. “Aceste teste pot fi fãcute la cererea organelor abilitate sau la solicitarea pãrinþilor. Am
avut ºi cazuri din Valea Jiului”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, medicul Dan Mãrculescu, ºeful SML Hunedoara. Conform statisticilor, din cele 14 teste de virginitate, unul s-a dovedit a nu fi pe placul pãrinþilor minorei. Totodatã, reprezentanþii SML Hunedoara au emis ºi douã certificate medico-legale pentru dispensã de vârstã, adicã încuviinþare care se poate da femeii în vârstã de 15 ani, de a se cãsãtori. Potrivit legii, femeia se poate cãsãtori dacã a împlinit vârsta de 16 ani. Dispensa de vârstã se acordã numai pentru motive temeinice ºi numai cu avizul unui medic oficial. Procedura este extrem de simplã ºi nu implicã nici un fel de ustensile. Folosind o tehnicã specialã de tensionare a zonei vulvare, medicii au vedere liberã la membrana transparentã a himenului ºi pot observa cu uºurinþã anomaliile sau eventualele leziuni vaginale. Au existat ºi douã agresiuni sexuale pentru care medicii au emis certificate medico-legale. Monika BACIU
Sãrãcia care alege primãria
P
rimarii localitãþilor din Valea Jiului vor rãmâne în aceste funcþii pe viaþã, dacã DNA-ului nu i se mai pune pata pe vreunul dintre edili. Existã douã motive solide care stau la temelia credinþei cã în acest sens nu se va schimba nimic la conducerea administraþiilor locale. >>> PAGINA A 3-A
Front în faþa opoziþiei
C
onsilierii locali de la UNPR ºi PSD Petroºani fac zid în faþa colegilor de la PNL. Ieri la nivelul municipiului Petroºani s-a constituit Liga Aleºilor Locali PSD-UNPR, for în cadrul cãruia se vor dezbate proiectele de hotãrâre iniþiate de consilierii celor douã formaþiuni politice. Preºedintele Ligii Aleºilor Locali PSD-UNPR este viceprimarul Florin Nicolae. “Au fost prezenþi consilierii locali din cele douã grupuri din consiliu de la PSD ºi UNPR. Discuþia a avut ca scop principal
constituirea Ligii Aleºilor Locali PSDUNPR. În urma discuþilor avute cu consilierii am ajuns la concluzia cã Nicolae
Florin sã fie preºedintele acestui for, un for intern al alianþei ºi care va avea ca scop discutarea iniþiativelor sau proiectelor de hotãrâre care vor fi iniþiate de membrii PSD-UNPR în acest
for, discuþie în urma cãreia se va lua o decizie ce proiecte vor fi inþiate ºi vor fi susþinute în consiliul local de majoritatea PSD-UNPR. Vom stabili un calendar de întâlniri legat de
problemele care se vor aduce în discuþie în consiliul local de cãtre consilierii UNPR ºi PSD”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi preºedintele UNPR Petroºani. Preºedintele PSD Petroºani, Ioan Rus, a subliniat importanþa acestui for având în vedere faptul cã anul viitor sunt alegeri locale. “Încercãm sã ajungem la un numitor comun cu interesele celor trei organizaþii politice. Ne apropiem de perioa-
da electoralã ºi trebuie sã fructificãm la maxim ideile, posibilitãþile, nevoile din municipiu ºi sã le ducem la o înþelegere ºi o susþinere comunã”, a declarat Ioan Rus, preºedintele PSD Petroºani. Componenþa Consiliului Local de la Petroºani este de 19 consilieri locali, dintre care 7 sunt în opoziþie, adicã sunt membri PNL, doi consilieri sunt în PP-DD, iar ceilalþi sunt în alianþa PSD-UNPR. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 mai 2015
A fi sau a nu fi...?
mai bunã corelare a ofertelor de locuri de muncã cu forþa de muncã calificatã existentã pe piaþa muncii.
VALEA JIULUI – O NOUÃ ETAPÃ DE EVOLUÞIE
R
ealitatea acestor timpuri ne obligã sã putem vedea viaþa oamenilor din Valea Jiului ºi dupã ce mineritul se va restructura ºi reorganiza. Categoric nu putem sta cu mâinile în sân. Cum de altfel nu am fãcut-o nici pânã acum. Este însã momentul sã intensificãm aceste eforturi mult mai bine conjugate, între toþi cei ce pot contribui la o schimbare realã a viziunii de menþinere ºi de dezvoltare în etape a acestei zone. Dacã nu avem o viziune realistã asupra a ceea ce putem face pentru viaþa oamenilor de aici, nu vom reuºi niciodatã sã facem nimic. Dacã nu ne trezim mãcar acum în al doisprezecelea ceas, sã nu ne mire cã vom avea un destin pe care nimeni nu cred cã îl doreºte. Deºi existã mulþi sceptici care vãd Valea noastrã îngropatã sub cenuºa uitãrii, eu nu pot ºi nu vreau sã mã alãtur lor. În primul rând pentru cã îmi asum rolul de lider al unei comunitãþi care are un potenþial de mediu, economic, social, cultural, intelectual, de tradiþii locale ºi spiritual deosebit, pe care am convingerea cã îl putem valorifica în viziunea dezvoltãrii urbei
Protest spontan la Mina Livezeni
C
onflict spontan la Exploatarea Minierã Livezeni, unde ortacii de la schimbul II au intrat cu întârziere în ºut. Oamenii se tem pentru locurile lor de muncã, în condiþiile în care veºtile care vin dinspre Complexul Energetic Hunedoara nu sunt deloc liniºtitoare. În plus, aceºtia îl contestã pe
noastre (ºi implicit a celor din jur) din urmãtorii ani.
proiectelor turistice, cu accent pe atragerea tuturor investitorilor care sã dezvolte aici resorturile hoteliere, de recreaþie, sport, aventurã ºi divertisment conform posibilitãþilor oferite de mediul nostru natural, absolut minunat.
În al doilea rând pentru cã sunt promotorul unor proiecte de dezvoltare care reprezintã platforme realiste de relansare economicã a zonei noastre. În al treilea rând pentru cã toate discuþiile avute cu toþi cei ce – ca ºi mine – vãd în Valea Jiului potenþialul de dezvoltare pe care trebuie doar sã reuºim sã-l punem în miºcare, îmi confirmã faptul cã avem forþa ºi masa criticã necesare pentru a reuºi. Sunt foarte mulþi oameni de afaceri cu care am stat de vorbã ºi care au viziunea dezvoltãrii acestei zone dincolo de activitatea minierã, care se stinge încet-încet, aºa cum s-a putut observa în localitãþile din jur (Aninoasa, Uricani). Sunt oameni care vor sã investeascã ºi care cer pentru aceasta susþinerea politicã ºi guvernamentalã absolut necesare în aceastã perioadã, pentru direcþiile de dezvoltare pe care le-am gândit ºi le propunem împreunã la nivelul instituþiilor guvernamentale. Sunt trei mari linii de dezvoltare care pot asigura un standard de viaþã bun pentru locuitorii acestei zone ºi garanþia continuãrii existenþei acestei zone în mod unitar. Urgenþa obþinerii din liderul Sindicatului „Muntele”, Petre Nica, ºi spun cã s-au sãturat sã fie minþiþi. „Aproximativ 200 de mineri, de la schimbul II, au intrat cu întârziere în ºut. Situaþia nu s-a detensionat, iar oamenii ne-au pus sã luãm legãtura cu conducerea
partea Guvernului României a unei hotãrâri care sã readucã la locul cuvenit din punct de vedere teritorial – zonele rurale tradiþionale ale Vãii Jiului. Este un proiect viabil, care poate permite relansarea tuturor activitãþilor agricole ºi de creºtere a animalelor, a celor de colectare ºi procesare a fructelor de pãdure, colectarea de plante medicinale, activitãþile pentru protejarea ºi conservarea ecosistemelor, a mediului natural în general, prin fondurile europene care pot fi ºi care trebuie atrase. Suntem în perioada în care pregãtim toate documentele necesare pentru a obþine din partea Guvernului aceastã hotãrâre. Continuarea dezvoltãrii Complexului Energetic Hunedoara ºi, dacã existã un program de restructurare ºi redresare pentru CEH sã le fie prezentat ºi lor. De asemenea, ne-au cerut nouã, sindicatelor, sã facem o ºedinþã comunã, iar la Mina Livezeni sã fie o singurã voce sindicalã”, a declarat Adrian Jurca, liderul Sindicatului Liber de
Dezvoltarea activitãþilor productive ºi de servicii la nivel de IMM-uri este unul din motoarele de bazã ale economiei locale, care poate absorbi forþa de muncã neocupatã ºi poate impulsiona dezvoltarea de proiecte locale, care nu pot fi puse în operã, oricât de binevoitori ar fi edilii locali, fãrã resursele pe care doar o economie localã înfloritoare le poate da. Susþinerea dezvoltãrii mai ales a IMM-urilor are la bazã analizele economice fãcute la nivelul investiþiilor mari. Aceste analize pun în evidenþã faptul cã pentru etapa cel puþin imediat urmãtoare, este dificil ºi neperformant sã gândim o strategie de dezvoltare economicã prin investiþii productive de dimensiuni mari. Avem toate argumentele economice ºi posibilitãþile reale din teren pentru a susþine deschiderea de activitãþi noi atât în domeniul producþiei cât ºi al serviciilor prin impulsionarea Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii, printr-o
la Mina Livezeni, care nu este afiliat la „Muntele”. De precizat cã proteste similare ar putea avea loc ºi la celelalte schimburi, pentru cã situaþia este încã tensionatã. La Mina Livezeni mai sunt la ora actualã 1043 de angajaþi. Car men COSMAN - PREDA
Desigur cã în jurul acestor trei mari direcþii de dezvoltare vor gravita foarte multe activitãþi dedicate vieþii oamenilor. Valea Jiului a existat ºi înainte de minerit ºi trebuie sã-ºi gãseascã resursele penmtru a rãmâne o zonã vie ºi dupã ce mineritul se va redimensiona, ca urmare a procesului de restructurare. Oricum zãcãmintele de huilã existente vor rãmâne ca avere importantã ºi disponibilã a zonei noastre, într-un alt context de dezvoltare durabilã nu doar localã, dar ºi regionalã ºi naþionalã. A fi sau a nu fi... Valea Jiului ?... pentru mine nu este o întrebare retoricã... Este doar o abordare plinã de asumare, pentru a face tot ceea ce depinde de mine ºi de oamenii din jurul meu în sensul protejãrii, menþinerii ºi dezvoltãrii vieþii oamenilor de aici. Ing. Gheor ghe ILE Primarul municipiului Vulcan Vulcan
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 14 mai 2015
Sãrãcia care alege primãria z ”ªtii ce, doamnã. Primarul nostru vine ºi ne grijeºte, atâta cât poate ºi el. Mie mi-a dat sã zugrãvesc casã cã mi-o plouat ºi mi-o trimes ºi o uºã bunã, cã aialaltã s-o strâcat cã ni s-o blocat broasca. Când îs alegeri, atunci vin alþii sã ne bage în samã, dar pânã atunci unde or fost? Numa în campanii vin. Dumita, în cazul ãsta cu cine a-i vota?” Constantin, zis Coco, pensionar minier, din bloc 23, Cartier 8 Martie Petrila. z ”Pãi toatã viaþa îl votez pe primarul nostru. Aº fi votat ºi pe naºa noastrã Angela, dar ea nu mai e la Primãrie. Ei ne-or ajutat, mi-a botezat copilul ºi mereu ne întreabã de sãnãtate. Pe alþii nu i-am vãzut pe aici” – Marta, 43 de ani, Colonia de Jos, Vulcan.
se ascultã pãsurile, când sunt certaþi pãrinteºte pentru lene ºi mizeria din faþa blocurilor/pavilioanelor etc. Multe sunt metodele primarilor aplicate pentru a crea impresia cã sunt dependenþi de ei, dar nici unul nu le spune cã toate acestea se regãsesc în fiºa postului de primar. ”ªtii ce, doamnã. Primarul nostru vine ºi ne grijeºte, atâta cât
a-i vota?” Constantin, zis Coco, pensionar minier, din bloc 23, Cartier 8 Martie Petrila. ”Pãi toatã viaþa îl votez pe primarul nostru. Aº fi votat ºi pe naºa noastrã Angela, dar ea nu mai e la Primãrie. Ei ne-or ajutat, mi-a botezat copilul ºi mereu ne întreabã de sãnãtate. Pe alþii nu i-am vãzut pe aici” – Marta, 41 de ani, Colonia de Jos, Vulcan.
z ”Domnul Dunca a salvat Aninoasa ºi acum are ºi bani ºi o sã ne ajute, cã vã daþi seama dacã a putut cu un oraº, cu noi e uºor dupã aia. Am fãcut bine cã l-am votat rândul trecut, cã fãrã noi nu ieºea primar cã ãlalalt era bine înfipt sus, în oraº” – Moruºcã Ion, pavilion 2, Iscroni. Primarii localitãþilor din Valea Jiului vor rãmâne în aceste funcþii pe viaþã, dacã DNA-ului nu i se mai pune pata pe vreunul dintre edili. Existã douã motive solide care stau la temelia credinþei cã în acest sens nu se va schimba nimic la conducerea administraþiilor locale. Unul dintre motive, folosit din plin ºi care a dat rezultate excelente, a fost ºi va fi sãrãcia, mai precis populaþia cu drept de vot din cartierele ºi coloniile unde existã cele mai multe cazuri cu ajutor social acordat de primãrii, iar acolo unde familiile în cauzã care nu îndeplinesc condiþiile pentru a fi sprijiniþi astfel, existã alte forme de ajutor în special pentru copii cum ar fi centrele de
zi, casele care acordã o masã, cantinele sociale etc. În aceste lãcaºuri primarii poposesc des, îºi fac imagine organizând ºi participând la o seamã de activitãþi înconjuraþi
de copii ºi pãrinþii acestora, de oameni nevoiaºi bãtrâni, iar pe alþii îi conving uºor cã le poartã de grijã cu, spre exemplu, un bec la poartã, cu o maºinã de pietriº, cu vizite de ”supraveghere” când li
poate ºi el. Mie mi-a dat sã zugrãvesc casã cã mi-o plouat ºi mi-o trimes ºi o uºã bunã,
cã aialaltã s-o strâcat cã ni s-o blocat broasca. Când îs alegeri, atunci vin alþii sã ne bage în samã, dar pânã atunci unde or fost? Numa în campanii vin. Dumita, în cazul ãsta cu cine
”Domnul Dunca a salvat Aninoasa ºi acum are ºi bani ºi o sã ne ajute, cã vã daþi seama dacã a putut cu un oraº, cu noi e uºor dupã aia. Am fãcut bine cã l-am votat rândul trecut, cã fãrã noi nu ieºea primar cã ãlalalt era bine înfipt sus, în oraº” – Mãruºcã Ion, pavilion 2, Iscroni. La fel, vorbesc de bine primarii cei care au fost adãpostiþi pe unde s-a putut de primãria Lupeni, sau li s-au netezit drumurile, pline de noroaie, putând astfel sã rãzbatã spre case. ”Pãcat de ce s-a întâmplat cu primarul nostru, cã altul – cine? E greu. Eu din 1971 sunt aici. Acu s-a mai fãcut ceva ”- Mãrioara Mate, Colonia ªtefan, Lupeni. La Petroºani, primarul Tiberiu Iacob Ridzi este considerat ”tatãl lor”, a celor din Colonia Petroºani, iar în Saºa, singurul de care acceptã sã se
vorbeascã este acelaºi primar Ridzi. Fiecare astfel de zonã din localitãþile Vãii Jiului are câte un lider, iar în preajma alegerilor primarii discutã cu aceºtia, negociazã, li se aratã ce au fãcut respectivii edili pentru ei ºi, fireºte, ce vor face în continuare. Apoi, în ziua alegerilor sunt aduºi la vot prin ”maºinãria” creatã în acest sens, fiecare primar-candidat cunoscând comoditatea respectivelor comunitãþi, iar activiºtii în
50 RON pe zi, plus masã ºi vreau sã vã spun cã m-au refuzat spunându-mi cã pentru atâta nu se dau jos din pat” – a declarat un doctor din Petrila. De aceeaºi pãrere sunt ºi o parte dintre consilierii aflaþi în opoziþie care au precizat cã nici un primar nu s-a ostenit sã educe, în sensul pãstrãrii curãþeniei ºi împotriva distrugerii locuinþelor atribuite de primãrii, populaþia din respectivele zone. Dimpotrivã, sunt extrem de toleranþi
mobilizare sunt eficienþi. ”Aþi observat cã la secþiile de vot din astfel de zone primarii în funcþie au rezultate covârºitoare. Practic acei oameni hotãrãsc soarta oraºului sau a municipiului. Ei ne hotãrãsc ºi nouã soarta. Unii sunt cu adevãrat necãjiþi, dar sunt destui care nu vor sã munceascã, nu vor sã facã nimic. Stau la bere ºi mãnâncã seminþe sau se joacã pe calculator. Am chemat pe câþiva dintre aceºtia sã vinã sã mã ajute la casã ºi la grãdinã. Le ofeream
neimpunând nici o regulã ºi asta pentru a nu-ºi pierde votanþii, hotãrâtori pentru ei în alegeri. Un alt motiv pentru care actualii primari vor fi ºi viitori primari, dacã doresc , este cã în nici o localitate nu s-a ridicat un alt candidat care sã aibã forþa sã dãrâme ”metoda sãrãciei”, sãrãcie care s-a accentuat între timp. Poate la Lupeni lucrurile vor sta altfel, dar deocamdatã primarul Cornel Resmeriþã nu a fost judecat. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
A
nunþul fãcut de Gigi Becali privind finanþarea construirii unei noi biserici la Mãnãstirea Prislop a stârnit vii controverse. Nu Becali este cel controversat de aceastã datã (culmea!) ci intenþia de amenajare a încã unui lãcaº de cult, mai ales cã informaþia s-a suprapus ºi peste decizia Consiliului Judeþean Hunedoara de a oferi peste 2,4 milioane de lei tot pentru sprijinirea cultelor religioase. Mulþi hunedoreni considerã cã sunt deja foarte multe biserici, iar banii ar putea ajunge într-un stabiliment pentru sãraci ori bãtrâni, pentru construirea unor spitale, ori chiar pentru ºcoli ºi grãdiniþe. “Când ne vom îmbolnãvi, ne vom ruga la Dumnezeu sã ne însãnãtoºim, la câte biserici avem, cumparativ cu numãrul spitalelor”, spun unii oameni din Hunedoara, care cred cã deja s-a trecut în extrema cealaltã. Dacã pânã în 1989 credinþa, religia erau
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 mai 2015
marginalizate, iar bisericile au cãzut nu o datã sub lama buldozerelor, dupã 1990 în România au început sã fie construite noi ºi noi lãcaºuri de cult. ªi nu ne-am mai oprit. Judeþul Hunedoara nu face notã discordantã, iar aici sunt peste 600 de biserici de diverse culture. Conform informaþiilor publicate de Secretariatul de Stat pentru Culte în judeþ sunt fix 629 de biserici, cele mai multe aparþinând cultului ortodox. Practic, în judeþ
Cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei, vizitate de parlamentari arlamentarii care fac parte P din comisia permanentã pentru relaþia cu UNESCO vin în
judeþul Hunedoara pentru a vizita cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei. Potrivit datelor oficiale, Comisia permanentã comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru relaþia cu UNESCO va efectua o vizitã de lucru la Cetãþile Dacice din judeþul Hunedoara. Aceasta va include, pe lângã vizitarea cetãþilor, consultãri cu reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara ºi Alba, ai Comitetelor
Dintr-o extremã în alta
Avem peste 600 de biserici ºi continuãm sã construim! ultimele douã decenii au fost închise sau integrate spitalelor circa 20 de policlinici. Acestea sunt cifrele care produc îngrijorare în rândul unei pãrþi a populaþiei, care vede cum se ridicã bisericã dupã bisericã, însã ritmul este diametral opus dacã ne raportãm la instituþiile de învãþãmânt ori spitale.
existã o bisericã la 760 de locuitori Numãrul lãcaºurilor de cult a crescut dupã anul 1990, asta în timp ce numãrul unitãþilor de învãþãmânt sau al spitalelor s-a tot redus. Astfel, datele INS aratã cã în judeþul Hunedoara funcþionau
de gestiune UNESCO pentru monumentul Cetãþile Dacice din Munþii Orãºtiei, primari, reprezentatul Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva ºi a Parcului Natural Grãdiºtea Muncelului — Cioclovina. Cetãþile dacice de la Sarmizegetusa Regia, Costeºti - Cetãþuia, Blidaru, Luncani - Piatra Roºie, Bãniþa ºi Cãpâlna (Alba) au fost incluse pe lista UNESCO în anul 1999. De atunci, autoritãþile judeþene din Hunedoara au solicitat, în mai multe rânduri, preluarea acestora în administrare, dar proiectele s-au blocat în diverse stadii. În cele din urmã, Consiliul Judeþean (CJ) Hunedoara a preluat, în luna februarie 2013, de la Ministerul Culturii, patrimoniul Cetãþii dacice Sarmizegetusa Regia din Munþii Orãºtiei, devenind astfel administratorul monumentului istoric protejat UNESCO. Car men COSMAN-PREDA
anul trecut 120 de unitãþi ºcolare, jumãtate din câte erau înregistrate în urmã cu doar un deceniu. De asemenea, în Hunedoara existã zece spitale ºi douã sanatorii TBC, datele Institutului Naþional de Statisticã arãtând cã în
C
u Dumnezeu înainte…
Gigi Becali, însã, extrem de apropiat de cele sfinte – aºa cum ne-a obiºnuit – nu pare sã þinã cont de aceste date statistice ºi pune umãrul la construirea a încã unui lãcaº de cult, la Prislop, care sã
suplineascã vechea bisericuþã, devenitã neîncãpãtoare. ªi Consiliul Judeþean Hunedoara contribuie, din plin, la bunãstarea bisericilor. Astfel, din suma de trei milioane de lei destinatã unor contracte de finanþare nerambursabilã, 2.450.000 lei sunt alocate pentru sprijinirea cultelor. Ce mai rãmâne din întreaga sumã va fi alocatã pentru promovarea valorilor culturale (150.000 lei), organizarea de competiþii sportive ºi asigurarea furnizãrii serviciilor necesare pentru realizarea acþiunilor ºi activitãþilor sportive (150.000 lei), organizarea de activitãþi recreative pentru tineret ºi asigurarea desfãºurãrii activitãþii de tineret (150.000 lei) ºi pentru sprijinirea activitãþilor sociale (100.000 lei). Car men COSMAN-PREDA
Asociere pe 5 ani pentru promovarea Peºterii Bolii
P
rimãria Municipiului Petrolani revine asupra asocierii cu ONG-ul ce are grijã de Peºtera Bolii, respective Petro Aqua, asta pentru cã la primul proiect de lege în acest sens nu s-a stabilit ºi o duratã a contractului de asocfiere. Municipalitatea din Petroºani s-a asociat în anul 2014 cu Petro Aqua, în vederea organizãrii unor manifestãri culturale pentru promovarea Peºterii Bolii, declaratã monument al naturii, dar fãrã sã se stabileascã ºi o duratã a contractului de asociere. Aºa cã, edilii revinã supra proiectului aprobat în urmãcu un an ºi stabilesc asocierea pe o perioadã de 5 ani. Peºtera Bolii este declaratã rezervaþie naturalã, intrarea fiind fãcutã pe sub o arcadã ce are înãlþimea de 46 de metri. Obiectivul turistic se gãseºte la numai 150 de metri de drumul naþional Petroºani - Haþeg. Suprafaþa peºterii este de 10 hectare, în interiorul ei s-au descoperit materiale ceramice neolitice ºi eneolitice, iar aici au fost identificate ºi douã specii de lilieci.
Practic, peºtera începe acolo unde Pârâul Jupâneasa se pierde în pachetul de calcarele jurasice printr-un portal spectaculos de 20 m la bazã ºi 10 m înãlþime. Galeria principalã a peºterii este în general de mari dimensiuni, pe alocuri lãrgindu-se în adevãrate sãli spaþioase. Formaþiuni de scurgere apar în locurile înalte ºi pe tavanul galeriei. Pe o lungime de 466 m galeria coboarã doar 3 metri. Încã din perioada interbelicã, în cea mai mare salã a peºterii au fost organizate concerte muzicale. Salã a fost denumitã Sala de concert ºi dans ca urmare a acusticii deosebite. Prin anii 60 peºtera a fost amenajatã cu poduri de trecere peste pârâu dar ele au fost distruse în timp. Peºtera a fost abandonatã pânã când speologii locali de la Asociaþia PETRO-AQUA, au trecut la ecologizarea ºi reamenajarea ei. Au fost montate podeþe care uºureazã parcurgerea întregului gol subteran fãrã pericol, au fost amenajat iluminatul, iar sala de concert ºi dans ºi-a redobândit utilitatea. Car men COSMAN-PREDA
Zideºte cu inima pentru copii
Z
ideºte cu inima. Preotul vulcãnean Mãnãsuc Zgârcea organizeazã un spectacol pentru a susþine activitatea centrul Creºtin pentru Copii ºi Tineret. Copiii s-au pregãtit intens pentru aceastã activitate. “Timp de 2 luni pentru copii am organizat ateliere de picturã religioasã pe sticlã în ºcolile din oraº, în cadrul concursului MICUL ICONAR. Juriul va premia copiii pe categorii de vârstã, iar lucrãrile lor vor fi scoase la licitaþie. Spectacolul caritabil constã în prezenþa copiilor pe scenã interpretând piese cu caracter pascal”, spune preotul. Evenimentul care se va desfãºura la Cinematograful Luceafãrul va avea ºi o expoziþie de icoane pictate pe sticlã. În anul 2003, prin dispoziþia Episcopiei Aradului ºi Hunedoarei a fost înfiinþatã Parohia Ortodoxã Vulcan Centrul Vechi prin rearondarea sectorialã a Parohiei Vulcan I. Am funcþionat în aceiaºi bisericã cele douã parohii pânã în anul 2009, când Primãria Municipiului Vulcan a atribuit spre folosinþã gratuitã un teren pentru construirea unei biserici noi în oraº. Proiectul a luat naºtere prin bunãvoinþa preotului care a vrut sã ofere un centru copiilor din Dealu Babii. “În anul 2010 am ridicat o clãdire pe lângã biserica din filia Dealul Babii, localitate aflatã la 7 km de oraº, acolo unde o datã pe sãptãmânã aveam întâlnire cu copiii. Încet, încet am utilat-o cu
cele necesare: laptop, videoproiector, tablã, flip chart, material didactic ºi bineînþeles oameni cu suflet mare care au venit alãturi de mine.Transportul copiilor îl fãceam cu microbuzul primãriei. Am ales aceastã locaþie deoarece zona este mirificã, ruptã de agitaþia oraºului,o zonã de munte dar
uºor accesibilã. În anul 2012, am solicitat Primãriei Vulcan clãdire vechii ºcoli sãteºti din Dealul Babii,ºcoalã care dupã ce s-a închis a fost devastatã ajungând ruinã. Prin ºedinþã de Consiliu Local ne-a fost atribuitã la începutul lunii februarie 2013. Din lipsã de fonduri ºcoala a fost renovatã de noi în anul 2014 ,utilatã cu cele necesare prin proiectul catehetic ”Alege ªcoala”. Începând cu anul 2011, pe terenul situat pe Str. Platoului în Vulcan am ridicat un paraclis din lemn, cu hramul “Sfinþii Români”, sfinþit în 26.XI.2011 ºi o casã prãznicarã în curtea paraclisului, loc unde am desfãºurat activitãþile catehetice pânã anul
acesta pe 29.XI.2014 ,când am inaugurat Centrul Creºtin pentru copii ºi tineret AXION ESTIN din Vulcan-Dealul Babii. În prezent activitãþile se desfãºoarã în fiecare joi de la ora 18.00 la Paraclisul din Vulcan ºi sâmbãta între orele 9.00-13.00 la centrul catehetic din Dealul Babii. Locul unde am început activitãþile, casa din curtea bisericii din Dealul Babii, intenþionãm sã-l transformãm într-o tabãrã de varã
cu toate utilitãþile necesare. Anul trecut am iniþiat proiectul “Zideºte cu inima”, în cadrul cãruia am organizat ateliere de picturã pe sticlã,cercuri de muzicã ºi poezie ,încununate cu un spectacol artistic pe 26 aprilie. Alãturi de mine am implicat voluntari: profesori, profesori pensionari, soþia mea Monica care este profesoarã la ªcoala Gimnazialã Nr. 4 Vulcan, precumºi cele douã fice ale mele Andreea ºi Bianca”, spune preotul. De-a lungul timpului au fost acordate ºi burse elevilor. 10 burse “AXION ESTIN” în valoare de 80 lei/elev ºi o masã caldã sâmbãta au fost acordate elevilor de aici. Monika BACIU
Cantina socialã reabilitatã ºi redeschisã este 90 de oameni P mãnâncã din banii publici ai locuitorilor din Petroºani. Sunt susþinuþi de cantinã socialã din Colonia Petroºani, care nu a funcþionat o jumãtate de an, iar pânã acum oamenii au primit doar hranã rece. Reabilitarea a fost finalizatã ºi, imediat cum se apropie ora la care vine masa, zona este populatã de cei care vin sã îºi ia porþia zilnicã. Sãlile în care funcþioneazã cantina socialã au fost zugrãvite ºi reamenajate, iar cantina a stat închisã cam o jumã-
tate de an. Acum, zeci de familii care trãiesc de pe o zi pe alta aºteaptã zilnic porþia de mâncare, chiar dacã numãrul lor a mai scãzut cu 10, pentru cã a venit vara ºi oamenii îºi mai gãsesc de lucru. „La începutul lunii mai a fost reluatã activitatea de la cantina socialã ºi acum se distribuie hranã, caldã cãtre
beneficiari. Pânã atunci, timp de aproximativ 5 luni au primit hranã rece, pentru cã nu am avut nici personal angajat, iar la finele lunii aprilie, cantina a fost reamenajatã ºi s-au fãcut reparaþii curente ºi din luna mai avem ºi o angajatã cu contract de muncã permanent, care se ocupã de distribuirea hranei”, a spus Loredana Piþ, reprezentant al Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã din Petroºani. Beneficiarii sunt din 50 de familii sãrace, dar unii au renunþat imediat ce li s-a propus sã facã ºi curãþenie pentru porþiile de mâncare încasate gratis. Alte 10 porþii au fost scãzute dupã ce beneficiarii ºi-au gãsit de lucru, sau au plecat din localitate, cel mai probabil peste hotare. Diana MITRACHE
Din nou fãrã medic legist pitalul de S Urgenþã Petroºani ar putea
rãmâne, din nou, fãrã medic legist. Medicul care deserveºte morga spitalului din Petroºani vrea sã plece la Cluj-Napoca. Acesta s-a înscris la concurs, iar dacã va fi declarat admis, unitatea medicalã ar putea rãmâne fãrã medic legist. Reprezentanþii Serviciului de Medicinã Legalã susþin cã problema se va rezolva astfel încât sã nu se repete situaþia de acum câþiva ani.“Medicul care este la Petroºani vrea sã plece, dar vom rezola situaþia astfel încât sã nu fie probleme. Dacã postul va rãmâne
descoperit vom organiza concurs, iar pânã la ocuparea acestuia se va proceda ca pânã acum”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Dan Mãrculescu, ºeful SML Hunedoara. În cursul zilei de ieri un alt medic legist a fost transferat de la Oradea la SML Deva. “Avem un mic deficit de medici, dar se rezolvã problema. Dacã au fost deblocate posturile, acum lucrãm la aceastã procedurã. Tocmai astãzi (miercurin.r.) am transferat un medic primar de la Oradea”, a mai precizat sursa citatã. Tot în structura S.J.M.L - Hunedoara Deva funcþioneazã cabinetul de medicinã legalã Petroºani unde este încadrat un medic legist primar, acesta acoperind zona Valea Jiului pânã la comuna Pui. Monika BACIU
4 Actualitate
A
nunþul fãcut de Gigi Becali privind finanþarea construirii unei noi biserici la Mãnãstirea Prislop a stârnit vii controverse. Nu Becali este cel controversat de aceastã datã (culmea!) ci intenþia de amenajare a încã unui lãcaº de cult, mai ales cã informaþia s-a suprapus ºi peste decizia Consiliului Judeþean Hunedoara de a oferi peste 2,4 milioane de lei tot pentru sprijinirea cultelor religioase. Mulþi hunedoreni considerã cã sunt deja foarte multe biserici, iar banii ar putea ajunge într-un stabiliment pentru sãraci ori bãtrâni, pentru construirea unor spitale, ori chiar pentru ºcoli ºi grãdiniþe. “Când ne vom îmbolnãvi, ne vom ruga la Dumnezeu sã ne însãnãtoºim, la câte biserici avem, cumparativ cu numãrul spitalelor”, spun unii oameni din Hunedoara, care cred cã deja s-a trecut în extrema cealaltã. Dacã pânã în 1989 credinþa, religia erau
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 mai 2015
marginalizate, iar bisericile au cãzut nu o datã sub lama buldozerelor, dupã 1990 în România au început sã fie construite noi ºi noi lãcaºuri de cult. ªi nu ne-am mai oprit. Judeþul Hunedoara nu face notã discordantã, iar aici sunt peste 600 de biserici de diverse culture. Conform informaþiilor publicate de Secretariatul de Stat pentru Culte în judeþ sunt fix 629 de biserici, cele mai multe aparþinând cultului ortodox. Practic, în judeþ
Cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei, vizitate de parlamentari arlamentarii care fac parte P din comisia permanentã pentru relaþia cu UNESCO vin în
judeþul Hunedoara pentru a vizita cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei. Potrivit datelor oficiale, Comisia permanentã comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru relaþia cu UNESCO va efectua o vizitã de lucru la Cetãþile Dacice din judeþul Hunedoara. Aceasta va include, pe lângã vizitarea cetãþilor, consultãri cu reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara ºi Alba, ai Comitetelor
Dintr-o extremã în alta
Avem peste 600 de biserici ºi continuãm sã construim! ultimele douã decenii au fost închise sau integrate spitalelor circa 20 de policlinici. Acestea sunt cifrele care produc îngrijorare în rândul unei pãrþi a populaþiei, care vede cum se ridicã bisericã dupã bisericã, însã ritmul este diametral opus dacã ne raportãm la instituþiile de învãþãmânt ori spitale.
existã o bisericã la 760 de locuitori Numãrul lãcaºurilor de cult a crescut dupã anul 1990, asta în timp ce numãrul unitãþilor de învãþãmânt sau al spitalelor s-a tot redus. Astfel, datele INS aratã cã în judeþul Hunedoara funcþionau
de gestiune UNESCO pentru monumentul Cetãþile Dacice din Munþii Orãºtiei, primari, reprezentatul Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva ºi a Parcului Natural Grãdiºtea Muncelului — Cioclovina. Cetãþile dacice de la Sarmizegetusa Regia, Costeºti - Cetãþuia, Blidaru, Luncani - Piatra Roºie, Bãniþa ºi Cãpâlna (Alba) au fost incluse pe lista UNESCO în anul 1999. De atunci, autoritãþile judeþene din Hunedoara au solicitat, în mai multe rânduri, preluarea acestora în administrare, dar proiectele s-au blocat în diverse stadii. În cele din urmã, Consiliul Judeþean (CJ) Hunedoara a preluat, în luna februarie 2013, de la Ministerul Culturii, patrimoniul Cetãþii dacice Sarmizegetusa Regia din Munþii Orãºtiei, devenind astfel administratorul monumentului istoric protejat UNESCO. Car men COSMAN-PREDA
anul trecut 120 de unitãþi ºcolare, jumãtate din câte erau înregistrate în urmã cu doar un deceniu. De asemenea, în Hunedoara existã zece spitale ºi douã sanatorii TBC, datele Institutului Naþional de Statisticã arãtând cã în
C
u Dumnezeu înainte…
Gigi Becali, însã, extrem de apropiat de cele sfinte – aºa cum ne-a obiºnuit – nu pare sã þinã cont de aceste date statistice ºi pune umãrul la construirea a încã unui lãcaº de cult, la Prislop, care sã
suplineascã vechea bisericuþã, devenitã neîncãpãtoare. ªi Consiliul Judeþean Hunedoara contribuie, din plin, la bunãstarea bisericilor. Astfel, din suma de trei milioane de lei destinatã unor contracte de finanþare nerambursabilã, 2.450.000 lei sunt alocate pentru sprijinirea cultelor. Ce mai rãmâne din întreaga sumã va fi alocatã pentru promovarea valorilor culturale (150.000 lei), organizarea de competiþii sportive ºi asigurarea furnizãrii serviciilor necesare pentru realizarea acþiunilor ºi activitãþilor sportive (150.000 lei), organizarea de activitãþi recreative pentru tineret ºi asigurarea desfãºurãrii activitãþii de tineret (150.000 lei) ºi pentru sprijinirea activitãþilor sociale (100.000 lei). Car men COSMAN-PREDA
Asociere pe 5 ani pentru promovarea Peºterii Bolii
P
rimãria Municipiului Petrolani revine asupra asocierii cu ONG-ul ce are grijã de Peºtera Bolii, respective Petro Aqua, asta pentru cã la primul proiect de lege în acest sens nu s-a stabilit ºi o duratã a contractului de asocfiere. Municipalitatea din Petroºani s-a asociat în anul 2014 cu Petro Aqua, în vederea organizãrii unor manifestãri culturale pentru promovarea Peºterii Bolii, declaratã monument al naturii, dar fãrã sã se stabileascã ºi o duratã a contractului de asociere. Aºa cã, edilii revinã supra proiectului aprobat în urmãcu un an ºi stabilesc asocierea pe o perioadã de 5 ani. Peºtera Bolii este declaratã rezervaþie naturalã, intrarea fiind fãcutã pe sub o arcadã ce are înãlþimea de 46 de metri. Obiectivul turistic se gãseºte la numai 150 de metri de drumul naþional Petroºani - Haþeg. Suprafaþa peºterii este de 10 hectare, în interiorul ei s-au descoperit materiale ceramice neolitice ºi eneolitice, iar aici au fost identificate ºi douã specii de lilieci.
Practic, peºtera începe acolo unde Pârâul Jupâneasa se pierde în pachetul de calcarele jurasice printr-un portal spectaculos de 20 m la bazã ºi 10 m înãlþime. Galeria principalã a peºterii este în general de mari dimensiuni, pe alocuri lãrgindu-se în adevãrate sãli spaþioase. Formaþiuni de scurgere apar în locurile înalte ºi pe tavanul galeriei. Pe o lungime de 466 m galeria coboarã doar 3 metri. Încã din perioada interbelicã, în cea mai mare salã a peºterii au fost organizate concerte muzicale. Salã a fost denumitã Sala de concert ºi dans ca urmare a acusticii deosebite. Prin anii 60 peºtera a fost amenajatã cu poduri de trecere peste pârâu dar ele au fost distruse în timp. Peºtera a fost abandonatã pânã când speologii locali de la Asociaþia PETRO-AQUA, au trecut la ecologizarea ºi reamenajarea ei. Au fost montate podeþe care uºureazã parcurgerea întregului gol subteran fãrã pericol, au fost amenajat iluminatul, iar sala de concert ºi dans ºi-a redobândit utilitatea. Car men COSMAN-PREDA
Zideºte cu inima pentru copii
Z
ideºte cu inima. Preotul vulcãnean Mãnãsuc Zgârcea organizeazã un spectacol pentru a susþine activitatea centrul Creºtin pentru Copii ºi Tineret. Copiii s-au pregãtit intens pentru aceastã activitate. “Timp de 2 luni pentru copii am organizat ateliere de picturã religioasã pe sticlã în ºcolile din oraº, în cadrul concursului MICUL ICONAR. Juriul va premia copiii pe categorii de vârstã, iar lucrãrile lor vor fi scoase la licitaþie. Spectacolul caritabil constã în prezenþa copiilor pe scenã interpretând piese cu caracter pascal”, spune preotul. Evenimentul care se va desfãºura la Cinematograful Luceafãrul va avea ºi o expoziþie de icoane pictate pe sticlã. În anul 2003, prin dispoziþia Episcopiei Aradului ºi Hunedoarei a fost înfiinþatã Parohia Ortodoxã Vulcan Centrul Vechi prin rearondarea sectorialã a Parohiei Vulcan I. Am funcþionat în aceiaºi bisericã cele douã parohii pânã în anul 2009, când Primãria Municipiului Vulcan a atribuit spre folosinþã gratuitã un teren pentru construirea unei biserici noi în oraº. Proiectul a luat naºtere prin bunãvoinþa preotului care a vrut sã ofere un centru copiilor din Dealu Babii. “În anul 2010 am ridicat o clãdire pe lângã biserica din filia Dealul Babii, localitate aflatã la 7 km de oraº, acolo unde o datã pe sãptãmânã aveam întâlnire cu copiii. Încet, încet am utilat-o cu
cele necesare: laptop, videoproiector, tablã, flip chart, material didactic ºi bineînþeles oameni cu suflet mare care au venit alãturi de mine.Transportul copiilor îl fãceam cu microbuzul primãriei. Am ales aceastã locaþie deoarece zona este mirificã, ruptã de agitaþia oraºului,o zonã de munte dar
uºor accesibilã. În anul 2012, am solicitat Primãriei Vulcan clãdire vechii ºcoli sãteºti din Dealul Babii,ºcoalã care dupã ce s-a închis a fost devastatã ajungând ruinã. Prin ºedinþã de Consiliu Local ne-a fost atribuitã la începutul lunii februarie 2013. Din lipsã de fonduri ºcoala a fost renovatã de noi în anul 2014 ,utilatã cu cele necesare prin proiectul catehetic ”Alege ªcoala”. Începând cu anul 2011, pe terenul situat pe Str. Platoului în Vulcan am ridicat un paraclis din lemn, cu hramul “Sfinþii Români”, sfinþit în 26.XI.2011 ºi o casã prãznicarã în curtea paraclisului, loc unde am desfãºurat activitãþile catehetice pânã anul
acesta pe 29.XI.2014 ,când am inaugurat Centrul Creºtin pentru copii ºi tineret AXION ESTIN din Vulcan-Dealul Babii. În prezent activitãþile se desfãºoarã în fiecare joi de la ora 18.00 la Paraclisul din Vulcan ºi sâmbãta între orele 9.00-13.00 la centrul catehetic din Dealul Babii. Locul unde am început activitãþile, casa din curtea bisericii din Dealul Babii, intenþionãm sã-l transformãm într-o tabãrã de varã
cu toate utilitãþile necesare. Anul trecut am iniþiat proiectul “Zideºte cu inima”, în cadrul cãruia am organizat ateliere de picturã pe sticlã,cercuri de muzicã ºi poezie ,încununate cu un spectacol artistic pe 26 aprilie. Alãturi de mine am implicat voluntari: profesori, profesori pensionari, soþia mea Monica care este profesoarã la ªcoala Gimnazialã Nr. 4 Vulcan, precumºi cele douã fice ale mele Andreea ºi Bianca”, spune preotul. De-a lungul timpului au fost acordate ºi burse elevilor. 10 burse “AXION ESTIN” în valoare de 80 lei/elev ºi o masã caldã sâmbãta au fost acordate elevilor de aici. Monika BACIU
Cantina socialã reabilitatã ºi redeschisã este 90 de oameni P mãnâncã din banii publici ai locuitorilor din Petroºani. Sunt susþinuþi de cantinã socialã din Colonia Petroºani, care nu a funcþionat o jumãtate de an, iar pânã acum oamenii au primit doar hranã rece. Reabilitarea a fost finalizatã ºi, imediat cum se apropie ora la care vine masa, zona este populatã de cei care vin sã îºi ia porþia zilnicã. Sãlile în care funcþioneazã cantina socialã au fost zugrãvite ºi reamenajate, iar cantina a stat închisã cam o jumã-
tate de an. Acum, zeci de familii care trãiesc de pe o zi pe alta aºteaptã zilnic porþia de mâncare, chiar dacã numãrul lor a mai scãzut cu 10, pentru cã a venit vara ºi oamenii îºi mai gãsesc de lucru. „La începutul lunii mai a fost reluatã activitatea de la cantina socialã ºi acum se distribuie hranã, caldã cãtre
beneficiari. Pânã atunci, timp de aproximativ 5 luni au primit hranã rece, pentru cã nu am avut nici personal angajat, iar la finele lunii aprilie, cantina a fost reamenajatã ºi s-au fãcut reparaþii curente ºi din luna mai avem ºi o angajatã cu contract de muncã permanent, care se ocupã de distribuirea hranei”, a spus Loredana Piþ, reprezentant al Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã din Petroºani. Beneficiarii sunt din 50 de familii sãrace, dar unii au renunþat imediat ce li s-a propus sã facã ºi curãþenie pentru porþiile de mâncare încasate gratis. Alte 10 porþii au fost scãzute dupã ce beneficiarii ºi-au gãsit de lucru, sau au plecat din localitate, cel mai probabil peste hotare. Diana MITRACHE
Din nou fãrã medic legist pitalul de S Urgenþã Petroºani ar putea
rãmâne, din nou, fãrã medic legist. Medicul care deserveºte morga spitalului din Petroºani vrea sã plece la Cluj-Napoca. Acesta s-a înscris la concurs, iar dacã va fi declarat admis, unitatea medicalã ar putea rãmâne fãrã medic legist. Reprezentanþii Serviciului de Medicinã Legalã susþin cã problema se va rezolva astfel încât sã nu se repete situaþia de acum câþiva ani.“Medicul care este la Petroºani vrea sã plece, dar vom rezola situaþia astfel încât sã nu fie probleme. Dacã postul va rãmâne
descoperit vom organiza concurs, iar pânã la ocuparea acestuia se va proceda ca pânã acum”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Dan Mãrculescu, ºeful SML Hunedoara. În cursul zilei de ieri un alt medic legist a fost transferat de la Oradea la SML Deva. “Avem un mic deficit de medici, dar se rezolvã problema. Dacã au fost deblocate posturile, acum lucrãm la aceastã procedurã. Tocmai astãzi (miercurin.r.) am transferat un medic primar de la Oradea”, a mai precizat sursa citatã. Tot în structura S.J.M.L - Hunedoara Deva funcþioneazã cabinetul de medicinã legalã Petroºani unde este încadrat un medic legist primar, acesta acoperind zona Valea Jiului pânã la comuna Pui. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 mai 2015
Ajutorul de stat pentru CEH, avizat de Guvern
G
uvernul a aprobat ajutorul de stat pentru Complexul Energetic Hunedoara. Sãptãmâna viitoare societatea va putea accesa ajutorul astfel încât activitatea sã poatã fi susþinutã. “Putem sã îndeplinim condiþiile pe care le-au pus cei de la Ministerul de Finanþe ºi cel al Justiþiei. Sãptãmâna viitoare vom putea accesa ajutorul de stat pentru cumpãrarea certificatelor ºi pentru susþinerea activitãþii energetice”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Conform regulilor de ajutor de stat, în sectorul cãrbunelui pot fi acordate ajutoare doar pentru
Corpul de control al lui Ponta, la CEH
C
orpul de control al primului-ministru, înºtiinþat de problemele Complexului Energetic Hunedoara. Deputatul Cristian Resmeriþã i-a cerut primuluiministru Victor Ponta sã dispunã verificarea documentelor cu privire la deplasãrile, pontajul ºi deconturile depuse de Petre
închiderea de mine. În acest context, divizia minierã trebuie separatã de divizia energeticã, trebuie separate clar evidenþele contabile ale minelor de cãrbune de cele ale centralelor electrice, astfel încât sã se poatã demonstra oricând cã ajutorul de stat pentru salvare nu va fi utilizat în sectorul minier ºi, imediat dupã aprobarea ajutorului, trebuie demaratã separarea de jure. “Vorbim de o divizare contabilã a Complexului Energetic Hunedoara pentru cã minele nu pot beneficia de ajutor de stat decât pentru închidere. Astfel trebuie divizate cele douã entitãþi. Am fãcut nenumãrate adrese pentru cã minele sã nu se închidã”, Nica, dar ºi sã comunice care au fost rezultatele verificãrii similare efectuate de Corpul de Control al directorului general al CEH cu privire la documentele similare din august 2013. Rãspunsul a venit, iar documentele au fost înaintate Corpului de control. “Doresc sã vã comunic cã aceasta a fost transmisã Corpului de control al primuluiministru”, se aratã în rãspunsul oferit de ministrul delegat pentru Relaþia cu Parlamentul. Cristian Resmeriþã vrea sã ºtie, evident tot de la Primul Ministru, care a fost numãrul membrilor Sindicatului Muntele în februarie 2013, lunã în care acesta a devenit reprezentativ la nivelul CEH.
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI ANUNÞ Primãria municipiului Lupeni, prin compartimentul Protecþie civilã, situaþii de urgenþã, anunþã pe aceastã cale cetãþenii localitãþii cã
în perioada 12 – 19 mai, la sistemul de alarmare în cazul situaþiilor de urgenþã ºi protecþie civilã se vor executa mai multe lucrãri de mentenanþã ºi modernizare. Astfel, pe tot parcursul perioadei menþionate anterior, este posibil ca sirenele
din localitate sã fie acþionate în timpul probelor ce vor fi efectuate. De asemenea, începând cu orele 12 în zilele de 18 ºi 19 mai, întreg sistemul de alarmare v-a fi pus în funcþiune, ocazie cu care se vor transmite toate semnalele de alarmare, dupã cum urmeazã: - începând cu ora 12:00 ALARMÃ AERIANÃ (15 sunete a 4 secunde fiecare cu pauzã de 4 secunde între ele) - ora 12:05 ALARMÃ LA DEZASTRE (5 sunete a 16 secunde
a mai subliniat sursa citatã. Potrivit proiectului Ministerului Energiei, restructurarea trebuie sã se axeze pe 3 direcþii: unitãþile de producþie energie (divizia energeticã), minele viabile, respectiv minele neviabile din punct de vedere economic. Acestea din urmã vor trebui sã fie închise, putând beneficia de
ajutor de stat pentru închidere, inclusiv pentru suportarea costurilor excepþionale legate de disponibilizarea personalului. Acest ajutor pentru închidere se va notifica separat Comisiei Europene în vederea autorizãrii. Pentru compensarea efectelor sociale generate de procesul de restructurare, se vor identifica soluþii de finanþare la nivel naþional a mãsurilor sociale ºi se va analiza utilizarea unor instrumente structurale specifice.
P
enalizarea rãmâne
Complexul Energetic Hunedoara va plãti penalizarea de 120 de milioane de euro pentru neachiziþionarea la timp a certificatelor de carbon. “Penalizarea cu siguranþã o vom plãti pentru cã nu cred cã se mai poate face ceva.
A
ceeaºi întrebare, rãspunsuri diferite Un deputat de Bihor a avut exact aceleaºi nelãmuriri în ceea ce îl priveºte pe Petre Nica. Mai exact Victor Ponta trebuia sã îi comunice acestuia câþi membri a avut sindicatul Muntele în anul 2013 ºi documentele cu privire la pontajul, deplasãrile ºi deconturile depuse de Petre Nica. Pentru cã foile de parcurs nu au fost completate corespunzãtor liderul minerilor a fost sancþionat în scris. Acesta a fost rãspunsul oferit deputatului de Bihor de cãtre ministrul Gerea. Monika BACIU fiecare, cu pauzã de 10 secunde între ele) - ora 12:10 PREALARMÃ AERIANÃ (3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauzã de 12 secunde între ele) - ora 12:15 ÎNCETAREA ALARMEI (un sunet continuu de aceiaºi intensitate cu durata de 2 minute). Rugãm cetãþenii sã nu se alarmeze, iar în cazul în care observã persoane panicate sã îndemne la calm explicând cã este vorba doar de probe la sirenele de alarmare. Viceprimar, Cornel Damon Lungan
Þine de regulile europene ºi noi nu suntem mai catolici decât Papa”, a conchis Nica. În cazul în care Societatea nu prezintã un plan de restructurare în termen de 6 luni dupã platã ajutorului de salvare, ajutorul de salvare trebuie sã fie rambursat sau, în cazul în care acesta îmbracã forma garanþiei, aceasta trebuie sã înceteze. Costurile asociate împrumuturilor ºi/sau garanþiilor de stat trebuie sã reflecte bonitatea companiilor pe piaþa financiarã. Dacã în termen de 6 luni dupã platã primei tranºe din ajutorul de salvare, Societatea nu prezintã un plan de restructurare sau dovada restituirii ajutorului, atunci trebuie sã prezinte un plan de lichidare. Suma acordatã va permite achitarea din datoriile cãtre bugete ºi furnizori, însã nu include ºi serviciul datoriei societãþii. Monika BACIU
Nulitatea CCM lasã angajaþii CEH fãrã prime de vacanþã nularea contractului colectiv de A muncã al minerilor ºi energeticienilor va fi judecatã la începutul lunii iunie.
Sindicatul Liber Electrocentrale ºi sindicatul de la Mintia cer în instanþã anularea contractului colectiv de muncã de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. Astfel, angajaþii nu pot beneficia de primele de concediu. Sindicatul Liber Independent Electrocentrale Deva – Mintia ºi Sindicatul Liber Sucursala Electrocentrale Paroºeni au certu anularea contractului colectiv de muncã negociat anul trecut pe motiv cã Sindicatul Muntele a negociat prevederile din acest document. “Ei sunt nemulþumiþi,
dar prin acest proces nu au de pierdut decât salariaþii pentru cã astfel ni s-a suspendat ºi cauza cu primele de vacanþã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Termenul de judecatã a fost stabilit pentru data de 2 iunie. ªi Inspectoratul Teritorial de Muncã a intrat în jocul sindical. Cei de aici au fost nevoiþi sã prezinte instanþei dovada înregistrãrii CCM ultima filã privind semnatarii ºi semnãturile. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 mai 2015
Recidivistul din Lupeni, la un pas de pedeapsã
M
agistraþii Judecãtoriei Petroºani ar putea da sentinþa în cazul individului din Lupeni, acuzat cã a luat cu forþa de pe stradã o minorã ºi a abuzat-o sexual. Recidivistul aflat în prezent dupã gratii fiind judecat pentru viol în stare de arest preventiv, riscã o pedeapsã de pânã la opt ani de închisoare dat fiind faptul cã a luat cu forþa o minorã de pe o stradã din municipiul Lupeni, a
dus-o pe malul Jiului de Vest ºi a violat-o. Martorii aduºi de cãtre procurori pentru audieri în acest dosar i-au conturat individului, în instanþã, un portret deloc favorabil ºi acesta ar putea fi ºi unul dintre motivele pentru care magistraþii nu l-au lãsat pe recidivist în arest la domiciliu ori control judiciar, în ciuda insistenþelor acestuia. Procesul lui Nicolae Bitang poreclit „Nimurug”se apropie de
final ºi la termenul din aceastã lunã ar putea fi dictatã sentinþa în condiþiile în care martorii propuºi atât de el cât ºi de procurori au fost audiaþi de instanþã. Nimurug a ajuns dupã gratii la finele anului 2014, pentru cã a violat o adolescentã de 15 ani din Lupeni. Apropiaþii recidivistului susþin cã ºi tânãra are o parte din vinã ºi cã nu era tocmai uºã de bisericã. Aceasta i-ar fi propus de mai multe ori sã aibã o relaþie, dar a fost refuzatã de recidivist ºi acesta ar fi motivul pentru care l-a reclamat pentru viol. Procurorii ºi poliþiºtii care au instrumentat dosarul sunt însã de altã pãrere ºi au probe solide care susþin acuzaþiile. (Maximilian GÂNJU) GÂNJU)
Mulþi comercianþi nu mai vor restul lãsat de clienþi
P
entru cã îi costã mai mult hârtia pe care se tipãreºte bonul fiscal, angajaþii mai multor magazine mari din Petroºani refuzã sã mai primeascã restul lãsat de client. Noile reglementãri cu privire la impozitarea bacºiºului lãsat de client i-a determinat pe angajaþii supermarket-urilor din Valea Jiului sã refuze bãnuþii lãsaþi de clienþi.
Aceºtia sau mai mult de muncã pentru a face un nou bon fiscal, iar cheltuiala ºi timpul pierdut nu se justificã pentru 5, 10 sau 50 de bani, mãrunþiºul lãsat de client. „Într-o zi, în orele în care stau pe casã, am circa 100 de clienþi. Uneori mai mulþi iar alteori mai puþini ºi în medie cam 50 dintre ei lasã bãnuþii, 5, 10 sau 20 de bani. La final se adunã din rest un bacºiº de 10 poate 20 de lei, pentru cã în Valea Jiului
Asfaltare la foc automat
A
sfaltarea tronsonului de drum care face legãtura între Vulcan ºi Lupeni se realizeazã într-un ritm alert. Începute luni, lucrãrile de reabilitare a sectorului de drum respectiv au intrat în linie dreaptã, iar ieri constructorii turnau deja covor asfaltic. Deputatul Cristian Resmeriþã supravegheazã lucrãrile aºa cum a promis chiar în momentul în care a început reabilitarea. De menþionat cã porþiunea respectivã de drum, în suprafaþã de aproximativ 1230 de metri nu a beneficiat de o astfel de reabilitare de aproape 30 de ani, iar prin turnarea de covor asfaltic conducãtorii auto nu vor mai întâmpina probleme. Marius MITRACHE
lumea nu e foarte bogatã. Dacã stau sã dau bon fiscal pentru fiecare bãnuþ, se adunã
multã lume la casã, iar apoi curentul, hârtia ºi timpul pierdut… Nu meritã efortul mai ales cã trebuie sã plãtesc ºi impozit, adicã altã bãtaie de cap. Mai bine rog clientul sã-ºi ia restul ºi-i mulþumesc pentru intenþie”, spune unul dintre angajaþii unui supermarket din Petroºani. Bacºiºul este primit însã în cafenelele ºi cluburile din municipiu, însã aici este mai consistent faþã de magazine. Maximilian GÂNJU
< DECESE < Cu inimile zdrobite de durere ºi cu ochii în lacrimi pentru totdeauna, soþia Maria, Fiicele Andreea ºi Cristina anunþã trecerea la cele veºnice a celui care a fost un soþ deosebit ºi un tatã iubitor
CURTA IOAN TINEL EUGEN Dumnezeu sã-l primeascã în împãrãþia Sa pentru odihna sufletului sãu ºi mângâierea noastrã! *** O mamã ce nu mai are putere sã plângã, Curta Ana, se desparte de fiul sãu drag ºi scump, cu credinþã în bunul Dumnezeu cã, acolo sus, îºi va gãsi liniºtea ºi odihna veºnicã. Fiul meu drag, ai plecat din braþele mele slabe în braþele Domnului, pentru totdeauna! *** Sora, Toma Eugenia Georgeta, cumnatul Toma Gheorghe, nepoþii Toma Ciprian ºi Eugen deplâng dispariþia fulgerãtoare a celui care a fost un frate bun ºi frumos, un cumnat deosebit ºi un unchi atât de drag nouã
CURTA IOAN TINEL EUGEN Amintirea ta va rãmâne veºnicã în inimile noastre împietrite de durere. Dumnezeu sã te odihneascã în pace ºi liniºte! *** Colectivul SC Realcom SA Petroºani este alãturi de familiile îndoliate Curta Ana, Curta Maria ºi Toma Gheorghe în greaua suferinþã pricinuitã de pierederea unei fiinþe deosebit de dragã lor
CURTA IOAN TINEL EUGEN Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 mai 2015
Henþ cu mâna
DERBY LA CIULA MARE Comuna Rãchitova, loc strãvechi în Þara Haþegului, are în subordine ºapte sate. La trei kilometri de localitatea de reºedinþã se aflã satul Ciula Mare, una din cele mai vechi aºezãri din Þara Haþegului, având o atestare documentarã din anul 1360.
Dar dincolo de aceste repere istorico-geografice, existã pasiunea pentru sport, pentru fotbal. Aici s-a construit în ultimii ani un teren de fotbal, cu o clãdire ce adãpsteºte vestiare, salã pentru arbitri etc. Fotbalul este iubit la Ciula Mare ºi în celelalte sate ale comunei
Rãchitova, comunã ce are o echipã mereu în zona podiumului Ligii a V-a hunedorene. Atunci când arena de sport de la Ciula Mare gãzduieºte partide importante, în jurul gardurilor de protecþie vin sute de oameni, mai mult decât în Liga a II-a! Marea rivalitate este acum între Cetate Rãchitova ºi Mãgura Pui, aceasta din urmã liderul
seriei 1, cu un avans de trei puncte. Evident, gazdele din derby-ul de duminicã 17 mai, îºi doresc victoria, pentru a egala pe cei de la Mãgura Pui. Sarcina nu va fi deloc uºoarã, echipa lui Cristi „Salatã” Sãlãºan având mereu viaþã grea cu „soldaþii” lui Ovidiu Ciolea. Aºadar, peste trei zile, dupã-amiaza zilei de duminicã, de la ora 17:00, cu mic, cu mare... la Ciula Mare!
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
ÎNAINTEA MECIULUI DECISIV
ADRIAN BIHU (Cetate Rachitova) un fundaº cu douã goluri marcate la Lunca Cernii
În etapa a 15-a a Seriei 1, Mãgura Pui s-a „odihnit” pentru meciul-derby de duminicã, de la Rãchitova, având 3-0 din oficiu cu Sargeþia Bretea Românã. În schimb, Cetate Rãchitova a fãcut un galop de sãnãtate, 5-2 la Lunca Cernii, oaspeþii marcând prin Bîhu (2), Mailat, Avrãmesc, Tomoni.
Unirea Gen. Berthelot (antr. Ion Radu) a dispus cu 3-1 de Streiul Baru, autori fiind M. Dumbravã, M. Martinescu ºi Ionesc, pentru oaspeþi marcând Cosmin Toma. În Seria a 2-a, surprizã, liderul Mureºul Pricaz pierde pe teren propriu, 0-1 cu K.S. Ribiþa, echipa din Pricaz fiind la prima înfrângere din campionat.
CRONICA DE ALTÃDATÃ
„Victoria de prestigiu” ºi „Pioniera, campioanã naþionalã” În urmã cu patru decenii, în primãvara lui 1974 – cam ca acum... – sportul în Valea Jiului reprezenta o forþã: fotbal în Divizia „A” (Jiul), rugby în „A” (ªtiinþa Petroºani), handbal în Divizia „B” (ªtiinþa Petroºani) ºi din nou fotbal, în Divizia
„C” (Minerul Lupeni, ªtiinþa Petroºani). Iatã, la fotbal, dupã 23 etape în Divizia „A”, Jiul – cu Ion Gabriel, Tonca, Stocker, Libardi, Mulþescu, Rozsnyai, Stoichiþã – câºtiga cu 2-0 la FC Argeº Piteºti, cronica din cotidianul local „Steagul Roºu” încheindu-se astfel: „Dobrin vine (singur...) ºi-i felicitã pe jucãtorii noºtri. Victoria Jiului a fost meritatã. Ea a fost obþinutã în urma unui joc lucid, calm ºi bine gândit”. Într-o altã competiþie de anvergurã, la tenis de masã, dotatã cu Cupa Tineretului, tânãra sportivã de 14 ani „pioniera Lenuþa Brãdãþean din Lupeni a reuºit sã se afirme, devenind prima campioanã naþionalã din judeþul Hunedoara”. Nu trebuie uitaþi antrenorul Eduard Gyongyossi ºi dirigintele de la ªc. Gen. Nr. 6 Lupeni, prof. Otto Daradics.
Paginã realizatã de Genu TUÞU