CVJ NR. 856 MIERCURI 13 MAI 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 856

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 13 Mai 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Uitatã în stradã ºi neajutoratã

Cine mai doreºte, cine mai pofteºte la insolvenþa CEH

C

ine mai doreºte, cine mai pofteºte… Cam dupã acest slogan se ghideazã creditorii Complexului Energetic Hunedoara care rând pe rând cer insolvenþa societãþii energetice.

Nu mai puþin de cinci creditori au deschis un dosar în care cer insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara. SC ROMLINK INVEST SRL, SC INSTAL COMIMPEX 2006 SRL, SC ARTECA JILAVA SA, BOªTINà ªI ASOCIAÞII SPRL ºi SC DELTA PLUS TRADING SRL sunt firmele care vor sã îºi recupereze banii.

Luna viitoare se decide dacã Tribunalul Hunedoara va admite sau nu cererea societãþilor care au avut contracte cu Complexul Energetic Hunedoara. Data de 18 iunie este cea în care magistraþii vor spune dacã

CEH intrã în insolvenþã sau nu. Intrarea în insolenþã a societãþii hunedorene nu înseamnã decât închiderea mineritului din Valea Jiului.

La finele lui 2014, CEH avea datorii de 890 de milioane de lei, din care 600 de milioane reprezentau datorii cu termen scadent mai mic de un an. În tot acest timp, cei din minerit ºi energie aºteaptã un ajutor pentru Complexul Energetic Hunedoara. Acesta ar trebui sã fie acordat de Guvern, însã Ministerul de Finanþe ºi cel al Justiþiei au dat aviz negativ acestui proiect.

Monika BACIU

O

bãtrânã bolnavã ºi fãrã ajutor zace pe marginea arterei principale din Petroºani, iar trecãtorii deja s-au obiºnuit cu ea în peisaj. >>> PAGINILE 4-5

Minerii riscã sã rãmânã flãmânzi

N

u au fost plãtite firmele ce furnizeazã servicii cãtre CEH ºi, dacã unele au cerut deja insolvenþa colosului industrial, altele mai aºteaptã, însã, minerii sunt primii care pierd.

Pe lângã lipsa materialelor ºi a pieselor cu care sã lucreze în subteran, aceºtia riscã acum sã rãmânã ºi nemâncaþi, la intrarea în ºut.

Petre Nica, preºedintele sindicatului reprezentativ Muntele spune cã ziua aceasta nu e departe ºi asta pentru cã furnizorul

de hranã caldã nu a mai fost plãtit de câteva luni bune. „Este una dintre firmele care furnizeazã un serviciu pentru salariaþii complexului, dar bãnuiesc cã nu este singura, ci una dintre cele care au acumulat creanþe foarte mari la nivelul complexului, iar ei au

ºi ei angajaþi pe care nu i-au mai plãtit, au furnizori pe care nu i-au plãtit la rândul

lor. Probabil cã sunt ºi ei în pragul unei incapacitãþi de platã ºi, dacã nu vor primi

din banii care li se cuvin, vor ajunge sã sisteze acest serviciu.

Nu ºtim exact când, dar e posibil”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Firma care asigurã masa caldã a minerilor nu ºi-a mai plãtit angajaþii de luni bune, iar blocajul în care se aflã poate generã un colaps. În plus, minerii nu ºi-au primit nici tichetele de masã în aceastã lunã. „Tichetele de masã se vor da.

Aºa ne-am înþeles cu administraþia CEH, cã

vor gãsi fonduri pânã spre data de 15 mai, când este ºi ziua de platã”, a mai spus Nica.

Mai multe firme au cerut insolvenþa CEH ºi nu toate sunt îndreptãþite sã o facã.

Petre Nica spune cã va cere un audit financiar, pentru cã, printre cei ce vor insolvenþa se numãrã ºi firme care au prestat diverse servicii ce poate au lucrat doar pentru ºefii ºi foºtii ºefi ai minerilor ºi ai energeticienilor.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 mai 2015

Parlamentarii ºi teatrul absurdului

Complexul Energetic Hunedoara, piatra de moarã a guvernelor

T

eatrul absurdului se joacã nu doar pe scenele teatrelor, ci ºi în Parlament. Actorii principali sunt nimeni alþii decât parlamentarii, iar regizorii sunt cei din conducerea Guvernului. De aceastã datã s-a jucat o piesã de teatru al cãrei teme a fost Complexul Energetic Hunedoara.

Copilotul Ponta conduce sectorul minier spre faliment. Unul dintre foºtii miniºtri ai Energiei a prezentat o moþiune de cenzurã care a dus la multe discuþii.

Prezentarea ºi dezbaterea moþiunii simple "În lipsa unei strategii energetice, copilotul Victor Ponta conduce sectorul minier românesc spre faliment" a fost iniþiatã de 101 deputaþi aparþinând Grupului parlamentar al PNL, iar parlamentarii hunedoreni au þinut sã îºi arate nemulþumirea faþã de aceastã moþiune de cenzurã.

Lucian Bode împreunã cu semnatarii au încercat sã tragã un semnal de alarmã referitor la situaþia dezastruoasã în care se gãseºte sectorul minier din România.

“Aceastã moþiune este strigãtul de disperare al miilor de angajaþi din sectorul minier românesc care sunt sfidaþi în continuare de guvernarea Ponta, guvernare care atenteazã la siguranþa locului de muncã prin lipsa oricãrei strategii de viabilizare a acestui sector economic strategic.

Pentru Guvernul condus de Victor Ponta "Siguranþa ºi securitatea energeticã", "România, pol energetic regional" sunt doar lozinci vehiculate în spaþiul public, fãrã a exista o preocupare realã din partea Executivului pentru materializarea lor în politici sustenabile. Singura þintã a acestui Guvern este falimentul, iar ca politici publice sau direcþii prioritare”, a þinut sã precizeze fostul ministru al Energiei, Lucian Bode.

Bode a adus în discuþie ºi situaþia dezastruoasã în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara. “În mandatul domnului ministru Gerea au rãbufnit problemele nerezolvate, preluate de la predecesorii dumnealui. Amintim aici negocierile eºuate cu Fondul Monetar Internaþional, protestele în lanþ în Gorj, în

Hunedoara ºi în Suceava.

Pentru întreg Guvernul Ponta începe numãrãtoarea inversã. Atât premierul Victor Ponta, cât ºi ministrul Andrei Gerea vor avea de dat niºte rãspunsuri ºi de prezentat niºte soluþii, când Banca Mondialã, Comisia Europeanã ºi Fondul Monetar Internaþional vor veni în România pentru a purta discuþii cu Guvernul despre restructurarea unor companii energetice de stat, precum Complexul Energetic Oltenia, respectiv Complexul Energetic Hunedoara”, a mai spus Bode.

Deputatul liberal Bogdan Þâmpãu a subliniat faptul cã situaþia în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara a fost giratã de Guvern.

“Atunci când Uniunea Social Liberalã a preluat guvernarea, Partidul Social Democrat a fãcut tot ce i-a stat în putinþã pentru a prelua conducerea Complexului Energetic Hunedoara.

Situaþia din acest moment ºi viitorul imediat al acestui colos energetic cade în responsabilitatea integralã a Partidului Social Democrat. În prezent, complexul hunedorean a ajuns neperformant ºi produce cea mai scumpã energie din întreaga þarã.Echipa de conducere a Complexului Energetic Hunedoara, giratã de la centru de ministru ºi premier, a generat pierderi imense ºi datorii care s-au rostogolit în ultimii ani ºi riscã sã provoace o avalanºã catastrofalã care va îngropa definitiv compania ºi destinele oamenilor care

muncesc aici”, a spus Bogdan Þâmpãu în plenul dezbaterilor.

masa de MMineriiinerii, manevrã a PSD sunt vãzuþi ca o

masã de manevrã a Partidului Social Democrat.

Lucrul acesta a fost ºi demonstrat la alegerile prezidenþiale când în Valea Jiului, candidatul la prezindenþiale, Victor Ponta a avut un scor covârºitor.

“S-a dovedit încã o datã cã minerii din Valea Jiului sunt trataþi de PSD ca o masã de manevrã aflatã la cheremul lor. Anunþul fãcut la sfârºitul lunii februarie de cãtre Consiliul Concurenþei a cãzut ca o ghilotinã în spaþiul public. România trebuie sã închidã pânã în 2018 toate capacitãþile energetice neprofitabile, anul-limitã pânã la care se pot acorda subvenþii”, a mai spus Þâmpãu.

D

ialog surd

De cealaltã parte a baricadei, au fost socialdemocraþii care au susþinut actualul Guvern ºi încercãrile sale invizibile de a salva

Complexul Energetic cã a ºi plecat din salã, cã, Hunedoara. probabil, nu mai suporta “Ignoraþi cu bunã ºtiinþã adevãrul”, a spus Laurenþiu tot ce s-a fãcut în domeniul Nistor. de activitate respectiv: Cristian Resmeriþã vine ºi minerit ºi energie. Singurul susþine angajãrile care au lucru pe care l-am gãsit cu avut loc anul trecut la adevãrat bun în moþiunea unitãþile miniere din cadrul dumneavoastrã ºi pe care vã Complexului Energetic dau dreptate este faptul cã Hunedoara.

“Vreau sã vã spun ce pentru Guvernul Ponta a fãcut guvernarea Ponta începe numãrãtoarea inverpentru Complexul Energetic sã. Ignoraþi cu bunã ºtiinþã Hunedoara, pentru tot ce s-a fãcut în domeniul Valea Jiului. În 2014 de activitate respectiv: s-au fãcut, atenþie, minerit ºi energie. Singurul 300 de angajãri în cadrul lucru pe care l-am gãsit cu Complexului Energetic adevãrat bun în moþiunea dumneavoastrã ºi pe care vã Hunedoara. Unul dintre colegii prezenþi aici a spus, dau dreptate este faptul cã nu ºtiu, angajãri PSD sau ce pentru Guvernul Ponta fel de angajãri... Vreau sã vã începe numãrãtoarea spun cã s-au fãcut 300 de inversã. Vã este ruºine sã angajãri în comisii din care recunoaºteþi cã în anii 2012, au fãcut parte conducerea 2013 ºi 2014 au fost fãcute complexului, toate investiþii în minerit de 8,1 sindicatele care existã acolo milioane RON. La ºi toþi factorii de decizie Termocentrala Paroºeni s-a despre care au... care au demarat o investiþie de putut sã facã parte 10.854.000 lei, urmând a fi din comisii la vremea pusã în funcþiune în anul respectivã”, a spus 2015 pentru Grupul de 150 Cristian Resmeriþã.

MW ºi douã cazane de 20 La 30 iunie 2014, tone/orã, investiþie realizatã Complexul Hunedoara de firma francezã CHIM. Aþi anunþa pierderi de 167 de uitat sã spuneþi, domnilor milioane RON, iar în 2013 colegi, de investiþiile care au compania a avut o pierdere fost fãcute la Deva, despre de 147 de milioane RON noul depozit de zgurã ºi Monika BACIU cenuºã, proiect de milioane de euro. Aþi uitat sã spuneþi despre modernizarea Grupului Website: nr. 3 de la www.cronicavj.ro Termocentrala Mintia, dar omiteþi sã spuneþi E-mail: cã aþi fost incapabili sã cronicavj@gmail.com modernizaþi Grupul nr.

Director: 4 când aþi fost la conMarius MITRACHE ducerea acestei termo(mitrache_evz @yahoo.com) centrale ºi cu specialiºti 0744.268.352 de valoare, mecanici de locomotivã sau ingineri Colectivul de redactie: constructori, aþi fost în Ileana FIRÞULESCU stare sã þineþi piesele ileana.firtulescu@yahoo.com pentru modernizarea Car men COSMAN- PREDA Grupului nr. 4 ºi acum Diana MITRACHE în Termocentrala (mitrachediana@yahoo.com) Mintia. Este o realizare Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) mare a domnului Monika BACIU ministru care mã bucur

Cronica Vãii Jiului

Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 13 mai 2015

Fãrã facilitãþi pentru investitori din cauza legilor

Guvernul a pus cãtuºe primãriilor în atragerea investitorilor

A

ctul constitutiv pentru ADI Dezvoltare, în lucru la Primãria Petroºani. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi a avut iniþiativa de a realiza o asociaþia de dezvoltare intercomunitarã la nivelul Vãii Jiului pentru atragerea de investitori.

Deocamdatã se lucreazã la actul constitutiv al asociaþiei.

“Domnul primar împreunã cu colectivul de la juridic mi-a dat sarcina sã gândim un stãtut ºi un act constitutiv în vederea constituirii în viitor a unei Asociaþii de Dezvoltare Intercomunitarã care sã se ocupe cu promovarea imaginii în Valea Jiului în vederea atragerii de investitori.

Rãmâne sã terminãm acest proiect ºi sã-l înaintãm celorlalte oraºe ºi municipii partenere ºi sã o înscriem în Registrul Asociaþiilor ºi Fundaþiilor ºi sã-i dãm drumul la activitate.

Sper cã activitatea de lobby pe care o va desfãºura aceasta sã dea ºi rezultate, sã vinã ºi investitori ºi sã se creeze locuri de muncã pentru cã pânã la urmã scopul final ºi

cel mai important acesta este de fapt”, a declarat Adrian Negoe, secretar Primãria Petroºani. Oricât ar dori municipalitatea sã acorde facilitãþi potenþialilor investitori, acest lucru nu este posibil din cauza legilor în vigoare.

“Facilitãþi vor fi dar aºa cum s-au modificat acum legile concurenþei este extrem de greu sã dai facilitãþi investitorilor. Practic intri într-un mecanism prin care foarte greu reuºeºti sã institui o facilitate pentru investitori pentru cã eºti constrâns de legile speciale care fie nu-þi dau voie sã dai unei firme teren în folosinþã gratuitã pentru cã efectiv nu existã aceastã posibilitate.

Posibilitãþi de atragerea investitorilor pe linie de facilitãþi este foarte redusã”, a

mai spus sursa citatã.

Z

ona defavorizatã, punct negru pe hartã

Valea Jiului a fost timp de 10 ani consideratã zonã defavorizatã. Acest lucru nu a adus nimic bun zonei, ba din contrã a fost o patã neagrã. Acum, Guvernul ar trebui sã reglementeze anumite puncte în ceea ce priveºte facilitãþile acordate de primãrii investitorilor. “A avut acest statut în condiþiile în care atunci mineritul încã mergea bine ºi erau mult mai multe locuri de muncã ºi veniturile pentru primãrie erau mai mari dar atunci au existat niºte facilitãþi dar acestea au fost stabilite prin hotãrâre de Guvern ºi cred cã ºi acum tot aºa ar trebui sã se procedeze. Tot Guvernul sã vinã ºi sã

acorde niºte facilitãþi sau sã modifice legislaþia în aºa fel încât în a da competente materiale consiliilor locale în a acorda anumite facilitãþi pentru cã evident consiliile locale neavând în legea 215 în atribuþii posibilitatea de a institui sau de a inventa facilitãþi, nu va putea face acest lucru pentru cã va veni Curtea de Conturi.

Mai nou astfel de proiecte de hotãrâri prin legea 77/2014 trebuiesc avizate de Consiliul Concurenþei care nu le va aviza.

Dacã Guvernului îi este greu sã dea facilitãþi fiind supervizat de instituþiile europene consiliilor locale le este aproape imposibil sã le

Parcul de eoliene de la Petrila aºteaptã autorizaþia de construire

I

nvestitorii germani care construiesc parcul de eoliene în zona Petrila, au fost nevoiþi sã aºtepte 18 luni pentru un aviz de la Comisia Judeþeanã de Culturã, document care le dãdea dreptul sã cearã autorizaþia de construire.

Birocraþia româneascã exaspereazã investitorii strãini care au în plan dezvoltarea unor afaceri în zona Vãii Jiului.

Aceºtia nu contestã necesitatea unor avize care, la prima vedere, par lipsite de sens, ci durata extrem de mare de eliberare a documentelor.

Un exemplu este ºi cel al unui investitor care construieºte un parc de eoliene în DobraiaPetrila, „fermã” ce se întinde pe raza a trei localitãþi ºi care acum

aºteaptã un ultim act de la Consiliul Judeþean Hunedoara, pentru a deveni funcþionalã. „Documentaþia pentru obþinerea autorizaþiei de construire a fost întocmitã ºi se gãseºte la Consiliul Judeþean Hunedoara care are competenþã sã elibereze autorizaþia de construire. A ajuns în aceastã etapã, pentru cã investiþia se deruleazã pe teritoriul a trei autoritãþi administrativ teritoriale: Petrila, Petroºani ºi Orãºtioara de Sus. Au primit aprobãrile de la Mediu, de la Comisia Judeþeanã de Culturã unde avizul a durat 18 luni, aceasta pentru cã sunt vestigiile acolo, în zona respectivã. Totuºi, investitorul neamþ era la un moment dat descurajat dar merge înainte. A cheltuit foarte mulþi bani pentru documentaþie, pentru instalaþiile de mãsurare a intensitãþii vântului,

deci au cheltuit ºi nu mai pot da înapoi. Aºteptãm sã se punã investiþia în funcþiune cum s-a pus ºi aceasta de la Cheile Tãii, microhidrocentrala, aceasta deja produce curent”, a declarat primarul localitãþii Petrila, Ilie Pãducel.

Investiþia din ªureanu, de pe Muntele Dobraia va produce o cantitate de energie electricã de 70 MWh ºi ar fi cea mai mare de acest fel din þarã. Se întinde pe o suprafaþã de 30 de hectare iar Primãria Petrila ar urma sã primeascã 11 procente din veniturile anuale.

Maximilian GÂNJU

facã”, a conchis Negoe. Autoritãþile au realizat cã statutul de zonã defavorizatã de care au beneficiat 10 ani nu le-a adus nimic bun ºi s-au apucat sã conceapã programe de atragere a celor care au puterea financiarã sã investeascã, fie cã vorbim despre turism sau chiar despre minerit. Fãrã investitori reali, Valea Jiului este condamnatã la sãrãcie. Mineritul este o activitate care se restructureazã an de an ºi unde subvenþiile guvernamentale merg cãtre închiderea capa-

citãþilor de producþie ºi nicidecum spre menþinerea lor. În ceasul al treisprezecelea, edilii au realizat cã, dacã nu se ajutã singuri, nu îi ajutã nimeni ºi s-au pus pe conceput planuri de atragere a fondurilor europene sau a oamenilor potenþi financiar, pentru care se pregãtesc terenuri numai bune pentru dezvoltarea unor afaceri. Asta dupã ce autoritãþile au înþeles cã statutul de zonã defavorizatã nu a adus nimic bun.

Monika BACIU

Monument achiziþionat de CJ Hunedoara?

C

onsiliul Judeþean Hunedoara s-a arãtat interesat de Castelul Pogany din Haþeg, forul judeþean fiind chiar dispus sã înceapã negocierile de cumpãrare.

Pentru acest imobil de patrimoniu ar fi prima ofertã concretã, chiar dacã instituþia hunedoreanã a cerut în prima fazã o informare.

Ministerul Culturii avea drept de preemþiune pentru achiziþionarea acestui obiectiv însã nu s-a arãtat interesat din lipsã de fonduri.

Ministerul de resort ºi-a declinat interesul de a exercita dreptul de preemþiune al statului privind Castelul Pogány din Retezat, clasat în grupa A a Patrimoniului Naþional, unul dintre puþinele edificii baroce din Transilvania aflate încã în bunã stare de conservare ºi funcþionare. (Maximilian GÂNJU)

4 Actualitate

Plãcinte la Muzeul Momârlanului

Uitatã în stradã ºi neajutoratã

Muzeele îºi deschid porþile peste noapte

M

uzeele din Petroºani îºi vor deschide porþile în noaptea muzeelor. La sfârºitul acestei sãptãmâni, toþi cei care vor dori sã viziteze obiectivele culturale din Petroºani vor avea posibilitatea sã o facã în cadrul nopþii europene a muzeelor. De 11 ani publicul românesc se bucurã de o noapte în care muzeele din toatã þara îºi deschid porþile cu evenimente ºi expoziþii speciale pentru a celebra alãturi de alte mii de instituþii similare din Europa Noaptea Muzeelor.

Muzeul Mineritului din Petroºani va fi deschis cu aceast prilej.

Doritorii vor putea veni sã admire exponatele.

Sediul muzeului este într-o clãdire construitã în 1920, care este monument istoric. Sunt prezentate piese care atestã istoria mineritului în Valea Jiului: documente originale, fotocopii, schiþe, aparate,

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 mai 2015

utilaje miniere, insigne, obiecte specifice vieþii din regiune. Cuprinde o secþiune de geologie reprezentatã prin roci ºi fosile vegetale ºi animale, evoluþia tehnicii miniere în Valea Jiului reprezentatã prin unelte ºi maºini alãturi de diferite aparate de profil. Toate acestea se completeazã cu prezentarea evoluþiei

O

bãtrânã bolnavã ºi fãrã ajutor zace pe marginea arterei principale din Petroºani, iar trecãtorii deja s-au obiºnuit cu ea în peisaj.

vieþii sociale din Valea Jiului din cele mai vechi timpuri pânã în prezent, evidenþiatã prin documente, fotografii ºi carte veche.

P

lãcinte la Muzeul Momârlanului

Al doilea muzeu din Petroºani care va avea porþile deschise în noaptea de sâmbãtã spre duminicã este Muzeul Momârlanului.

Situat la câþiva km de centrul municipiului Petroºani, Muzeul Momârlanului îºi aºteaptã mereu vizitatorii ºi nu sunt puþini cei care îi trec pragul. Aºa i-am gãsit marþi dimineaþã pe turiºtii din Constanþa, extrem de încântaþi sã gãseascã atât de multã istorie, aici la noi, la munte. „Ne-a povestit un coleg de serviciu, care ne-a îndrumat ºi la piaþã ºi la muzeu. Azi am ajuns aici ºi sã nu ratãm ºi Muzeul Momârlanului, pentru cã ne plac lucrurile vechi ºi cã se pãastreazã tradiþia româneascã”, ne-a spus vizitatoarea din Constanþa, Gabriela

Aramã. Portul, uneltele, locaþia ºi chiar ºi florile cultivate de cei de aici i-au impresionat pe constãnþeni, care au declarat cã vizita în Valea Jiului nu a fost în zadar. „Ce am vãzut aici m-a impresionat profund. Sunt un mic colecþionar, dar sã strângi obiecte de acum 100 de ani, îmi place.

Mai existã ºi oameni cu inimã, oameni care ºtiu sã îºi pãstreze tradiþiile.

Obiectele adunate aici de o familie sunt de spus la toatã lumea”, a adãugat ºi Adrian Aramã, vizitator ºi el al muzeului.

Cei care vin aici vor putea vedea obiecte specifice zonei, însã vor avea parte ºi de un rãsfãþ culinar. Deschis abia în 2005, Muzeul Momârlanului mai are multe de arãtat.

Proprietarii doresc sã integreze în muzeu o cãmarã tradiþionalã, construitã pe o fundaþie de piatrã cu beci, odatã cu casa, o bucãtãrie de varã cu afumãtoare, ca sã poatã transforma, cu încetul, Muzeul într-un ecomuzeu. Mai este prevãzutã transformarea unui garaj într-o salã cu multiple funcþii, conþinând un punct de informare, o salã pentru expoziþii temporare, care sã punã în valoare ºi alte exponate, deocamdatã þinute în depozit, ºi un punct unde localnicii meºteri sã poatã vinde turiºtilor obiecte locale.

Tot pentru a înzestra Muzeul cu cele necesare, proprietarii au ridicat ºi câteva cãsuþe din lemn, unde sã-i poatã caza pe cei dornici sã rãmânã o

vreme, sã cunoascã mai bine viaþa momârlanilor.

“Vom avea deschis toatã noaptea. Îi aºteptãm pe toþi cei care doresc sã vinã. Îi vom servi cu plãcinte fãcute atunci pe loc”, a declarat Petru Gãlãþan, reprezentantul Muezului Momârlanului. „Îi aºtept cu mult drag. Sunt bineveniþi.

Facem un foc de tabãrã dacã vin, improvizãm”, a adãugat ºi Elena Mãlinesc, administrator la Muzeul Momârlanului.

Accesul în muzee se va face gratuit în aceastã noapte. Astfel toþi cei care vor dori sã afle despre tradiþiile locului pot merge la muzeu.

Monika BACIU Diana MITRACHE

Trei zile de sãrbãtoare la Petroºani F inalul lunii mai aduce pentru cei din Petroºani muzicã bunã ºi distracþie.

manifestare dedicatã celor care locuiesc în acestã parte a Vãii Jiului, iar spectacolele se vor þine lanþ.

Vor fi Zilele Municipiului Petroºani,

Ultimele zile ale lunii mai ne aºteaptã în stradã la Petroºani,

acolo unde administraþia localã organizeazã Zilele Municipiului, ediþia cu numãrul XIV. Va fi voie bunã, spectacole de muzicã uºoarã, popularã ºi folk, dar ºi o paradã destinatã copiilor de

Ziua Internaþionalã a Copilului. „Vom avea 3 zile o serie întreagã de activitãþi cultural sportive, educative ºi artistice. Vom avea un spectacol vineri, de muzicã popularã, sâmbãtã de muzicã uºoarã, iar duminicã de muzicã folk în centrul civic.

Pe lângã toate acestea, nu va lipsi parada costumelor de carnaval, paradã care va avea loc în ziua de vineri, pentru cã luni, 1 iunie, toatã lumea este liberã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Programul

activitãþilor care vor avea loc în cadrul acestui eveniment este unul variat, cuprinzând competiþii sportive, concursuri destinate copiilor ºi tinerilor, festivitãþi de premiere a valorilor

locale, spectacole de muzicã uºoarã ºi popularã, recitaluri folk, expoziþii de arte vizuale, spectacole, parade ºi focuri de artificii.

Diana MITRACHE

Periodic, dupã ce oamenii sunã la 112, aceasta ajunge la spital, dar revine cu aceeaºi regularitate în locul în care, sub o plapumã, stã ºi bea spirt medicinal. Nimeni nu poate face nimic.

A apãrut de vreo lunã pe strãzile din Petroºani ºi poate fi vãzutã cã plouã, ninge, ori e soare, pe o þeavã de gaz, în rondul de flori, sau pe sub o plamumã udã ºi sãrãcãcioasã. Alãturi are toatã averea ei: niºte pungi

din plastic ºi o sticlã goalã din care a bãut pânã la fund tot ce era alcool. Femeia a cãrei identitate nu se cunoaºte, nici nu vrea sã plece de aici ºi nici

mãcar nu vrea sã fie deranjatã. „Nu mã duc la spital! Nu mai vreau!

Nu plec de aici!

Lãsaþi-mã sã dorm!

Cã a plouat ºi nu am dormit. Ce vreþi de la mine?”, au fost singurele cuvinte rostite de femeia ce pare în puteri, dar zace inertã sub plapumã, beatã criþã, alãturi de o sticlã

din plastic în care a fost alcool.

Trecãtorii se opresc, unii îi cumpãrã de mâncare, alþii se asigurã cã trãieºte, iar unii chiar sunã la salvare. „Toatã ziua e aici.

De vreo lunã stã. Au venit de la poliþie, au luat-o ºi au dus-o la spital, de acolo la azil ºi apoi a fugit iar aici înapoi. A fost ploaia aia mare luni, avea plapuma udã, acum are una nouã ºi doarme, cã nu a putut dormi în ploaie. Eu nu ºtiu, cã numai aici e aºa ceva, cã ar trebui dusã undeva, sã nu mai facã oraºul de ruºine”, spune un bãrbat care locuieºte în aceastã

ªi-a tras puterea de la oameni ºi se reîntoarce la oameni

Actorul Mircea Diaconu reia turul României cu celebrul ARO galben

A

ºa cum a promis în timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare din 2014, actorul Mircea Diaconu reia turul României. Un periplu ce se va încheia în data de 31 mai ºi care include ºi municipiul Petroºani.

Dupã fix un an de când a realizat „mineriada culturalã” ºi a dovedit cu politicã se poate face ºi de unul singur, înmptriva tuturor contestatarilor sãi, Mircea Diaconu se întoarce între oamenii care l-au propulsat în Parlamentul European.

Periplul sãu, sugestiv denumit „La o cafea, un an dupã... cu Mircea Diaconu” se deruleazã în douã etape, prima pânã în data de 16 mai, iar a doua în perioada 25 – 31 mai. „Mircea Diaconu va face din nou ocolul României, aºa cum le-a promis simpatizanþilor ºi susþinãtorilor sãi acum un an, la bordul aceluiaºi ARO-10 galben”, anunþã echipa

sa de comunicare, iar traseul include ºi Parcul „Carol Schreter” din municipiul Petroºani unde marele actor va ajunge în data de 14 mai, la ora 10.00. În urmã cu fix un an, pe atunci candidatul independent la alegerile europarlamentare 2014, Mircea Diaconu, a fãcut ocolul României în 22 de zile, iar în drumul sãu s-a oprit ºi la Petroºani, în Parcul Carol Schreter, acolo unde s-a întâlnit cu simpatizanþii sãi. Chiar dacã mulþi au considerat cã e greu sã ajungi europarlamentar din postura de independent, însã actorul Mircea Diaconu s-a încumetat sã intre în cursã din aceastã posturã ºi a repurtat un succes rãsunãtor, mult peste cele mai optimiste aºteptãri. „M-am înscris în cursã nu pentru cã mã simþeam europarlamentar, ci pentru cã mã simþeam uºor iritat, uºor nemulþumit, uºor nefericit ºi enervat. O enervare destul de mare, care m-a fãcut sã încep povestea asta ºi cred cã mã þine pânã la

terminare, în orice caz. Mã simt român european, ºi aº vrea sã fie aºa. Cam asta este ideea. Diferenþa între ce te simþi, ce îþi doreºti ºi ce este, este în general sursa nemulþumirilor noastre”, povestea în urmã cu un an, la Petroºani, Mircea Diaconu.

locat parþial, a strâns B rândurile ºi a mers mai departe

Anul trecut, la începutul primãverii Agenþia Naþionalã de Integritate ºi Ministerul Public au contestat în instanþã candidatura lui Mircea Diaconu ca independent, însã tribunalul a arãtat cã acesta are “vocaþia legalã incontestabilã” de a ocupa funcþia de europarlamentar.

Magistraþii au explicat

cã legea privind integritatea în exercitarea funcþiilor ºi demnitãþilor publice nu poate fi asociatã legii penale, aºa cã marele actor a putut pleca în cursã din poziþia de independent.

A preferat campania din om în om, pentru cã nu a înþeles niciodatã rostul „cearºafurilor” atârnate pe blocuri. ªi, chiar dacã a avut numeroase piedici, Mircea Diaconu a câºtigat mandatul de europarlamentar. În judeþul Hunedoara, maestrul a obþinut 7,6% din voturile valabil exprimate, situându-se pe locul III ºi devansând cu câteva zecimi PDL. Iar acum, aºa cum a promis, se întoarce sã le mulþumeascã celor care au crezut în el ºi i-au dat votul.

Car men COSMAN-PREDA

zonã a oraºului. „Am trecut azi dimineaþã pe aici ºi tot aºa era, nu miºca, se uitã lumea la ea aºa. Nu ºtim ce e cu ea”, spune o altã femeie, care trecuse la prânz ca sã se asigure cã e vie ºi i-a dus o bucatã de pâine.

Femeia primeºte de mâncare de la trecãtori, dar refuzã internarea oriunde.

Salvarea a ajuns de câteva ori aici ºi

poliþiºtii comunitari au încercat ºi ei sã o ducã la adãpost, dar se pare cã fãrã succes. Femeia stã în acest loc de cel puþin o lunã de zile ºi mirosurile încep sã rãzbatã din acareturile ei murdare.

Depozitul de deºeuri pe care l-a încropit se încinge acum la soare ºi nimeni nu reuºeºte sã îi gãseascã un adãpost.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Plãcinte la Muzeul Momârlanului

Uitatã în stradã ºi neajutoratã

Muzeele îºi deschid porþile peste noapte

M

uzeele din Petroºani îºi vor deschide porþile în noaptea muzeelor. La sfârºitul acestei sãptãmâni, toþi cei care vor dori sã viziteze obiectivele culturale din Petroºani vor avea posibilitatea sã o facã în cadrul nopþii europene a muzeelor. De 11 ani publicul românesc se bucurã de o noapte în care muzeele din toatã þara îºi deschid porþile cu evenimente ºi expoziþii speciale pentru a celebra alãturi de alte mii de instituþii similare din Europa Noaptea Muzeelor.

Muzeul Mineritului din Petroºani va fi deschis cu aceast prilej.

Doritorii vor putea veni sã admire exponatele.

Sediul muzeului este într-o clãdire construitã în 1920, care este monument istoric. Sunt prezentate piese care atestã istoria mineritului în Valea Jiului: documente originale, fotocopii, schiþe, aparate,

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 mai 2015

utilaje miniere, insigne, obiecte specifice vieþii din regiune. Cuprinde o secþiune de geologie reprezentatã prin roci ºi fosile vegetale ºi animale, evoluþia tehnicii miniere în Valea Jiului reprezentatã prin unelte ºi maºini alãturi de diferite aparate de profil. Toate acestea se completeazã cu prezentarea evoluþiei

O

bãtrânã bolnavã ºi fãrã ajutor zace pe marginea arterei principale din Petroºani, iar trecãtorii deja s-au obiºnuit cu ea în peisaj.

vieþii sociale din Valea Jiului din cele mai vechi timpuri pânã în prezent, evidenþiatã prin documente, fotografii ºi carte veche.

P

lãcinte la Muzeul Momârlanului

Al doilea muzeu din Petroºani care va avea porþile deschise în noaptea de sâmbãtã spre duminicã este Muzeul Momârlanului.

Situat la câþiva km de centrul municipiului Petroºani, Muzeul Momârlanului îºi aºteaptã mereu vizitatorii ºi nu sunt puþini cei care îi trec pragul. Aºa i-am gãsit marþi dimineaþã pe turiºtii din Constanþa, extrem de încântaþi sã gãseascã atât de multã istorie, aici la noi, la munte. „Ne-a povestit un coleg de serviciu, care ne-a îndrumat ºi la piaþã ºi la muzeu. Azi am ajuns aici ºi sã nu ratãm ºi Muzeul Momârlanului, pentru cã ne plac lucrurile vechi ºi cã se pãastreazã tradiþia româneascã”, ne-a spus vizitatoarea din Constanþa, Gabriela

Aramã. Portul, uneltele, locaþia ºi chiar ºi florile cultivate de cei de aici i-au impresionat pe constãnþeni, care au declarat cã vizita în Valea Jiului nu a fost în zadar. „Ce am vãzut aici m-a impresionat profund. Sunt un mic colecþionar, dar sã strângi obiecte de acum 100 de ani, îmi place.

Mai existã ºi oameni cu inimã, oameni care ºtiu sã îºi pãstreze tradiþiile.

Obiectele adunate aici de o familie sunt de spus la toatã lumea”, a adãugat ºi Adrian Aramã, vizitator ºi el al muzeului.

Cei care vin aici vor putea vedea obiecte specifice zonei, însã vor avea parte ºi de un rãsfãþ culinar. Deschis abia în 2005, Muzeul Momârlanului mai are multe de arãtat.

Proprietarii doresc sã integreze în muzeu o cãmarã tradiþionalã, construitã pe o fundaþie de piatrã cu beci, odatã cu casa, o bucãtãrie de varã cu afumãtoare, ca sã poatã transforma, cu încetul, Muzeul într-un ecomuzeu. Mai este prevãzutã transformarea unui garaj într-o salã cu multiple funcþii, conþinând un punct de informare, o salã pentru expoziþii temporare, care sã punã în valoare ºi alte exponate, deocamdatã þinute în depozit, ºi un punct unde localnicii meºteri sã poatã vinde turiºtilor obiecte locale.

Tot pentru a înzestra Muzeul cu cele necesare, proprietarii au ridicat ºi câteva cãsuþe din lemn, unde sã-i poatã caza pe cei dornici sã rãmânã o

vreme, sã cunoascã mai bine viaþa momârlanilor.

“Vom avea deschis toatã noaptea. Îi aºteptãm pe toþi cei care doresc sã vinã. Îi vom servi cu plãcinte fãcute atunci pe loc”, a declarat Petru Gãlãþan, reprezentantul Muezului Momârlanului. „Îi aºtept cu mult drag. Sunt bineveniþi.

Facem un foc de tabãrã dacã vin, improvizãm”, a adãugat ºi Elena Mãlinesc, administrator la Muzeul Momârlanului.

Accesul în muzee se va face gratuit în aceastã noapte. Astfel toþi cei care vor dori sã afle despre tradiþiile locului pot merge la muzeu.

Monika BACIU Diana MITRACHE

Trei zile de sãrbãtoare la Petroºani F inalul lunii mai aduce pentru cei din Petroºani muzicã bunã ºi distracþie.

manifestare dedicatã celor care locuiesc în acestã parte a Vãii Jiului, iar spectacolele se vor þine lanþ.

Vor fi Zilele Municipiului Petroºani,

Ultimele zile ale lunii mai ne aºteaptã în stradã la Petroºani,

acolo unde administraþia localã organizeazã Zilele Municipiului, ediþia cu numãrul XIV. Va fi voie bunã, spectacole de muzicã uºoarã, popularã ºi folk, dar ºi o paradã destinatã copiilor de

Ziua Internaþionalã a Copilului. „Vom avea 3 zile o serie întreagã de activitãþi cultural sportive, educative ºi artistice. Vom avea un spectacol vineri, de muzicã popularã, sâmbãtã de muzicã uºoarã, iar duminicã de muzicã folk în centrul civic.

Pe lângã toate acestea, nu va lipsi parada costumelor de carnaval, paradã care va avea loc în ziua de vineri, pentru cã luni, 1 iunie, toatã lumea este liberã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Programul

activitãþilor care vor avea loc în cadrul acestui eveniment este unul variat, cuprinzând competiþii sportive, concursuri destinate copiilor ºi tinerilor, festivitãþi de premiere a valorilor

locale, spectacole de muzicã uºoarã ºi popularã, recitaluri folk, expoziþii de arte vizuale, spectacole, parade ºi focuri de artificii.

Diana MITRACHE

Periodic, dupã ce oamenii sunã la 112, aceasta ajunge la spital, dar revine cu aceeaºi regularitate în locul în care, sub o plapumã, stã ºi bea spirt medicinal. Nimeni nu poate face nimic.

A apãrut de vreo lunã pe strãzile din Petroºani ºi poate fi vãzutã cã plouã, ninge, ori e soare, pe o þeavã de gaz, în rondul de flori, sau pe sub o plamumã udã ºi sãrãcãcioasã. Alãturi are toatã averea ei: niºte pungi

din plastic ºi o sticlã goalã din care a bãut pânã la fund tot ce era alcool. Femeia a cãrei identitate nu se cunoaºte, nici nu vrea sã plece de aici ºi nici

mãcar nu vrea sã fie deranjatã. „Nu mã duc la spital! Nu mai vreau!

Nu plec de aici!

Lãsaþi-mã sã dorm!

Cã a plouat ºi nu am dormit. Ce vreþi de la mine?”, au fost singurele cuvinte rostite de femeia ce pare în puteri, dar zace inertã sub plapumã, beatã criþã, alãturi de o sticlã

din plastic în care a fost alcool.

Trecãtorii se opresc, unii îi cumpãrã de mâncare, alþii se asigurã cã trãieºte, iar unii chiar sunã la salvare. „Toatã ziua e aici.

De vreo lunã stã. Au venit de la poliþie, au luat-o ºi au dus-o la spital, de acolo la azil ºi apoi a fugit iar aici înapoi. A fost ploaia aia mare luni, avea plapuma udã, acum are una nouã ºi doarme, cã nu a putut dormi în ploaie. Eu nu ºtiu, cã numai aici e aºa ceva, cã ar trebui dusã undeva, sã nu mai facã oraºul de ruºine”, spune un bãrbat care locuieºte în aceastã

ªi-a tras puterea de la oameni ºi se reîntoarce la oameni

Actorul Mircea Diaconu reia turul României cu celebrul ARO galben

A

ºa cum a promis în timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare din 2014, actorul Mircea Diaconu reia turul României. Un periplu ce se va încheia în data de 31 mai ºi care include ºi municipiul Petroºani.

Dupã fix un an de când a realizat „mineriada culturalã” ºi a dovedit cu politicã se poate face ºi de unul singur, înmptriva tuturor contestatarilor sãi, Mircea Diaconu se întoarce între oamenii care l-au propulsat în Parlamentul European.

Periplul sãu, sugestiv denumit „La o cafea, un an dupã... cu Mircea Diaconu” se deruleazã în douã etape, prima pânã în data de 16 mai, iar a doua în perioada 25 – 31 mai. „Mircea Diaconu va face din nou ocolul României, aºa cum le-a promis simpatizanþilor ºi susþinãtorilor sãi acum un an, la bordul aceluiaºi ARO-10 galben”, anunþã echipa

sa de comunicare, iar traseul include ºi Parcul „Carol Schreter” din municipiul Petroºani unde marele actor va ajunge în data de 14 mai, la ora 10.00. În urmã cu fix un an, pe atunci candidatul independent la alegerile europarlamentare 2014, Mircea Diaconu, a fãcut ocolul României în 22 de zile, iar în drumul sãu s-a oprit ºi la Petroºani, în Parcul Carol Schreter, acolo unde s-a întâlnit cu simpatizanþii sãi. Chiar dacã mulþi au considerat cã e greu sã ajungi europarlamentar din postura de independent, însã actorul Mircea Diaconu s-a încumetat sã intre în cursã din aceastã posturã ºi a repurtat un succes rãsunãtor, mult peste cele mai optimiste aºteptãri. „M-am înscris în cursã nu pentru cã mã simþeam europarlamentar, ci pentru cã mã simþeam uºor iritat, uºor nemulþumit, uºor nefericit ºi enervat. O enervare destul de mare, care m-a fãcut sã încep povestea asta ºi cred cã mã þine pânã la

terminare, în orice caz. Mã simt român european, ºi aº vrea sã fie aºa. Cam asta este ideea. Diferenþa între ce te simþi, ce îþi doreºti ºi ce este, este în general sursa nemulþumirilor noastre”, povestea în urmã cu un an, la Petroºani, Mircea Diaconu.

locat parþial, a strâns B rândurile ºi a mers mai departe

Anul trecut, la începutul primãverii Agenþia Naþionalã de Integritate ºi Ministerul Public au contestat în instanþã candidatura lui Mircea Diaconu ca independent, însã tribunalul a arãtat cã acesta are “vocaþia legalã incontestabilã” de a ocupa funcþia de europarlamentar.

Magistraþii au explicat

cã legea privind integritatea în exercitarea funcþiilor ºi demnitãþilor publice nu poate fi asociatã legii penale, aºa cã marele actor a putut pleca în cursã din poziþia de independent.

A preferat campania din om în om, pentru cã nu a înþeles niciodatã rostul „cearºafurilor” atârnate pe blocuri. ªi, chiar dacã a avut numeroase piedici, Mircea Diaconu a câºtigat mandatul de europarlamentar. În judeþul Hunedoara, maestrul a obþinut 7,6% din voturile valabil exprimate, situându-se pe locul III ºi devansând cu câteva zecimi PDL. Iar acum, aºa cum a promis, se întoarce sã le mulþumeascã celor care au crezut în el ºi i-au dat votul.

Car men COSMAN-PREDA

zonã a oraºului. „Am trecut azi dimineaþã pe aici ºi tot aºa era, nu miºca, se uitã lumea la ea aºa. Nu ºtim ce e cu ea”, spune o altã femeie, care trecuse la prânz ca sã se asigure cã e vie ºi i-a dus o bucatã de pâine.

Femeia primeºte de mâncare de la trecãtori, dar refuzã internarea oriunde.

Salvarea a ajuns de câteva ori aici ºi

poliþiºtii comunitari au încercat ºi ei sã o ducã la adãpost, dar se pare cã fãrã succes. Femeia stã în acest loc de cel puþin o lunã de zile ºi mirosurile încep sã rãzbatã din acareturile ei murdare.

Depozitul de deºeuri pe care l-a încropit se încinge acum la soare ºi nimeni nu reuºeºte sã îi gãseascã un adãpost.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

HOTÃRÂREA NR. 44/2015 privind aprobarea participãrii Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al Turneului judeþean de fotbal - juniori hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Având în vedere cererea nr. 3564/ 10.04.2015 primitã din partea domnului Corpadi Sorin, reprezentant al Asociaþiei Sportive „Sorii Junior’s ” Lupeni prin care solicitã sprijinul Consiliului local al Municipiului Lupeni pentru organizarea Turneului judeþean de fotbal – juniori prin implicare în calitate de coorganizator; Examinând Expunerea de motive a domnului Viceprimar prof. Cornel Damon Lungan, raportul prezentat de compartimentul de resort din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni precum ºi avizul Comisiei de specialitate din cadrul Consiliului local Lupeni; În conformitate cu prevederile Legii nr. 273/ 2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul art. 36, alin. (1), alin. (2) lit. “b” ºi “d”, alin. (4) lit.“a”, alin. (6) lit. “a” pct. 1, 5 ºi 6 precum ºi ale art. 45 din Legea administraþiei publice locale nr.215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

HOTÃRêTE

Art. 1 (1) Se aprobã participarea

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 mai 2015

Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al Turneului judeþean de fotbal - juniori alãturi de Asociaþia Sportivã „Sorii Junior’s ” Lupeni.

(2) Etapele turneului se vor organiza în Municipiul Lupeni, Municipiul Petroºani, Municipiul Brad, Municipiul Hunedoara ºi Oraºul Simeria.

(3) Pe durata derulãrii Turneului în Municipiul Lupeni se pune la dispoziþie Bazã Sportivã “Minerul”, competiþiile fiind organizate în respectiva locaþie.

Art. 2 (1) În vederea organizãrii ºi participãrii echipei de fotbal la etapele Turneului se alocã suma de 2.000 lei din bugetul local, cap. 67.02 „Culturã, recreere ºi religie”, subcapitolul 67.02.05.01 “Sport”, articolul 20.30. alin.20.30.30 – „Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii”.

(2) Suma alocatã potrivit aliniatului precedent va fi predatã în mod direct domnului Corpadi Sorin care va asigura depunerea decontului cheltuielilor efectuate în termen de cel mult 3 zile de la încheierea acþiunii.

Art. 3 Hotãrârea va fi comunicatã Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate fiind adusã la îndeplinire de cãtre Viceprimarul Municipiului Lupeni, Direcþia Economicã ºi domnul Corpadi Sorin iar la cunoºtinþa cetãþenilor prin grija Secretarului Municipiului Lupeni.

Lupeni, 28 aprilie 2015 Preºedinte de ºedinþã Prof. Rodica CÂMPEAN Contrasemneazã – Secretar Jr. Marius Claudiu BÃLOI

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI ANUNÞ Primãria municipiului Lupeni, prin compartimentul Protecþie civilã, situaþii de urgenþã, anunþã pe aceastã cale cetãþenii localitãþii cã

în perioada 12 – 19 mai, la sistemul de alarmare în cazul situaþiilor de urgenþã ºi protecþie civilã se vor executa mai multe lucrãri de mentenanþã ºi modernizare.

Astfel, pe tot parcursul perioadei menþionate anterior, este posibil ca sirenele din localitate sã fie acþionate în timpul probelor ce vor fi efectuate.

De asemenea, începând cu orele 12 în zilele de 18 ºi 19 mai, întreg sistemul de alarmare v-a fi pus în funcþiune, ocazie cu care se vor transmite toate semnalele de alarmare, dupã cum urmeazã:

- începând cu ora 12:00 ALARMÃ AERIANÃ (15 sunete a 4 secunde fiecare cu pauzã de 4 secunde între ele) - ora 12:05 ALARMÃ LA DEZASTRE (5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauzã de 10 secunde între ele) - ora 12:10 PREALARMÃ AERIANÃ (3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauzã de 12 secunde între ele) - ora 12:15 ÎNCETAREA ALARMEI (un sunet continuu de aceiaºi intensitate cu durata de 2 minute).

Rugãm cetãþenii sã nu se alarmeze, iar în cazul în care observã persoane panicate sã îndemne la calm explicând cã este vorba doar de probe la sirenele de alarmare.

Viceprimar, Cornel Damon Lungan

Modernizarea reþelei de apã menajerã îºi aratã încã o datã avantajele

S

e aºteptau la ce e mai rãu însã cu mici excepþii, echipele de intervenþie ale ISU, operatorului de apã ºi canal ºi ale municipalitãþii n-au avut prea mult de lucru, în ciuda faptului cã a fost furtunã în Valea Jiului.

Avertizarea de fenomene extreme emisã de meteorologi a pus în gardã echipele de intervenþie din Valea Jiului, astfel cã, în noaptea de duminicã spre luni, principalele servicii ºi-au mobilizat oamenii pentru a interveni dacã situaþia o cere. A plouat într-o noapte cât pentru jumãtate de lunã ºi în plus vântul a bãtut în rafale, iar pompierii se aºteptau la inundaþii cum s-a întâmplat în anii trecuþi dar, din fericire, n-a fost cazul.

Investiþia în reþeaua de canalizare ºi-a arãtat efectele ºi n-a fost înregistratã nici o solicitare atât la ISU cât ºi la Apa Serv Valea Jiului. „ªi noi ne aºteptam sã aparã probleme la cât a plouat ºi ne-am mobilizat pentru a interveni unde este necesar, însã nu a fost necesar, nu am avut solicitãri. În afarã de un accident de circulaþie produs în zona Peºtera Bolii, unde un autovehicul a derapat ºi a intrat frontal într-un parapet, ºi a fost nevoie de intervenþia noastrã, nu au fost alte probleme”, a declarat comandantul Detaºamentului de Pompieri

Petroºani, Adrian Avram.

I

ntervenþii minore ºi la operatorul de apã

Nici echipele de intervenþie ale Apa Serv Valea Jiului nu au avut prea mult de lucru, deºi s-a fãcut o mobilizare pentru a interveni în caz de necesitate. „În afarã de intervenþiile curente nu am avut probele, poate puþin amplificate dar nu ca în alte dãþi, sã inunde pe undeva. Am avut în schimb staþii de tratare oprite, însã aici am avut rezervã de înmagazinare, deci nu a fost vreun consumator afectat.

A fost opritã Staþia Taia, Zãnoaga ºi la

Jieþ s-a lucrat cu reactivi. Turbiditatea înregistratã a fost de 1200, adicã de patru ori mai mare decât limita maximã pe care o poate duce Jieþul, (n.r. Staþia Jieþ are tehnologie de ultimã generaþie fiind modernizatã ºi datã în exploatare în 2014) care este de 300 ºi din acest motiv cele douã staþii au fost oprite”, a declarat directorul tehnic al SC Apa Serv Valea Jiului, Florin Donisa. În ceea ce priveºte una dintre staþiile de tratare oprite, chiar ºi dupã ploaia torenþialã aceasta ar fi putut funcþiona. Practic turbiditatea apei a crescut din cauza celor care exploateazã lemnul în zona Taia, aceste exploatãri forestiere fãcute în multe cazuri dincolo de normele impuse de mediu, fiind o principalã problemã pentru Apa Serv Valea Jiului.

Maximilian GÂNJU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 mai 2015

Preºcolarii, în febra înscrierilor

S

unt locuri în grãdiniþe ºi toþi preºcolarii vor fi cuprinºi în instituþiile de învãþãmânt. Asta spune la Petroºani, Lucia Munteanu, dascãlul care coordoneazã activitatea de înscriere la toate grãdiniþele din Petroºani ºi care a gândit ºi un program de varã pentru cei deja aflaþi la grãdiniþã.

A început perioada de înscrieri la grãdiniþe ºi, dacã în alte oraºe se stã la cozi, la Petroºani, educatorii îi liniºtesc pe pãrinþii micuþilor, pentru cã, spun cei care le vor fi dascãli, va fi loc pentru fiecare. Febra a cuprins ºi grãdiniþele de aici, însã, nimeni nu rãmâne pe dinafarã

ºi situaþia se va adapta dupã cerinþele pãrinþilor. „Pentru înscrierea la

Profesorii se pregãtesc de examene

P

rofesorii se pregãtesc de examene. Sezonul cald debuteazã cu examene atât pentru elevi cât ºi pentru dascãli.

Profesorii care vor sã obþinã un post în sistemul de învãþãmânt au posibilitatea de a se înscrie la examenul de titularizare. Cadrele didactice îºi pot depune dosarul pentru înscrierea la examenul de titularizare pânã în data de 19 mai.

Aproape 500 de posturi sunt vacante la nivelul judeþului, cele mai multe fiind pentru educatoare

ºi învãþãtori. Cele mai puþine posturi sunt la disciplinã istorie.

Ca în fiecare an, examenul cuprinde douã etape, inspecþia la clasã ºi proba scrisã, care va avea loc în data de 15 iulie. Pe data de 26 mai 2015 se vor afiºa listele candidaþilor înscriºi ºi a graficului privind susþinerea probelor practice/orale ºi a inspecþiilor speciale la clasã. Inspecþiile speciale la clasã sau probele practice/orale sunt programate pentru perioada 27 mai-26 iunie 2015, iar examenul scris de Titularizare va avea loc pe 15 iulie 2015. Pentru angajarea pe perioadã nedeterminatã în învãþãmânt, candidaþii trebuie sã obþinã minimum nota 7 atât la proba scrisã, cât ºi la proba practicã/inspecþia specialã la clasã sau cel puþin media 8 la inspecþiile la clasã la Definitivat 2015.

Obþinerea notei 7 la titularizare nu garanteazã ºi obþinerea postului vizat de un profesor într-o ºcoalã, dacã pe acest post candideazã mai multe persoane. Repartizarea pe post se face în ordinea descrescãtoare a mediilor, în consecinþã este titularizat cel cu nota cea mai mare.

Monika BACIU

A crescut numãrul bolnavilor de inimã ºi obezitate

A

nul trecut au fost înregistrate 4374 de cazuri de obezitate la populaþia judeþului Hunedoara, cu 1390 mai mul faþã de anul 2013.

De Ziua Europeanã împotriva Obezitãþii cât ºi de Ziua Mondialã de Luptã Împotriva Hipertensiunii, Direcþia

grãdiniþã existã o procedurã, pe care noi o particularizãm la situaþia noastrã socio geograficã ºi economicã. Ce le transmit pe aceastã cale pãrinþilor este sã fie liniºtiþi, cã, aºa ca în fiecare an, niciun copil nu va rãmâne neînscris, dacã existã dorinþa pãrinþilor sã îi aducã la

de Sãnãtate Publicã Hunedoara organizeazã mai multe acþiuni în Deva ºi Hunedoara, unde oamenii vor putea sã-ºi mãsoare tensiunea arterialã ºi vor primi materiale informativ – educative.

Totodatã, DSP Hunedoara aratã cã atât bolile de inimã cât mai ales obezitatea au înregistrat o creºtere,

cea mai mare fiind în cazul celei de-a doua afecþiuni, unde în 2014 s-au înregistrat aproape 1400 de noi cazuri, adicã aproape cu jumãtate mai mult faþã de anul 2013. Acþiunile au loc în data de 14 mai 2015, ora 10.30, la Sala Polivalentã Centrul de zi al C.A.R.P.Deva, iar în 18 mai 2015, ora 13,00, la Spitalul Municipal Alexandru Simionescu – Amfiteatru.

M. GÂNJU

grãdiniþa noastrã”, a spus Lucia Munteanu, director al mai multor grãdiniþe din Petroºani.

Educatorii s-au gândit ºi la cei care vara nu au unde sã plece ºi pentru care vacanþa este prea lungã, iar pãrinþii nu îºi permit o bonã. Pentru ei vor fi organizate cursuri de varã. „Anul acesta încercãm, împreunã cu Primãria, Consiliul Local ºi educatoarele de la noi sã dãm din drumul din nou la grãdiniþa de varã, care a fost cu adevãrat un succes în 2012, când am organizat-o ºi, prospectând piaþa, sunt foarte mulþi pãrinþi doritori sã îºi aducã copiii la grãdiniþa de varã, nu numai de la grãdiniþa noastrã, ci din tot

oraºul, aºa cã încercãm sã facem un lucru bun pentru comunitate”, a mai adãugat Lucia Munteanu. Înscrierile la grãdiniþe au început ºi pãrinþii trebuie sã ºtie cã acum este o perioadã în care depun actele necesare înscrierii ºi abia apoi vor opta pentru o anumitã formã de învãþãmân preºcolar pentru copiii lor.

A

proape 4000 de locuri libere

Pãrinþii îºi pot înscrie în aceastã perioadã copiii la grãdiniþe. La nivelul judeþului sunt aproape 4000 de locuri, dintre care în jur de 2000 sunt destinate grupei mici.

Etapa de înscriere se va încheia în data

de 1 august, când vor fi analizate cererile depuse. Rezultatele vor fi comunicate în 4 august, iar în urmãtoarele trei zile pãrinþii pot depune contestaþii. Înscrierile pot continua ºi dupã data de 1 august, în limita locurilor disponibile.

Dupã finalizarea etapei de reînscriere, ocuparea locurilor libere se va face în ordinea descrescãtoare a grupelor de vârstã - grupa mare (copii de 5 ani), grupa mijlocie (copii de 4 ani) ºi grupa micã (copii de 2-3 ani).

Locurile libere vor fi ocupate ºi pe baza criteriilor generale de departajare, pe care grãdiniþele le aplicã atunci când existã mai multe solicitãri decât numãrul de locuri, printre acestea fiind apropierea de domiciliul copilului, existenþa unui frate al copilului înmatriculat în acea grãdiniþã, pãrinte unic întreþinãtor de familie sau încadrarea în grad de handicap a copilului, înscrisã într-un certificat medical.

Diana MITRACHE Monika BACIU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 mai 2015

Henþ cu mâna

Din când în când...

Iatã cã se contureazã o nouã surprizã pentru titlul naþional de fotbal, prin prezenþa în prim-plan a unei alte echipe venitã din pluton, A.S.A. Tg. Mureº. În ultimii zece ani, fotbalul nostru a fost deseori zguduit de astfel de întâmplãri, C.F.R. Cluj fiind cea care a deschis acest drum

dupã 2006. Apoi a venit „bomba” Unirea Urziceni, echipã acum desfiinþatã, urmatã de Oþelul Galaþi, ºi ea în colaps, echipe de provincie care au obþinut titlul de campioanã.

Aºadar, din când în când, monotonia pe linia Steaua – Dinamo – Craiova, acest trio care a

Rugby D.N.S. (liga a doua)

ªtiinþa stã. Dar stã rãu...

Accidentãrile se þin lanþ de bravii jucãtori ai ªtiinþei Petroºani. Atât de mulþi indisponibili sunt în echipa lui Alexandru Lupu, încât ªtiinþa a trebuit sã-ºi amâne meciul

din etapa trecutã cu „underii” de la Steaua Bucureºti. Încet, dar sigur, ªtiinþa Petroºani se îndreaptã spre subsolul clasamentului.

Toatã lumea dã din

Fotbal, Liga I

câºtigat cele mai multe campionate în ultimii 40 de ani, a fost spartã de aceste, oarecum, necunoscute, la care este pe cale sã se adauge o performanþã ºi mai ºi, un titlu naþional câºtigat de o nou-promovatã!

Va fi, cu siguranþã, un mare succes, victoria finalã a celor de la A.S.A. Tg. Mureº, poate la fel cum a fãcut Jiul Petroºani, atunci în 1974,

Nici-aºa, nici-aºa!

când s-a strecurat cu mult succes, spre câºtigarea Cupei României, printre aceeaºi granzi ai fotbalului. z Stejarul Buzãu – CSM U23 Buc 0-73 z ªtiinþa Petroºani – Steaua U23 amânat

umeri. Nu sunt bani, nu mai este sprijin, jucãtorii cad pe capete.

Un meci amânat care blocheazã ªtiinþa Petroºani pe locul 7...

ETAPA A 8-A, 16 MAI 2015

z RC Bârlad – Stejarul Buzãu z Polit. Iaºi – RCM Galaþi z CS Nãvodari – Bucovina Suceava z ªtiinþa Petroºani – CSUAV Arad z Steaua U 23 – CSM U 23 Buc.

ETAPA A 7-A, 9 MAI 2015

z CSUAV Arad – CS Nãvodari 3-42 z Bucovina Sv. – Polit. Iaºi 7-27 z RCM Galaþi – RC Bârlad 5-15

z A.S.A. Tg. Mureº ºi Steaua (FCSB) Bucureºti nu se pot anihila în niciun fel la lupta pentru locul 1, cele douã fiind knock-out în etapa a 31-a. z Mureºenii au încasat-o la Mediaº, iar Steaua s-a chinuit pentru un egal cu Concordia Chiajna. z Ceahlãul P. Neamþ ºi Oþelul Galaþi sunt ca ºi retrogradate, la fel CFR Cluj, dacã nu primeºte înapoi punctele luate ca penalizare. z CSU Craiova se duce ireversibil în jos, 0-1 cu CSMS Iaºi, echipa craioveanã nemaicâºtigând nimic de ºase etape. z Dinamo, cu Mircea Rednic la cârmã, este într-un uºor reviriment, încercând sã tragã cu dinþii de o „mare performanþã”, locul 7.

CLASAMENT

CSM U 23 Bucureºti RC Bârlad CS Nãvodari Polit. Iaºi RCM Galaþi Bucovina Suceava ªtiinþa Petroºani Steaua U 23 CSUAV Arad Stejarul Buzãu

Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a

Hunedoara, ce imagine jalnicã! z Vreo 300 de spectatori s-au „înghesuit” în tribunele stadionului „M. Klein” din Hunedoara, sã mai vadã încã odatã imaginea unei clone nereuºite numitã F.C. z F.C.-iºtii lui Dumitru Gãlan au pierdut, 0-2 cu modesta A.C.S.O. Filiaºi, ex-jiulistul Remus Sandu

Fostul jiulist Andrei Firan joacã la echipa fostului stelist Ricã Neaga, Millenium Giarmata

marcând un autogol pentru 0-1. z Au mai jucat ºi alþi doi foºti jiuliºti, Horaþiu Popa ºi Rãzvan Drãgoescu. z U.T.A. BD a reuºit un 2-1 la ªtiinþa Turceni (cu ex-jiulistul Mitruþ Copil în formaþie), consolidându-

Mitrut Copil (fost la Jiul), la un pas de revenirea în Liga a II-a cu UTA BD

7 6 7 6 6 6 6 2 7 7

7 5 5 3 3 2 1 1 1 1

0 1 1 0 0 0 0 0 0 0

0 303-60 4p.b. 32p.

0 156-63 3p.b. 25p.

1 151-77 3p.b. 25p.

3 113-60 4p.b. 16p.

3 97-127 2p.b. 14p.

4 109-140 3p.b. 11p.

5 67-170 2p.b. 6p.

1 43-20 1p.b. 5p.

6 53-192 2p.b. 4p.

6 75-258 0p.b. 4p.

ºi poziþia 1 în clasamentul seriei. z La patru puncte distanþã, Nova Mama Mia Becicherecu Mic, pe locul 2, a învins cu 1-0 (gol Bg. Steop) echipa lui Ricã Neaga, Millenium Giarmata, unde joacã ºi fostul jucãtor al Jiului, Andrei Firan.

Paginã realizatã de Genu TUÞU