Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 854
Cronica Vãii Jiului Luni, 11 Mai 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Bãtrân umilit în stradã, la Petrila
Mobilierul stradal, betonat de edili
P
entru cã se furã pe rupte de la flori ºi pânã la piese de mobilier stradal, edilii din Petroºani au gãsit o soluþie care sã le vinã de hac „magneþilor”.
Astfel, bãncile din zonele de agrement ale municipiului Petroºani au fost „armate” în beton. Administraþia publicã din municipiul Petroºani înregistra sãptãmânal pagube de mii de lei din cauza vandalilor, dar mai ales a hoþilor care dãdeau atacul pe timpul nopþii. Bãncile din zonele verzi ale blocurilor ºi chiar din parcurile localitãþii erau printre piesele favorite ale hoþilor, astfel cã nici patrulele de ordine publicã nu mai fãceau faþã furturilor. „Au fost prinºi destul de mulþi care încercau sã fure coºurile de gunoi, flori ºi da, chiar ºi bãncile din faþa blocurilor. Era o perioadã în care nu fãceai faþã, patrulai o zonã ºi dupã ce te duceai în alt loc se puneau pe furat”, recunoaºte unul dintre poliþiºtii
locali. Soluþia prin care aceste sustrageri au fost temperate a fost una simplã, iar numãrul pieselor de mobilier stradal, lipsã la inventar, scãzut considerabil. Edilii au betonat pur ºi simplu bãncile astfel încât sã nu mai poatã fi scoase din pãmânt. Soluþia a rezolvat o problemã însã hoþii s-au reorientat rapid ºi au trecut la furtul capacelor de canal. Acestea erau bunuri preferate de „magneþi” pentru cã sunt din fontã, însã furturile erau þinute sub control. Acum, acestea au explodat pur ºi simplu ceea ce i-a determinat pe reprezentanþii municipalitãþii sã facã controale la centrele de fier vechi care-ºi deruleazã activitatea în Petroºani, în condiþiile în care legea le interzice sã achiziþioneze aceste bunuri. Maximilian GÂNJU
U
n bãtrân care umblã într-un baston pe strãzile din Petrila a fost umilit de niºte adolescenþi care s-au distrat copios ºi chiar s-au filmat ºi au postat totul pe o reþea de socializare. >>> PAGINA A 3-A
Nepãsarea guvernanþilor îi scoate în stradã pe mineri ºi energeticieni
M
inerii ºi energeticienii se pregãtesc sã îºi apere locurile de muncã în stradã. În data de 22 mai, în faþa Casei de Culturã din Petroºani, de la ora 14.00, are loc un miting de protest faþã de nepãsarea guvernanþilor în ceea ce priveºte soarta judeþului. Peste 6.500 de oameni riscã sã-ºi piardã locurile de muncã, în condiþiile în care sfârºitul Complexului
Energetic Hunedoara. Familiile lor vor fi grav afectate, iar judeþul Hunedoara riscã sã fie ºters de pe harta economicã a þãrii. De la aceste considerente au pornit reprezentanþii Sindicatului “Muntele”, reprezentativ la nivelul CEH, care îi cheamã pe oameni la Petroºani sã protesteze ºi astfel sã tragã un semnal de alarmã faþã de situaþia fãrã precedent a companiei energetice. Iar hunedorenii aºteaptã un rãspuns din partea celor care astãzi conduc
România cu rpivire al problemele pe care le clameazã de luni bunã, fãrã însã cã oficialii sã ia poziþie. “Cel mai mare angajator al judeþului Hunedoara este lãsat sã moarã chiar de cei care trebuie sã asigure bunãstarea cetãþenilor acestei þãri. Complexul Energetic Hunedoara este la un pas de faliment, urmând drumul Combinatului Siderurgic Hunedoara,sau a tot ceea ce a însemnat industrie în judeþul Hunedoara, fie cã vorbim
de Cãlan, Orãºtie sau Brad. Închiderea Complexului Energetic Hunedoara înseamnã distrugerea viitorului pentru copiii ºi nepoþii noºtri, înseamnã transformarea unui judeþ întreg în regiune de asistaþi sociali. Situaþia economicã gravã în care se aflã azi Complexul Energetic Hunedoara se datoreazã numirilor politice în fruntea conducerii societãþii. Astãzi aceºti politicieni întorc spatele unui judeþ întreg dupã ce ani de zile au muls aceastã companie pentru a-ºi finanþa campaniile electorale”, se aratã în comunicatul prin care cei de al Muntele
anunþã organizarea, în data de 22 mai, a mitingului de protest. La acþiune sunt aºteptaþi toþi hunedorenii care încã mai au spirit civic, care îºi doresc un viitor mai bun pentru ei, pentru copiii ºi nepoþii lor. “Le cerem factorilor politici sã punã tot atâta suflet în salvarea Complexului Energetic Hunedoara cât au pus ºi în campania electoralã. Hunedoara suntem NOI trebuie sã continue la Bucureºti cu o campanie numitã România suntem NOI”, spun reprezentanþii Sindicatului Muntele. Car men COSMAN-PREDA
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 mai 2015
100 de copii instruiþi pentru dezastre ºi Independenþa, Victoria Coaliþiei ºi o demonstraþie-spectacol de prim ajutor Europa prezentate la nivel academic tãmânii trecute, în Aula 101 Univeristatea a Universitãþii Petroºani, cei al accidentaþilor a fost L aPetroºani prezenþi au fost numai ochi
L
a Petroºani, Sãptãnâna Crucii Roºii care începe astãzi, a debutat mult mai repede prin acþinui umanitare la Spitalul de Urgenþã ºi în Colonia Petroºani.
Marþi, 12 mai, în parcul Carol Schreter va avea loc o amplã demonstraþie de acordare a primului ajutor în cazuri de accidente grave, iar pânã la sfârºitul lunii mai, voluntarii specializaþi vor forma 100 de copii ºi liceeni pentru intervenþie în situaþii de dezastru, vor sãrbãtori persoane vârstnice ºi copii, de ziua lor, de la Centrul de bãtrâni ºi Grãdiniþa din Dãrãneºti. Ziua Internaþionalã a Crucii Roºii ºi a Semilunii Roºii este urmatã de o sãptãmânã de acþiuni susþinute de subfiliale din toatã þara. La Petroºani, echipa de voluntari-tineret a intrat mult mai repede în acest ritm accelerat de ajutorare, instruire, susþinere ºi informare a populaþiei. Pacieþii Secþiei Cardiologie a Spitalului de Urgenþã au avut o surprizã plãcutã când tinerii au umplut saloanele ºi le-au oferit de flori ºi fructe. Apoi, douã doamne – Silvia Gherasim ºi Floarea Rãzvan -, de la Centrul de bãtrâni din Dãrãneºti, vor fi sãrbãtorite cu ocazia zilelor onomastice alãturi de internii centrului. La fel se va întâmpla ºi la Centrul de Zi, unde copiii vor avea parte de momente festive cu surprize pentru cei ce li se serbeazã ziua de naºtere. Marþi, 12 mai, în Parcul Carol Schreter, Crucea Roºie din Petroºani a organizat o amplã demonstraþie de acordare a primului ajutor în caz de accidente la care vor participa elevi de la ºcoli generale ºi licee din municipiu, dupã care va urma o campanie intensã de informare despre ce este ºi ce rol are Crucea Roºie în viaþa noastrã, în societate în general. Sãptãmâna ”programatã” se va încheia
INSEMEX vegheazã la închiderea minelor
P
este 100 de mii de euro pentru un an de zile. Închiderea celor trei unitãþi miniere din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului este un proces de duratã ºi care necesitã o atenþie sporitã. Sãnãtatea ºi securitatea lucrãtorilor, dar ºi a locurilor de muncã este o prioritate, astfel cã cei de la societate au încheiat un contract cu INSEMEX. Valoarea con-
cu o acþiune umanitarã la Grãdiniþa din Dãrãneºti. Copiilor de aici li se vor oferi pachete cu îmbrãcãminte ºi alimente, dar nici familiile nevoiaºe din preajmã, din partea de jos a Coloniei Bosnea, nu au fost uitate. Felicia Vitan este noul director al subfilialei Crucea Roºie Petroºani, o tânãrã discretã, dar extrem de ambiþioasã, face voluntariat de când era copil, iar la Petroºani activeazã de peste trei ani. ”Avem 60 de voluntari, din care cu activitate zilnicã sau sãptãmânalã sunt 20 de maturi ºi tineri entuziaºti. Sãptãmânal avem câte o acþiune de amploare, pe lângã cele de ajutoarare zilnicã sub diverse forme funcþie de nevoile oamenilor aflaþi în dificultate. Urmeazã sã instruim ºi sã formãm 100 de copii, de la Liceul economic ”Hermes” ºi Scoala nr. 7 din Petroºani, care sã ºtie sã acþioneze în situaþii de dezastru. Vom continua, tot în aceastã lunã cu Sanitarii pricepuþi, apoi cu un aºa-zis târg, cu scop caritabil, de obiecte confecþionate de copiii de la ªcoala 7 ºi de voluntari, iar de 1 iunie, o grupã de copii vor avea parte de o excursie la Cabana Retezat, cu trasee prestabilite, cu masa aferentã, dar ºi cu jucãrii” – a declarat Felicia Vitan, director Crucea Roºie Petroºani. Ileana FIRÞULESCU
tractului este de peste 100 de mii de euro, mai exact 141.652,23 euro. Contractul prevede “servicii monitorizare pe perioada de închidere ºi post închidere din p.d.v. al securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã, a lucrãrilor de închidere subteranã de la sucursalele Mina Petrila, Mina Paroºeni ºi Mina Uricani”, iar acesta se deruleazã în perioada 27 ianuarie / 31 decembrie anul curent.
“Cu Societatea de Închideri am avut ºi în anul trecut o colaborare foarte bunã. Ne-am sprijinit reciproc, am venit întotdeauna în întâmpinarea dorinþelor ºi cerinþelor dânºilor. Asigurãm monitorizarea lucrãrilor de închidere, monitorizarea post închidere. În general suntem prezenþi întotdeauna acolo unde e nevoie”,
marcatã tripla semnificaþie a zilei de 9 Mai, la sfârºitul sãptãmânii trecute. Cele trei paliere Ziua Independenþei, Victoria Coaliþiei Naþiunilor Unite ºi Ziua Europei – au fost prezentate publicului de un istoric remarcabil, un militar de carierã, un jurist ºi un director de department.
Decanul Faculþãþii de ªtiinþe din cadrul Universitãþii Petroºani, prof. univ. dr. Mircea Baron, Colonel r. Adrian Ronai, reprezentant al Cultului Eroilor ºi al Asociaþiei cadrelor militare în rezervã, jurist Dorel Neamþi ºi directorul Departamentului de Inginerie Mecanicã, Industrialã ºi Transporturi (DIMIT) de la Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin - care a fost iniþiatorul ºi organizatorul marcãrii zilei de 9 mai – au expus pe trei paliere tripla semnificaþie a acestei zile. Astfel, la sfârºitul sãpa declarat în urmã cu ceva timp Artur Gãman, directorul general al INSEMEX Petroºani. Trei unitãþi miniere din Valea Jiului se aflã în program de închidere. Cele trei unitãþi neviabile din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine sunt Petrila, Paroºeni ºi Uricani. Monika BACIU
ºi urechi la prezentãrile fãcute privind istoria acestei zile de 9 Mai, respectiv Ziua Independenþei proclamatã în 1877, Victoria Coaliþiei Naþiunilor Unite în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial la 9 mai 1945 ºi Ziua Europei, zi aleasã de Consiliul European de la Milano în 1985. Mircea Baron, istoric remarcabil, a purtat audienþa prin timp cum numai domnia sa ºtie, col. R. Adrian Ronai
a vorbit despre momentele marcate din punct de vedere al militarului ºi strategiilor aferente, iar jr. Dorel Neamþu a vorbit despre Europa ºi structurile Uniunii, cu rolul menirea fiecãreia. Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 mai 2015
Bãtrân umilit în stradã, la Petrila U
n bãtrân care umblã într-un baston pe strãzile din Petrila a fost umilit de niºte adolescenþi care s-au distrat copios ºi chiar s-au filmat ºi au postat totul pe o reþea de socializare.
Omul s-a trezit luat prin surprindere de golanii care i-au turnat o gãleatã plinã de zoaie în cap. Ud din cap pânã în picioare, bãtrânul abia dacã a mai putut reacþiona. ªi asta în timp ce adolescenþii au þinut chiar sã filmeze întreaga scenã. La redacþie au ajuns niºte oameni revoltaþi de filmuleþul postat de tineri pe Facebook, iar poliþia a intrat pe fir. Totul s-a petrecut sãptãmâna trecutã, când omul ne povesteºte cã ieºise, ca de obicei, sã se plimbe pe stradã, chiar în zona centralã a oraºului Petrila ºi nimeni nu a intervenit. „Am ieºit ºi am trecut pe lângã o bancã. Am auzit cã strigau la mine ºi mã înjurau. Îl ºtiu pe unul care stã într-un bloc aici,
mai are fraþi care au fãcut puºcãrie. M-a înjurat, m-a fãcut nebun, încerca sã mã þinã de vorbã cã sã ajungã ãla cu gãleata. Dar eu nu ºtiam ºi am mers înainte, iar odatã m-am trezit leoarcã, cu apã rece, murdarã ºi cred cã a luat-o din alimentarã”, spune bãtrânul din Petrila. Nu este pentru prima datã când bãtrânul pãþeºte aºa ceva ºi asta o spun chiar oamenii din zonã, care l-au mai salvat de câteva ori pânã acum.
„Acum douã sãptãmâni, treceam pe stradã ºi bãtrânul era în faþa mea ºi au sãrit la el cu pietre ºi îl batjocoreau, îl scuipau. Le-am zis sã se opreascã, e un bãtrân, dar s-au luat ºi de mine”, a spus o femeie, care spune cã l-a scãpat pe bãtrân de la o bãtaie cu pietre. Poliþiºtii au vãzut filmuleþul ºi au demarat o anchetã. „Am vãzut imaginile ºi am stabilit sã dispunem o anchetã. Vom lua legãtura cu bãtrânul ºi vom stabili cine sunt cei care au aruncat cu apã ºi au filmat scena ºi apoi vom lua mãsurile legale, mai exact amendã”, a spus Alexandru Scafariu, adjunct al comandantului Poliþiei Petrila. Astfel de scene, spun cei care locuiesc în Cartierul 8 Martie din Petrila, nu sunt singulare ºi tinerii de aici gãsesc o adevãratã plãcere sã facã astfel de scene a cãror protagoniºti sunt oameni în vârstã ºi fãrã apãrare. Diana MITRACHE
Reabilitãri pe centrul civic al Petroºaniului
D
eºi s-a mai anunþat cã Centrul Civic din Petroºani intrã în reabilitare, lucrãrile încã nu au început. Oficialii municipalitãþii spun, însã, cã acest lucru se va întâmpa zilele urmãtoare. Dalele din granit cu care s-a realizat pavajul din centrul civic al Petroºaniului nu au rezistat. O bunã parte dintre acestea s-au desprins pe mai multe porþiuni ºi trebuie din nou lipite. Oricum, situaþia pare copiatã la indigo ºi în fiecare primãvarã lucrãrile de amenajare derulate cu bani europeni dovedesc cã nu pot sã treacã testul iernii ºi trebuie sã intre în reabilitare. Vremea s-a încãlzit, dar constructorul – cãruia îi revine obligaþia sã reabiliteze ce s-a distrus, nu s-a apucat de treabã. Purtãtorul de cuvânt al municipiului Petroºani, Nicu Taºcã, precizeazã, însã, cã lucrãrile vor demara zilele
urmptoare ºi vor fi suportate de constructor, dat fiind faptul cã lucrarea de pe centrul civic se aflã încã în garanþie. Lucrãrile la noul centru civic au fost inaugurate la finele lunii noiembrie 2012. Proiectul a avut o valoare de aproximativ 7 milioane de euro, contribuþia din bugetul local fiind de 19,5 milioane de lei. Conform planului detaliat de lucrãri, în cadrul proiectului a fost reabilitatã zona pietonalã cuprinsã între Piaþa Victoriei ºi Parcul “Comunitatea Europeanã”, de lângã Teatrul de Stat “Ion D.
Sîrbu” din Petroºani cu pavaj din piatrã, întrerupt de zone verzi. De asemenea, au fost reabilitate sau construit noi spaþii de odihnã, iar alte douã parcuri au fost ºi ele finalizate. În plus, lucrãri de reamenajare s-au desfãºurat ºi în zona de agrement de la Brãdet, unde s-a reconstruit întreg spaþiul destinat relaxãrii. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
Registrul Comerþului intervine în dosarul greilor apelor
artorii din dosarul M “greii apelor” vor fi
aduºi în faþa instanþei cu mandate de aducere. La urmãtorul termen, martorii lui Costel Avram, directorul general al ApaServ, vor fi aduºi în faþa instanþei pentru a depune mãrturie. “Acordã un nou termen de judecatã la data de 28 mai 2015. Se citeazã martorii Alexandrescu Constantin ºi Teleleu Lucia-Dorina cu citaþii ºi mandate de aducere. Martorii Sãceanu Alin, Pancu Gabriel vor fi citaþi pentru un termen ulterior. Menþine dispoziþiile în sensul cã pune în vedere reprezentanþilor pãrþilor sã pregãteascã
interogatoriile pentru urmãtorul termen”, se aratã în soluþia instanþei. Atât Costel Avram cât ºi Haralambie Vochiþoiu îºi vor susþine spusele cu ajutorul martorilor. Senatorul Haralambie Vochiþoiu l-a acþionat în instanþã pe directorul general al ApaServ Valea Jiului, Costel Avram, pentru faptul cã l-a acuzat de furt de apã. Totodatã, Registrul Comerþului va trebui sã depunã la dosar probe în ceea ce priveºte istoricul societãþii deþinute de senatorul Haralambie Vochiþoiu. “Se emite adresã cãtre Oficiul Registrului Comerþului de pe lângã Tribunalul Hunedoara pentru a comunica un istoric cu
privire la SC Art Forest Company SRL în ceea ce priveºte asociaþii ºi administratorii. Pune în vedere reprezentantului reclamantului sã depunã la dosar dovada refuzului clientului cu privire la substituirea sã”, se mai aratã în soluþie. Costel Avram, este judecat pentru „acþiune în rãspundere delictualã”, la plângerea formulatã de senatorul Haralambie Vochiþoiu. Senatorul îl acuzã pe Avram de faptul i-a
prejudiciat imaginea atunci când l-a acuzat cã furã apã. Daunele cerute de senator sunt de 120.000 de lei, iar Avram spune cã îi va oferi apã în mod gratuit pentru a-i spãla imaginea. Scandalul dintre cei doi a debutat în urmã cu doi ani, în urma unui control fãcut de reprezentanþii ApaServ la SC Art Forest Company SRL, firmã controlatã de senatorul Haralambie Vochitoiu. Echipele de control au stabilit cã
societatea a fost branºatã ilegal la reþeaua de apã potabilã, aspect consemnat în procesul verbal de constatare nr. 129/ 24.09.2012 ºi Nota de constatare din 24.09. 2012, încheiate în urma controlului efectuat de reprezentanþii furnizorului de apã la punctul de lucru la firmei, din Livezeni. Cu ocazia respectivei verificãri s-a constatat existenþa unui by – pass ilegal executat pe
reþeaua publicã de apã. Când echipa de control a ajuns la poarta firmei, angajaþii l-au sunat imediat pe Haralambie Vochiþoiu – care era consilier judeþean la vremea respectivã – ºi, potrivit actelor oficiale ale ApaServ, „acesta s-a prezentat imediat la faþa locului ºi nu a permis efectuarea controlului, motivat de faptul cã reprezentanþii societãþii noastre nu au prezentat delegaþii, deºi aceºtia se legitimaserã cu legitimaþiile de serviciu”. Ulterior, dupã ce reprezentanþii ApaServ au venit cu delegaþiile, acestora li s-a permis sã efectueze controlul, iar prejudiciul calculat pentru racordul ilegal a fost de aproape 13.000 de lei. Monika BACIU
4 Actualitate
200 pentru 6 lei sã fie câºtigãtorii loterii a bonurilor V orprimei fiscale din Valea Jiului, dar mai au de aºteptat. Aproximativ 200 de oameni ºi-au întocmit actele necesare pentru a câºtiga la loteria oefritã de Guvernul României, dupã ce au cumpãrat pe un bon fiscal de fix 6 lei.
Din pãcate, însã, nu toþi ar putea fi validaþi, iar acum este în plinã desfãºurare procedura de verificare a magazinelor care au emis acele bonuri. „Aproximativ 200 de oameni au depus o cerere în acest sens. Urmeazã sã se facã procedural verificãrile de rigoare ºi, la final, se va ajunge probabil la o altã sumã pentru câºtigãtorii, mai mare sau mai micã, în funcþie de
numãrul dosarelor ce vor fi validate. Având în vedere, însã, cã este prima ediþie a acestei loterii, probabil cã în aceastã sãptãmânã vor fi definitivate toate verificãrile”, a spus Valentin Petraru, director Administraþia Finanþelor Publice Petroºani. Pânã în 30 aprilie 2015, la ANAF au fost depuse aproxima-
tiv 15.000 de dosare, iar cei câºtigãtori vor împãrþi premiul de 1.000.000 de lei. Prima extragere din cadrul loteriei bonurilor fiscale a avut loc pe 13 aprilie, fiind luate în considerare bonuri pentru cumpãrãturi plãtite cu cardul, bonuri de masã sau numerar. În urma extragerii, au fost declarate câºtigãtoare bonurile fiscale în valoare de 6 lei emise pe data de 7 februarie. Plata câºtigurilor va fi fãcutã de Ministerul Finanþelor în termen de 60 de zile de la expirarea termenului de revendicare a premiilor. Loteria va fi organizatã lunar, în prima duminicã dupã data de 15 a fiecãrei luni, pentru luna anterioarã, dar va putea fi organizatã ºi ocazional, de sãrbãtori. Diana MITRACHE
Pribegia soluþia tineretului din Valea Jiului
T
inerii din Valea Jiului sunt îngrijoraþi pentru viitorul lor. Problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara afecteazã toate palierele.
Nu toþi vor sã pãrãseascã Valea Jiului, iar un semnal de alarmã vine chiar din partea tinerilor. Viitorul este destul de sumbru, iar tinerii se întrebã ce se va întâmpla cu aceastã zonã, ce se va întâmpla cu ei. Reþelele de socializare abundã de mesaje din partea tinerilor din Valea Jiului. “Trebuie sã schimbãm ceva...totul se foarte mult. Casa duce de râpã în Valea Naþionalã de Asigurãri Jiului...ce fac tinerii ca de Sãnãtate (CNAS) mine...ce fac pentru deconteazã în acest caz viitorul lor? nimic...dacã o cotã partedin valoarea aleg sã rãmânã în procedurii medicale Vale...în þarã”, scrie pe efectuate într-o clinicã reþeaua de socializare din altã þarã, în baza un tânãr din Lupeni. unui formular emis – Acesta este doar unul formularul E 112. dintre tinerii de la noi Monika BACIU din Vale care se
Puþini hunedoreni se trateazã peste hotare
A
sistenþa medicalã peste hotare, tabu în rândul hunedorenilor. Puþini sunt hunedorenii care suferã de afecþiuni grave care cer sã fie trataþi în spitalele din strãinãtate. Potrivit reprezentanþilor Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 mai 2015
anual se elibereazã în jur de 15 formulare E112. “În judeþul Hunedoara s-au eliberat aproximativ 10-12 formulare de tip E112 pe an. Este vorba de bolile cu risc ridicat de morbiditate care nu se pot trata în România fie din lipsa medicilor, fie din lipsa aparaturii medicale”, a declarat pentru Cronica Vãii
Jiului, Ovidiu Bîndea, purtãtorul de cuvânt al Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate. Legislaþia privind asistenþa medicalã în strãnãtate este stufoasã. Pacienþii trebuie sã deþinã bilete de trimitere eliberat de cãtre un medic specialist de la o clinicã din þarã. “Trebuie ca pacientul sã îndeplineascã mai multe condiþii stricte ºi anume sã deþinã ºi o recomandare medicalã de la o clinicã”, a mai precizat sursa citatã. Au dreptul la tratament în strãinãtate acei pacienþi români pentru care tratamentul prescris nu este disponibil în þara sau în cazul cãrora procedurile de tratament (inclusiv transplant) dureazã
gândesc foarte serios sã plece de aici din cauza traiului tot mai greu, din cauza nesiguranþei ºi din cauza lipsei locurilor de muncã. Nu doar tinerii sunt cei care se gândesc cu fricã la ziua de mâine. ªi persoanele care au un loc de muncã cât de cât stabil sunt îngrijorate de soarta Vãii Jiului mai ales în contextul problemelor majore cu care se confrunta mineritul din Valea Jiului. Toate aceste probleme sunt amplificate ºi de lipsa de interes a guvernanþilor pentru care Valea a reprezentat de mulþi ani de zile un adevãrat „ghimpe”. Monika BACIU
Zeci de mii de hunedoreni fãrã card de sãnãtate
Z
eci de mii de hunedoreni nu ºi-au ridicat cardurile de sãnãtate care au devenit obligatorii începând din aceastã sãptãmânã. La nivelul judeþului Hunedoara au fost returnate mai multe carduri de sãnãtate de cãtre Poºta Românã. Numãrul acestora este de ordinul miilor. “Undeva la aproximativ 17.000 de carduri de sãnãtate au fost returnate de Poºta Românã la nivelul judeþului Hunedoara. Asiguraþii care nu au intrat în posesia lor le pot ridica atât de la sediul Casei (Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate – n.r.) cât ºi de la biroul de la
Petroºani pentru asiguraþii din Valea Jiului”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Ovidiu Bîndea, purtãtorul de cuvânt al Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara. La nivelul judeþului au fost ºi persoane care au refuzat ridicarea cardului de sãnãtate din diferite motive. 18 persoane au refuzat acest document. “În urma discuþiilor avute cu persoanele care refuzã sã foloseascã cardul, sau din cererile depuse de cãtre aceºtia, se pare cã principalul motiv este religia. Mai exact, aceºtia considerã cardul de sãnãtate un instrument neadecvat, un instrument de urmãrire. Deºi este nevoie doar
Gigi Becali – ctitorul de la Prislop
G
igi Becali va finanþa construcþia noii biserici de la Mãnãstirea Prislop. Anunþul a fost fãcut chiar de finanþatorul Stelei, care s-a recules, vineri, la mormântul Pãrintelui Arsenie Boca, supranumit „Sfântul Ardeanului”. Gigi Becali vrea sã cumpere ºi terenul din faþa Mãnãstirii Prislop, ocupat acum de comercianþi, tocai pentru cãnu i se pare normal ce se întâmplã în faþa lãcaºului de cult. În plus, acesta este decis sã finanþeze construcþia unei noi biserici în curtea mãnãstirii. La hramul Mãnãstirii Prislop au fost prezenþi, vineri, peste 10.000 de credincioºi printre cei prezenþi numãrându-se ºi Gigi Becali. Cu acest prilej a fost pusã ºi piatra de temelie pentru construirea noului lãcaº de cult, în care sã încapã peste 700 de persoane. “În faþa lui Dumnezeu eu am promis cã voi ridica
Turiºtii sunt invitaþi la Festivalul Narciselor
M
ii de narcise sãlbatice pot fi admirate pânã spre finalul lui iunie într-o rezervaþie de pe raza localitãþii Sãlaºu de Susu.
o bisericã. În urmã cu douã sãptãmâni când am sunat la mãnãstire maica stareþã mi-a spus cã tocmai în acea zi a primit aprobarea pentru a construi o nouã bisericã, mai mare. Maica stareþã mi-a spus cã nu crede cã este o coincidenþã, ci o binecuvântare. Mã simt împlinit cã eu, Gheorghe Becali, sunt binecuvântat sã ridic biserica lui Isus Hristos aici în locul acesta sfânt”, a declarat la Prislop George Becali. Nouã bisericã va fi ridicatã pe un teren situat la intrarea în curtea mãnãstirii, pentru a respecta astfel arhitectura gânditã
în acest loc de preotul Arsenie Boca, cel care s-a ocupat în mod direct de Mãnãstirea Prislop în perioada în care era ieromonah acolo. Lãcaºul de cult va fi construit în doi ani ºi va purta hramul Sfântului ªtefan cel Nou, sãrbãtorit în 28 noiembrie, chiar în ziua în care a trecut în nefiinþã pãrintele Arsenie Boca. Mãnãstirea Prislop are douã hramuri, unul sãrbãtorit pe 8 mai, de ziua Sfântului Ioan Evanghelistul, iar al doilea pe 14 septembrie, de "Ziua Crucii". Car men COSMAN-PREDA
Peisajul unic oferit de poianã cu narcise de la poalele muntelui este prilej de festival pentru locuitorii satelor din zone, iar în aceastã perioadã se fac pregãtiri pentru serbarea care are loc în a treia duminicã din luna mai. Festivalul Narciselor împlineºte 15 ani, iar poiana în care florile sãlbatice acapareazã câteva hectare are ºi ea o poveste interesantã pentru orice turist. Se întinde pe o suprafaþã de aproximativ 20 de hectare între localitãþile Sãlaºu de Sus ºi Nucºoara, în apropierea Parcului Naþional Retezat ºi este o „insulã preistoricã“, în care cresc plante care au rezistat încã din perioadã glaciarã, când toatã zona era o imensã taiga, aproape la fel cum este astãzi Siberia. Din paradisul de plante preistorice, poate cel mai mult atrage un „regal“,
Drumeþiile, în locul internetului
S
ã lase ecranul calculatorului, ori al telefonului mobil ºi sã îºi cunoascã zona în care trãiesc. Asta vor câþiva salvamontiºti din Straja sã facã pentru copiii ºi tinerii din zona Vãii Jiului ºi nu numai.
de o simplã cerere pentru a refuza cardul, noi am primit ºi adrese de ºase pagini în care asiguratul explica motivele religioase din cauza cãrora nu vrea sã foloseascã cardul”, a mai spus sursa citatã. Din 1 mai, cardul naþional de sãnãtate a devenit unicul sistem de validare ºi decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate. Acesta face dovada calitãþii de asigurat ºi confirmã prezenþa asiguratului la furnizorul de servicii medicale. Monika BACIU
Cei care li se vor alãtura au ocazia sã înveþe sã facã de mâncare la munte, dar ºi sã afle cã la noi, în zonã, sunt locuri unice în lume, ce meritã vãzute. Lacurile, peºterile, cãrãile de munte, Jiul, mâncarea la ceaun ºi lipsa internetului vor sã facã pace ºi pentru a veni în sprijinul tinerilor, un grup de salvamontiºti din Straja propune un proiect inedit. George Resiga, salvamontist cu acte vechi ºi fiul sãu, Andrei, au gândit ieºiri în zone unice, pentru copii care nu ºtiu cum este dincolo de scara blocului, sau ecranul calculatorului.
„Foarte multã lume, care trãeiºte în acest judeþ nu ºtie realitatea turisticã din aceastã parte a judeþului. Aici mã refer la Retezatul Mic, unde sunt singurele circuri glaciare dezvoltate în calcar dolomitic, circuri care sunt unicate nu numai în
þarã, dar ºi în Europa. Obiectivul acestor tabere este în primul rând de a le arãta fiecare vale, unicã din punct de vedere geologic, al interesul turistic pe care îl poate prezenta”, spune George Resiga, salvamontist din Straja. Sunt aºteptaþi la munte copii mici, tineri, dar ºi pãrinþii lor, iar deja primele grupe sunt gata sã vinã în tabãrã la Strajã. „Am o tabãrã de pe 19 iulie, pe 26 iulie la Strajã. Va fi tabãrã de preºcolari cu pãrinþi, dar pot participa ºi ºcolarii la aceastã tabãrã. Vor fi activitãþi în parcul de
aventurã, activitãþi de orientare, drumeþii, speologie, educaþie de mediu ºi ieºiri în naturã. Cred cã suntem singurii care organizãm seri în naturã, ceea ce la noi s-a pierdut în judeþ”, a mai adãugat Andrei Resiga, iniþiatorul acestei colaborãri cu salvamontiºtii. Salvamontiºtii parteneri în acest proiect spun cã vor sã relanseze ideea de foc de tabãrã, de jocuri în pãdure ºi sã îi atragã pe tineri sã redescopere frumuseþea unei drumeþii în locuri inedite. Diana MITRACHE
cel al narciselor. Apariþia florilor în insula de la poalele Retezatului, în perioada în care n-ar mai trebui sã înfloreascã, este explicatã de specialiºti prin faptul cã printre pietrele de granit de sub sol curg ape reci din Munþii Retezat care „au efect de frigider ºi rãcesc locul“. În timpul festivalului li se permite turiºtilor ºi invitaþilor sã culeagã câte o narcisã pentru a avea o amintire din acel loc. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
200 pentru 6 lei sã fie câºtigãtorii loterii a bonurilor V orprimei fiscale din Valea Jiului, dar mai au de aºteptat. Aproximativ 200 de oameni ºi-au întocmit actele necesare pentru a câºtiga la loteria oefritã de Guvernul României, dupã ce au cumpãrat pe un bon fiscal de fix 6 lei.
Din pãcate, însã, nu toþi ar putea fi validaþi, iar acum este în plinã desfãºurare procedura de verificare a magazinelor care au emis acele bonuri. „Aproximativ 200 de oameni au depus o cerere în acest sens. Urmeazã sã se facã procedural verificãrile de rigoare ºi, la final, se va ajunge probabil la o altã sumã pentru câºtigãtorii, mai mare sau mai micã, în funcþie de
numãrul dosarelor ce vor fi validate. Având în vedere, însã, cã este prima ediþie a acestei loterii, probabil cã în aceastã sãptãmânã vor fi definitivate toate verificãrile”, a spus Valentin Petraru, director Administraþia Finanþelor Publice Petroºani. Pânã în 30 aprilie 2015, la ANAF au fost depuse aproxima-
tiv 15.000 de dosare, iar cei câºtigãtori vor împãrþi premiul de 1.000.000 de lei. Prima extragere din cadrul loteriei bonurilor fiscale a avut loc pe 13 aprilie, fiind luate în considerare bonuri pentru cumpãrãturi plãtite cu cardul, bonuri de masã sau numerar. În urma extragerii, au fost declarate câºtigãtoare bonurile fiscale în valoare de 6 lei emise pe data de 7 februarie. Plata câºtigurilor va fi fãcutã de Ministerul Finanþelor în termen de 60 de zile de la expirarea termenului de revendicare a premiilor. Loteria va fi organizatã lunar, în prima duminicã dupã data de 15 a fiecãrei luni, pentru luna anterioarã, dar va putea fi organizatã ºi ocazional, de sãrbãtori. Diana MITRACHE
Pribegia soluþia tineretului din Valea Jiului
T
inerii din Valea Jiului sunt îngrijoraþi pentru viitorul lor. Problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara afecteazã toate palierele.
Nu toþi vor sã pãrãseascã Valea Jiului, iar un semnal de alarmã vine chiar din partea tinerilor. Viitorul este destul de sumbru, iar tinerii se întrebã ce se va întâmpla cu aceastã zonã, ce se va întâmpla cu ei. Reþelele de socializare abundã de mesaje din partea tinerilor din Valea Jiului. “Trebuie sã schimbãm ceva...totul se foarte mult. Casa duce de râpã în Valea Naþionalã de Asigurãri Jiului...ce fac tinerii ca de Sãnãtate (CNAS) mine...ce fac pentru deconteazã în acest caz viitorul lor? nimic...dacã o cotã partedin valoarea aleg sã rãmânã în procedurii medicale Vale...în þarã”, scrie pe efectuate într-o clinicã reþeaua de socializare din altã þarã, în baza un tânãr din Lupeni. unui formular emis – Acesta este doar unul formularul E 112. dintre tinerii de la noi Monika BACIU din Vale care se
Puþini hunedoreni se trateazã peste hotare
A
sistenþa medicalã peste hotare, tabu în rândul hunedorenilor. Puþini sunt hunedorenii care suferã de afecþiuni grave care cer sã fie trataþi în spitalele din strãinãtate. Potrivit reprezentanþilor Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 mai 2015
anual se elibereazã în jur de 15 formulare E112. “În judeþul Hunedoara s-au eliberat aproximativ 10-12 formulare de tip E112 pe an. Este vorba de bolile cu risc ridicat de morbiditate care nu se pot trata în România fie din lipsa medicilor, fie din lipsa aparaturii medicale”, a declarat pentru Cronica Vãii
Jiului, Ovidiu Bîndea, purtãtorul de cuvânt al Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate. Legislaþia privind asistenþa medicalã în strãnãtate este stufoasã. Pacienþii trebuie sã deþinã bilete de trimitere eliberat de cãtre un medic specialist de la o clinicã din þarã. “Trebuie ca pacientul sã îndeplineascã mai multe condiþii stricte ºi anume sã deþinã ºi o recomandare medicalã de la o clinicã”, a mai precizat sursa citatã. Au dreptul la tratament în strãinãtate acei pacienþi români pentru care tratamentul prescris nu este disponibil în þara sau în cazul cãrora procedurile de tratament (inclusiv transplant) dureazã
gândesc foarte serios sã plece de aici din cauza traiului tot mai greu, din cauza nesiguranþei ºi din cauza lipsei locurilor de muncã. Nu doar tinerii sunt cei care se gândesc cu fricã la ziua de mâine. ªi persoanele care au un loc de muncã cât de cât stabil sunt îngrijorate de soarta Vãii Jiului mai ales în contextul problemelor majore cu care se confrunta mineritul din Valea Jiului. Toate aceste probleme sunt amplificate ºi de lipsa de interes a guvernanþilor pentru care Valea a reprezentat de mulþi ani de zile un adevãrat „ghimpe”. Monika BACIU
Zeci de mii de hunedoreni fãrã card de sãnãtate
Z
eci de mii de hunedoreni nu ºi-au ridicat cardurile de sãnãtate care au devenit obligatorii începând din aceastã sãptãmânã. La nivelul judeþului Hunedoara au fost returnate mai multe carduri de sãnãtate de cãtre Poºta Românã. Numãrul acestora este de ordinul miilor. “Undeva la aproximativ 17.000 de carduri de sãnãtate au fost returnate de Poºta Românã la nivelul judeþului Hunedoara. Asiguraþii care nu au intrat în posesia lor le pot ridica atât de la sediul Casei (Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate – n.r.) cât ºi de la biroul de la
Petroºani pentru asiguraþii din Valea Jiului”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Ovidiu Bîndea, purtãtorul de cuvânt al Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara. La nivelul judeþului au fost ºi persoane care au refuzat ridicarea cardului de sãnãtate din diferite motive. 18 persoane au refuzat acest document. “În urma discuþiilor avute cu persoanele care refuzã sã foloseascã cardul, sau din cererile depuse de cãtre aceºtia, se pare cã principalul motiv este religia. Mai exact, aceºtia considerã cardul de sãnãtate un instrument neadecvat, un instrument de urmãrire. Deºi este nevoie doar
Gigi Becali – ctitorul de la Prislop
G
igi Becali va finanþa construcþia noii biserici de la Mãnãstirea Prislop. Anunþul a fost fãcut chiar de finanþatorul Stelei, care s-a recules, vineri, la mormântul Pãrintelui Arsenie Boca, supranumit „Sfântul Ardeanului”. Gigi Becali vrea sã cumpere ºi terenul din faþa Mãnãstirii Prislop, ocupat acum de comercianþi, tocai pentru cãnu i se pare normal ce se întâmplã în faþa lãcaºului de cult. În plus, acesta este decis sã finanþeze construcþia unei noi biserici în curtea mãnãstirii. La hramul Mãnãstirii Prislop au fost prezenþi, vineri, peste 10.000 de credincioºi printre cei prezenþi numãrându-se ºi Gigi Becali. Cu acest prilej a fost pusã ºi piatra de temelie pentru construirea noului lãcaº de cult, în care sã încapã peste 700 de persoane. “În faþa lui Dumnezeu eu am promis cã voi ridica
Turiºtii sunt invitaþi la Festivalul Narciselor
M
ii de narcise sãlbatice pot fi admirate pânã spre finalul lui iunie într-o rezervaþie de pe raza localitãþii Sãlaºu de Susu.
o bisericã. În urmã cu douã sãptãmâni când am sunat la mãnãstire maica stareþã mi-a spus cã tocmai în acea zi a primit aprobarea pentru a construi o nouã bisericã, mai mare. Maica stareþã mi-a spus cã nu crede cã este o coincidenþã, ci o binecuvântare. Mã simt împlinit cã eu, Gheorghe Becali, sunt binecuvântat sã ridic biserica lui Isus Hristos aici în locul acesta sfânt”, a declarat la Prislop George Becali. Nouã bisericã va fi ridicatã pe un teren situat la intrarea în curtea mãnãstirii, pentru a respecta astfel arhitectura gânditã
în acest loc de preotul Arsenie Boca, cel care s-a ocupat în mod direct de Mãnãstirea Prislop în perioada în care era ieromonah acolo. Lãcaºul de cult va fi construit în doi ani ºi va purta hramul Sfântului ªtefan cel Nou, sãrbãtorit în 28 noiembrie, chiar în ziua în care a trecut în nefiinþã pãrintele Arsenie Boca. Mãnãstirea Prislop are douã hramuri, unul sãrbãtorit pe 8 mai, de ziua Sfântului Ioan Evanghelistul, iar al doilea pe 14 septembrie, de "Ziua Crucii". Car men COSMAN-PREDA
Peisajul unic oferit de poianã cu narcise de la poalele muntelui este prilej de festival pentru locuitorii satelor din zone, iar în aceastã perioadã se fac pregãtiri pentru serbarea care are loc în a treia duminicã din luna mai. Festivalul Narciselor împlineºte 15 ani, iar poiana în care florile sãlbatice acapareazã câteva hectare are ºi ea o poveste interesantã pentru orice turist. Se întinde pe o suprafaþã de aproximativ 20 de hectare între localitãþile Sãlaºu de Sus ºi Nucºoara, în apropierea Parcului Naþional Retezat ºi este o „insulã preistoricã“, în care cresc plante care au rezistat încã din perioadã glaciarã, când toatã zona era o imensã taiga, aproape la fel cum este astãzi Siberia. Din paradisul de plante preistorice, poate cel mai mult atrage un „regal“,
Drumeþiile, în locul internetului
S
ã lase ecranul calculatorului, ori al telefonului mobil ºi sã îºi cunoascã zona în care trãiesc. Asta vor câþiva salvamontiºti din Straja sã facã pentru copiii ºi tinerii din zona Vãii Jiului ºi nu numai.
de o simplã cerere pentru a refuza cardul, noi am primit ºi adrese de ºase pagini în care asiguratul explica motivele religioase din cauza cãrora nu vrea sã foloseascã cardul”, a mai spus sursa citatã. Din 1 mai, cardul naþional de sãnãtate a devenit unicul sistem de validare ºi decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate. Acesta face dovada calitãþii de asigurat ºi confirmã prezenþa asiguratului la furnizorul de servicii medicale. Monika BACIU
Cei care li se vor alãtura au ocazia sã înveþe sã facã de mâncare la munte, dar ºi sã afle cã la noi, în zonã, sunt locuri unice în lume, ce meritã vãzute. Lacurile, peºterile, cãrãile de munte, Jiul, mâncarea la ceaun ºi lipsa internetului vor sã facã pace ºi pentru a veni în sprijinul tinerilor, un grup de salvamontiºti din Straja propune un proiect inedit. George Resiga, salvamontist cu acte vechi ºi fiul sãu, Andrei, au gândit ieºiri în zone unice, pentru copii care nu ºtiu cum este dincolo de scara blocului, sau ecranul calculatorului.
„Foarte multã lume, care trãeiºte în acest judeþ nu ºtie realitatea turisticã din aceastã parte a judeþului. Aici mã refer la Retezatul Mic, unde sunt singurele circuri glaciare dezvoltate în calcar dolomitic, circuri care sunt unicate nu numai în
þarã, dar ºi în Europa. Obiectivul acestor tabere este în primul rând de a le arãta fiecare vale, unicã din punct de vedere geologic, al interesul turistic pe care îl poate prezenta”, spune George Resiga, salvamontist din Straja. Sunt aºteptaþi la munte copii mici, tineri, dar ºi pãrinþii lor, iar deja primele grupe sunt gata sã vinã în tabãrã la Strajã. „Am o tabãrã de pe 19 iulie, pe 26 iulie la Strajã. Va fi tabãrã de preºcolari cu pãrinþi, dar pot participa ºi ºcolarii la aceastã tabãrã. Vor fi activitãþi în parcul de
aventurã, activitãþi de orientare, drumeþii, speologie, educaþie de mediu ºi ieºiri în naturã. Cred cã suntem singurii care organizãm seri în naturã, ceea ce la noi s-a pierdut în judeþ”, a mai adãugat Andrei Resiga, iniþiatorul acestei colaborãri cu salvamontiºtii. Salvamontiºtii parteneri în acest proiect spun cã vor sã relanseze ideea de foc de tabãrã, de jocuri în pãdure ºi sã îi atragã pe tineri sã redescopere frumuseþea unei drumeþii în locuri inedite. Diana MITRACHE
cel al narciselor. Apariþia florilor în insula de la poalele Retezatului, în perioada în care n-ar mai trebui sã înfloreascã, este explicatã de specialiºti prin faptul cã printre pietrele de granit de sub sol curg ape reci din Munþii Retezat care „au efect de frigider ºi rãcesc locul“. În timpul festivalului li se permite turiºtilor ºi invitaþilor sã culeagã câte o narcisã pentru a avea o amintire din acel loc. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 mai 2015
Turism pe MINUS
Alternativa la minerit aduce pierderi
urismul ar fi T trebuit sã devinã o alternativã
viabilã la mineritul din Valea Jiului. În acest sens au fost demarcate mai multe proiecte de dezvoltare a celor trei staþiuni montane. Straja a fost una dintre proiectele Ministerului Turismului. Datele financiare aratã cã socotealã de acasã nu s-a potrivit cu cea din târg. Pierderile din exploatarea staþiunii montane nu aduc niciun serviciu. Turismul nu este profitabil, în Straja. Un raport al administraþiei locale aratã cã exploatarea potenþialului turistic din staþiunea montanã aduce deser-
lei. Anul cu cele mai mari pierderi a fost 2014 când acestea au fost în cuantum de 743.792 de lei. Veniturile în anii 2013, 2014 ºi 2015 au fost de 1.732.661 lei.
neatracS traja, tivã vara
vicii ºi nu profit. Potrivit raportului, în sezonul de iarnã 2014-2015 pierderile au fost de 125 de mii de lei. Cea mai bunã lunã din sezonul de schi a fost luna ianuarie a acestui an când s-au înregistrat venituri de 134 de mii de lei, însã ºi cheltuielile au fost pe mãsurã: 143 de mii de lei. Chiar dacã încasãrile din acest sezon au fost cele mai ridicate în luna ianurie pierderile au fost de
ANUNÞ Consiliul Judeþean Hunedoara organizeazã concurs de recrutare pentru ocupare a douã funcþii publice de consilieri juridici, clasa I, grad profesional principal ºi a unei funcþii publice de execuþie de consilier juridic, clasa I, grad profesional superior din cadrul Serviciului juridic - contencios ºi relaþii cu consiliile locale. z Probele stabilite pentru concurs: - 16.06.2015 - proba scrisã, ora 10.00 - 18.06.2015 – interviul, ora 12.00 - ambele probe la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara z Termenul de depunere al dosarelor – 29.05.2015 z Candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiile prevãzute de art.54 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici, republi-
9.394 de lei. Luna cu cele mai puþine încasãri a fost aprilie când veniturile au fost de puþin peste 3000 de lei ºi cheltuielile de 156 de mii de lei. Per total, sezonul de iarnã din Straja a fost unul pe minus pentru administraþia localã de la Lupeni care a realizat pierderi de 125.072 lei. În cei trei ani de funcþionare, telegondola din Straja a avut pierderi în sumã de 1.257.264
catã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; z Condiþiile specifice de participare la concurs pentru funcþiile de consilieri juridici, clasa I, grad profesional superior, respectiv grad profesional principal, din cadrul Serviciului juridiccontencios ºi relaþii cu consiliile locale, sunt : - studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã în domeniul ºtiinþelor juridice; z Condiþii de vechime pentru funcþia publicã de consilier juridic, clasa I, grad profesional superior: - vechime minimã în specialitatea studiilor – 9 ani; Condiþii de vechime pentru funcþiile publice de consilieri juridici, clasa I, grad profesional principal: - vechime minimã în specialitatea studiilor – 5 ani. Informaþii suplimentare la tel.0254/211350, int.182. p. PREªEDINTE, JUDEÞUL HUNEDOARA Gligor Dorin Oliviu CONSILIUL JUDEÞEAN Vicepreºedinte
Staþiunea montanã Straja nu este o destinaþie pentru turiºti pe timpul verii, iar acest lucru este confirmat ºi de raportul administraþiei locale. În lunile de varã, telegondola din staþiunea montanã nu a adus niciun venit administraþiei locale, ba din contrã în aceastã perioadã au trebuit plãtite utilitãþile, dar ºi serviciile care au tras în jos balanþa bugetarã. Acest lucru a fost observat ºi de investitorii din zonã, care încearcã sã creascã gradul de atractivitate al zonei.
“Straja se adreseazã românilor, care sunt din ce în ce mai sãraci. Poate cã nici noi, cei care facem turism, nu facem oferte la un nivel înalt pentru a atrage mulþi turiºti. Aici, din pãcate, vin destul de puþin turiºti care sã petreacã concediul. Probabil cã nici noi nu le oferim ceea ce aºteaptã. Este o mare diferenþã între ce se întâmplã în Straja, de exemplu, ºi ce e la Pensiunea Retezat. Mulþi nu înþeleg ºi fac turism sezonier, doar pe perioada de iarnã. Nu înþeleg cã o cabanã trebuie întreþinutã ºi în rest. Imaginea unor cabane stricã ºi tendinþa acelora care vor sã facã turism adevãrat. E disputa între cei care au case de vacanþã ºi cazeazã numai iarna ºi cei care trãiesc numai din turism ºi care se zbat
ºi încearcã sã aducã turiºti. Avem mult de lucrat, trebuie sã facem ºi ceva pentru turismul de varã, sã remarcãm traseele sã facem alte activitãþi”, a declarat Emil Pãrãu, investitor în turismul din Straja. Oficialii Primãriei Lupeni ar dori ca Straja sã fie atractivã pentru turiºti ºi pe perioada verii, motiv pentru care au cuprins în proiectul de dezvoltare a staþiunii ºi amenajarea unor spaþii de petrecere a timpului liber în perioada verii, astfel încât potenþialul staþiunii sã fie valorificat pe tot parcursul anului. Proiectul din Straja a fost stopat însã pentru cã nu au mai venit bani de la Guvernul României pentru a continua acest proiect care s-a dorit a fi o alternativã la turism. Monika BACIU
Theatron, lecþie de teatru la Petroºani
S
-a dat startul „Festivalului vostru, al adolescenþilor”. Gongul a sunat vineri deschiderea ºi, primii care au impresionat publicul au fost elevii din Vulcan, trupa Theatron, coordonatã de actorul Mihai Sima de la Teatrul Dramatic I. D. Sîrbu, care au urcat pe scenã sâmbãtã. A fost o lecþie de frumos, de teatru în adevãratul sens al cuvântului, iar la final, spectatorii au aplaudat frenetic. A fost o piesã cu mari ºanse de reuºitã în finalã. Cele 12 fete au jucat pe rând în „Iubita Fizicã”, iar câteva chiar s-au remarcat. La final, am gãsit-o pe Nicoleta Bolcã, managerul teatrului din Petroºani ºi iniþiatoarea acestui festival, cu lacrimi în ochi, semn cã tinerii aceºtia au lãsat urme în suflet. „Este cea mai bunã piesã de pânã acum”, a spus Nicoleta Bolcã, dupã finalul în care fetele
ies din scenã ºi în locul lor rãmân portretele atent realizate tot de un tânãr din Vulcan. Felicitãri au primit aceºti tineri talentaþi ºi pe reþelele de socializare, iar salã a fost aproape plinã, semn cã Vulcanul a fost alãturi de copiii talentaþi de aici. La ora închiderii ediþiei, festivalul era în plinã desfãºurare, dar vor reveni cu amãnunte în ediþia viitoare. Anul acesta, al treilea în care la Petroºani are loc acest festival, noutatea este
faptul cã Facultatea de teatru ºi televiziune din Cluj oferã o diplomã specialã, diplomã ce va conferi celui care o va primi niºte drepturi speciale pentru admiterea la facultate, la specializarea teatrologie. Programul festivalului s-a desfãºurat pe parcursul a 3 zile, timp în care pe scenã au urcat trupe premiate la diverse concursuri din þarã, trupe formate din tineri care sunt pregãtiþi de actori profesioniºti. Diana MITRACHE
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 mai 2015
Fãceau baie cu rândul
Au cerut canalizare ºi au primit-o gratuit
M
acã pornea D un vecin apa,
ceilalþi aºteptau sã termine duºul. Aºa au stat lucrurile pe strada Coroieºti, la intrarea în municipiul Vulcan, unde oamenii îºi ºtiau unul altuia programul de baie ºi de adãpat vitele. Sunt câteva case, gospodãrii, unde presiunea la sistemul de canalizare avea mari deficienþe, iar oamenii s-au dus în audienþe la Apa Serv. Abia atunci li s-au rezolvat problemele. „Dacã dãdea drumul la apã vecinã, eu aici nu mai aveam deloc, cã stau mai sus. ªi atunci o sunãm sã mã lase sã fac ºi eu baie, cã altceva nu aveam ce face. Mã duceam la Timiºoara la fiica mea sã fac baie, uneori ºi, fãrã glumã, vã spun cã aºa fãceam. Am mers în audienþã la Apa Serv ºi ne-a ajutat o comisie care a venit la noi pe stradã. Acum am apã”, spune unul dintre locatarii acestei strãzi.Singurã gospodãrie care avea presiune la apã era cea a familiei Gãlãþan.
„Eu aveam cum sã fac baie. Dacã noi porneam apa, toþi vecinii ne sunau la telefon sau la poartã, cã ei nu mai aveau. Era neplãcut ºi mã simþeam ºi vinovatã pentru asta”, ne-a spus doamna Gãlãþan. Toþi s-au dus în audienþã ºi aºa a aflat ºi directorul Costel Avram ce se poate face aici. „Acum, în 2015, chiar dacã oamenii erau conectaþi la reþeaua de apã, ei nu aveau, din cauzã cã reþelele erau foarte vechi. Acum toþi au apã ºi nu mai merg la Timiºoara sã facã baie, cum ne-a mãrturisit un om de aici”, a spus Costel Avram, director SC Apa Serv Valea Jiului. Sistemele vechi au fost înlocuite acolo unde s-au fãcut investiþiile mari, dar au fost ºi zone de case izolate, unde oamenii au întâmpinat mereu astfel de probleme. Acum ei au ºi canalizare ºi alimentare cu apã potabilã aºa cum este normal.
Cântare pentru salvarea pãdurilor ºi a strãzilor
M
ai sunt foarte puþine zile ºi nicio maºinã de tonaj nu va mai avea acces pe strãzile din Valea Jiului fãrã sã plãteascã. De câºtigat au pãdurile, tãiate tot mai mult în ultima vreme ºi strãzile, refãcute mereu din cauza gropilor adânci create de maºinile de mare tonaj. Douã cântare de mare tonaj vor fi amplasate în cele douã extremitãþi ale Vãii Jiului în cel mai scurt timp. Traficul greu distruge ºosele ºi Consiliul Judeþean s-a sãturat sã aloce periodic bani pentru refacerea drumurilor. Dar, pe lângã distrugerea drumului, nici jaful din pãduri nu este de neglijat, motiv pentru care orice maºinã care are o greutate mai mare decât cea
ai mulþi oameni care locuiesc în localitatea Lonea din Valea Jiului, pe o stradã lãturalnicã a oraºului, au crezut cã nu vor avea niciodatã parte de canalizare, dar au fost surprinºi sã constate cã s-au înºelat. Diana MITRACHE S-au trezit cu asfaltatorii la poartã ºi oamenii credeau cã acum nu mai au ºanse sã îºi facã ºi canalizarea, dar acum se declarã mulþumiþi. Sute de oameni ajung la audienþele pe care cei din conducerea societãþii de distribuþie a apei în Valea Jiului le acordã periodic. Din fericire, nu toþi sunt mari datornici, care cer clemenþã, iar un astfel de caz este ºi cel
din Lonea. Acolo oamenii s-au dus sã vadã cum ar putea fi introdusã canalizarea înainte ca strada sã fie asfaltatã ºi s-au ales cu costuri minime. „Acum douã sãptãmâni, aceºti oameni au venit în audienþe ºi mi-au spus cã pe strada lor se asfalteazã, dar nu au canalizare. Nu au fost prinºi în proiectul european ºi ce era de fãcut? Sã las 5 familii fãrã canalizare, sau sã fac lucrarea din bani proprii? Am ales, chiar dacã avem bani puþini, sã aibã, în 2015, canalizare”, a spus Costel Avram, director general SC Apa Serv VJ. S-a lucrat timp de 3 zile, chiar în primele ale lunii mai, zile libere pentru majoritatea dintre noi, dar acum oamenii de pe strada Înfrãþirii,
Familia Petre Dobre este alãturi de familia îndureratã în momentele în care au rãmas fãrã cel care a fost un om deosebit
PODARU MIHAI
Diana MITRACHE admisã ºi care va traversa Valea Jiului pe drumurile judeþene va ajunge sã fie cântãritã. „Suntem spre finalizarea procedurii de achizþie pentru al doilea cântar care va intra în proprietaea Consiliului Judeþean ºi care va folosi la monitorizarea celor care circulã cu supratonaj pe drumurile judeþene. Am identificat douã puncte, unul în Estul ºi altul în Vestul Vãii Jiului, unde vom folosi ca ºi control fix. Mai avem nevoie de niºte ridicãri topo ºi niºte situaþii tehnice care vor fi gata în cursul acestei luni ºi sunt convins cã astfel vom reuºi sã limitãm distrugerile pe care le fac cei care nu respectã regimul de greutate pe drumurile judeþene”, a spus Adrian David, vicepreºedintele CJ Hunedoara. Cele douã cântare de mare tonaj vor fi amplasate în extremitãþile Vãii Jiului, pe drumurile judeþene. Unul va funcþiona la Petrila, iar un altul între Lupeni ºi Uricani, în Vestul Vãii Jiului. Diana MITRACHE
care locuiesc în cele 5 case, se declarã mai mult decât mulþumiþi. „Am aflat cã se asfalteazã ºi am intrat în panicã, ne gândeam cã rãmânem tot aºa ca în sec XVIII. Ne-am gândit sã mergem la primãrie, însã acolo ni s-a aprobat, dar cu banii noºtri. Am mers apoi la Apa Serv ºi s-a rezolvat. Numai þevilele-am plãtit, atât. Restul Apa Serv”, ne-a spus unul dintre locatarii de pe aceastã stradã. „Cei de la Ape au lucrat operativ, s-au înþeles cu primarul, care a oprit lucrãrile pentru asfaltare ºi în 3 zile au rezolvat canalizarea”, a mai menþionat un locatar. Tot costul a fost suportat de Apa Serv, iar oamenii au plãtit doar þevile prin care s-a fãcut canalizarea. În curând, totul va fi gata, iar cei din primãrie pot sã toarne ºi asfaltul.
Dumnezeu sã-l ierte!
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 mai 2015
Henþ cu mâna
Cu ce mai rãmânem? S-a mai dus o etapã la Ligile I, II ºi III, cele socotite la fotbal a fi „Naþionale”. Echipe de fotbal ce se chinuie mai abitir ca niciodatã. Marile grupãri din ultimul
sfert de veac – Jiul, Sportul Studenþesc, Progresul Bucureºti, Gloria Bistriþa, FC Argeº Piteºti, „Poli” Timiºoara, U.T.A. etc. – au sucombat într-un fel sau altul. Liga I e o
panaramã totalã, Concordia Chiajna, FC Botoºani, Viitorul Constanþa sau Astra Giurgiu fiind de-acum post-drapel.La care din sezonul viitor se vor adãuga alte necunoscute, precum FC Voluntari ºi ACS Recaº (zisã ºi Poli) Timiºoara. Despre
Liga a II-a, precum ºi Liga a III-a, nu se ºtie ce mai rãmâne de capul loc. Va fi o toamnã cu multe semne de întrebare, cu echipe care, cu siguranþã, nu vor mai lua startul. Iar noi aici, la nivel de judeþ Hunedoara, militãm în continuare
Fotbal juniori. Nimeni din Vale? urneele finale T judeþene se apropie de final. FC Hunedoara în schimb Jiul Petroºani a spulberat cu 8-1 pe Dacia Orãºtie (goluri Istrate 3, Chiriac, Oancea,
Cetate Deva – FC Hunedoara La juniori C (15 ani), Retezatul Haþeg – Victoria Cãlan CLASAMENT JUNIORI C Jiul a învins cu 2-0 pe FC Hunedoara 6 5 1 0 19-4 Pro Fair Play Vulcan, Cetate Deva 5 4 0 1 15-3 autori fiind Cora ºi ªc. Jiul Petroºani 5 3 1 1 16-5 Burghelea. Victoria Cãlan 5 3 0 2 12-11
0-3 0-3
16p. 12p. 10p. 9p. Pro Fair Play Vulcan 5 1 0 4 6-13 3p. Retezatul Haþeg 5 1 0 4 3-20 3p. CFR Simeria 5 0 0 5 4-19 0p.
La juniori D (13 ani), dacã Univ. Petroºani nu a reuºit decât un 1-1 cu Etapa a 7-a, 9 mai 2015 Victoria Cãlan – Cetate Deva (Cãlan) Paginã realizatã de ªc. Jiul Petroºani – CFR Simeria (Vulcan) Pro Fair Play Vulcan – Ret. Haþeg(Vulcan) Genu TUÞU
Poveºtile sportului
POVEªTI CU SIGLE
T
ot citim ºi auzim despre poveºtile cu sigle ale echipei Steaua Bucureºti, care se pare, a cam bramburit lucrurile prin Ghencea. Cã suporterii au pãrãsit-o, c-o fi, c-o pãþi. Astea-s vorbe de clacã mitice, adicã dâmboviþene. ªi alte echipe din þara noastrã scumpã au purtat alte nume ºi alte sigle, dar nu ºi-au pierdut identitatea. Jiul Petroºani, în cei 96 de ani de existenþã – mult mai mulþi decât Steaua, care oricum, s-a mai numit CSCA ºi CCA – a avut mai multe nume
ºi sigle, dar mereu, aceleaºi culori. Desigur, Jiul a rãmas pentru cea mai lungã perioadã de timp, 20 de ani, între 1929-1949 ºi alþi 55
La juniori E (10-11 ani), în derby-ul Vãii Jiului, Sorii Sport`s Lupeni a cedat, 2-3 cu Jiul (marcatori Condescu ºi N. Baraghin resp. Gheocea 3).
D. Szep 2, Vânãtoru), având în week-end derby-ul cu CFR Simeria, de care o desparte un punct.
Din cele ºase JUNIORI C (GR. 2000) echipe din Valea Jiului, niciuna nu Etapa a 6-a, 1 mai 2015 ªc. Jiul Petroºani – Pro Fair Play Vulcan 2-0 ocupã locul 1...
sã avem o singurã Ligã a Va puternicã sau, ºi mia îndrãzneþ, o singurã Ligã a IV-a cu vreo 16-18 echipe, capabile sã se susþinã financiar ºi valoric. Zic rãu?
JUNIORI D (GR. 2002) ETAPA A 4-A, 3 MAI 2015
FC Hunedoara (jun. C), CFR Simeria (jun. D) ºi Aurul Brad (jun. E) sunt singurele echipe neînvinse dintre cele 19 participante la cele trei turnee finale.
JUNIORI E (GR. 2004) ETAPA A 3-A, 3 MAI 2015
CFR Simeria – Primavera Deva 1-0 Dacia Orãºtie - ªc. Jiul Petroºani1-8 Univ. Petroºani – FC Hunedoara 1-1 CLASAMENT
FC Hunedoara – Minifotbal Hunedoara CFR Simeria – Aurul Brad 1-1 ªc. Jiul – Sorii Junior`s Lupeni 3-2 CLASAMENT
Etapa a 5-a, 10 mai 2015 Univ. Petroºani – Primavera Deva (HD) FC Hunedoara – Dacia Orãºtie (HD) CFR Simeria - ªc. Jiul Petroºani (HD)
Etapa a 4-a, 10 mai 2015 Aurul Brad – FC Hunedoara (HD) Minifotbal HD – Sorii Junior`s Lupeni ªc. Jiul Petroºani – CFR Simeria
CFR Simeria ªc. Jiul Petroºani FC Hunedoara Dacia Orãºtie Univ. Petroºani Primavera Deva
4 4 4 4 4 4
3 3 2 1 0 0
1 0 2 1 1 1
0 1 0 2 3 3
de ani, din 1959 încoace, în total 75 de ani, sub numele de „Jiul”.
În toate aceste perioade, s-au realizat diferite insigne, pe anumite formate ºi chiar culori, deºi albnegru este culoarea ce defineºte echipa Jiul. Prima insignã a apãrut exact când purta primul nume, în anii `20, Clubul Atletic al Minerilor Petroºani (C.A.M.P.), unde iniþialele echipei erau gravate pe o cruce albã, cu cele douã ciocane pe fond negru în patru colþuri (foto 1). Cu simboluri industrializate – sonde, ciocan – apãrea în 1951-1952 insigna cu
Numele echipei Jiul Petroºani în perioada 1919-2015 z C.A.M.P. - 1919-1924 z U.C.A.S.P. - 1925-1929 z Jiul - 1929-1949 z Partizanul - 1950 z Placãra Energia - 1951-1952 z Minerul 1953-1958 z Jiul - 1959-prezent
1
2
3
4
5
6
7
8
15-2 20-5 11-7 4-16 1-9 5-17
10p. 9p. 8p. 4p. 1p. 1p.
CSA Aurul Brad CFR Simeria ªc. Jiul Petroºani Sorii Junior`s Lupeni Minifotbal Hunedoara FC Hunedoara
numele Energia (foto 2) iar pentru perioada 1953-1958 avem insigna cu Minerul (foto 3), unde nu sunt respectate culorile alb-negru. Unele dintre primele modele cu denumirea de Jiul (foto 4 si 5) au fost, pe un fond negru, cu scris aurit, apoi varianta scut (foto 6) ºi cea rotundã (foto 7). Cu ocazia împlinirii a 70 de ani, în 1989, a fost editatã o insignã jubiliarã (foto 8), pentru ca apoi sã aparã variante îmbunãtãþite dar simple (foto 9 ºi 10), pânã în zilele noastre. Poate pentru momentul aniversar 100 se va gãsi o
9
3 3 3 3 2 2
1 1 1 1 1 0
2 2 1 0 0 1
0 0 1 2 1 1
5-4 3-2 6-6 8-8 3-3 3-5
5p. 5p. 4p. 3p. 3p. 1p.
nouã idee... Iatã cã toate aceste denumiri ºi sigle, marcate de insigne, nu au schimbat cu nimic din istoria echipei, care, e drept, de vreo cinci ani încoace a intrat în anonimatul fotbalului, aducã în acest hal de indiferenþa unui patron (Alin Simota), care a aruncat-o cu bunã ºtiinþã la lada de gunoi a istoriei, dupã ce a iubit-o (oare?) atât de mult, atunci când s-a erijat în salvatorul ei în 1999. ªi încã odatã, ca un exemplu de luat în seamã de mai-marii Stelei, iatã cã deºi a avut mai multe nume ºi sigle, Jiul a atins 96 de ani.
10