Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 836
Cronica Vãii Jiului Joi, 9 Aprilie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
De Paºti, masã plinã, sufletul gol...
M
asã plinã, însã sufletul gol... Aºa se întâmplã de sãrbãtori la români. Sãrbãtorile sunt pentru mulþi dintre noi, pentru majoritatea de fapt, prilej de a mânca, a bea, a petrece ºi a lenevi. Înainte de sãrbãtori, în aceastã perioadã, lumea se calcã-n picioare, este un maraton cu cãruciorul prin super/hipermarket. Golim rafturile de otrava vândutã de occident... Sigur, unii atât ºtim, asta înseamnã sãrbãtorile, fie cã vorbim despre Naºterea Mântuitorului fie cã vorbim despre Învierea acestuia... Sunt familii care aºa ºi-au educat copiii, pentru cã la rândul lor pãrinþii aºa au fost educaþi. Grijile în preajma sãrbãtorilor sunt legate strict de cele lumeºti, sã fie mielul bun, vin curat pe masã, prãjituri mai multe feluri, sã fie ºi sarmale, poate o fripturã de zburãtoare, coaste de râmãtor la grãtar, sã fie de toate, întotdeauna mai multe, mult mai multe decât trebuie.
Vedem asta datoritã tomberoanelor de gunoi pline în zilele de dupã sãrbãtori. Rispim mult, mult prea mult. Din ceea ce aruncã mulþi dintre noi s-ar satura multe guri. Ne place însã sã vedem frigiderul burduºit, damigeana plinã ochi, masa gata sã se rupã... Cu sufletul însã, cu sufletul, cu sufletul ce facem? Slujba Învierii a devenit “un obicei”, o paradã pentru mulþi dintre noi. Gãtiþi, daþi cu parfumuri din þãri strãine, grãbiþi sã ne întoarcem la masã, mergem sã luãm luminã. Uneori ne necãjeºte popa cã nu ne-o da mai repede... Lumina, da... Nimic parcã nu mai este sfânt în noi, nimic parcã nu mai rãspândeºte mirosul sãrbãtorilor de altãdatã... Cum sã fie bine, cum sã ne fie bine când noi batjocorim sãrbãtorile, îl scoatem pe IISUS din ele, cum...? Regret sãrbãtorile copilãriei, ºtiu ºi voi... Regret dimineþile de Paºti, nopþile de Înviere, oule din bãtãtura noastrã modestã, cozonacul sãnãtos fãcut de mama în “ler”, regret oamenii de atunci, însã nãdãjduiesc cã într-o zi poate, vremurile vor fi din nou ca adineauri... Lumina Învierii sã vã gãseascã în pace, în liniºte, în nãdejde.. Doamne Ajutã! Ionuþ DRÃGOTESC
Incredibil. Micuþii de la Pediatrie dormeau pe saltele rupte ºi murdare din cauza lipsei de comunicare!
N
u au fost descoperite nereguli majore, dar asta nu înseamnã cã deficienþele semnalate la Secþia de Pediatrie a Spitalului de Urgenþã din Petroºani vor rãmâne fãrã urmãri. >>> PAGINA A 3-A
Minele neviabile din Valea Jiului au buget
G
uvernul a aprobat bugetul pentru acest an pentru Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului SA. Societatea de Închideri de Mine, care înglobeazã minele neviabile, se aflã sub autoritatea Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri, care a ºi
construit bugetul pe acest an, împreunã cu reprezentanþii societãþii. În luna martie, Guvernul a aprobat ºi subvenþia pentru 2015, acordatã în conformitate cu înþelegerile parafate cu oficialii Comisiei Europene. Ajutorul de stat aprobat de Guvern este de 143,475 milioane de lei ºi este destinat facilitãrii închiderii
minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Este vorba despre exploatãrile minele neviabile Petrila, Paroºeni ºi Uricani, aflate pe program de închidere, iar Executivul a precizat cã ajutorul de stat este suportat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei,
Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri. Conform actului normativ aprobat de Guvern, din totalul de 143,475 milioane de lei, suma de 93,3 milioane lei este destinatã pentru produsul huilã energeticã livrat de unitãþile intrate în proces de închidere definitivã, sumã destinatã acoperirii pierderilor aferente producþiei
curente. Diferenþa, respectiv 50,1 milioane lei, este alocatã pentru plãþile compensatorii (25,85 milioane lei) ºi pentru lucrãri de închidere a minelor (24,3 milioane lei). Mãsura are la bazã Decizia 2010/787/ UE a Consiliului din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive ºi cu Decizia Comisiei Europene
nr. C (2012) 1.020/final, prin care Comisia Europeanã a autorizat România sã acorde din fonduri publice un ajutor de stat de 1.169 milioane lei în vederea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cele trei unitãþi deþinute de Compania Naþionalã a Huilei S.A Petroºani pânã în 2018. Car men COSMAN-PREDA
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 aprilie 2015
Îi doare în cot de legi
Hainele second – hand vã pot îmbolnãvi grav!
N
ici hainele second – hand nu pot fi vândute oricum. Prea uzate, nespãlate sau nedezinfectate nu pot fi comercializate. O spun inspectorii de la Protecþia Consumatorilor, care au plecat în control ºi au descoperit o mulþime de nereguli, în cadrul campaniei de verificare a respectãrii prevederilor legale privind protecþia consumatorilor la comercializarea articolelor de îmbrãcãminte ºi a articolelor textile purtate sau uzate. Campania a avut loc la nivel naþional ºi au fost verificaþi 686 de operatori economici. La 485 de operatori economici, respectiv 70,69 %, s-au depistat abateri de la prevederile legale, iar valoarea totalã a produselor cu abateri a fost de 1.167.409 lei. În total, s-au aplicat 571 de sancþiuni, dintre care
296 de amenzi contravenþionale, în valoare de 603.200 lei, ºi 275 de avertismente. De asemenea, s-au dispus 92 de mãsuri de oprire temporarã de la comercializare pentru îmbrãcãminte ºi articole textile uzate nesortate, în valoare de 500.739 lei. Potrivit ANPC, principalele abateri constatate fac referire la nerespectarea cerinþelor de introducere pe piaþã a produselor: textile uzate aflate la comercializare fãrã a fi supuse operaþiunilor de curãþare, dezinfecþie ºi dezinsecþie sau care nu cuprindeau toate datele prevãzute de lege: numele/denumirea ºi
A ieºit soarele, la fel ºi utilajele pentru asfaltare
L
a Petroºani au demarat lucrãrile de refacere a pãrþii carosabile. Aºa cum au promis, edilii locali de la Petroºani au demarat procedurile de asfaltare a strãzilor din localitate. Cum vremea s-a încãlzit au fost scoase utilajele pe strada Constantin Milea. “Ne-am apucat de reparaþii ºi sperãm sã ne permitã vremea sã putem continua cu aceste reparaþii. Este vorba de strada Constantin Milea, reparãm ºi practic închidem acest inel de strãzi asfaltate în partea de nord a Petrosaniului ºi vom merge în curtea ºcolii Avram Stanca unde va
fi asfaltat terenul de fotbal ºi celelalte strãzi care sunt în programul de reparaþii”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Trei milioane de lei au fost alocate anul acesta pentru programul de reparaþii strãzi din municipiul Petroºani. “Bugetul este stabilit în bugetul mare de reparaþii strãzi ºi trotuare din care atât
adresã/sediul persoanei fizice sau juridice, data efectuãrii ºi denumirea comercialã a produselor biocide utilizate; neefectuarea sortãrii lunare obligatorii ºi lipsa evidenþei lunare a intrãrilor ºi ieºirilor produselor.
udeþul Hunedoara, J cu nereguli
Judeþul Hunedoara nu a fost ocolit de nereguli nici la acest capitol, deficienþe scoase la luminã de controalele efectuate de inspectorii de la Protecþia Consumatorilor. Astfel, au existat deficienþe în ceea ce priveºte respectarea cerinþelor de introducere pe piaþã, comercât ne vor ajunge banii atât vom face. Nu avem decât o limitã maximã în care sã ne încadrãm unde anul acesta am aprobat în jur de 30 de miliarde de lei vechi pentru strãzi”, a mai spus sursa citatã. Edilii promit cã toate strãzile ºi strãduþele din municipiul Petroºani vor fi asflatate. Acest program a fost puþin întârziat din cauza condiþiilor meteo nefavorabile din aceastã primãvarã. Monika BACIU
cializare ºi distribuire gratuitã. Conform legislaþiei în vigoare, se admite introducerea pe piaþã comercializarea ºi distribuirea gratuitã a articolelor de îmbrãcãminte purtatã sau uzatã ºi a articolelor textile purtate sau uzate numai dacã acestea au fost supuse operaþiunilor de curãþare, dezinfecþie ºi dezinsecþie ºi sunt însoþite de un document, distinct pentru fiecare lot, care certifica efectuarea operaþiunilor. Documentul de certificare trebuie sã conþinã, în mod obligatoriu, numele/denumirea ºi adresã/sediul persoanei fizice sau juridice care a efectuat
operaþiunile de curãþare, dezinfecþie ºi dezinsecþie; tipul operaþiunilor prevãzute mai sus ºi data efectuãrii acestora; denumirea comercialã a produselor biocide utilizate la operaþiunile efectuate. În judeþul nostru s-au gãsit la comercializare textile uzate care nu fuseserã supuse operaþiunilor de curãþare, dezinfecþie ºi dezinsecþie ºi nu erau însoþite de documentul de certificare a operaþiunilor de curãþare, dezinfecþie ºi dezinsecþie efectuate sau la care documentul nu conþinea toate datele prevãzute de lege. Nereguli s-au stabilit ºi în ceea ce priveºte respectarea obligativitãþii de realizare a sortãrii lunare. “Operatorii economici care întroduc pe piaþã, comercializeazã ºi distribuie gratuit articole de îmbrãcãminte ºi articole textile purtate sau uzate sunt obligaþi sã realizeze sortarea lunarã a acestora în funcþie de gradul de uzurã; numai articolele de îmbrãcãminte
ANUNÞ PUBLIC SC PERLA RETEZAT SRL anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru autorizarea funcþionãrii fabricii de îmbuteliere apã, amplasat în localitatea Câmpu lui Neag, str. Lazãrul Nr 3, oraº Uricani, judeþul Hunedoara. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Hunedoara, municipiul Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, judeþul Hunedoara, în zilele de luni - joi, între orele 8.00 - 16.00 ºi vineri între orele 8.00 - 14.00 ºi la sediul S.C. PERLA RETEZAT SRL, oraºul Uricani, str. Lazãrul Nr 3, judeþul Hunedoara, în zilele de luni vineri între orele 8.00 -16.00. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Hunedoara.
VÂNZARE Vând apartament 2 camere, în Petroºani, Str. 1 Decembrie 1918, Bl. 105, Ap.53, cu multiple îmbunãtãþiri. Preþ 75.000 lei negociabil. Nr telefon 0731.254100 ºi 0757.769477
ºi textile purtate sau uzate care sunt reþinute în urmã sortãrii mai pot fi comercializate sau distribuite gratuit”, spun oficialii ANPC, dar toþi comercianþii respectã normele legale, la fel cum se întâmplaºi în ceea ce priveºte promoþiile, unde din nou au fost probleme. Nici obligativitatea afiºãrii, la loc vizibil, a unei plachete cu TELEFONUL CONSUMATORILOR 021 9551 nu este respectatã peste tot în judeþul Hunedoara, aºa cã s-au dat din nou sancþiuni. ANPC îi sfãtuieºte pe cei care achiziþionezã articole de îmbrãcãminte ºi articole textile purtate sau uzate sã nu cumpere decât din magazine ºi/sau raioane specializate în acest sens (în niciun caz de la tarabe sau de pe stradã), unde se elibereazã documente de cumpãrare (facturã, bon fiscal, chitanþã fiscalã), de care vor avea nevoie în caz de reclamaþie. Car men COSMAN-PREDA
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 aprilie 2015
Incredibil. Micuþii de la Pediatrie dormeau pe saltele rupte ºi murdare din cauza lipsei de comunicare!
N
u au fost descoperite nereguli majore, dar asta nu înseamnã cã deficienþele semnalate la Secþia de Pediatrie a Spitalului de Urgenþã din Petroºani vor rãmâne fãrã urmãri. O lipsã de comunicare. Aºa caracterizeazã primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, faptul cã micuþii internaþi la Secþia de Pediatrie erau obligaþi sã doarmã pe saltele rupte ºi murdare, iar mobilierul din saloane era ruginit. A fost destul un singur semnal, “scãpat” în mediul on-line de un pãrinte, pentru ca lucrurile sã se îndrepte. Primarul Petroºaniului a
constituit imediat o comisie care sã analizeze cele semnalate, iar verificãrile s-au finalizat. “Nu s-au constatat mari deficineþe, dar, ca mãsurã, urmeazã ca managerul SUP; dr. Alin Vasilescu, sã vadã de ce nu a fost înºtiinþatã conducerea pentru a se înlocui acea saltea care a ºi fost filmatã.
Hoþul este de negãsit
H
oþul de la Piaþa Dacia din Petroºani nu a fost gãsit, deºi faþa i-a fost surprinsã de camerele de supraveghere iar imaginile au ajuns la poliþiºti. Din pãcate anchetatorii nu s-au putut folosi prea mult de filmare pentru cã imaginea nu este de foarte bunã calitate. Atacul a fost dat la începutul lunii februarie a acestui an, iar individul care a pãgubit atât comercianþii care-ºi vând produsele în piaþa din Aeroport, dar ºi Administraþia Pieþelor Petroºani, încã nu a fost prins. Camerele de supraveghere l-au surprins pe individul care intrã cu sacul gol în halã, sparge
mai multe mese ºi pleacã cu produse alimentare de câteva sute de lei ºi ceva mãrunþiº. Pentru cã în halã nu era o sursã de iluminat, camerele au filmat în condiþii de întuneric, iar imaginea nu este foarte bunã ºi, în plus, hoþul ºtia de amplasarea lor ºi a reuºit sã le evite cât sã nu-i fie prinsã figurã foarte bine. Pagubã mai mare este a pieþei pentru cã, hoþul a tãiat un perete din policarbonat pentru a avea acces în halã, iar potrivit ºefului pieþei, prejudiciul se ridicã la circa 600 de lei. Hoþul a mers la fix au spus comercianþii pãgubiþi, semn cã ºtia bine cine-ºi lasã marfa peste noapte
Managerul spitalului a spus cã nu a ºtiut, nu i s-a comunicat aceastã problemã. Am dat dispoziþie sã se ia mãsuri în concordanþã cu ce s-a întâmplat, pentru cã nu pot sã las lucrurile aºa”, a declarat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. Edilul spune cã, pânã la urmã nu este treaba medicilor
sã vadã în ce condiþii dorm pacienþii, dar existã personal care ar fi trebuit sã sesizeze deficienþele existente pentru a putea fi remediate. Oricum se va zugrãvi peste tot, mobilierul ruginit a fost deja vopsit ºi lucrurile au intrat, pentru moment cel puþin, pe un fãgaº normal. La finele lunii martie, tatãl unui copil internat la Secþia Pediatrie a SUP a filmat ºu fotografiat condiþiile în care sunt þinuþi cei mici. Mobilierul este învechit, iar saltelele de pe pãtuþuri se putea transforma oricând în posibile surse de infecþii intraspitaliceºti, fiind rupte ºi murdare. Primarul munici-
Actualitate 3 piului Petroºani a constituit imediat o comisie care sã verifice cele semnalate, mai ales cã de la bugetul local s-au alocat an de an fonduri pentru reparaþii ºi nu înþelege de ce noptierele nu s-au putut recondiþiona, pentru cã nu era vorba despre lipsã de medicamente sau de aparaturã medicalã sofisticatã. “Noi am alocat an de an fonduri pentru reparaþii, am contribuit ºi cu un procent de 10% la programul mare de reabilitare, atât pentru clãdire, cât ºi pentru aparaturã medicalã, zilele acestea am alocat 2 miliarde de lei vechi pentru cheltuieli curente”, a precizat primarul din Petroºani la vemea respectivã. Car men COSMAN-PREDA
Au primit ajutoare de urgenþã
dar ºi mãrunþiº. Ba chiar unii dintre ei spun cã individul ar fi vândut ºi el în piaþã în trecut, însã informaþiile lor nu au ajutat prea mult ancheta. Pânã acum poliþiºtii n-au reuºit sã punã mâna pe individ. Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, poliþiºtii din Petroºani continuã cercetãrile în acest dosar pentru a-l prinde pe individ ºi în funcþie de noutãþile din anchetã vor fi informaþi ºi pãgubiþii. Maximilian GÂNJU
M
inisterul Muncii a alocat pentru trei familii a cãror locuinþe au fost afectate de calamitãþi naturale, precum ºi altor 135 care au diferite probleme, ajutoare de urgenþã în valoare de aproape 400 de mii de lei. Banii vin de la Guvern, iar de acest ajutor vor beneficia 122 de familii sau persoane care se confruntã cu situaþii deosebite din cauza stãrii de sãnãtate sau a altor cauze care pot duce la excluziune socialã. Aceste familii ºi persoane locuiesc în judeþele Arad, Bacãu, Bistriþa-Nãsãud, Braºov, Buzãu, Caraº-Severin, Cãlãraºi, Dâmboviþa, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Iaºi, Ilfov, Maramureº, Neamþ, Olt, Sãlaj, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea ºi în municipiul Bucureºti. De asemenea, vor beneficia de ajutor 11 familii afectate de incendii (judeþele Bacãu, Galaþi, Giuirgiu, Neamþ, Sãlaj, Suceava ºi Vrancea), 3 familii din judeþul Hunedoara, afectate de calamitãþi naturale. Ajutoarele de urgenþã au fost acordate dupã efectuarea unor anchete sociale. (M. GÂNJU) GÂNJU)
Accident cu victime la ieºire din Petrila
D
ouã persoane au ajuns la Spitalul de Urgenþã Petroºani fiind rãnite în urma unui accident rutier care a avut loc la intrare în cartierul Lonea din localitatea Petrila. Accidentul a avut loc ieri, în jurul prânzului, douã autoturisme, un BMW ºi un Volvo, s-au tamponat frontal iar unul dintre ºoferi a rãmas încarcerat în maºinã ºi a avut nevoie de intervenþia echipelor de descarcerare din cadrul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Salvatorii au reuºit sã-l scoatã pe ºoferul captiv din autoturism ºi dupã ce i-au acordat primul ajutor, echipajul SMURD din Petrila l-a dus la Spitalul de Urgenþã Petroºani. Tânãrul este fiul unui afacerist din Petrila ºi în
urma impactului, picioarele i-au fost prinse sub bordul maºinii. Era conºtient ºi acuzã dureri iar paramedicii suspectau cã a suferit mai multe fracturi, însã rãnile, cel puþin dupã prima evaluare, nu-i puneau viaþa în pericol. Tânãrul a avut noroc cu autoturismul care era dotat cu mai multe sisteme de siguranþã, iar martorii spun cã altfel era rãnit mult mai grav. Tot locuitorii din zona unde a avut loc accidentul mai spun cã fiul afaceristului,
aflat la volanul maºinii Volvo, circula pe banda lui ºi în faþã, pe sensul opus, i-a apãrut BMW-ul care ar fi virat brusc la stânga ºi i-a tãiat calea. Tânãrul n-a mai apucat sã opreascã ºi dupã ce s-a izbit de autoturism, a ricoºat într-un autobuz parcat în afara drumului. Poliþiºtii din Petrila urmeazã sã stabileascã cu exactitate cine se face vinovat de producerea accidentului ºi au deschis un dosar penal pentru vãtãmare corporalã din culpã. M. GÂNJU
4 Actualitate
A învins foamea. Sãracii din Petroºani s-au întors la cantina socialã
F
oamea pare sã fi fost mai mare decât mândria, iar persoanele asistate social au înþeles cã trebuie sã munceascã dacã vor sã mãnânce.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 aprilie 2015
O parte a celor care au renunþat la hrana oferitã la cantina de ajutor social din Petroºani, care au dat bir cu fugiþii când au înþeles cã, pentru a mânca, trebuie sã efectueze muncã în folosul comunitãþii, au revenit la sentimente mai bune. Foamea pare sã fi învins, aºa cã s-au înscris pe liste ºi primesc din nou hranã. „O parte dintre cei care au renunþat iniþial s-au întors. La ora actualã servim 105 porþii”, a declarat Cristina Mraz, directorul Serviciului Public Local de Asistenþã
Socialã din cadrul Primãriei municipiului Petroºani. “Vârful” de solicitãri a fost de circa 140 de persoane, dar la începutul acestui an erau puþin peste 60 de familii care beneficiau de hranã la cantina socialã din Cartierul Colonie. De precizat cã,
Obicei dacic pãstrat cu sfinþenie
D
acã e Sãptãmâna Patimilor lui Iisus, atunci musai ne gândim la cei trecuþi în lumea celor drepþi ºi momârlanii din zona Vãii Jiului pãstreazã un obicei ce din moºi strãmoºi a fost lãsat. Împodobitul crucilor ºi primenitul mormintelor se face în câteva cimitire, unde credincioºii vin în Noaptea de Înviere. De câteva zile e forfotã mare în cimitirul de pe Sãlãtruc, la poalele Parângului, acolo unde credincioºii participã la slujbã. Nu uitã nici de cei morþi ºi pentru cã aºa este obiceiul, se opresc dupã ce ies din bisericã sã le aprindã o lumânare ºi sã le primeneascã mormintele. Pun pe crucile din fier un batic, flori artificiale colorate, le schimbã pe cele decolorate de anul trecut ºi la final, o icoanã nouã. Aºa este obiceiul nescris în aceastã comunitate. „La moartea unui om se împodobesc crucile ºi în fiecare an, la Paºti se primenesc, cã ele se ponosesc. Punem acolo un batic, flori, cã aºa e moºtenirea din bãtrâni”, ne-a spus o bãtrânicã ce împodobea o cruce miercuri la prânz. „Ieri, azi, mâine,
începând cu data de 1 august 2014, asistaþii social trebuie sã munceascã pentru hrana de care beneficiazã, potrivit unei hotãrâri de consiliu local din luna iunie 2014. Fac excepþie cei care asigurã creºterea ºi îngrijirea, potrivit legii, a
în Sãptãmâna asta Mare, venim la cimitir, ne sãpãm mormintele, punem flori în pãmânt ºi împodobim cu flori crucile. La Sfântul Gheorghe ne îmbrãcãm în straie populare ºi venim la nedeie, dar pânã atunci ne ocupãm de morminte. Punem flori din hârtie creponatã pe care le facem chiar noi, dar acum gãsim ºi de cumpãrat, un batic ºi icoane. Astea sunt obiceiuri”, ne spune o altã femeie. Fiecare îºi face curat la mormânt, cã Învierea sã îi gãseascã pe toþi aºa cum se cuvine. Preoþii spun cã obiceiul este unul strãmoºesc ºi se pãstreazã în comunitãþile de momârlani, pentru cã ei sunt urmaºii dacilor. Prin împodobirea crucilor de fier în sãptãmâna de dinaintea Învierii, momârlanii fac acel pod invizibil între Pãmânt ºi Cer, iar în Noaptea Învierii se vor aduna la morminte sã dea de pomanã, dupã ce merg la slujbã. Diana MITRACHE
unuia sau a mai multor copii în vârstã de pânã la 5 ani; asigurã îngrijirea uneia sau a mai multor persoane cu handicap grav ori accentuat sau persoane vârstnice dependente care nu beneficiazã de asistent personal sau îngrijitor la domiciliu, în condiþiile legii ori participã la un program de pregãtire profesionalã. Tot prin hotãrârea CL Petroºani s-a stabilit ºi numãrul de ore pe care beneficiarii cantinei de ajutor social trebuie sã le efectueze lunar. Astfel, pentru o porþie beneficiarul trebuie sã lucreze 18 ore, pentru 2 porþii – 36 ore, pentru 3 porþii – 54 ore, pentru 4 porþii –
66 ore, pentru 5 porþii 84 ore ºi pentru mai mult de 5 porþii – 120 ore pe lunã.
R
evine hranã caldã
De precizat cã, în scurt timp, se va relua ºi distribuþia hranei calde, dupã ce timp de mai multe luni s-a mers doar pe hranã rece, din cauzã cã angajata care se ocupa de distribuþia hranei s-a îmbolnãvit. Cristina Mraz a precizat cã a fost angajatã o nouã persoanã, însã se va trece la hranã caldã doar dupã ce se vor finaliza reparaþiile la sediul cantinei, dupã Paºti. Car men COSMAN-PREDA
Tiberiu Iacob Ridzi “înlocuit” pentru o orã
P
rimar pentru o orã. Mai mulþi elevi ai Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani au aflat cum se desfãºoarã activitatea unui primar, dar ºi a celor ce lucreazã în administraþia publicã.
Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani a discutat cu tinerii, astfel au fost identificate mai multe probleme pentru care acum se cautã soluþii. “În cadrul programului Scoala altfel au venit sã viziteze primãria ºi biroul primarului. Au fost foarte interesaþi ºi mi-au pus câteva întrebãri strict legate de ceea ce poate sã facã administraþia publicã localã pentru elevi. M-au întrebat dacã se poate deconta transportul elevilor care vin din alte localitãþi la Petroºani. Este o problemã serioasã pe care o voi discuta ºi cu colegii mei din celelalte localitãþi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cum li se pare munca unui primar ºi cu ce impresii au rãmas de pe urma vizitei ne spun chiar elevii. “A fost foarte frumos ºi sunt impresionatã de ce este aici. E foarte frumos ºi probabil vom mai avea aceastã ocazie sã venim. Am fost la registraturã ºi la domnul primar în birou ºi ºtiu cã suntem
înfrãþiþi cu Varpalota ºi avem multe amintiri cu ei. Domnul primar ne-a clarificat niºte probleme ºi a fost deschis la întrebãrile noastre ºi ne-a spus tot ce a crezut dânsul. E grea munca de primar”, ne-a spus Andreea Riana Colda, elevã a Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani. În aceastã sãptãmânã la nivelul unitãþilor de învãþãmânt au loc altfel de activitãþi, iar primarul municipiului Petroºani ne spune cât de importante sunt acestea. “Sunt foarte bune pentru cã aºa iau contact cu instituþiile statului ºi nu neapãrat într-un cadru oficial. Vin în vizitã ºi se familiarizeazã cu atributile pe care le au instituþiile publice ºi nu fac altceva decât sã se pregãteascã pentru viaþã, cu ceea ce înseamnã contactul lor cu autoritãþile statului”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi. Elevii au vizitat mai multe birouri din cadrul administraþiei locale de la Petroºani, însã de departe cel mai fascinaþi au fost de cabinetul primarului. Monika BACIU
O picãturã curatã are un drum lung pa de la robinet curge curatã, dar A drumul ei este unul
spun dascãlii lor, au mai învãþat ºi la ºcoalã câte ceva, însã acum au înþeles la faþa locului cum se întâmplã totul. „Aceastã activitate se numeºte Sã ºtii mai multe, sã fii mai responsabil, povestea unei picãturi de apã. La ºcoalã, astãzi, dar ºi în zilele precedente, am discutat cu ei despre drumul apei în naturã, aºa i-am spus, ca sã înþeleagã toþi, despre trecerea de la o stare de agregare la alta, am discutat despre apa potabilã ºi cât este de importantã. Astãzi, însã, ei au învãþat multe despre modul cum este procesatã apa brutã, pânã ajunge la noi în case”, ne-a mãrturisit Ana Doda, unul dintre dascãlii care a însoþit grupul de copii. Cum stau lucrurile la
Îmbrãcãminte haute couture din ziare
H
aute couture din ziare ºi reviste. Tinerii cu a lor imaginaþie demonstreazã atunci când au ocazia ce se poate face din diferite materiale. Ziarele pot deveni articole de îmbrãcãminte sau poºete, rolele de hârtie igienicã se pot transforma în suporturi pentru stilouri, iar pietrele pot fi folosite pe post de ouã de Paºte. Toate aceste lucruri au fost expuse la sala de marmurã a Primãriei Petroºani în cadrul unui proiect derulat de Colegiul Economic Hermes Petroºani.
P
rimarul Ilie Pãducel vrea ca linia de troleibus sã ajungã pânã în Cimpa. La sediul ConsiliuluI Judeþean Hunedoara a avut loc o întâlnire de lucru care a avut ca obiect analiza stadiului proiectelor de dezvoltare al noilor linii publice de transport ecologic între principalele aglomerãri urbane ale judeþului.
lung ºi ajutat de echipamente gândite de oameni. Asta au învãþat copiii de la ªcoala nr.5 din Petrila, care au vizitat o staþie de tratare a apei, în Sãptãmâna altfel. Sunt micuþi, dar habar nu aveau cã apa cu care sunt ei obiºnuiþi la robinet, nu vine chiar aºa de nicãieri. ªi pentru cã au avut posibilitatea sã vadã întreg procedeul, toþi au fost interesaþi sã observe cã apa are nisip, cã nu este tocmai curatã ºi nici bunã de bãut, dacã nu tece prin aparatura din staþiile de tratare. ”Am învãþat cum se curãþã apa cu diferite utilaje ºi ni s-a spus cã acea apã este potabilã, dacã este curãþatã cu echipamente, maºinãrii”, a spus o fetiþã. ”Eu am învãþat azi cum se spalã apa ºi m-a impresionat ºi ºtiu acum cã din apã de râu, facem apã potabilã”, a adãugat un alt copil. Cã apa se spalã este doar o expresie, dar cei mici nu au fost chiar nepregãtiþi, pentru cã,
Green Line de Cimpa
“Anul acesta este plin de surprize în sensul cã avem foarte mulþi copii mici care participã. În momentul în care cei din învãþãmântul preºcolar au venit cu creaþii deosebite, au hotãrât sã ne demostreze cã dacã sunt mici pot sã-ºi asume responsabilitãþi pentru cã educaþia ecologicã propusã de acest proiect este bazatã pe educaþia de acasã ºi apoi este completatã de educaþia de la ºcoalã ºi
Primarii au avut mai multe solicitãri, iar la Petrila se doreºte ca acest mijloc de transport în comun sã ajungã pânã în Cimpa. faþa locului le-au arãtat “Este un lucru specialiºtii de la Apa foarte bun construirea Serv, care au rãbdare, de acelei linii de troleibuz fiecare datã sã le explice. ºi am insistat ca ºi „Ne bucurãm de pentru oraºul Petrila fiecare datã când vin copii sã se afcã pânã în ºi când pleacã de aici cu cap de linie Cimpa mai multe informaþii faþã pentru cã sunt de cele cu care au venit. condiþii corespunzãAstãzi avem 60 de copii toare, este reparatã aici ºi din punctul nostru strada Republicii ºi avem condiþii sã se de vedere, informaþia circule ºi cã cetãþenii le-am repetat-o de mai din Petrila sã benefimulte ori, ca sã vadã toþi cã, aºa cum a zis un copil cieze de acest proiect. Concluzia a rãmas ca azi, din apã de râu, noi pânã la data de facem apã potabilã, nu 15 mai vom primi SFfoarte uºor”, a spus ul reactualizat ºi tot Cristian Ionicã, director pânã atunci consultanTehnic SC Apa Serv. tul va trece pe la Astfel de vizite educafiecare administraþie tive îi fac pe copii sã conºtientizeze importanþa localã, vom merge în apei ºi sã vadã cã nu este teren pentru a stabili traseul ºi staþiile ºi sã deloc simplu sã bei un se urgenteze implepahar cu apã curatã. Diana MITRACHE mentarea acestui proiect”, a declarat Ilie Pãducel, primarul revin la elevii mari care sunt un bun exemplu, ele- oraºului Petrila. Pentru transportul vii care poartã tricouri. Ei ecologic în Valea sunt baza, ei au venit cu Jiului, s-a decis ideea ºi ei sunt cei care au modificarea ºi comspus cã nu doar ºcoala pletare Studiului de noastrã trebuie sã facã Fezabilitate în sensul acest lucru ci sã preia unificãrii traseelor fiecare scoalã din zonã. Noi am crescut. Suntem proiect regional pentru cã mai avem încã ºase judeþe partenere care la rândul lor în sãptãmâna altfel au ºi ei astfel de activitãþi ºi vor prezenta la final un raport pentru cã cei de la minister ne sprijinã ºi sperãm sã avem acel modul opþional de educaþie ecologicã”, a declarat Carmen Climescu, organizator. Acþiunea face parte din programul interjudeþean verde pentru România, proiect în care sunt implicaþi elevii din mai multe judeþe. Monika BACIU
Petroºani-Uricani ºi Petroºani-Petrila, astfel încât sã funcþioneze o singurã linie „verde” între Petrila ºi Uricani, cu depoul la Vulcan.
De asemenea se are în vedere identificarea unor soluþii de conectare a cãlãtorilor din Oraºul Aninoasa la linia Petrila-Uricani. S-a convenit ca în perioada imediat urmãtoare consultantul sã facã o serie de analize de trafic urmate de întâlniri cu reprezentanþii municipalitãþilor din Valea Jiului pentru stabilirea traseelor, a staþiilor, a punctelor de întoarcere. Monika BACIU
4 Actualitate
A învins foamea. Sãracii din Petroºani s-au întors la cantina socialã
F
oamea pare sã fi fost mai mare decât mândria, iar persoanele asistate social au înþeles cã trebuie sã munceascã dacã vor sã mãnânce.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 aprilie 2015
O parte a celor care au renunþat la hrana oferitã la cantina de ajutor social din Petroºani, care au dat bir cu fugiþii când au înþeles cã, pentru a mânca, trebuie sã efectueze muncã în folosul comunitãþii, au revenit la sentimente mai bune. Foamea pare sã fi învins, aºa cã s-au înscris pe liste ºi primesc din nou hranã. „O parte dintre cei care au renunþat iniþial s-au întors. La ora actualã servim 105 porþii”, a declarat Cristina Mraz, directorul Serviciului Public Local de Asistenþã
Socialã din cadrul Primãriei municipiului Petroºani. “Vârful” de solicitãri a fost de circa 140 de persoane, dar la începutul acestui an erau puþin peste 60 de familii care beneficiau de hranã la cantina socialã din Cartierul Colonie. De precizat cã,
Obicei dacic pãstrat cu sfinþenie
D
acã e Sãptãmâna Patimilor lui Iisus, atunci musai ne gândim la cei trecuþi în lumea celor drepþi ºi momârlanii din zona Vãii Jiului pãstreazã un obicei ce din moºi strãmoºi a fost lãsat. Împodobitul crucilor ºi primenitul mormintelor se face în câteva cimitire, unde credincioºii vin în Noaptea de Înviere. De câteva zile e forfotã mare în cimitirul de pe Sãlãtruc, la poalele Parângului, acolo unde credincioºii participã la slujbã. Nu uitã nici de cei morþi ºi pentru cã aºa este obiceiul, se opresc dupã ce ies din bisericã sã le aprindã o lumânare ºi sã le primeneascã mormintele. Pun pe crucile din fier un batic, flori artificiale colorate, le schimbã pe cele decolorate de anul trecut ºi la final, o icoanã nouã. Aºa este obiceiul nescris în aceastã comunitate. „La moartea unui om se împodobesc crucile ºi în fiecare an, la Paºti se primenesc, cã ele se ponosesc. Punem acolo un batic, flori, cã aºa e moºtenirea din bãtrâni”, ne-a spus o bãtrânicã ce împodobea o cruce miercuri la prânz. „Ieri, azi, mâine,
începând cu data de 1 august 2014, asistaþii social trebuie sã munceascã pentru hrana de care beneficiazã, potrivit unei hotãrâri de consiliu local din luna iunie 2014. Fac excepþie cei care asigurã creºterea ºi îngrijirea, potrivit legii, a
în Sãptãmâna asta Mare, venim la cimitir, ne sãpãm mormintele, punem flori în pãmânt ºi împodobim cu flori crucile. La Sfântul Gheorghe ne îmbrãcãm în straie populare ºi venim la nedeie, dar pânã atunci ne ocupãm de morminte. Punem flori din hârtie creponatã pe care le facem chiar noi, dar acum gãsim ºi de cumpãrat, un batic ºi icoane. Astea sunt obiceiuri”, ne spune o altã femeie. Fiecare îºi face curat la mormânt, cã Învierea sã îi gãseascã pe toþi aºa cum se cuvine. Preoþii spun cã obiceiul este unul strãmoºesc ºi se pãstreazã în comunitãþile de momârlani, pentru cã ei sunt urmaºii dacilor. Prin împodobirea crucilor de fier în sãptãmâna de dinaintea Învierii, momârlanii fac acel pod invizibil între Pãmânt ºi Cer, iar în Noaptea Învierii se vor aduna la morminte sã dea de pomanã, dupã ce merg la slujbã. Diana MITRACHE
unuia sau a mai multor copii în vârstã de pânã la 5 ani; asigurã îngrijirea uneia sau a mai multor persoane cu handicap grav ori accentuat sau persoane vârstnice dependente care nu beneficiazã de asistent personal sau îngrijitor la domiciliu, în condiþiile legii ori participã la un program de pregãtire profesionalã. Tot prin hotãrârea CL Petroºani s-a stabilit ºi numãrul de ore pe care beneficiarii cantinei de ajutor social trebuie sã le efectueze lunar. Astfel, pentru o porþie beneficiarul trebuie sã lucreze 18 ore, pentru 2 porþii – 36 ore, pentru 3 porþii – 54 ore, pentru 4 porþii –
66 ore, pentru 5 porþii 84 ore ºi pentru mai mult de 5 porþii – 120 ore pe lunã.
R
evine hranã caldã
De precizat cã, în scurt timp, se va relua ºi distribuþia hranei calde, dupã ce timp de mai multe luni s-a mers doar pe hranã rece, din cauzã cã angajata care se ocupa de distribuþia hranei s-a îmbolnãvit. Cristina Mraz a precizat cã a fost angajatã o nouã persoanã, însã se va trece la hranã caldã doar dupã ce se vor finaliza reparaþiile la sediul cantinei, dupã Paºti. Car men COSMAN-PREDA
Tiberiu Iacob Ridzi “înlocuit” pentru o orã
P
rimar pentru o orã. Mai mulþi elevi ai Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani au aflat cum se desfãºoarã activitatea unui primar, dar ºi a celor ce lucreazã în administraþia publicã.
Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani a discutat cu tinerii, astfel au fost identificate mai multe probleme pentru care acum se cautã soluþii. “În cadrul programului Scoala altfel au venit sã viziteze primãria ºi biroul primarului. Au fost foarte interesaþi ºi mi-au pus câteva întrebãri strict legate de ceea ce poate sã facã administraþia publicã localã pentru elevi. M-au întrebat dacã se poate deconta transportul elevilor care vin din alte localitãþi la Petroºani. Este o problemã serioasã pe care o voi discuta ºi cu colegii mei din celelalte localitãþi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cum li se pare munca unui primar ºi cu ce impresii au rãmas de pe urma vizitei ne spun chiar elevii. “A fost foarte frumos ºi sunt impresionatã de ce este aici. E foarte frumos ºi probabil vom mai avea aceastã ocazie sã venim. Am fost la registraturã ºi la domnul primar în birou ºi ºtiu cã suntem
înfrãþiþi cu Varpalota ºi avem multe amintiri cu ei. Domnul primar ne-a clarificat niºte probleme ºi a fost deschis la întrebãrile noastre ºi ne-a spus tot ce a crezut dânsul. E grea munca de primar”, ne-a spus Andreea Riana Colda, elevã a Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani. În aceastã sãptãmânã la nivelul unitãþilor de învãþãmânt au loc altfel de activitãþi, iar primarul municipiului Petroºani ne spune cât de importante sunt acestea. “Sunt foarte bune pentru cã aºa iau contact cu instituþiile statului ºi nu neapãrat într-un cadru oficial. Vin în vizitã ºi se familiarizeazã cu atributile pe care le au instituþiile publice ºi nu fac altceva decât sã se pregãteascã pentru viaþã, cu ceea ce înseamnã contactul lor cu autoritãþile statului”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi. Elevii au vizitat mai multe birouri din cadrul administraþiei locale de la Petroºani, însã de departe cel mai fascinaþi au fost de cabinetul primarului. Monika BACIU
O picãturã curatã are un drum lung pa de la robinet curge curatã, dar A drumul ei este unul
spun dascãlii lor, au mai învãþat ºi la ºcoalã câte ceva, însã acum au înþeles la faþa locului cum se întâmplã totul. „Aceastã activitate se numeºte Sã ºtii mai multe, sã fii mai responsabil, povestea unei picãturi de apã. La ºcoalã, astãzi, dar ºi în zilele precedente, am discutat cu ei despre drumul apei în naturã, aºa i-am spus, ca sã înþeleagã toþi, despre trecerea de la o stare de agregare la alta, am discutat despre apa potabilã ºi cât este de importantã. Astãzi, însã, ei au învãþat multe despre modul cum este procesatã apa brutã, pânã ajunge la noi în case”, ne-a mãrturisit Ana Doda, unul dintre dascãlii care a însoþit grupul de copii. Cum stau lucrurile la
Îmbrãcãminte haute couture din ziare
H
aute couture din ziare ºi reviste. Tinerii cu a lor imaginaþie demonstreazã atunci când au ocazia ce se poate face din diferite materiale. Ziarele pot deveni articole de îmbrãcãminte sau poºete, rolele de hârtie igienicã se pot transforma în suporturi pentru stilouri, iar pietrele pot fi folosite pe post de ouã de Paºte. Toate aceste lucruri au fost expuse la sala de marmurã a Primãriei Petroºani în cadrul unui proiect derulat de Colegiul Economic Hermes Petroºani.
P
rimarul Ilie Pãducel vrea ca linia de troleibus sã ajungã pânã în Cimpa. La sediul ConsiliuluI Judeþean Hunedoara a avut loc o întâlnire de lucru care a avut ca obiect analiza stadiului proiectelor de dezvoltare al noilor linii publice de transport ecologic între principalele aglomerãri urbane ale judeþului.
lung ºi ajutat de echipamente gândite de oameni. Asta au învãþat copiii de la ªcoala nr.5 din Petrila, care au vizitat o staþie de tratare a apei, în Sãptãmâna altfel. Sunt micuþi, dar habar nu aveau cã apa cu care sunt ei obiºnuiþi la robinet, nu vine chiar aºa de nicãieri. ªi pentru cã au avut posibilitatea sã vadã întreg procedeul, toþi au fost interesaþi sã observe cã apa are nisip, cã nu este tocmai curatã ºi nici bunã de bãut, dacã nu tece prin aparatura din staþiile de tratare. ”Am învãþat cum se curãþã apa cu diferite utilaje ºi ni s-a spus cã acea apã este potabilã, dacã este curãþatã cu echipamente, maºinãrii”, a spus o fetiþã. ”Eu am învãþat azi cum se spalã apa ºi m-a impresionat ºi ºtiu acum cã din apã de râu, facem apã potabilã”, a adãugat un alt copil. Cã apa se spalã este doar o expresie, dar cei mici nu au fost chiar nepregãtiþi, pentru cã,
Green Line de Cimpa
“Anul acesta este plin de surprize în sensul cã avem foarte mulþi copii mici care participã. În momentul în care cei din învãþãmântul preºcolar au venit cu creaþii deosebite, au hotãrât sã ne demostreze cã dacã sunt mici pot sã-ºi asume responsabilitãþi pentru cã educaþia ecologicã propusã de acest proiect este bazatã pe educaþia de acasã ºi apoi este completatã de educaþia de la ºcoalã ºi
Primarii au avut mai multe solicitãri, iar la Petrila se doreºte ca acest mijloc de transport în comun sã ajungã pânã în Cimpa. faþa locului le-au arãtat “Este un lucru specialiºtii de la Apa foarte bun construirea Serv, care au rãbdare, de acelei linii de troleibuz fiecare datã sã le explice. ºi am insistat ca ºi „Ne bucurãm de pentru oraºul Petrila fiecare datã când vin copii sã se afcã pânã în ºi când pleacã de aici cu cap de linie Cimpa mai multe informaþii faþã pentru cã sunt de cele cu care au venit. condiþii corespunzãAstãzi avem 60 de copii toare, este reparatã aici ºi din punctul nostru strada Republicii ºi avem condiþii sã se de vedere, informaþia circule ºi cã cetãþenii le-am repetat-o de mai din Petrila sã benefimulte ori, ca sã vadã toþi cã, aºa cum a zis un copil cieze de acest proiect. Concluzia a rãmas ca azi, din apã de râu, noi pânã la data de facem apã potabilã, nu 15 mai vom primi SFfoarte uºor”, a spus ul reactualizat ºi tot Cristian Ionicã, director pânã atunci consultanTehnic SC Apa Serv. tul va trece pe la Astfel de vizite educafiecare administraþie tive îi fac pe copii sã conºtientizeze importanþa localã, vom merge în apei ºi sã vadã cã nu este teren pentru a stabili traseul ºi staþiile ºi sã deloc simplu sã bei un se urgenteze implepahar cu apã curatã. Diana MITRACHE mentarea acestui proiect”, a declarat Ilie Pãducel, primarul revin la elevii mari care sunt un bun exemplu, ele- oraºului Petrila. Pentru transportul vii care poartã tricouri. Ei ecologic în Valea sunt baza, ei au venit cu Jiului, s-a decis ideea ºi ei sunt cei care au modificarea ºi comspus cã nu doar ºcoala pletare Studiului de noastrã trebuie sã facã Fezabilitate în sensul acest lucru ci sã preia unificãrii traseelor fiecare scoalã din zonã. Noi am crescut. Suntem proiect regional pentru cã mai avem încã ºase judeþe partenere care la rândul lor în sãptãmâna altfel au ºi ei astfel de activitãþi ºi vor prezenta la final un raport pentru cã cei de la minister ne sprijinã ºi sperãm sã avem acel modul opþional de educaþie ecologicã”, a declarat Carmen Climescu, organizator. Acþiunea face parte din programul interjudeþean verde pentru România, proiect în care sunt implicaþi elevii din mai multe judeþe. Monika BACIU
Petroºani-Uricani ºi Petroºani-Petrila, astfel încât sã funcþioneze o singurã linie „verde” între Petrila ºi Uricani, cu depoul la Vulcan.
De asemenea se are în vedere identificarea unor soluþii de conectare a cãlãtorilor din Oraºul Aninoasa la linia Petrila-Uricani. S-a convenit ca în perioada imediat urmãtoare consultantul sã facã o serie de analize de trafic urmate de întâlniri cu reprezentanþii municipalitãþilor din Valea Jiului pentru stabilirea traseelor, a staþiilor, a punctelor de întoarcere. Monika BACIU
6 Actualitate
ANUNÞ
Consiliul Judeþean Hunedoara, cu sediul în municipiul Deva, Bld.1 Decembrie 1918, nr. 28, judeþul Hunedoara, numãr telefon 0254 211 350, fax. 0254 230 030, e-mail: cjh@cjhunedoara.ro, în baza Legii nr. 350/2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit de interes general, face cunoscutã intenþia de a atribui contracte de finanþare nerambursabilã pentru anul de execuþie financiarã
Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 aprilie 2015
2015. Domeniile pentru care se acordã finanþãri nerambursabile ºi sumele aprobate pentru anul 2015, conform Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr. 20/2015 sunt urmãtoarele:
Regulamentul ºi Documentaþia de solicitare a finanþãrilor nerambursabile se pun la dispoziþia celor interesaþi la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara Compartimentul culte, sport, turism, activitãþi
culturale, începând cu data de 15.04.2015 sau pe site-ul Consiliului Judeþean Hunedoara, www.cjhunedoara.ro. Aplicanþii vor depune cererile de solicitare a finanþãrii la Registratura Consiliului Judeþean Hunedoara, (douã exemplare, în plic închis pe care se va menþiona solicitantul ºi Codul Unic de Înregis-
HOTÃRÂREA nr. 25/2015 privind aprobarea Planului de Analizã ºi Acoperire a Riscurilor la nivelul municipiului Lupeni pe anul 2015 hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni Având în vedere expunerea de motive a viceprimarului municipiului Lupeni ºi Raportul de specialitate al Compartimentului de Protecþie Civilã din cadrul primãriei municipiului Lupeni; Þinând seama de prevederile Legii nr. 481/2004, privind protecþia civilã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ale OUG nr.21/2004, privind Sistemul Naþional de Management al Situaþiilor de Urgenþã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art. 6 alin. 1 din Metodologia de elaborare a Planului de analizã ºi acoperire a riscurilor, aprobatã prin Ordinul Ministrului Administraþiei ºi Internelor nr. 132/2007, pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analizã ºi acoperire a riscurilor ºi a Structurii – cadru a Planului de analizã ºi acoperire a riscurilor;
În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã; În temeiul art. 36 alin.(2) ºi alin. (6) lit. a) pct. 8) ºi art. 45 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraþiei publice locale, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare:
HOTÃRêTE Art. 1 Se aprobã „ Planul de Analizã ºi Acoperire a Riscurilor pentru anul 2015”, prevãzut în Anexa care face parte integrantã din prezenþa hotãrâre. Art. 2 Compartimentele din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotãrâri. Art. 3 Hotãrârea va fi comunicatã Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate fiind adusã la îndeplinire de cãtre Viceprimarul Municipiului Lupeni iar la cunoºtinþa cetãþenilor prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 31 martie 2015 PREªEDINTE DE ªEDINÞà Prof. RODICA CÂMPEAN Contrasemneazã, secretar Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
HOTÃRÂREA NR. 26 / 2015
privind adoptarea propunerii de trecere a imobilelor (terenuri) din proprietatea statului în proprietatea persoanelor – proprietari actuali ai locuinþelor conform prevederilor articolului 36 alin. (2) ºi alin. (3) din Legea nr. 18/ 1991 privind fondul funciar, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul local al Municipiului Lupeni, Analizând cererile primite din partea mai multor cetãþeni ai Municipiului Lupeni precum ºi actele doveditoare anexate acestora prin care solicitã reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului intravilan în baza prevederilor articolului 36 alin. (2) ºi alin. (3) ale Legii fondului funciar nr. 18/ 1991, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; Vãzând Nota de fundamentare a Viceprimarului Municipiului Lupeni, Raportul întocmit ºi prezentat de compartimentul de specialitate din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni precum ºi avizul Comisiei de specialitate
trare al acestuia), camera nr. 2. Selecþia ºi evaluarea proiectelor depuse în vederea finanþãrii nerambursabile se face de cãtre comisia de evaluare, numitã prin Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara nr. 49/2015. Termenul limitã pentru depunerea proiectelor este 15.05.2015, ora 16.00.
din cadrul Consiliului local al Municipiului Lupeni; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (2), alin. (3) ºi alin. (6) ale Legii nr. 18/ 1991, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare precum ºi a prevederilor art. 36 alin. (9) ºi art. 45 din Legea Administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile sale ulterioare
HOTÃRêTE
Art. 1 Se aprobã propunerea de trecere a imobilelor (terenuri) din proprietatea statului în proprietatea persoanelor – proprietari actuali ai locuinþelor conform prevederilor anexei nr. 1 la prezenþa hotãrâre ºi ale articolului 36 alin. (2) ºi alin. (3) din Legea nr. 18/ 1991 privind fondul funciar, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. 2 Hotãrârea, împreunã cu actele doveditoare se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara pentru ca, în temeiul prevederilor art. 36 alin. (6) al Legii nr. 18/ 1991 privind fondul funciar, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare sã fie atribuite în proprietate prin Ordinul Prefectului. Art. 3 Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate fiind adusã la îndeplinire de cãtre Viceprimarul Municipiului Lupeni ºi la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 31 martie 2015 PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ Prof. RODICA CÂMPEAN Contrasemneazã, secretar Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 aprilie 2015
I.D. Sîrbu s-a întors acasã I
on Dezideriu Sîrbu s-a întors acasã ºi ochii lui te privesc din curtea în care cândva a scris tot ceea ce ne-a rãmas în urma lui. Totul s-a întâmplat graþie artistului Ion Barbu, care a adus în curtea casei memoriale o plãcuþã creatã din mozaic cu chipul celui care a fost artizanul Povestirilor Petrilene. În curtea casei memoriale din Petrila a ajuns însuºi Ion Dezideriu Sîrbu ºi acum îi priveºte pe trecãtori, ca ºi pe cei care îi trec pragul. Sîrbu a fost adus de Ion Barbu, artistul care i-a decorat ºi casa cu fraze din opera sa ºi care se ocupã singur de întreþinerea casei memoriale de aici. A gãsit, la rându-i, artistul potrivit ºi a creat acest chip care parcã cuprinde cu privirea sa întreg universul perilean. „Sîrbu era tot timpul acasã, dar acum l-am adus artistic, vizual ºi ceea ce mã bucurã
foarte mult e observaþia custodelui muzeului, Cristina ªandor, care spunea cã de oriunde ar privi, ochii lui Sîrbu o urmãresc ºi într-adevãr cred cã acest mozaic surpinde frumos acest lucru. Ochii lui Sîrbu ne urmãresc peste tot”, a spus Ion Barbu, artist. Ion Barbu a gãsit artistul potrivit care s-a oferit sã îi realizeze chipul marelui I.D Sîrbu ºi acum copiii curioºi îl privesc de dupã gard, cã tot e sãptãmâna altfel ºi ei învaþã la o ºcoalã ce îi poartã numele. „Aici a stat Ion Dezideriu Sîrbu, despre care ºtim cã a fost un
scriitor”, ne-a spus un copil care ne-a mãrturisit cã aºteaptã cu nerãbdare vizita în casa memorialã. „A fost un scriitor. A scris Povestiri Petrilene”, ne-a spus un alt copil. „Eu am aflat cã ºcoala noastrã poartã numele acestui scriitor”, a completat un alt copil, în timp ce privea printre gard chipul celui care a scris operele pe care ei le citesc acum în ªcoala altfel. Totul a fost posibil prin ambiþia cu care Ion Barbu se încãpãþâneazã sã aducã câte ceva din Sîrbu, artistul care a fãcut cunoscutã Petrila în lume. ªi totul, doar pe cheltuiala lui. „Opera aparþine lui
Tradiþii menþinute de juniorii Petrilei piritualitate ºi interculturaliS tate. Acesta este
numele unui festival care a devenit deja tradiþie la Petrila în cadrul cãruia preºcolarii încearcã sã prezinte tradiþiile mai multor zone. Anul acesta a fost anul momârlanilor, majoritatea copiilor fiind îmbrãcaþi în portul popular tradiþional zonei noastre. “Ediþia aceasta se deruleazã pe parcursul unei sãptãmâni întregi. Am ales ºcoala altfel deoarece este o perioadã în care toþi cautã evenimente cât mai atractive pentru copii. A devenit o tradiþie, atunci când ne-am gândit sã dezvoltãm spiritul interculturalitãþii ºi al toleranþei, al
Tudor Asciu, un artist din Prejmer, judeþul Braºov, absolvent de arte plastice. MUSCÃ Am reuºit sã îi conving sã producã douã mozaicuri, pentru cele douã muzee ale oraºului Petrila, respectiv, Casa
Memorialã I.D. Sîrbu ºi Muzeul Mamei ºi la niºte preþuri care sfideazã orice concurenþã”, a mai adãugat Barbu cu modestie, pentru cã ne-a mãrturisit cã ºi-a folosit farmecul personal ca sã
îl convingã pe artist, iar apoi l-a rãsplãtit, pentru cã ºi el este artist ºi ºtie cã munca de artist trebuie rãsplãtitã. Casa memorialã se aflã în ceea ce Ion Barbu numeºte Colonia Literarã, un loc în care oricine poate gãsi câte ceva din ceea ce a creat pentru noi Ion Dezideriu Sîrbu, iar acum artistul ne întâmpinã din poartã, aºa cum ar fi fãcut-o dacã ar mai fi trãit. Diana MITRACHE
Sã fim alãturi de Andreea!
Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cu o boalã, ce iniþial a þintuit-o în pat, a miºcat multã lume. Mulþi oameni ne-au întrebat cum ar putea sã o ajute pe fetiþa care, deºi are deficienþe grave, a reuºit sã creeze o adevãratã colecþie de mãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturi care, în parte, le-a vîndut zilele acestea. Ea face asta pentru ca în toamnã sã poatã merge la încã o operaþie. Pânã acum Andreea a fãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cu numãrul 13. Ea sperã sã aibã cîndva copilãria pierdutã ºi sã poatã sã meargã,
fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar mai sînt multe operaþii pînã ce visul sãu va fi realitate. Cei care vor sã o ajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii este la Pireus Bank pe numele Pop Maria Andreea IBAN RO73 PIRB 2202 6544 1600 1000 Cod SWIFT PIRBROBU VÃ MULÞUMIM!
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã. acceptãrii diversitãþii, am fãcut un exerciþiu de-a lungul anilor ºi astãzi am fost surprinºi pentru cã au venit copii din toatã þara. Este un proiect educaþional interjudeþean. Momentele artistice sunt inedite, în fiecare an, fiecare cadru didactic care doreºte sã participe vine cu un alt program”, a declarat Marcela Meraru, organizator. Dascãlii, prin programele pe care le parcurg cu elevii, sunt cei care încearcã sã le inducã celor mici noþiunea de tradiþie ºi importanþa acestui eveniment în viaþa noastrã. Ba mai mult, dascãlii împreunã cu pãrinþii au confecþionat costumele momârlãneºti ale copi-
ilor. “Aducem în faþa lor ºi a spectatorilor obiceiuri, tradiþii, din diferite zone folclorice ºi culturale pentru cã ei se regãsesc în filmele de desene animate purtând costumele personajelor îndrãgite, în alte filme de desene animate cu costume trãznite, ei înºiºi ºi-au ales temele comunicându-le educatoarelor”, ne mai spune sursa citatã. Evenimentul a fost organizat de colectivul de cadre didactice de la ªcoala Generalã ID Sîrbu din Petrila, iar conducerea unitãþii a fost alãturi de micii artiºti care au fost costumaþi în portul diferitelor popoare ale lumii. Monika BACIU
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 aprilie 2015
Henþ cu mâna
NU SUNT PRECUM MIEII LA TÃIERE... Am stat cu inima strânsã la acest început de tur, cum cã aceºti puºtani de 16-18 ani, aruncaþi în lupta Ligii a IV-a hunedorene la fot-
bal, vor fi fãcuþi praf ºi pulbere în luptele cu mai experimentaþii lor competitori. Nimãnui nu i-a pãsat de vreun posibil „masacru”, dar
iatã cã pânã la urmã nu a fost aºa. Jiul Petroºani a þinut piept cam tuturor adversarilor. N-au câºtigat pânã acum, dar la seniori n-au luat vreo cãruþã de goluri. Ba chiar juniorii au mai ºi câºtigat, chiar dacã crema s-a dus înspre
echipa mare. Tinerii jucãtori ai Jiului s-au descurcat de minune peste tot, ba chiar la Deva i-au þinut în ºah vreme îndelungatã pe cei care vor promova. Baºca, juniorii, cãrora nu li se dãdea nicio ºansã, dupã ce titularii au trecut en-gros la
Liga a V-a Hunedoara
MÃGURA PUI, PRECUM URAGANUL! z În Seria 1, dupã ce în prima etapã a zdrobit cu 6-0 pe Cerna Lunca Cernii, la meciul cu Dacia Boºorod au fost fãrã milã: 10-1! Meci într-o singurã direcþie, cu Cr. Creciunesc (3), Pau (2), A. Turcu, Bãluºã, Tr. Biriº, D. Creciunesc ºi Alb în rol de marcatori ai echipei antrenate de Ovidiu Ciolea.
echipa de seniori, continuã sã lupte puternic pentru menþinerea primei poziþii în clasament. Iatã cã Jiul Petroºani, echipa bãtutã de soartã, pare a se lupta cu lupii cei ce doresc moartea mieilor, cu destinaþia propriilor burþi.
Din etape adunate ºi în Cu casca lui Arlauskis!
REDATE
Fostul portar, actualul golgeter la Inter Petrila, Adrian Dolha, a apãrut la meciul cu Hercules Lupeni cu o cascã de protecþie pe cap, precum Astafei de la A.S.A. Tg. Mureº. O cascã având o semnificaþie deosebitã, ea aparþinând celebrului portar Arlauskis (Steaua), pe vremea când acesta apãra la Unirea Urziceni.
Ursachi vs. Ursachi
Fraþii gemeni Cr. ºi D. Creciunesc (Mãgura Pui) au marcat patru goluri în meciul cu Dacia Boºorod z Cerna Lunca Cernii au poate ieºi din pasa proastã, 2-5 acasã cu Unirea Gen. Berthelot (antr. Ion Radu), autorii golurilor fiind Kaizer (2), E. Radu, Stroia ºi Jurmoni
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Rugby D.N.S. (Liga a II-a)
AU DOBORÂT „STEJARUL”!
Un aspect inedit la meciul Inter Petrila – Hercules Lupeni (21). În poarta echipei gazdã, s-a aflat Cosmin Ursachi, ce ar fi trebuit sã-i þinã piept atacantului Darius Ursachi de la Lupeni, nimeni altul decât fratele sãu! Din fericire pentru amândoi, antrenorul Dan Voicu l-a schimbat dupã 30 de minute pe Darius ºi astfel a fost „evitat”
ETAPA A 2-A, 4 APR. 2015
Cronica
un conflict îân familie. Cu inima strânsã, în tribunã se afla ºi tatãl celor doi fraþi Ursachi.
Cristea ºi Buzduga, spectatori de lux Printre cei din în tribunele stadionului de la Lonea s-au aflat ºi Rico Cristea ºi Gheorghe Leleºan, cei care cu mai bine de trei decenii în urmã au jucat împreunã la parângul Lonea dar ºi în Divizia „B”, la A.S. Paroºeni Vulcan. Alte vremuri, alt fotbal...
Rico Cristea, fost jucãtor ºi antrenor al Petrilei, spectator la meciul de la Lonea ETAPA A 3-A, 10 APR. 2015 CS Nãvodari – RC Bârlad ªtiinþa Petroºani – Olimpia Bucureºti CSUAV Arad – Stejarul Buzãu Polit. Iaºi – Steaua U 23 Bucovina Suceava – RCM Galaþi
RCM Galaþi – CSUAV Arad 14-10 Stejarul Buzãu - ªtiinþa Petroºani 5-38 Olimpia Bucureºti – CS Nãvodari 17-0 ªtiinþa Petroºani Mâine în 17-11 “Dealul Institutului” a trecut peste ºocul RC Bârlad – Polit. Iaºi Steaua II Buc. – Bucovina Suceava amânat va avea loc derby-ul înfrângerii din diviziei secunde prima etapã, jucând excelent la Buzãu, unde a CLASAMENT la rugby, obþinut o victorie confortabilã, la o diferenþã de CSM U 23 Bucureºti 2 2 0 0 ªtiinþa Petroºani CSM U23 Bucureºti 33 puncte. RCM Galaþi 2 2 0 0 Dupã numai un sfert de orã, Biro a înscris ªtiinþa Petroºani 2 1 0 1 primul eseu. Gazdele rãmân în 14 jucãtori dupã 1 1 0 0 eliminarea lui Cristea, reuºind sã închidã tabela la Bucovina Suceava pauzã cu 17-0. CS Nãvodari 2 1 0 1 În final, victorie cu 38-5 a ªtiinþei, care a punctat RC Bârlad 1 1 0 0 prin Cebotari (3 eseuri), Biro (1 eseu), Rãzv. Barbu Polit. Iaºi 2 0 0 2 (1 eseu) ºi Zaharescu (1 eseu) ºi Paraipan (4 tr.). CSUAV Arad 2 0 0 2 Mâine de la ora 10:00, în „Dealul Institutului”, Stejarul Buzãu 2 0 0 2 ªtiinþa Petroºani va întâlni pe Olimpia Bucureºti, Steaua U 23 0 0 0 0 liderul clasamentului.
36-11 31-25 53-22 5-0 26-22 17-11 22-36 10-19 10-64 0-0
0p.b. 0p.b. 2p.b. 1p.b. 1p.b. 0p.b. 1p.b. 1p.b. 0p.b. 0p.b.
8p. 8p. 6p. 5p. 5p. 4p. 1p. 0p. 0p. 0p.