Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 835
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 8 Aprilie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Se ascut iar sãbiile
Paºte, ca-n copilãrie...
S
ãptãmâna Patimilor era o perioadã specialã în lumea satului de adineauri... Oamenii îºi primeneau ogrãziile, ne pregãteam de Înviere, bãrbaþii trebãluiau prin bãtãturã, muierile prin casã, noi copiii gurã- cascã pe uliþã, din zori ºi pânã-n asfinþit. Mã trimitea mama sã adun trifoi/lãptucã ori alte buruieni pe care sã le imprime pe ouãle feºtite în coajã de ceapã. Luciul ouãlor era dat cu o bucatã zdravãnã de slãninã. Le “cercãm în dinþi” sã vãd care sunt mai tari. Le puneam deoparte pe cele târî pentru zilele în care mergeam la nedeile din sat ori dimprejur. În Joia Mare, noi copiii din Slãtinioara, dupã lãsarea întunericului, fãceam focul ºi “puºcam”. Cu o “tavã” pregãtitã cu grijã, puºcam, nu aveam nevoie decât de carbid ºi apã... În Joia Mare satul era precum un front de rãzboi, erau “aujmãrile” , din Cãlineºti pânã-n Oprineºti ºi mai departe-n Gãlãþeni, în
fiecare bãtãturã se puºca în jurul focului ºi se strigã “aujmãria... aujmãria... aujmãria mãããããã“. În vremea copilãriei mele nu ºtiam de iepuraº, nu... Am aflat târziu de urecheat, satul nu ºtia cã în dimineaþa de Paºte trebuie sã vinã iepuraºul. ªtiam cã trebuie sã ne trezim devreme, sã ne spãlãm, “sã luãm Paºte“ sã ne aºezãm la masã dupã ce spuneam întotdeauna rugãciunea ºi apoi în grabã sã pornim spre “morminþi”... În Slãtinioara morþii se îngroapã în ogradã, fiecare îºi îngroapã morþii în bãtãturã. Astfel, în dimineaþa de Paºte, plecam “pe la morminþi” adicã prin sat de la unii la alþii, dãdeam ºi primeam de pomanã în fiecare gospodãrie...Erau ani frumoºi cu griji puþine ºi ucurii multe, mãrunte dar multe... Lucram ziua la sãlaº, ºedeam seara la lãmpaº, sub cerul cu stele multe, faine vremuri dar trecute... Ionuþ DRÃGOTESC
Vochiþoiu cautã neregulile din curtea lui Avram pe la Curtea de Conturi
S
enatorul UNPR de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu, îl cautã la nereguli pe directorul operatorului de apã din Valea Jiului, Costel Avram. Disensiunile dintre cei doi sunt de notorietate ºi Vochiþoiu i-a intentat chiar ºi un proces, dupã ce Avram l-a acuzat public cã furã apã. >>> PAGINA A 3-A
CEH, monitorizat de Ministerul Energiei
S
ituaþia gravã cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara este monitorizatã în permanent de Ministerul Energiei. Reprezentaþii MinisteruluI Energiei susþin cã intrarea în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara înseamnã închiderea activitãþii în minerit ºi nu doar cea de la societate cât ºi cea de la Societatea Naþionalã de
Închideri Mine Valea Jiului. Pe rolul Tribunalului Hunedoara este înregistratã o astfel de cerere, iar în cazul în care aceasta va fi admisã repercusiunile asupra Complexului vor fi dramatice. “În ceea ce priveºte riscurile pe care le presupune intrarea în insolvenþã, precum ºi consecinþe ale intrãrii în faliment a CEH cele mai importante ar fi închiderea imediatã a activitãþii de minerit ºi la Societatea
Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, furnizor captiv al CEH, cu disponibilizarea altor circa 2000 de salariaþi. Disponibilizarea unui numãr foarte mare de salariaþi (în prezent CEH are cca. 6600 de salariaþi) într-o zonã monoindustrialã conducând la o presiune socialã extraordinarã ºi la un impact puternic asupra bugetului asigurãrilor sociale”, se aratã într-un document semnat de ministrul Energiei
Andrei Gerea. O altã problemã ar fi legatã ºi de furnizarea agentului termic. În cazul
în care CEH intrã în faliment, Deva ºi Valea Jiului rãmân fãrã cãldurã. Sãptãmâna viitoare, la Tribunalul Hunedoara se va lua în discuþie cererea de insolvenþã depusã de o societate împotriva Complexului Energetic Hunedoara. La finele anului 2014, CEH înregistra pierderi de 350 de milioane de lei, ºi o valoare a plãþilor restante de circa 370 de milioane de lei, din care numai la bugetul consolidat al statului circa 290 de milioane de lei. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 aprilie 2015
2,5 lei de cãciulã pentru câinii vagabonzi
F
iecare dintre noi vom da 2,5 lei pe an pentru câinii comunitari. Aºa au decis cei care conduc sistemul de ecarisaj în judeþul Hunedoara. În forul de conducere al asociaþiei care se ocupã de acest sector este un consilier din Lupeni, Nicolae Ivãnuº, care promite cã în Valea Jiului se va pune în miºcare întreg sistemul. Vom da bani din bugetul local ca sã îngrijim maidanezii, cã despre dispariþia lor de pe strãzi nu putem vorbi atât de repede. Legile sunt, însã, interpretabile ºi maidanezii ajung în adãposturi
doar ca sã fie o perioadã îngrijiþi ºi eventual castraþi. „Din pãcate, legislaþia nu permite o rezolvare rapidã. În principal, câinii sunt strânºi de pe strãzi ºi trebuie sã fie cazaþi, iar dacã sunt
sãnãtoºi, trebuie sã aºteptãm adoptarea lor, cã nu se poate face eutanasierea, decât a celor foarte bolnavi”, a spus Nicolae Ivãnuº, consilier judeþean, reprezentantul C J Hunedoara în A.D. I. a
Zeci de mii de lei lunar, cheltuieli la bazinul didactic
Preþurile de intrare au crescut
C
heltuielile extrem de ridicate cu întreþinerea bazinului didactic din Petroºani au dus la creºterea tarifelor de intrare. Cheltuielile se ridicã la câteva zeci de mii de lei lunar, iar pentru a putea acoperi aceste costuri începând de luni, 6 aprilie, toþi cei care vor intra la bazinul didactic vor plãti mai mult pentru un bilet. “Tarifele de înot s-au modificat cu data de 1 aprilie, conform hotãrârii de ºedinþã a consiliului local. Tarifele sunt de la 5 la 7 lei pentru elevi ºi studenþi, abonamentele de la 50 la 70 de lei elevi ºi studenþi. Pentru adulþi de la 10 la 14 lei ºi de la 100 de lei abonamentele la 140 de lei. Cheltuielile de la bazin sunt destul de mari ºi ca sã putem face cât de cât un echilibru ºi sã putem fi rentabili a trebuit ca sã facem aceste majorãri ”, a declarat Petre Popa, administrator bazinului didactic. De precizat este faptul
Trei rozãtoare ne induc în atmosfera Paºtelui
I
epuraºi de Paºte. Pentru ca petroºãnenii sã simtã atmosfera sãrbãtorilor Pascale, reprezentanþii administraþiei locale au luat decizia de a monta mai mulþi iepuraº. Trei rozãtoare vor anima centrul civic al localitãþii. “Anul acesta de sãrbãtorile Pascale vom avea trei
cã în aceastã sãptãmânã când la nivel naþional în sistemul de educaþie se deruleazã programul “Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun” elevii au acces gratuit în piscina ºcolarã. “Vin ºi copiii ºi vin ºi adulþii. Suntem bucuroºi cã îi avem aici lângã noi ºi mai ales cã avem acum ºi sãptãmâna porþilor deschise avem deja un numãr de copii care vin ºi care s-au înscris deja la bazin. În aceastã sãptãmânã între orele 11 ºi 13 va fi gratis”, a mai spus sursa citatã. Biletul de intrare este valabil douã ore timp în care adulþii, dar ºi copiii sunt supravegheaþi de personalul care deserveºte bazinul. Monika BACIU
iepuraºi amplasaþi pe raza municipiului Petroºani. Doi vor fi pe centru civic ºi unul va fi pe DN66 lângã Biserica Catolicã. Alte ornamente nu se pun în oraº cu excepþia sãrbãtorilor de iarnã. Astãzi vom începe montarea lor ºi de mâine searã vor fi funcþionale sã poatã fi amplasate pe raza municipiului ºi sã poatã da un aspect de sãrbãtoare”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani. Creºtinii ortodocºi sãrbãtoresc Învierea Domnului duminicã, 12 aprilie Monika BACIU
Asociaþiei de ocrotire a câinilor fãrã stãpân. În Valea Jiului doar douã primãrii au acceptat sã participe pânã acum cu bani de la buget, respectiv cu suma de 2,5 lei pentru fiecare locuitor pe an, în timp ce la Vulcan, Gheorghe Ile se descurcã pe cont propriu.
„Pânã în momentul de faþã, din pãcate, doar primãriile din Uricani ºi Petroºani au trecut prin Consiliul Local aceste hotãrâri. Urmeazã sã treacã ºi celelalte prin CL. E un lucru de care mi-am propus sã mã ocup în mod special”, a mai spus Nicolae Ivãnuº, consilier judeþean. Consilierul judeþean din Valea Jiului a fost numit în structura de conducere a asociaþiei care se ocupã de ecarisaj în Hunedoara. Modificarea a fost fãcutã, din cauzã cã postul rãmãsese vacant ºi era nevoie de un nou preºedinte. „Reprezentantul
nostru era Mircea Muzicaº. Domnul a decedat ºi consilierii au votat înlocuirea dânsului cu consilierul judeþean Nicolae Ivãnuº. Ca misiune, dânsul are de urmãrit implementarea obiectivelor în aceastã ADI”, a precizat Adrian David, vicepreºedintele C.J. Hunedoara. ªi dacã fiecare primãrie va da bani de la buget pentru câinii comunitari, de la Consiliul Judeþena Hunedoara deja s-a aprobat suma de 1,8 milioane de lei, pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân. Diana MITRACHE
Spre Parâng, în condiþii de iarnã
T
emperaturile scãzute ºi precipitaþiile din ultima perioadã au pus probleme conducãtorilor auto care au vrut sã urce în staþiunea montanã Parâng. Carosabilul a fost acoperit de un strat de polei, iar autoritãþile au fost nevoite sã intervinã. “În zona de intravilan a municipiului Petroºani nu am întâmpinat probleme dar în zona Rusu, de la telescaunul vechi pânã la zona Rusu, este polei pe jos. Am discuta cu domnul vicepreºedinte la CJH ºi a luat mãsurile de îndatã ºi a trimis echipa de deszãpezire pentru a da cu material antiderapant. Am luat legãtura cu cei de la Consiliul Judeþean pentru cã drumul aparþine de ei, este vorba de DJ 709 F ºi problema va fi rezolvatã pentru a se putea circula în condiþii de siguranþã”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani. În Valea Jiului un alt drum cu probleme este cel care duce spre Voineasa. Potrivit informaþiilor de la CNADNR aici stratul de zãpadã mãsoarã cinci centimetri. Monika BACIU
VÂNZARE Vând apartament 2 camere, în Petroºani, Str. 1 Decembrie 1918, Bl. 105, Ap.53, cu multiple îmbunãtãþiri. Preþ 75.000 lei negociabil. Nr telefon 0731.254100 ºi 0757.769477
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 aprilie 2015
Se ascut iar sãbiile
Vochiþoiu cautã neregulile din curtea lui Avram pe la Curtea de Conturi
S
enatorul UNPR de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu, îl cautã la nereguli pe directorul operatorului de apã din Valea Jiului, Costel Avram. Disensiunile dintre cei doi sunt de notorietate ºi Vochiþoiu i-a intentat chiar ºi un proces, dupã ce Avram l-a acuzat public cã furã apã. Senatorul Haralambie Vochiþoiu i-a solicitat preºedintelui Curþii de Conturi, Nicolae Vãcãroiu, o copie a raportului întocmit dupã controlul efectuat în acest an la ApaServ Valea Jiului SA, instituþie condusã de Costel Avram. Vochiþoiu are suspiciuni cã ar fi fost descoperite oareºce nereguli de care musai vrea sã aibã cunoºtinþã ºi spune cã ºi în trecut ar mai fi fost diverse probleme financiare. „Din audienþele cu cetãþenii la cabinetul meu parlamentar ºi din dezvãluirile
Sentinþã în cazul individului care a ucis doi pietoni
I
ndividul care a omorât doi oameni în sãptãmâna patimilor a anului trecut, aflã mâine ce pedeapsã va primi pentru fapta sa. Ori din contrã, Mãturar Codruþ Norocel ar putea fi
presei se desprinde ideea cã în preþul mare al apei potabile furnizate de SC ApaServ Valea Jiului SA se regãsesc anumite nereguli de care este posibil a se face vinovatã actuala conducere a acestei societãþi. (...) Având în vedere cã societatea amintitã furnizeazã apã la peste 150.000 de locuitori ºi foarte mulþi agenþi economici, vã rog sã-mi transmiteþi o copie a Raportului Curþii de Conturi-Camera de Conturi Hunedoara rezultat în urma ultimului control efectuat la SC ApaServ Valea Jiului SA din judeþul Hunedoara”, îi scrie parlamentarul lui Nicolae Vãcãroiu. achitat în ciuda faptului cã procurorii susþin cã se face vinovat de ucidere din culpã. Magistraþii Judecãtoriei Petroºani au rãmas în pronunþare cu privire la sentinþa în dosarul tânãrului judecat pentru moartea a douã persoane lovite pe o trecere de pietoni din centrul Petroºaniului. Decizia urmeazã sã fie luatã joi, însã indiferent de soluþia judecãtorului sentinþa poate fi atacatã atât de Mãturar cât ºi de rudele ºi urmaþii celor douã victime. Mãturar se aflã în arest la domiciliu încã din
Costel Avram este, în schimb, liniºtit ºi spune cã nu are de cât sã caute eventualele nereguli, pentru cã nu existã. „Suntem ºi în Sãptãmâna Patimilor ºi mã abþin, deocamdatã, de la alte comentarii. Cert este cã totul este în regulã. Nu existã nicio neregulã”, a declarat directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram, anunþând cã dupã Paºti va reveni cu mai multe detalii despre acest subiect.
A
cuzaþiile de furt i-au adus în instanþã
De precizat cã disensiunile dintre Costel Avram ºi Haralambie Vochiþoiu sunt luna aprilie 2014, dupã ce judecãtorii Tribunalului Hunedoara au decis cã nu se impune menþinerea sa în arestul IPJ Hunedoara, aºa cum iniþial stabiliserã magistraþii petroºãneni. Totodatã, Norocel a beneficiat de învoire pentru documentele de naºtere ale copilului sãu, pentru a merge la medicul stomatolog dar ºi pentru a munci. Procurorii au susþinut cã tânãrul gonea nebuneºte cu BMW-ul sãu prin localitate ºi pur ºi simplu a spulberat doi pietoni care vroiau sã treacã stradã pe o trecere din apropierea Primãriei Petroºani. El a susþinut cã victimele nu au traversat regulamentar strada, iar procurorii au efectuat ºi o expertizã criminalisticã în cazul tragediei. Tragicul eveniment a avut loc în Joia Mare, iar trei copii au rãmas fãrã pãrinþi, unul dintre ei fiind un minor olimpic ºi un extrem de talentat pianist. Maximilian GÂNJU
de notorietate ºi s-au acutizat dupã ce directorul operatorului de apã l-a acuzat pe parlamentar cã furã apã la una dintre firmele controlate de el. Acuzaþiile publice s-au soldat cu un proces, aflat acum pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Scandalul dintre cei doi a debutat în urmã cu mai bine de doi ani, în urma unuii control fãcut de reprezentanþii ApaServ la SC Art Forest Company SRL, firmã controlatã de senatorul Haralambie Vochitoiu. Echipele de control au stabilit cã societatea a fost branºatã ilegal la reþeaua de apã
On-line e mai simplu
O
ferta de înscriere on-line pe site-ul AJOFM Hunedoara este una extrem de accesatã de ºomeri. Profilul celui care îºi cautã astfel de lucru este cel al unui tânãr ºi aºa se explicã de ce numãrul total al ºomerilor este cu aproximativ 1.000 mai mare decât al celor care au cerut un USER ºi o parolã ca sã îºi caute astfel un job. On–line este la doar un click distanþã, iar platforma de cãutare le oferã ºomerilor din judeþul nostru un acces mai facil la locurile de muncã ce sunt scoase pe piaþã. ªi angajatorii scapã de un drum la sediul agenþiilor locale, iar numãrul celor care s-au
potabilã, aspect consemnat în procesul verbal de constatare nr. 129/ 24.09.2012 ºi Nota de constatare din 24.09. 2012, încheiate în urma controlului efectuat de reprezentanþii furnizorului de apã la punctul de lucru la firmei, din Livezeni. Cu ocazia respectivei verificãri s-a constatat existenþa unui by-pass ilegal executat pe reþeaua publicã de apã. Când echipa de control a ajuns la poarta firmei, angajaþii l-au sunat imediat pe Haralambie Vochiþoiu – care era consilier judeþean la vremea respectivã – ºi, potrivit actelor oficiale ale ApaServ, „acesta s-a prezentat imediat la faþa locului ºi nu a permis efectuarea controlului, motivat de faptul cã reprezentanþii societãþii noastre nu au prezentat delegaþii, deºi aceºtia se legitimaserã cu legitimaþiile de serviciu”. Ulterior, dupã ce reprezentanþii ApaServ au venit cu delegaþiile, acestora li s-a permis sã efectueze controlul, iar prejudiciul calculat pentru racordul ilegal a fost de aproape 13.000 de lei. Car men COSMAN-PREDA
înscris deja în baza de date este foarte mare. „Pânã în momentul de faþã avem 9.346 de ºomeri din Hunedoara care acceseazã aceastã platformã ºi 953 de angajatori. Eu consider cã ne ajutã, pentru cã un angajator care are o ofertã de locuri de muncã vacanþe, poate sã o trimitã on-line ºi nu mai este nevoie sã ne contacteze personal, iar ºomerii ºi ei îºi pot cãuta locurile de muncã de acasã, unde le pot vizualiza direct”, a precizat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Proiectul a fost implementat în judeþul Hunedoara anul trecut ºi are o duratã de 18 luni, pânã în 5 iulie 2015. Valoarea eligibilã a proiectului a fost de aproape 7.9 milioane de lei, iar cea mai mare parte a fost realizatã din fonduri nerambursabile. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 aprilie 2015
Recviem pentru Gelu, astrofizicianul care s-a ridicat la Cer
Luni, 6 aprilie 2015, mai vechea dorinþã a lui Gelu Criºan, astrofiziacianul din Petrila, s-a îndeplinit. A murit la Spitalul de Urgenþã Petroºani. Avea 58 de ani... În 14 ianuarie 2015, Gelu Criºan, ”eminentul nebun” al Petrilei a fost gãsit cu gâtul tãiat ºi degerat în faþa blocului din cartierul Prundului, fost Puºkin. A vrut sã moarã, dar nu i-a reuºit nici de aceastã datã, deºi dupã ce ºi-a tãiat gâtul cu un briceag a sãrit de la etajul unu al blocului. Medicii de la Spitalul de Urgenþã Petroºani au fãcut tot posibilul pentru a-l salva. A fost trimis cu un elicopter la Timiºoara unde s-a intervenit chirurgical în zona gâtului, inclusiv la coloana vertebralã unde i s-a montat un dispozitiv, apoi a trecut ºi prin secþia de chirurgie toracicã, pe la ORL, psihiatrie, degerãturile creau probleme... A fost readus la Spitalul din Petroºani ºi cu tot tratamentul de specialitate gândul sãu era sã încheie ceea ce începuse – socotelilie cu o viaþã chinuitoare. Norocul sau nenorocul sãu era cã nu se putea miºca din cauza paraliziei. În momentele sale de luciditate, Gelu spunea cã nici un om nu trebuie sã accepte sã trãiascã în umilinþã... Ileana FIRÞULESCU
ÎN MEMORIAM Pentru cã demintatea nu trãieºte în genunchi, Securitatea i-a scurtcircuitat mintea Un cercetãtor în geofizicã ºi electronicã, un specialist în astronavigaþie, din Petrila, a fost distrus de Securitatea comunistã prin aºa zisa metodã ”spãlarea creierului”. O informare, care exprima poziþia unei minþi sclipitoare, nu a fost pe placul regimului Ceauºescu, drept pentru care l-a supus pe Gelu Criºan la caznele securiste pentru a-l da pe brazdã. Cum acest lucru nu a fost posibil, i s-a administrat injecþia care l-a transformat în ”om cu mintea rãtãcitã”. Omul de rând, cel care nu s-a confruntat cu Securitatea regimului Ceauºescu, nu-i vine sã creadã ce descoperã dupã atâþia ani,
exclamând invariabil: eu nu am ºtiut despre aºa ceva! Cel cãruia i s-a cumpãrat sufletul, printr-un loc de muncã, repartizarea unui apartament ºi cumpãrãturi în rate, viaþa i-a trecut între serviciu ºi casã, eventual ºi cu cele douã ore de emisie tv pe zi, cu apa ºi curentul dat cu porþia. Cei careºi puneau întrebãri existenþiale, care aveau idealuri ºi dincolo de pragul casei, cei care, vorbã lui Brâncuºi, au cãutat toatã viaþa lor zborul, cunoaºterea ºi dumnezeirea, au avut mari probleme. Mulþi au murit pentru vina de a vedea derapajele unei lumi ca o închisoare, dar ºi mai mulþi au fost transformaþi în plante pentru cã au vorbit considerând cã este o datorie de onoare. Ca urmare, deminatea era þinta principalã a securitãþii comuniste, pentru cã demnitatea nu acceptã sã trãiascã în genunchi...
N
obleþea celui desculþ prin zãpadã Îl cheamã Gelu Criºan, este din Petrila, are 56 de ani, ºi a fost un om de excepþie, o valoare pentru þara lui ºi o mândrie a oraºului, a Vãii Jiului ºi a judeþului. Cei care i-au fost colegi ºi vecinii povestesc despre Gelu cã a fost cercetãtor în fizicã atomicã ºi profesor universitar la Bucureºti. Înalta educaþie ºi inteligenþa de excepþie se regãsesc ºi acum la Omul care umblã desculþ prin zãpadã, iar vara poartã bocanci ºi uneori costum de schi. Uneori, când i se face rãu, îl vezi cum se culcã singur pe pãmânt, apoi îºi urmeazã drumul cu câinele sãu, poate singurul sãu prieten adevãrat... Cu ochii mari, albaºtri ºi extrem de expresivi, la Gelu se
simte boemia celor cu minte sclipitoare. Recitã versuri ale marilor clasici, discutã cu cei ce nu fug de el despre subiecte ale cãrþilor premiaþilor Nobel, ajutã elevi mai mici ºi chiar liceeni rezolvându-le probleme de fizicã ºi matematicã, uneori le atrage atenþia asupra comportamentelor neadecvate, iar nobleþea ºi calitatea umanã rãzbat din orice gest, atitudine ºi mai ales din... recunoºtinþa faþã de cei care i-au întins o mânã. Gentileaþa sa este atât de rarã încât mulþi cred cã nu mai existã. Noi am rãmas uimiþi s-o descoperim la un om al cãrui creier a fost spãlat de Securitate.
G
eneraþie bãtutã de soartã - ºase morþi... ºi Gelu Apropiaþii spun cã mintea lui Gelu s-a îmbolnãvit în urma unei injecþii. ”A fost un copil eminent, a intrat din prima la liceu, apoi la facultate ºi la a doua facultate. A devenit cercetãtor ulterior, pe la Bucureºti. A fost cãsãtorit, socrul sãu, am înþeles cã lucra în Comitetul Central pe vremea lui Ceauºescu.
Are un copil, care a venit sã-l invite la nunta lui. Am aflat cã a fãcut o informare politicã, aºa cum se fãcea atunci, dupã care a ajuns aºa. Se spune cã ar fi criticat sistemul ºi mai ales practicile din domeniul în care lucra el. Acea infirmare politicã nu doar cã a scris-o, dar a ºi suþinut-o, cu completãrile ºi argumentele lui. A fost un bãrbat tare frumos, senin ºi deschis. Se ºtie cã dintr-o injecþie. Dar toþi spun cã Securitatea a fãcut asta. Generaþia nostrã a fost o generaþie bãtutã de soartã. Majoritatea celor cu adevãrat buni, colegi de-ai mei, au murit. Au fost ºase oameni eminenþi... Tatãl sãu a lucrat la minã, acum este pensionar ºi stau împreunã. Mama lui a fost nevoitã sã plece în Franþa... Gelu a rãmas un om de bunã calitate, chiar dacã mintea lui o mai ia razna”- a povestit Elisabeta B., fosta colegã de ºcoalã generalã ºi vecina lui Gelu.
D
e la Topografie, Petrol ºi gaze, la astronavigaþie... În momemte de
luciditate, dacã este întrebat, Gelu povesteºte, puþinilor oameni în care are încredere, viaþa sa, dar invariabil roagã pe cel din faþa sa cã nu cumva sã-l pârascã ”SSP”-ului, adicã serviciului de securitate ºi protecþiei ºtiute de el de pe vremea ”aceea”. Fostul cercetãtor a povestit despre fiul sãu Bogdan ºi fosta soþie Roxana cu duioºie, iar atitudinea lui exprimã mândrie ºi dor, dar ºi durere acceptatã. Gelu ne-a ajutat sã legãm piesele disparate ale pregãtirii sale, aflate de la cunoscuþi. A studiat pe rând Topografia, Geofizica, Programarea numericã a datelor ºi Electronicã. A lucrat un an la mina Petrila, apoi la Institutul de Cercetare Petrol ºi Gaze, a fost profesor universitar la Bucureºti, a fãcut cercetare ºi proiectare, apoi a trecut în astronavigaþie... A vorbit cu multã consideraþie despre un anume Ionuþ Sturza, cu care s-a cunoscut pe vremurile sale bune, ºi pe care pare sã-l fi apreciat cu adevãrat. Nu am flat dacã este vorba fostul premier al Moldovei, cel care a înfiinþat Alianþa pentru Democraþie ºi Reforme ºi este specialist în comerþ exterior ºi a fost vicedirector într-o asociaþie de profil, viceconsul al Kazasthanului etc.
Ion Sturzã are 53 de ani, cu trei ani mai mic decât Gelu, iar drumurile lor sã se fi intersectat... Poate fi ºi un descendent al familiei Sturdza. Nu am reuºit sã aflãm pentru cã teama lui Gelu de Securitate se manifestã ºi acum.
D
e ce Doamne, de ce??
Zilele trecute, Gelu m-a întâpinat cu niºte versuri. A recitat îndelung, cu ochii când ridicaþi cãtre cer, când privind dincolo de mine, ceva depre muzã ºi somn al raþiunii, despre dragoste ºi lipsa ei, despre durere ºi bucuria soarelui, despre Sisif ºi povara omului... Am crezut cã aºteaptã sã ghicesc autorul, aºa cum face de obicei. Poezia lui era ceva între sonetele lui Shakespeare ºi Anabel Lee a lui Edgar Allan Poe. ”Eu am compus-o ºi acum am completat-o, chestie de inspiraþie de moment. Ideea mi se
pare bunã, dar la formã mai trebuie lucrat” – mi-a spus Gelu fãcând stânga-mprejur. Am rãmas uitându-mã lung dupã el, iar nodul din gât aproape cã mã sufocã... Am reuºit doar sã îngân, aºa, retoric, ”de ce Doamne, de ce?” ªi totuºi, în mintea lui Gelu, are zvâcniri uluitoare din care reiese faptul cã e conºtient de situaþia în care se aflã ºi nu regretã gestul lui de atunci. Într-o dimineaþã m-a întrebat dacã ºtiu cine e autorului romanului ”Pentru cine bat clopotele”, ºi mi-a redat un mic pasaj din carte, extrem de sugestiv pentru situaþia lui: „Îmi închipui cã în ºaptezeci de ceasuri poþi trãi o viaþã la fel de plinã ca în ºaptezeci de ani… Deci, dacã viaþa ta schimbã cei ºaptezeci de ani pe ºaptezeci de ceasuri, am în clipa de faþã acest dar fãrã preþ ºi sunt destul de norocos cã am avut parte de el. ªi dacã nu existã
ceea ce se numeºte un lung rãgaz, nici restul vieþilor noastre, nici un «de acum încolo», ci doar «acum», înseamnã cã doar «acum» trebuie preþuit, ºi sunt nespus de fericit cã-l am”...
C
opiii, între respingere ºi dorinþa de a-l vindeca Indurerearea „eminentului nostru”, din vechiul cartier al Petrilei, Puºkin, este reacþia de respingere a copiilor/ adolescenþilor faþã de el, care râd, þipã ºi fug... Gelu, iubind oamenii în general, ºi copiii în special, are tendinþa de ocrotire a lor, de dorinþa de a le
transmite din ºtiinþa sa de dascãl, de a-i ajuta... ºi de cele mai multe ori rãmâne cu umerii cãzuþi ºi cu fruntea întunecatã. ªi ca un revers al acestei situaþii, o tânãrã pasionatã de psihologie, cu câþiva ani în urmã avea convingerea cã-l poate vindeca pe profesorul cercetãtor, vecinul ei. ”Când veneam acasã în vacanþe, aveam sentimentul cã dacã mã apropii de el, dacã ajung sã-l înþeleg pãtrunzând în mintea lui pot sã-l fac bine. Aveam un simþãmânt inexplicabil cã acolo e ceva ce se poate repara. Dar anii au trecut, specializarea mea a fost alta...”povesteºte Izabela S.
Acest material am vrut sã fie o ”reparaþie moralã” minorã comparativ cu ceea ce i s-ar cuveni lui Gelu – ”eminentul nostru” -, drept pentru care o parte a cartierului Puºkin, acum Prundului, din Petrila, s-a mobilizat ºi a cules informaþii. Toþi au avut cuvinte de apreciere, au depãnat întâmplãri care reliefau frumuseþea unui caracter ºi a unei minþi sclipitoare ”spãlate” de Securitatea comunistã. Un singur regret existã. Acela cã Gelu Criºan nu este îngrijit aºa cum meritã... Locuieºte cu tatãl lui, un om bolnav la rândul sãu. 11 iulie 2013
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 aprilie 2015
Recviem pentru Gelu, astrofizicianul care s-a ridicat la Cer
Luni, 6 aprilie 2015, mai vechea dorinþã a lui Gelu Criºan, astrofiziacianul din Petrila, s-a îndeplinit. A murit la Spitalul de Urgenþã Petroºani. Avea 58 de ani... În 14 ianuarie 2015, Gelu Criºan, ”eminentul nebun” al Petrilei a fost gãsit cu gâtul tãiat ºi degerat în faþa blocului din cartierul Prundului, fost Puºkin. A vrut sã moarã, dar nu i-a reuºit nici de aceastã datã, deºi dupã ce ºi-a tãiat gâtul cu un briceag a sãrit de la etajul unu al blocului. Medicii de la Spitalul de Urgenþã Petroºani au fãcut tot posibilul pentru a-l salva. A fost trimis cu un elicopter la Timiºoara unde s-a intervenit chirurgical în zona gâtului, inclusiv la coloana vertebralã unde i s-a montat un dispozitiv, apoi a trecut ºi prin secþia de chirurgie toracicã, pe la ORL, psihiatrie, degerãturile creau probleme... A fost readus la Spitalul din Petroºani ºi cu tot tratamentul de specialitate gândul sãu era sã încheie ceea ce începuse – socotelilie cu o viaþã chinuitoare. Norocul sau nenorocul sãu era cã nu se putea miºca din cauza paraliziei. În momentele sale de luciditate, Gelu spunea cã nici un om nu trebuie sã accepte sã trãiascã în umilinþã... Ileana FIRÞULESCU
ÎN MEMORIAM Pentru cã demintatea nu trãieºte în genunchi, Securitatea i-a scurtcircuitat mintea Un cercetãtor în geofizicã ºi electronicã, un specialist în astronavigaþie, din Petrila, a fost distrus de Securitatea comunistã prin aºa zisa metodã ”spãlarea creierului”. O informare, care exprima poziþia unei minþi sclipitoare, nu a fost pe placul regimului Ceauºescu, drept pentru care l-a supus pe Gelu Criºan la caznele securiste pentru a-l da pe brazdã. Cum acest lucru nu a fost posibil, i s-a administrat injecþia care l-a transformat în ”om cu mintea rãtãcitã”. Omul de rând, cel care nu s-a confruntat cu Securitatea regimului Ceauºescu, nu-i vine sã creadã ce descoperã dupã atâþia ani,
exclamând invariabil: eu nu am ºtiut despre aºa ceva! Cel cãruia i s-a cumpãrat sufletul, printr-un loc de muncã, repartizarea unui apartament ºi cumpãrãturi în rate, viaþa i-a trecut între serviciu ºi casã, eventual ºi cu cele douã ore de emisie tv pe zi, cu apa ºi curentul dat cu porþia. Cei careºi puneau întrebãri existenþiale, care aveau idealuri ºi dincolo de pragul casei, cei care, vorbã lui Brâncuºi, au cãutat toatã viaþa lor zborul, cunoaºterea ºi dumnezeirea, au avut mari probleme. Mulþi au murit pentru vina de a vedea derapajele unei lumi ca o închisoare, dar ºi mai mulþi au fost transformaþi în plante pentru cã au vorbit considerând cã este o datorie de onoare. Ca urmare, deminatea era þinta principalã a securitãþii comuniste, pentru cã demnitatea nu acceptã sã trãiascã în genunchi...
N
obleþea celui desculþ prin zãpadã Îl cheamã Gelu Criºan, este din Petrila, are 56 de ani, ºi a fost un om de excepþie, o valoare pentru þara lui ºi o mândrie a oraºului, a Vãii Jiului ºi a judeþului. Cei care i-au fost colegi ºi vecinii povestesc despre Gelu cã a fost cercetãtor în fizicã atomicã ºi profesor universitar la Bucureºti. Înalta educaþie ºi inteligenþa de excepþie se regãsesc ºi acum la Omul care umblã desculþ prin zãpadã, iar vara poartã bocanci ºi uneori costum de schi. Uneori, când i se face rãu, îl vezi cum se culcã singur pe pãmânt, apoi îºi urmeazã drumul cu câinele sãu, poate singurul sãu prieten adevãrat... Cu ochii mari, albaºtri ºi extrem de expresivi, la Gelu se
simte boemia celor cu minte sclipitoare. Recitã versuri ale marilor clasici, discutã cu cei ce nu fug de el despre subiecte ale cãrþilor premiaþilor Nobel, ajutã elevi mai mici ºi chiar liceeni rezolvându-le probleme de fizicã ºi matematicã, uneori le atrage atenþia asupra comportamentelor neadecvate, iar nobleþea ºi calitatea umanã rãzbat din orice gest, atitudine ºi mai ales din... recunoºtinþa faþã de cei care i-au întins o mânã. Gentileaþa sa este atât de rarã încât mulþi cred cã nu mai existã. Noi am rãmas uimiþi s-o descoperim la un om al cãrui creier a fost spãlat de Securitate.
G
eneraþie bãtutã de soartã - ºase morþi... ºi Gelu Apropiaþii spun cã mintea lui Gelu s-a îmbolnãvit în urma unei injecþii. ”A fost un copil eminent, a intrat din prima la liceu, apoi la facultate ºi la a doua facultate. A devenit cercetãtor ulterior, pe la Bucureºti. A fost cãsãtorit, socrul sãu, am înþeles cã lucra în Comitetul Central pe vremea lui Ceauºescu.
Are un copil, care a venit sã-l invite la nunta lui. Am aflat cã a fãcut o informare politicã, aºa cum se fãcea atunci, dupã care a ajuns aºa. Se spune cã ar fi criticat sistemul ºi mai ales practicile din domeniul în care lucra el. Acea infirmare politicã nu doar cã a scris-o, dar a ºi suþinut-o, cu completãrile ºi argumentele lui. A fost un bãrbat tare frumos, senin ºi deschis. Se ºtie cã dintr-o injecþie. Dar toþi spun cã Securitatea a fãcut asta. Generaþia nostrã a fost o generaþie bãtutã de soartã. Majoritatea celor cu adevãrat buni, colegi de-ai mei, au murit. Au fost ºase oameni eminenþi... Tatãl sãu a lucrat la minã, acum este pensionar ºi stau împreunã. Mama lui a fost nevoitã sã plece în Franþa... Gelu a rãmas un om de bunã calitate, chiar dacã mintea lui o mai ia razna”- a povestit Elisabeta B., fosta colegã de ºcoalã generalã ºi vecina lui Gelu.
D
e la Topografie, Petrol ºi gaze, la astronavigaþie... În momemte de
luciditate, dacã este întrebat, Gelu povesteºte, puþinilor oameni în care are încredere, viaþa sa, dar invariabil roagã pe cel din faþa sa cã nu cumva sã-l pârascã ”SSP”-ului, adicã serviciului de securitate ºi protecþiei ºtiute de el de pe vremea ”aceea”. Fostul cercetãtor a povestit despre fiul sãu Bogdan ºi fosta soþie Roxana cu duioºie, iar atitudinea lui exprimã mândrie ºi dor, dar ºi durere acceptatã. Gelu ne-a ajutat sã legãm piesele disparate ale pregãtirii sale, aflate de la cunoscuþi. A studiat pe rând Topografia, Geofizica, Programarea numericã a datelor ºi Electronicã. A lucrat un an la mina Petrila, apoi la Institutul de Cercetare Petrol ºi Gaze, a fost profesor universitar la Bucureºti, a fãcut cercetare ºi proiectare, apoi a trecut în astronavigaþie... A vorbit cu multã consideraþie despre un anume Ionuþ Sturza, cu care s-a cunoscut pe vremurile sale bune, ºi pe care pare sã-l fi apreciat cu adevãrat. Nu am flat dacã este vorba fostul premier al Moldovei, cel care a înfiinþat Alianþa pentru Democraþie ºi Reforme ºi este specialist în comerþ exterior ºi a fost vicedirector într-o asociaþie de profil, viceconsul al Kazasthanului etc.
Ion Sturzã are 53 de ani, cu trei ani mai mic decât Gelu, iar drumurile lor sã se fi intersectat... Poate fi ºi un descendent al familiei Sturdza. Nu am reuºit sã aflãm pentru cã teama lui Gelu de Securitate se manifestã ºi acum.
D
e ce Doamne, de ce??
Zilele trecute, Gelu m-a întâpinat cu niºte versuri. A recitat îndelung, cu ochii când ridicaþi cãtre cer, când privind dincolo de mine, ceva depre muzã ºi somn al raþiunii, despre dragoste ºi lipsa ei, despre durere ºi bucuria soarelui, despre Sisif ºi povara omului... Am crezut cã aºteaptã sã ghicesc autorul, aºa cum face de obicei. Poezia lui era ceva între sonetele lui Shakespeare ºi Anabel Lee a lui Edgar Allan Poe. ”Eu am compus-o ºi acum am completat-o, chestie de inspiraþie de moment. Ideea mi se
pare bunã, dar la formã mai trebuie lucrat” – mi-a spus Gelu fãcând stânga-mprejur. Am rãmas uitându-mã lung dupã el, iar nodul din gât aproape cã mã sufocã... Am reuºit doar sã îngân, aºa, retoric, ”de ce Doamne, de ce?” ªi totuºi, în mintea lui Gelu, are zvâcniri uluitoare din care reiese faptul cã e conºtient de situaþia în care se aflã ºi nu regretã gestul lui de atunci. Într-o dimineaþã m-a întrebat dacã ºtiu cine e autorului romanului ”Pentru cine bat clopotele”, ºi mi-a redat un mic pasaj din carte, extrem de sugestiv pentru situaþia lui: „Îmi închipui cã în ºaptezeci de ceasuri poþi trãi o viaþã la fel de plinã ca în ºaptezeci de ani… Deci, dacã viaþa ta schimbã cei ºaptezeci de ani pe ºaptezeci de ceasuri, am în clipa de faþã acest dar fãrã preþ ºi sunt destul de norocos cã am avut parte de el. ªi dacã nu existã
ceea ce se numeºte un lung rãgaz, nici restul vieþilor noastre, nici un «de acum încolo», ci doar «acum», înseamnã cã doar «acum» trebuie preþuit, ºi sunt nespus de fericit cã-l am”...
C
opiii, între respingere ºi dorinþa de a-l vindeca Indurerearea „eminentului nostru”, din vechiul cartier al Petrilei, Puºkin, este reacþia de respingere a copiilor/ adolescenþilor faþã de el, care râd, þipã ºi fug... Gelu, iubind oamenii în general, ºi copiii în special, are tendinþa de ocrotire a lor, de dorinþa de a le
transmite din ºtiinþa sa de dascãl, de a-i ajuta... ºi de cele mai multe ori rãmâne cu umerii cãzuþi ºi cu fruntea întunecatã. ªi ca un revers al acestei situaþii, o tânãrã pasionatã de psihologie, cu câþiva ani în urmã avea convingerea cã-l poate vindeca pe profesorul cercetãtor, vecinul ei. ”Când veneam acasã în vacanþe, aveam sentimentul cã dacã mã apropii de el, dacã ajung sã-l înþeleg pãtrunzând în mintea lui pot sã-l fac bine. Aveam un simþãmânt inexplicabil cã acolo e ceva ce se poate repara. Dar anii au trecut, specializarea mea a fost alta...”povesteºte Izabela S.
Acest material am vrut sã fie o ”reparaþie moralã” minorã comparativ cu ceea ce i s-ar cuveni lui Gelu – ”eminentul nostru” -, drept pentru care o parte a cartierului Puºkin, acum Prundului, din Petrila, s-a mobilizat ºi a cules informaþii. Toþi au avut cuvinte de apreciere, au depãnat întâmplãri care reliefau frumuseþea unui caracter ºi a unei minþi sclipitoare ”spãlate” de Securitatea comunistã. Un singur regret existã. Acela cã Gelu Criºan nu este îngrijit aºa cum meritã... Locuieºte cu tatãl lui, un om bolnav la rândul sãu. 11 iulie 2013
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 aprilie 2015
20 de ani de la înfiinþarea societãþii de apã din Valea Jiului
S
unt 20 de ani de la înfiinþarea societãþii de apã din Valea Jiului, iar momentul a fost marcat prin dezvelirea ºi sfinþirea unei plãcuþe aniversare.
Iniþial, conducerea operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului, ApaServ Valea Jiului SA, intenþiona sã marcheze momentul ºi prin înmânarea unor diplome într-un cadru festiv pentru cei mai vechi dintre angajaþi, dar, pentru cã ne aflãm în Postul Paºtelui sãrbãtoarea va avea loc în data de 8 mai, datã la care se finaliza pratic trecerea ultimului angajat pe noua societate înfiinþatã în urmã cu 20 de ani. Oricum ºi acest important moment, când de la Registrul Comerþului a ieºit „certificatul de naºtere” al societãþii moderne, a fost punctat aºa cum se cuvine, la festivitate fiind prezenþi ºi angajaþi sau oficialitãþi locale. „Sunt 20 de ani de când aceastã societate funcþioneazã. Din datele pe care le am, în cadrul SC ApaServ Valea
Un scurt istoric aratã cã, la data de 7 aprilie 1995 s-a înfiinþat Regia Autonomã a Apei Valea Jiului Petroºani, prin desprinderea din Regia Autonomã de Gospodãrire Comunalã ºi Locativã Petroºani, aflatã sub autoritatea Consiliului Judeþean Hunedoara. Obiectul de activitate al Regiei Autonome a Apei Valea Jiului a fost furnizarea serviciilor de apã ºi canalizare pentru
instituþionale solicitate de Uniunea Europeanã pentru accesarea de fonduri nerambursabile ºi, pe lângã Consiliul Judeþean Hunedoara, devin acþionari toate primãriile din Valea Jiului, iar societatea devine Operator Unic Regional, asigurând serviciul de alimentare cu apã ºi canalizare pentru aproximativ 130.000 de locuitori. Începând cu anul 1995 societatea a preluat investiþiile în curs de derulare, totodatã iniþiind noi investiþii. În anul 1996 a
Valea Jiului. Angajaþii, în numãr de 459, cu care structura nou înfiinþatã îºi începe activitatea sunt transferaþi de la RAGCL Petroºani. În perioada1995 – 1999 numãrul angajaþilor ajunge la 768 ºi asigurã explotarea a 668 km reþele. În decembrie 2007, RAAVJ îºi schimbã forma de organizare ºi devine societate pe acþiuni cu unic acþionar Consiliul Judeþean Hunedoara, sub denumireade SC Apa Serv Valea Jiului SA. Ulterior se conformeazã regulilor
început derularea ,,Programului regional de apã ºi mediu din Valea Jiului’’ în valoare de 44,4 milioane USD, care a fost structurat pe 5 mari obiecte de investiþii; Reabilitare reþele de apã potabilã, echipamente ºi sisteme de monitorizare; Reabilitare staþii de tratare, pompare, rezervoare; Contorizarea consumului de apã, branºamente ºi aparaturã de verificare; Reabilitatrea reþelelor de canalizare; Reabilitare staþii de epurare ºi echipament
I
Jiului SA existã aproape 140 de oameni care lucreazã aici de 20 de ani, deci chiar de la înfiinþarea acestei firme. Evenimentele pentru aniversarea a 20 de ani vor continua. Dacã astãzi este ziua când s-a înfiinþat firma, transferul angajaþilor de la fostul RAGCL la RAAVJ a durat aproximativ o lunã. De aceea în jurul datei de 8 mai vom continua aceastã aniversare ºi îi vom aniversa atunci pe oamenii care au muncit, pe toºi directorii care au condus aceastã societate. Vom arãta cum a început aceastã activitate ºi unde am ajuns, acum, la 20 de ani de la înfiinþare”, a declarat actualul director al SC Apaserv Valea Jiului
SA, Costel Avram. La eveniment a fost prezent ºi primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, care a precizat: „Este un moment important. Sunt 20 de ani de când aceastã societate existã, 20 de ani în care dumneavoastrã, cei prezenþi aici, ºi foºtii dumneavoastrã colegi, aþi realizat acest serviciu vital pentru orice comunitate. Un lucru important de menþionat este cã aceastã societate a fost, de fapt, premergãtoarea a ceea ce a urmat ºi ceea ce vedem cã se întâmplã astãzi ºi anume faptul cã toate comunitãþile din Valea Jiului, pe anumite domenii de activitate, se unesc ºi încep sã lucreze împreunã. ApaServul, fosta Regie de Apã din 1995, practic a fost promotorul acestei idei ºi a faptului cã existã aceastã realitate în Valea Jiului unde toate cele 6 comunitãþi sunt indisolubil legate între ele ºi cred cã numai aºa vom putea sã reuºim pânã la urmã”.
storia apei din casele oamenilor
Bursa locurilor de muncã, dupã Paºte
P
rima bursã a locurilor de muncã din acest an va avea loc în a doua sãptãmânã de dupã Paºte. Persoanele care se aflã în cãutarea unui loc de muncã pot participa la bursa locurilor de muncã care va avea loc în data de 24 aprilie.
“În data de 24 aprilie Agenþia Naþionalã va stabili organizarea primei burse la
nivel naþional pentru care ºi agenþia noastrã se pregãteºte. Pentru cei care
sunt interesaþi în data de 24 la ora 9 îi aºteptãm pentru prima bursã”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. Urmeazã ca în aceastã perioadã sã fie contactaþi angajatorii ºi ºomerii, însã paleta locurilor de muncã este redusã. “Din pãcate lista locurilor de munca este destul de restrânsã. Avem locuri de muncã în domeniul forestie, confecþii, comerþ. Aºteptam
de laborator. Prin aceste programe de investiþii s-au realizat printre altele: monitorizarea sistemului de alimentare cu apã, reabilitarea a 14 km la aducþiunea F1 Valea de Peºti – Vulcan, reabilitarea a 94 km de conductã din reþeaua de distribuþie a apei potabile din toatã Valea Jiului, reabilitarea ºi modernizarea staþiilor de tratare Tãia, Braia ºi Aninoasa, montarea a 11122 apometre la nivelul scãrilor de bloc ºi la consumatorii casnici, reabilitarea a 6 km colector principal de ape uzate ºi a 5 km de reþele de canalizare. Staþia de Epurare a Apelor Uzate Dãnuþoni a fost extinsã cu o Treaptã de Epurare Biologicã finanþatã prin Programul ISPA în valoare de 9,6 milioane EURO devenind una din cele mai moderne staþii de epurare din România. În anul 2011 a fost încheiat Contractul de Finanþare pentru Proiectul major „Extindere ºi reabilitare a infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului)” în valoare de 165 milioane lei. În anul 2014 s-a demarat pregãtirea Aplicaþiei de Finanþare pentru urmãtoarele investiþii 2014 – 2020. În prezent, ApaServ asigurã exploatarea a aproximativ 843 km reþele ºi are 509 angajaþi. Car men COSMAN-PREDA
locurile de muncã în construcþii dar trebuie sã îºi revinã ºi vremea. Oamenii sunt interesaþi pentru un loc de munca dar din pãcate paleta meseriilor este destul de redusã. Nu le putem pune la dispoziþie locurile de munca pe care ei ºi le-ar dori”, a mai spus sursa citatã. La nivelul judeþului Hunedoara sunt înregistraþi aproximativ 10 mii de ºomeri. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 aprilie 2015
Performanþa cere sacrificii...
S
portivii de la secþia de karate a Clubului Sportiv municipal Jiul Petroºani vor pleca sãptãmâna viitoare în Letonia la campionatul european. Tinerii sperã sã se întoarcã cu medalii, însã pânã atunci ne spun cum este viaþa unui sportiv. “Este un sport frumos iar acum nu mi-aº mai putea
imagina viaþa fãrã sport, fãrã miºcare în general. Mã simt chiar foarte pregãtit pentru cã m-am antrenat foarte mult ºi antrenamentele au fost foarte dificile. Împart ºi ºcoalã ºi sportul ºi este foarte bine. Mi-aº dori sã urmez aceastã carierã mai ales dacã tot m-am apucat ºi aº vrea sã continui tot aºa”, ne spune Ionuþ Molnar. “Având în vedere cã m-am antrenat foarte mult în fiecare zi, ºapte zile din ºapte, consider
cã ºi dacã ar fi mâine sau peste o sãptãmânã voi avea un rezultat bun. De la un timp îþi intrã în sânge. E ca ºi cum ai merge pe stradã. Când stau acasã câte o zi este ca ºi cum nu aº face nimic. Deja mi se pare ceva formal sã merg la antrenament ºi sã transpir acolo. Sunt student în anul III la calculatoare ºi sunt bursier. Încerc sã am rezultate cât mai bune peste tot”, ne spune Ionuþ Andrei Ipate.
Sãptãmâna patimilor, sãptãmâna unui obicei þinut cu sfinþenie de tinerii Vãii
P
erioada de dinainte de Paºti este prilej pentru tinerii din comunitãþile mici din Velea Jiului sã scoatã la luminã obiceiurile moºtenite din strãbuni. Puºcatul pânã la Paºti este unul dintre ele iar tinerii pornesc adevãrate întreceri. Obiceiul puºcatului precum ºi altele din perioada premergãtoare sãrbãtorilor pascale erau respectate în Valea Jiului de toþi momârlanii, însã din cauza regimului comunist multe dintre ele au fost date uitãrii pentru o lungã perioadã de timp. Dupã 1989 bãtrânii au început sã le scoatã din nou la luminã, dar mai important sã le transmitã tinerilor. Tradiþia momârlanilor spune cã în sãptãmâna de dinainte de Paºti, nu este bine sã încalci mai multe ritualuri deoarece o sã fi toatã viaþa fãrã noroc. Prin cãtune, inclusiv în cele apropiate de municipiul Petroºani, se mai obiºnuieºte ca în fiecare noapte din Sãptãmâna Mare sã se puºte pentru alun-
garea sipritelor rele ºi a ghinionului. „Eu ºtiu de la bãtrânii locului, ce frumos era aici pe timpuri. Petroºaniul era un codru care se lungea pânã la poalele Parângului. În centrul de astãzi al oraºului erau cãrãri printr-o pãdure de paltin ºi rãchitã. Se puºca în nopþile din Sãptãmâna Mare de rãsunau munþii. Acum se mai puºcã aici în Lunca Jiului, dar nu aºa de tare, cã nu mai este voie. Tinerii mai fac acest lucru pentru a se distra. Puºcãturile
alungã spiritele rele”, povesteºte Ion, unul dintre momârlanii din Lunca Jiului. Între tinerii din Luncã ºi mai ales cei din Dâlja se dã o adevãratã întrecere pentru a se stabili cine puºcã mai tare. Tot în Sãptãmâna Patimilor se practicã mai ales în cãtunele îndepãrtate din Valea Jiului ºi Þara Haþegului, aprinderea unor focuri pe uliþe, în curte ºi în cimitire. Se spune cã la marile sãrbãtori morþii ºi viii stau la olaltã. Maximilian GÂNJU
Zece tineri vor pleca în Letonia unde vor reprezenta Valea Jiului la campionatul european de karate. “Sportivii noºtri vor pleca la campionatul European din Letonia. Avem 10 sportivi calificaþi la lotul naþional, unul la tineret, Geoge Condescu, doi sportivi la juniori Bogdan Parizec ºi ªtefãnia Paladi, la cadeþi Ionuþ Molnar, Adrian Cebuc, Andreea Polifronie, Miruna Mãlãuþã, Andreea Ambruº ºi
ªtefãnia Pãcurar. Ei vor reprezenta Clubul Sportiv Municipal Petroºani ºi de asemenea România, la campionatul European din Letonia”, a declarat Radu Polifronie, director CSM Jiul Petroºani. Tinerii se antreneazã în fiecare zi pentru a face performanþã. Aceºtia nu au sãrbãtori, nu au zile libere. “Cine nu a fost la noi la salã sã vadã cât se munceºte pentru a ajunge la lot, ar trebui
sã treacã sã vadã. Au antrenament zilnic. Sâmbãtã vor avea antrenament, luni a doua zi de Paºte vor avea antrenament, marþi vor avea antrenament pentru cã miercurea viitoare vom pleca spre Sebeº de unde ne preia autocarul de la lotul naþional”, ne mai spune antrenorul. Campionatul European de Karate din Letonia va avea loc în perioada 17-19 aprilie. Monika BACIU
Sã fim alãturi de Andreea! Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cu o boalã, ce iniþial a þintuit-o în pat, a miºcat multã lume. Mulþi oameni ne-au întrebat cum ar putea sã o ajute pe fetiþa care, deºi are deficienþe grave, a reuºit sã creeze o adevãratã colecþie de mãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturi care, în parte, le-a vîndut zilele acestea. Ea face asta pentru ca în toamnã sã poatã merge la încã o operaþie. Pânã acum Andreea a fãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cu numãrul 13. Ea sperã sã aibã cîndva copilãria pierdutã ºi sã poatã sã meargã,
fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar mai sînt multe operaþii pînã ce visul sãu va fi realitate. Cei care vor sã o ajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii este la Pireus Bank pe numele Pop Maria Andreea IBAN RO73 PIRB 2202 6544 1600 1000 Cod SWIFT PIRBROBU VÃ MULÞUMIM!
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 aprilie 2015
Henþ cu mâna
FOTBAL AGLOMERAT Sãptãmâna Patimilor e plinã de fotbal la toate nivelele. Iatã cã abia s-a încheiat luni etapa a 24-a, cã a doua zi, marþi 7 aprilie,
a început a 25-a! Ea se întinde pânã joi, apoi o alta în weekend-ul de Paºti. Vorbim despre Liga I, la fel va fi ºi a doua ºi
a treia. Fotbalul de Liga a IV-a hunedoreanã îºi desfãºoarã etapa a 21-a tot în Sâmbãta Paºtelor cu un derby de... derby, Hercules Lupeni – Cetate Deva. În fine, sãptãmâna este plinã de competiþii
ale juniorilor la nivel judeþean, cu o serie de meciuri pentru fazele finale ale campionatului judeþean, acolo unde sunt implicate ºi echipele din Valea Jiului. Dupã ce juniorii B1 (16-17 ani) au
Fotbal Liga a IV-a Hunedoara
PETRILA DECIDE NOUL LIDER z Minerul Uricani (antrenor Neculai Baltaru) contonuã seria neagrã din campionat, pe fondul revenirii echipei C.S. Vulcan (antrenor Marius Szoradi), care s-a impus cu 2-1, prin golurile marcate de Sergiu Rãzvan Maier ºi Ionuþ Roºian, pentru uricãneni marcând (la 0-2) Proteasa. z Universitatea Petroºani
(antrenor Gabi Niþu) smulge un punct preþios la Victoria Cãlan, la fel ºi Retezatul Haþeg, 1-1 la Aurul Certej (golul haþeganilor marcat de Ungur). z Jiul a rezistat la Deva pânã în minutul 78 când scorul era 1-1 (marcase Graur), dar Cetate puncteazã decisiv prin Pribac (min. 78, 84) câºtigând cu 3-1.
Inter Petrila 2 (2) Hercules Lupeni 1 (0)
FOTBAL ÎN MLAªTINÃ
Terenul de joc de la Lonea, fãcut zob de meciul juniorilor A1 care au jucat în deschidere, a fost cel care a diminuat din start elanul unei echipe Hercules Lupeni, evident superioarã la capitolul tehnicã, dar inadaptatã la condiþile de joc. Echipa lui Avram Vuþã Moldovan, Inter Petrila, a jucat ofensiv încã din startul partidei, asigurându-ºi un clar ºi meritat 2-0 la pauzã în faþa unui lider surprins de vivacitatea acþiunilor lui A. Androne sau Adi Dolha, ce au hãrþuit în permanenþã apãrarea
evoluat în semifinalele de la Cãlan, vor mai intra în luptã în curând, juniorii E ºi D. O sãptãmânã a fotbalului rarefiat din punct de vedere al gradului de competitivitate, dar important este cã... este!
Lupeniului. Sporadic, Darius Ursachi (înlocuit cu Rere Moldovan) ºi Brânduºa au încercat sã spargã monotonia unui atac inert, dar s-au izbit de un zid greu de depãºit, format din Agapi ºi Adi Câmpean. În aceste condiþii, cu terenul mocirlos, tehnica nu le-a fost de nici un folos lui Ciocârlan, Ungurianu, sau Harangozo I, jucãtor evident incomodaþi de starea terenului, pe care gazdele s-au adaptat mult mai bine. Dupã pauzã lupenenii au devenit mai incisivi – dar tot fãrã vârfuri de lance... -, cu atacuri periculoase, oprite eronat în vreo trei situaþii de asistentul Andi Igna din Sântuhalm. Una peste alta, Inter Petrila a meritat victoria, fiind întradevãr echipa care a ºtiut cã „râul, ramul prieten numai mi-e-mi este”, valorificând din plin avantajul (ºi avantajele) terenului propriu.
Inter Petrila - Hercules Lupeni
Fotbal, Liga I
STEAUA, ÎN GRAFIC Ieºirea lui Gigi Becali de la „facultate” i-a impulsionat pe steliºti, care dupã 2-1 la Mediaº îºi pãstreazã o distanþã confortabilã faþã de locul II. A fost o etapã a oaspeþilor, cu cinci victorii în deplasare ºi un meci egal. Ultimele ºase clasate, care vor lua drumul Ligii a II-a, s-au cam izolat de locurile salvatoare. Printre ele ºi trei foste campioane, Rapid Bucureºti, C.F.R. Cluj ºi Oþelul Galaþi. Ieri a început a 25-a etapã, intermediarã, timp de trei zile, cu câte trei partide pe zi.
2-1 (2-0)
Inter Petrila (antr. Avram Moldovan): C. Ursachi – Torkos, Agapi, A. Câmpean, I. Androne – I. Florea (min.70 Coste),Horvath, Bocu (min. 80 Chircu), A. Androne – Fl. Dobre, Ad. Dolha (min. 86 Maþanga). Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): Ad. Farcaº- Ciorâia, M. Dumitrescu, Curtean (min. 44 D. Savu), Ad. Criºan – Ungurianu, Al Cojocaru, Ciocârlan (min. 63 Al. Gârda), Harangozo I – D. Ursachi (min. 30 R. Moldovan), Brânduºa. Arbitru : Petru Voica – Deva Obs: A.J.F.: Ionel Cârstea – Petroºani Spectatori: 200 GOLURILE: 1-0: Ad. Dolha (min 24) cu capul din 6m, la centrarea lui Fl. Dobre. 2-0: Bocu (min 43) din 3m, la centrarea lui Adi Dolha. 2-1: Brânduºa (min 70) cu capul din 5m din centrarea lui Ungurianu.
Paginã realizatã de Genu TUÞU