CVJ Nr 834, marti 7 aprilie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 834

Cronica Vãii Jiului Marti, 7 Aprilie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Tãcerea de pe uliþã...

N

imic nu mai este aºa cum era demult, în anii copilãriei mele...

Toate s-au schimbat, vremurile, viaþa, oamenii, chiar ºi uliþa...

La vremea copilãriei mele iarna era iarnã, primãvara începea în martie, iar de Paºte întotdeauna era primãvarã, nu zãpadã... Nu mai este nici uliþa cum era odatã, plinã de copii, zburdând dintr-o parte în alta, sãrind garduri, necãjind câinii în lanþ, fãrã griji, chiuind pe tãpºane... Astãzi uliþa tace, apãsatã, pãrãsitã, adunând parcã grijile celor care grãbiþi o strãbat.

Nici în oraº nu se întâmplã altfel. Dupã ora 20.00, Petroºaniul de pildã, pare un oraº pustiu... Fiecare este dupã perdeaua lui, acasã... nimeni nu mai iese.

Tãcerea de pe uliþa apasa, suntem o lume care ºi-a uitat rostul...

Oamenii din ziua de astãzi nu mai ºtiu sã îºi strângã mâna dacã nu au un interes. Nu mai ºtim sã

avem prieteni, am uitat sã fim umãrul pe care cel în necaz se sprijinã... În urmã cu ani, seara, dupã lãsarea întunericului nu aveai loc pe stradã, lumea se plimba, pe jos, ne cunoasteam de pe uliþa ori din oraº...

Astãzi prietenii ne sunt în ecran, virtuali, nu ºtim altceva decât sã apãsãm pe taste, lumea virtualã ne-a confiscat bucuria vieþii de zi cu zi... Puþini dintre noi mai ºtiu sã scrie cu stiloul, creionul ori pixul pe foaie...

Astãzi, nu mai ºtim nici sã ne aducem aminte când cel de lângã noi îºi sãrbãtoreºte ziua... Este mai comod sã ne aducã aminte telefonul, ori calculatorul acest amãnunt... Între oameni nu mai existã cãrãri, decât virtuale, nu mai existã zâmbete, doar like-uri...nu mai existã “ce bine zici“... doar share... Întrebat cândva, în primele secole, “când se va sfârºi lumea, pãrinte?”

Sf Antonie cel Mare rãspundea ...”lumea se va sfârºi când între casele oamenilor nu vor mai exista cãrãri...”Sã fi venit oare acele vremuri despre care vorbea bãtrânul?

Ionuþ DRÃGOTESC

Concurenþã acerbã în topul datornicilor

Noul CEH aleargã din urmã mai vechea Companie Naþionalã a Huilei!

E

ste practic istorie, dar continuã sã figureze pe primul loc în ceea ce priveºte datoriile la bugetul de stat.

Compania Naþionalã se menþine în topul datornicilor, urmatã îndeaproape de mult mai nou înfiinþatul Complex Energetic Hunedoara. >>> PAGINA A 3-A

Postul de director cu donaþii se þine

A

urel Niculescu, fostul director general al Complexului Energetic Hunedoara, a plãtit pentru a fi menþinut în funcþia de conducere, însã se pare cã nu suficient de mult.

Din salariul de 20 de mii de lei, a fãcut ºi donaþii partidului. Este vorba de Aurel Niculescu, fostul director al Complexului Energetic Hunedoara care a donat în campania elec-

toralã aproape 10.000 de lei.

Aurel Niculescu, unul dintre finanþatorii campaniei electorale.

Fostul director general al Complexului Energetic Hunedoara se regãseºte pe lista celor care au finanþat campaniile electorale.

Acesta se regãseºte pe lista membrilor de partid care au plãtit în anul 2014 cotizaþii a cãror valoare cumulatã depãºeºte 10 salarii

minime brute pe þarã.

Potrivit datelor din Monitorul oficial, Niculescu

a donat Partidului Social Democrat suma de 9900 de lei.

Aurel Niculescu a fost director general al Complexului Energetic Hunedoara, iar salariul de bazã al acestuia a fost de peste 200 de milioane de lei vechi lunar, la care se adãugau ºi indemnizaþiile pentru participarea la Consiliul de administraþie, în sumã de 26 milioane de lei vechi lunar.

Niculescu a fost menþinut în funcþia de conducere de la Complexul Energetic Hunedoara deºi societatea a acumulat datorii de peste

400 de milioane de lei doar în mandatul acestuia.

A

lþi donatori

În Monitorul Oficial au fost publicate numele celor care au finanþat campanile electorale ºi ale cãror donaþii depãºesc 10 salarii minime brute pe þarã. În listã se regãsesc Toma Ilie, directorul Casei Judeþene de Pensii Hunedoara cu 9.900 de lei, Radu Sorin cu 20000 de lei, Mircea Ioan Moloþ a donat 10.000 de lei.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 aprilie 2015

De 3 ori AUR pentru INSEMEX

C

ercetãtorii INSEMEX au urcat din nou pe podium. Ei au câºtigat nu mai puþin de 3 medalii de aur la Cluj-Napoca, unde între 25 ºi 27 martie s-a desfãºurat Salonul Internaþional al Cercetãrii, Inovãrii ºi Inventicii „PRO INVENT".

INCD INSEMEX Petroºani a participat ºi la cea de a XIII-a ediþie, cu urmãtoarele proiecte de cercetare: 1. METODÃ DE DETERMINARE A PARAMETRILOR AERODINAMICI Hse ºi Rse,

SPECIFICI SPAÞIULUI EXPLOATAT - Autori: dr.ing.

Doru Cioclea, dr.ing.

Constantin Lupu, dr.ing.

Ion Toth, ing. Ion Gherghe, drd.ing. Cristian Tomescu, ing. Corneliu Boantã, drd.ing. Florin Rãdoi. 2.

SISTEM DE ÎNCHIDERE RAPIDÃ PENTRU

Petroºani, ieri... azi

Î

ntrebãri de culturã generalã, legate de istoria recentã, dar ºi de cea milenarã, locuri ºi oameni, au fost scoºi în actualitate, în cadrul unui concurs la care au participat liceenii din Valea Jiului. Împãrþiþi pe ºcoli, fiecare a rãspuns la întrebãri legate de capitala Vãii Jiului, aceasta fiind cea de a IV-a ediþie a concursului intitulat „Petroºani, ieri…azi”.

Elevii din judeþ ºi-au testat cunoºtinþele generale. Sala de Marmurã a Primãriei din Petroºani a gãzduit un concurs de culturã generalã care s-a aflat

LUCRÃRILE MINIERE SUBTERANE - Autori: dr.ing. Emilian Ghicioi, dr.ing. Constantin Lupu, dr.ing. Cioclea Doru, dr.ing.

Ion Toth, dr.ing. Sorin Burian, dr.ing. Artur George Gãman, dr.ing.

Mihaela Pãrãian, drd.chim.

Maria Prodan, dr.ing. Jeana Ionescu. 3. STAND PENTRU CONDIÞIONAREA CAPSELOR DETONANTE ELECTRICE / NEELECTRICE LA PRESIUNE HIDROSTATICÃ ªI TEMPERATURÃ - Autori: drd. ing. Edward Jan Gheorghiosu, dr. ing.

Constantin Lupu, dr. ing.

la ediþia cu numãrul patru.

Participanþii au trebuit sã rãspundã la întrebãri legate de judeþul Hunedoara.

“Suntem deja la a IV a ediþie ºi suntem mândri cã reuºim sã mergem înainte. Ca ºi anul trecut existã o probã sportive ºi una de cultura generalã. Copiii sunt din ce în ce mai interesaþi ºi am avut parte de ajutorul consiliului local care a hotãrât ca ºi anul acesta sã premieze copiii cu bani. Sunt foarte multe lucruri pe care nu le ºtim despre orizontul nostrum local ºi este bine sã mai aprofundãm câteva cunoºtinþe”, a declarat Carmen Damian, profesor organizator.

Dascãlii au iniþiat acest concurs în urmã cu patru ani pentru ca elevii sã acumuleze mai multe cunoºtinþe despre zona în care trãiesc.

Monika BACIU

Emilian Ghicioi, dr.ing.

Dragoº Vasilescu, dr.ing.

Attila Kovacs, ing. Ilici ªtefan, drd.ing. Ilie – Ciprian Jitea. 4. SURSÃ DE IMPULSURI SCURTE DREPTUNGHIULARE PROGRAMABILE DE CURENT PENTRU ÎNCERCAREA COMPONENTELOR BARIERELOR DE SECURITATE DIN CADRUL INSTALAÞIILOR DE CURENÞI SLABI DIN SPAÞIILE CU PERICOL DE ATMOSFERÃ EXPLOZIVÃ – Autori: dr. ing. Marius Darie, dr. ing. Sorin Burian, dr. ing. Jeana Ionescu, dr. ing. Tiberiu Csaszar, dr. ing.

Lucian Moldovan, ing.

Adriana Andriº, ing.

Daniela Botar. 5. METODÃ DE DETERMINARE A DISPERSIEI GAZELOR LA NIVELUL ABATAJELOR DUPÃ PRODUCEREA UNUI FENOMEN DE EXPLOZIE - Autori: dr. ing. Doru Cioclea, dr. ing. George Artur Gãman, dr. ing. Constantin Lupu, dr. ing. Emilian Ghicioi, ing.

Ion Gherghe, ing. Corneliu Boantã, ing. Emeric

Mii de elevi în clasa zero

A

proape 3000 de elevi în clasa zero.

Etapa a doua de înscriere pentru clasa pregãtitoare a luat sfârºit, iar potrivit centralizãrilor, la nivelul judeþului Hunedoara sunt aproximativ 3000 de elevi înscriºi. A doua etapã de înscriere, care a avut loc în perioada 24 martie – 3 aprilie, a fost destinatã copiilor care, fie nu au fost înscriºi în prima etapã, fie nu au putut fi repartizaþi pe locurile pentru care au optat pãrinþii.

Doar în prima etapã au fost înscriºi 2841 de copii, iar în a doua etapã 114. astfel, numãrul total al copiilor care din toamnã vor urma cursurile clasei pregãtitoare este de 2955. Având în vedere numãrul copiilor înscriºi, la nivelul judeþului vor funcþiona 114 clase care vor fi destinatele elevilor de la grupa pregãtitoare.

Monika BACIU

VÂNZARE z Vând apartament 2 camere, în Petroºani, Str. 1 Decembrie 1918, Bl. 105, Ap. 53, cu multiple îmbunãtãþiri.

Preþ 75.000 lei negociabil. Nr telefon 0731.254100 ºi 0757.769477

Chiuzan, ing. Dorel Tamaº.

6. METODÃ DE DETERMINARE A STRUCTURII UNEI REÞELE DE VENTILAÞIE AFECTATE DE UN FENOMEN DE EXPLOZIE Autori: dr. ing. Doru Cioclea, dr. ing. George Artur Gãman, dr. ing.

Constantin Lupu, dr.ing.

Emilian Ghicioi, ing. Ion Gherghe, ing. Florin Rãdoi, ing. Corneliu Boantã, drd. ing. Marius ªuvar În urma jurizãrii, INCD INSEMEX a obþinut 3 medalii de aur. Prima a fost acordatã celor care au gândit proiectul METODÃ DE DETERMINARE A PARAMETRILOR AERODINAMICI Hse ºi Rse, SPECIFICI SPAÞIULUI EXPLOATAT, a doua medalie de aur le-a revenit cercetãtorilor care au gândit proiectul METODÃ DE DETERMINARE A STRUCTURII UNEI REÞELE DE VENTILAÞIE AFECTATE DE UN FENOMEN DE EXPLOZIE ºi a treia medalie de aur le-a revenit cercetãtorilor care au lucrat pentru elaborarea temei ºtiinþifice SISTEM DE ÎNCHIDERE RAPIDÃ PENTRU LUCRÃRILE MINIERE SUBTERANE..

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 aprilie 2015

Concurenþã acerbã în topul datornicilor

Noul CEH aleargã din urmã mai vechea Companie Naþionalã a Huilei!

E

ste practic istorie, dar continuã sã figureze pe primul loc în ceea ce priveºte datoriile la bugetul de stat.

Compania Naþionalã se menþine în topul datornicilor, urmatã îndeaproape de mult mai nou înfiinþatul Complex Energetic Hunedoara.

Dintre cele zece companii aflate în topul celor mai mari datornici la cele patru bugete publice, patru sunt deþinute de stat, relevã datele oficiale ale Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã (ANAF). Iar cifrele aratã cã regiile deþinute de administraþia publicã centralã sau localã au datorii de aproximativ 1,2 miliarde de euro la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetul asigurãrilor pentru ºomaj ºi bugetul asigurãrilor de sãnãtate, ceea ce reprezintã peste 84% din totalul datoriilor acumulate de cei mai mari zece contribuabili, la finele anului trecut. Pe primul loc în topul marilor datornici a rãmas, bine ancoratã din câte se vede, Compania Naþionalã a Huilei (CNH) care a acumulat datorii mai mari de un miliard de euro.

DE precizat cã CNH se aflã în lichidare, pentru fostul administrator al minelor de huilã din Valea Jiului contractul semnându-se la finele lunii iunie 2013.

Lichidator a fost desemnat Expert Insolvenþã SPRL, care a câºtigat licitaþia pentru cel mai mare datornic la buget. Din spate, însã, vine puternic Complexul

Energetic Hunedoara, care funcþioneazã în actuala formulã – termocentrale ºi unitãþi miniere viabile – doar din 2013. Chiar ºi aºa, în acest scurt rãstimp, CEH a reuºit sã strîngã peste 62 de milioane de euro datorii cãtre cele patru bugete ale statului.

Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinþat în septembrie 2012 în urma fuziunii Electrocentrale Deva (Termocentrala Mintia) ºi Electrocentrale Paroºeni. În forma de acum, CEH a luat fiinþã în data de 1.08.2013, în urma fuziunii prin absorbþie dintre S.C. Complexul Energetic Hunedoara S.A. Constituit în urma procesului de fuziune prin contopire a S.C. Electrocentrale Deva S.A. ºi S.C. Electrocentrale Paroºeni – ºi Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani cu cele 4 mine viabile.

Acþionarul unic al Societãþii este Statul Român reprezentat prin Ministerul Economiei – Departamentul pentru Energie.

C

urg procesele intentate de creditori

Complexul Energetic Hunedoara este împresurat

de creditorii care îºi cer banii în instanþã. Sunt mai multe acþiuni înaintate Tribunalului Hunedoara, care au ca obiect ordonanþa de platã, asta dupã ce oficialii CEH nu au gãsit bani pentru plata mãrfurilor livrate.

Una dintre firmele care a chemat Complexul Energetic Hunedoara la barã este Gerom

International, parte a grupului de firme Gerom care la finele anului trecut a cerut chiar insolvenþa societãþii energetice. La vremea respectivã litigiul comercial, generat de o datorie ce depãºea 4 milioane de lei, a fost stins, dupã ce conducerea CEH a gãsit bani în casierie. Acum, Gerom Internaþional, însã a deschis un nou proces care are ca obiect “ordonanþa de platã”. Nu este singura societate comercialã care cere ajutorul magistraþilor pentru recuperarea debitelor restante de la CEH. ªi firma deþinutã de preºedintele PSD Vulcan, Marin Coltescu, vrea sã execute Complexul Energetic Hunedoara.

Agroaliment a înregistrat deja la Tribunalul Hunedoara un dosar al cãrui obiect îl constituie ”ordonanþã de platã, iar instanþa a stabilit primul termen de judecatã pentru data de 16 aprilie. De asemenea, la judecatã a ajuns ºi

Societatea Naþionalã de Închideri de Mine, care are pe rolul Tribunalului Hunedoara o acþiune similarã, asta dupã ce compania energeticã nu a achitat cãrbunele livrat de minele neviabile administrate de SNIMVJ. În schimb, alþi creditori merg mai departe ºi cer chiar insolvenþa CEH. Este ºi cazul Sanroc SRL, care se judecã cu entitatea energeticã tot la Tribunalul Hunedoara.

Numai în acest an pe rolul instanþei hunedorene au fost introduse 10 acþiuni care au ca obiect insolvenþa CEH ori ordonanþa de platã, iar practica a dovedit cã este singura modalitate de recuperare a contravalorii facturilor restante.

Datoriile comerciale ale Complexului Energetic Hunedoara depãºesc 176 de milioane de lei noi ºi, pratic, nu existã furnizor care sã nu aibã bani de recuperat.

Car men COSMAN-PREDA

Tribunalul Hunedoara a anulat taxa de drum a CJ Hunedoara

M

agistraþii Tribunalului Hunedoara au hotãrât sã desfiinþeze decizia aleºilor judeþeni care au adoptat un proiect prin care autovehiculele de tonaj plãteau o taxã specialã de utilizare a acestor drumuri.

Rãzboiul în instanþã pentru anularea acestei taxe a început dupã ce o firmã a considerat-o discriminatorie ºi a atacat-o la Tribunalul Hunedoara.

Aceºtia au demonstrat cã hotãrârea din 2013 a CJ Hunedoara lasã netaxati peste 90% din utilizatorii drumurilor judeþene, vehicule de transport marfã sau persoane pânã în 5.5 tone pe axã, dar ºi unele maºini de tonaj mare. În plus sumele cerute de CJ Hunedoara pentru taxa specialã erau ºi de 12 ori mai mari decât cele achitate pentru utilizarea drumurilor naþionale ºi nu exista o justificare clarã cu privire la metoda de calcul a taxei.

Prin urmare Tribunalul Hunedoara a dat dreptate celor care au atacat decizia CJ ºi „în consecinþã, nu mai este necesarã achitarea taxei speciale de utilizare a drumurilor judeþene de cãtre transportatori”, aratã reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara.

Instituirea taxei speciale de utilizare a drumurilor publice judeþene a fost motivatã din necesitatea acoperirii prejudiciilor cauzate de traficul greu.

Aleºii judeþeni ºi conducerea CJ au explicat cã au nevoie de noi surse de venit la bugetul judeþului, bani necesari pentru menþinerea reþelei de drumuri în stare corespunzãtoare de siguranþã ºi securitate

rutierã. „Taxele speciale de utilizare a drumurilor judeþene se instituie pentru persoanele fizice ºi juridice care deþin/utilizeazã autovehicule/ansambluri de vehicule care transportã bunuri divizibile provenite din exploatarea balastierelor, carierelor sau alte provenienþe, care au masa maximã pe axã mai mare de 5,5 tone ºi folosesc drumurile publice judeþene din judeþul Hunedoara”, se preciza în proiectul desfiinþat de instanþã.

Aceastã taxã pleca de la 5000 de lei pe an ºi ajungea chiar ºi la 400 de mii de lei pentru vehicule grele.

Maximilian GÂNJU

4 Spiritualitate

Ce NU trebuie sã faci în SÃPTÃMÂNA PATIMILOR O

n aceastã sãptãmânã, de duminicã ºi pânã vineri, se sãvârºeºte slujba Deniilor, Îrânduieli de o mare frumuseþe, care

evidenþiazã momentele dramatice legate de Patimile ºi Jertfa Mântuitorului Iisus Hristos.

Douã dintre aceste au o semnificaþie aparte ºi o structurã specialã. Astfel, Denia din Joia Patimilor, cunoscutã ºi sub numele de Denia celor 12 Evanghelii, recapituleazã ºi actualizeazã în conºtiinþa credincioºilor istoria mântuirii, începând cu Cina cea de Tainã ºi continuând cu prinderea Mântuitorului în grãdina Ghetsimani, aducerea Lui la arhiereii Ana ºi Caiafa, condamnarea de cãtre Sinedriu, judecarea de cãtre Pilat, batjocorirea, rãstignirea ºi moartea, încheind cu punerea în mormânt.

Denia de vineri seara cuprinde rânduiala Prohodului Domnului, cântãri de o frumuseþe ºi profunzime deosebite, care evocã deopotrivã durerea nespusã la vederea Fiului lui Dumnezeu pe cruce, cât ºi nãdejdea în biruinþa Învierii ce se întrezãreºte. Slujba se încheie cu procesiunea de înconjurare a bisericii, care simbolizeazã înmormântarea Domnului.

Prin Denie se înþelege slujba Utreniei fãcutã seara aºa cum se face în cadrul privegherilor, adicã slujba Utreniei, slujba de dimineaþã, se mutã la vremea serii, dupã ce se sfârºeºte rânduiala Vecerniei.

Spiritualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 aprilie 2015

Deniile se fac în timpul Postului Paºtilor, miercuri ºi vineri în sãptãmâna a cincea, miercuri fiind Canonul Sfântului Andrei, adicã o slujbã de dimineaþã, o Utrenie, în care se cuprinde un canon mare. La fel vineri seara, în sãptãmâna a cincea, este slujba Acatistului Bunei Vestiri al Maicii Domnului, încadrat în slujba de dimineaþã, în slujba Utreniei, care se face seara.

Tot Denii se numesc ºi slujbele din ultima sãptãmânã din Post, Sãptãmâna Mare.

Slujbele care încep în seara din Duminica Floriilor ºi continuã în serile de luni, marþi,

miercuri, joi ºi vineri din Sãptãmâna Sfintelor Patimi sunt Utrenii, adicã slujbe de dimineaþa, fãcute seara.

T

raditii in Saptamana Mare

Aceasta se mai numeºte ºi Sãptãmâna Patimilor, deoarece tine din momentul intrãrii lui Iisus în Ierusalim (în Duminica Floriilor) ºi pânã la rãstignirea acestuia în Vinerea Mare. Este o sãptãmânã sfântã, binecuvântatã, în care postul trebuie þinut strict ºi pregãtirile de Paºte fãcute ca la carte.

Luni, se câteºte, mai înainte de toate, istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament în care Biserica a vãzut preînchipuirea lui Hristos. Tot în timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Iisus înaintea intrãrii în Ierusalim.

Ca obiceiuri ºi superstiþii, în Lunea Mare, femeile încep curãþenia de Paºte. Se scoate totul afarã, se aeriseºte casã ca sã iasã toate relele de peste iarnã, se vãruieºte ºi se spalã totul. “Sã nu te prindã Paºtele în necurãþenie, cã te blesteamã casa!” În Marþea Mare se aspira, se dã cu mãtura, se spala geamuri ºi se

fac treburile grele pe lângã casã.

Miercurea Mare este ultima zi în care se mai pot face treburi pe câmp sau se mai spala ºi cãlca. Din aceastã zi, se spune cã bãrbaþii trebuie sã stea pe lângã casa ºi sã îºi ajute nevestele.

Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morþii, iar femeile merg la bisericã ºi împart colaci de post, vin, miere ºi fructe. Bãrbaþii aprind focuri rituale în curþi, pentru sufletele morþilor care se reîntorc acasã. În dupã-amiaza acestei zile se fac copturile: pâinea, pascã ºi cozonacul. În Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor se þine post negru, nu se face treaba sau mâncare, unii se scaldã în râuri pentru a fi sãnãtoºi tot timpul anului ºi seara se merge la bisericã pentru Prohod ºi trecerea pe sub Sfântul Aer. În Sâmbãta Mare, femeile pregãtesc mielul sacrificat în aceastã zi, fac ultimele pregãtiri pentru masã ºi scot hainele noi pentru Înviere. Seara se vopsesc ouãle, dacã nu s-au pregãtit din Joia Mare, ºi se face un coº pentru biserica ce conþine: ouã roºii, pasca, cozonac, sare, ustoroi, friptura de miel

etc.

Sãptãmâna Mare este sãptãmâna Patimilor lui Iisus Hristos. Este numitã ºi Sãptãmâna Pãtimirilor de cãtre unii preoþi, în care creºtinul „mimeazã”, dupã canoanele bisericeºþi, suferinþele îndurate de Hristos. Acestea constau în îngrãdiri, cum este postul Paºþelui, cel mai sever din an, ce presupune abþinerea de la hrana de origine animalã, dar ºi de la fapte, gânduri ºi vorbe rele.

Creºtinul se spovedeºte, se cãieºte, purificânduse pentru a întâmpina Învierea Domnului ºi a primi Sfânta Împartãºanie. Este o sãptãmânã misticã, de introspecþie, de pregãtire duhovniceascã deosebitã a creºtinilor pentru Înviere.

S

lujbele specifice...

...Sãptãmânii Mari sunt Deniile, adevãrate roade de pocãinþã pentru creºtini. Aceste rânduieli bisericeºþi sunt însã ºi prilej de manifestare, în paralel, a unor obiceiuri locale mai mult sau mai puþin legate de credinþa adevãratã. Nu sunt sacrilegii, dar se îndepãrteazã de duhul ortodoxiei, neavând valoare religioasã, dupã cum spun preoþii. Sunt simple obiceiuri perpetuate ca tradiþii locale. Iatã câteva dintre cele mai rãspândite ºi acceptate de Biserica Ortodoxã.

Î

nnodarea ºnurului la Denia celor 12 Evanghelii În Joia Mare se sãvârºeºte Denia celor 12 Evanghelii. În timpul acestei slujbe, unele femei fac 12 noduri pe sfoarã sau aþã, unul dupã fiecare Evanghelie, punându-ºi dorinþe. În unele locuri, nodul respectiv se desface dupã ce dorinþa a fost îndeplinitã, iar în altele,

se desface la vreme de încercare, rostindu-se o rugãciune pentru rezolvarea problemei respective. Fetele nemãritate mai obiºnuiesc sã îºi punã ºnurul înnodat sub pernã ca sã-ºi viseze ursitul.

La Denia celor 12 Evanghelii se obiºnuieºte, în unele locuri, sã se punã la „Vii”, legate între ele, cele 12 lumânãri aprinse în timpul slujbei, una pentru fiecare Evanghelie. ªi acest obicei este tolerat de Bisericã.

De asemenea, se duc la bisericã vase noi, pâine lumânãri ºi vin ºi sunt lãsate acolo pânã la Paºti.

P

omana datã peste mormânt ºi focul prin care trec spiritele

Joia Mare este ºi o zi specialã pentru pomenirea celor adormiþi. Este ultima zi de pomenire a morþilor din Postul Mare. Este foarte important sã se împartã cãni – tradiþia vorbeºte despre „Cãnile din Joia Mare” – colaci ºi apã. Se spune cã este bine sã se dea toate acestea peste mormânt celui care le primeºte.

Se mai obiºnuieºte sã se aprindã focuri pe morminte sau în curtea casei, pentru cã se crede cã în aceastã zi morþii se întorc acasã ºi vin la foc sã se încãlzeascã.

De asemenea, focul aprins are rol purificator, spunându-se cã el alege spiritele bune care vor pãzi casa, de cele rele, pe care le alungã.

Se spune cã slujitorii lui Caiafa au aprins, în joia când Iuda l-a vândut pe Hristos, un foc în curtea arhiereascã, pentru cã le era frig.

O altã interpretare a focului din Joia Mare este aceea potrivit cãreia Sfântul Petru ar fi fost oprit de un asemenea foc atunci când s-a lepãdat de Hristos.

uãle nu se vopsesc în Vinerea Mare

Se spune cã ouãle înroºiþe în Joia Mare nu se stricã tot anul.

Gospodinele care nu au înroºit ouã în Joia Mare trebuie sã facã acest ritual sâmbãtã, înaintea Paºþelui ºi în niciun caz în Vinerea Mare. În aceastã zi se spune cã nu se face nimic pentru spor, deoarece nu rodeºte, pentru cã Hristos a murit. Or, oul este un simbol al rodirii perpetue ºi al formei rotunde aproape perfecte.

Este bine ca ouãle sã fie vopsite numai în roºu, deoarece aceastã culoare simbolizeazã sângele Mântuitorului.

Tradiþia spune cã acest lucru vine de la faptul cã peste ouãle aduse de Mironosiþe au cãzut picãturi din sângele lui Hristos rãstignit pe Cruce. Se mai povesteºte cã Maria Magdalena, care ducea un coº cu ouã, le-a spus unor necredincioºi cu care se întâlnise pe drum cã Hristos a înviat.

Ei au râs de ea, spunându-i cã vor crede cã aºa este dacã ouãle din coºul ei se vor înroºi … iar acestea s-au înroºit pe loc.

Vinerea Mare mai este numitã ºi Vinerea Seacã, pentru cã se þine post negru toatã ziua, pentru iertarea pãcatelor ºi pentru a avea spor ºi sãnãtate tot anul.

D

ansul ritual de bucurie ºi înconjurarea Bisericii în genunchi În Vinerea Mare, se scoate Sfânta Cruce în mijlocul Bisericii, la amiazã, iar înaintea ei se aºeazã pe masã Sfântul Epitaf. Este ziua în care se tãmãduieºte sufletul de pãcat ºi se spune cã pânã ºi cei blestemaþi se pot vindeca. Sfântul Epitaf aºezat

în faþa Crucii cu Mântuitorul rãstignit este loc de pelerinaj al credincioºilor. Este aºanumita „trecere pe sub Masã” – un dans ritual de bucurie, dupã cum explicã preoþii. Creºtinii trec în genunchi pe sub Masã, acesta însemnând gestul suprem de pocãinþã, iar dupã ce ies, se ridicã în picioare, gestul simbolizând faptul cã respectivul nu rãmâne doar la pocãinþã, ci „se îndreaptã”, se lumineazã dupã aceastã trecere, se purificã. O altã interpretare a trecerii pe sub Masã este coborârea în Mormântul lui Hristos care s-a jertfit pentru iertarea pãcatelor neamului creºtin, iar ridicarea în faþa Crucii este triumful asupra suferinþei ºi spãlarea pãcatelor.

Se poate trece pe sub Masã o datã sau de trei ori, cu o lumânare aprinsã, ritualul fiind diferit în funcþie de obiceiul locului. Pe Masã se pun flori. Se spune cã nu este bine sã treci dupã un bãtrân bolnav, cã s-ar putea sã ajungi ca el sau sã-i iei pãcatele, ºi nici dupã o femeie. Dupã Prohod, se înconjoarã Biserica împreunã cu preoþii care au þinut slujba. Unele persoane fac înconjurul sfântului lãcaº mergând în genunchi.

S

cãldatul ritual

Este un alt simbol al purificãrii, al curãþirii trupeºþi ºi sufleteºþi care se face în Vinerea Mare.

Obiceiul spune cã se face într-o apã curgãtoare, ca sã se ducã tot ce e rãu. Creºtinii care nu au la îndemânã o astfel de sursã se mulþumesc cu apa de la duº, pentru cã ºi aceasta este „curgãtoare”. Este bine sã se facã acest ritual chiar înaintea Rãsãritului sau cât mai devreme dimineaþa. În Duminica Paºþelui, creºtinii se spalã cu apa în care s-a pus un ou de Paºti ºi un ban de

argint, pentru a fi sãnãtoºi tot anul ºi a nu duce lipsã de nimic.

L

umina Învierii

În noaptea de sâmbãtã spre dumincã este Învierea. La miezul nopþii, creºtinii cântã împreunã cu preoþii „Hristos a Înviat!”.

Slujba de Înviere se încheie dimineaþa, dar cei mai mulþi dintre creºtini pleacã dupã ce au luat Lumina.

De la slujbã, creºtinii trebuie sã plece cu lumânarea aprinsã ºi sã meargã aºa cu ea pãnã acasã, unde, dupã ce fac semnul Crucii, o sting în pragul de sus al uºii de la intrarea în casã. Gestul simbolizeazã lumina care ne lumineazã pe noi ºi spaþiul în care trãim.

Lumânarea de la Înviere se þine în casã ºi se aprinde la nevoie, când creºtinul se roagã pentru ceva special, pentru diferite trebuinþe.

R ugãciuni folositoare

Preoþii le recomandã creºtinilor sã citeascã Evangheliile în toatã aceastã perioadã. Astfel, înaintea Paºtelui sunt recomandate Evagheliile dupã Matei, Marcu ºi Luca, iar dupã Înviere, cea a lui Ioan Evanghelistul.

Este bine de ºtiut cã din Joia Mare pânã în Joia din Sãptãmânã Luminatã nu se spalã rufe ºi nici nu se coase.

Curãþirea trupului este permisã. De asemenea, este de rãu augur sã te tunzi în Vinerea Mare.

Se spune cã „tragi a rãu” ºi cã îþi va muri cineva apropiat din familie. Nu în ultimul rând, creºtinul trebuie sã poarte haine curate, primenite, iar de Paºti, haine noi.

De asemenea, rugãciunile care se fac dupã Înviere, începând din Sãptãmâna Luminatã ºi pânã la Înãlþare se fac stând în picioare, nu în genunchi.

Sursa AMPRESS.RO

Vernisaj de artã religioasã

I

coane pe lemn, sticlã, ori realizate dupã tehnici deosebit de interesante sunt expuse la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Vernisajul expoziþiei cu vânzare are loc marþi la ora 16,00, iar cei care se gândesc la un tablou cu tentã religioasã, au de unde alege.

Ce cadou poate fi mai nimerit decât o icoanã, acum în Sãptãmâna Patimilor?

Artiºti din mai multe colþuri ale þãrii vin marþi la Petroºani sã expunã artã religioasã. Este o manifestare cu tradiþie în Valea Jiului ºi cei interesaþi sunt aºteptaþi la vernisaj. „De foarte mulþi ani am reuºit sã organizãm Salonul de Artã religioasã.

Este deja ediþia cu numãrul XXXIII. Deci are o vechime destul de importantã, iar participanþii sunt în exclusivitate studenþi ai unor facultãþi cu profil de arte plastice, sau teologie, din þarã”, a spus Lavinia Hulea, director Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani.

Vernisajul are loc marþi, 7 aprilie, la ora 16,00 ºi, acum, în perioada sãrbãtorilor, artiºtii îi aºtepatã pe iubitorii de artã sacrã sã le cumpere operele. „Va fi deschisã în perioada 7 -17 aprilie.

Este cu vânzare, într-adevãr, dar, poate mai mult decât atât, important este ca publicul din Petroºani sã vinã sã vadã niºte

exponate deosebite, aºa cum de puþine ori apar în galeriile de artã”, a adãugat Lavinia Hulea.

Pe simeze vor expune studenþi ai Facultãþii de Artã ºi

Design ai Universitãþii de Vest Timiºoara, ai Centrului de Creaþie ºi Cercetare Continuã „Sfântul Arhanghelist Luca”, ai Facultãþii de Teologie OrtodoxãDepartamentul de Artã Sacrã, din Universitatea Babeº Bolyai din Cluj, dar ºi ai Caselor de Culturã ale studenþilor din Cluj ºi Alba Iulia.

Diana MITRACHE

4 Spiritualitate

Ce NU trebuie sã faci în SÃPTÃMÂNA PATIMILOR O

n aceastã sãptãmânã, de duminicã ºi pânã vineri, se sãvârºeºte slujba Deniilor, Îrânduieli de o mare frumuseþe, care

evidenþiazã momentele dramatice legate de Patimile ºi Jertfa Mântuitorului Iisus Hristos.

Douã dintre aceste au o semnificaþie aparte ºi o structurã specialã. Astfel, Denia din Joia Patimilor, cunoscutã ºi sub numele de Denia celor 12 Evanghelii, recapituleazã ºi actualizeazã în conºtiinþa credincioºilor istoria mântuirii, începând cu Cina cea de Tainã ºi continuând cu prinderea Mântuitorului în grãdina Ghetsimani, aducerea Lui la arhiereii Ana ºi Caiafa, condamnarea de cãtre Sinedriu, judecarea de cãtre Pilat, batjocorirea, rãstignirea ºi moartea, încheind cu punerea în mormânt.

Denia de vineri seara cuprinde rânduiala Prohodului Domnului, cântãri de o frumuseþe ºi profunzime deosebite, care evocã deopotrivã durerea nespusã la vederea Fiului lui Dumnezeu pe cruce, cât ºi nãdejdea în biruinþa Învierii ce se întrezãreºte. Slujba se încheie cu procesiunea de înconjurare a bisericii, care simbolizeazã înmormântarea Domnului.

Prin Denie se înþelege slujba Utreniei fãcutã seara aºa cum se face în cadrul privegherilor, adicã slujba Utreniei, slujba de dimineaþã, se mutã la vremea serii, dupã ce se sfârºeºte rânduiala Vecerniei.

Spiritualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 aprilie 2015

Deniile se fac în timpul Postului Paºtilor, miercuri ºi vineri în sãptãmâna a cincea, miercuri fiind Canonul Sfântului Andrei, adicã o slujbã de dimineaþã, o Utrenie, în care se cuprinde un canon mare. La fel vineri seara, în sãptãmâna a cincea, este slujba Acatistului Bunei Vestiri al Maicii Domnului, încadrat în slujba de dimineaþã, în slujba Utreniei, care se face seara.

Tot Denii se numesc ºi slujbele din ultima sãptãmânã din Post, Sãptãmâna Mare.

Slujbele care încep în seara din Duminica Floriilor ºi continuã în serile de luni, marþi,

miercuri, joi ºi vineri din Sãptãmâna Sfintelor Patimi sunt Utrenii, adicã slujbe de dimineaþa, fãcute seara.

T

raditii in Saptamana Mare

Aceasta se mai numeºte ºi Sãptãmâna Patimilor, deoarece tine din momentul intrãrii lui Iisus în Ierusalim (în Duminica Floriilor) ºi pânã la rãstignirea acestuia în Vinerea Mare. Este o sãptãmânã sfântã, binecuvântatã, în care postul trebuie þinut strict ºi pregãtirile de Paºte fãcute ca la carte.

Luni, se câteºte, mai înainte de toate, istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament în care Biserica a vãzut preînchipuirea lui Hristos. Tot în timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Iisus înaintea intrãrii în Ierusalim.

Ca obiceiuri ºi superstiþii, în Lunea Mare, femeile încep curãþenia de Paºte. Se scoate totul afarã, se aeriseºte casã ca sã iasã toate relele de peste iarnã, se vãruieºte ºi se spalã totul. “Sã nu te prindã Paºtele în necurãþenie, cã te blesteamã casa!” În Marþea Mare se aspira, se dã cu mãtura, se spala geamuri ºi se

fac treburile grele pe lângã casã.

Miercurea Mare este ultima zi în care se mai pot face treburi pe câmp sau se mai spala ºi cãlca. Din aceastã zi, se spune cã bãrbaþii trebuie sã stea pe lângã casa ºi sã îºi ajute nevestele.

Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morþii, iar femeile merg la bisericã ºi împart colaci de post, vin, miere ºi fructe. Bãrbaþii aprind focuri rituale în curþi, pentru sufletele morþilor care se reîntorc acasã. În dupã-amiaza acestei zile se fac copturile: pâinea, pascã ºi cozonacul. În Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor se þine post negru, nu se face treaba sau mâncare, unii se scaldã în râuri pentru a fi sãnãtoºi tot timpul anului ºi seara se merge la bisericã pentru Prohod ºi trecerea pe sub Sfântul Aer. În Sâmbãta Mare, femeile pregãtesc mielul sacrificat în aceastã zi, fac ultimele pregãtiri pentru masã ºi scot hainele noi pentru Înviere. Seara se vopsesc ouãle, dacã nu s-au pregãtit din Joia Mare, ºi se face un coº pentru biserica ce conþine: ouã roºii, pasca, cozonac, sare, ustoroi, friptura de miel

etc.

Sãptãmâna Mare este sãptãmâna Patimilor lui Iisus Hristos. Este numitã ºi Sãptãmâna Pãtimirilor de cãtre unii preoþi, în care creºtinul „mimeazã”, dupã canoanele bisericeºþi, suferinþele îndurate de Hristos. Acestea constau în îngrãdiri, cum este postul Paºþelui, cel mai sever din an, ce presupune abþinerea de la hrana de origine animalã, dar ºi de la fapte, gânduri ºi vorbe rele.

Creºtinul se spovedeºte, se cãieºte, purificânduse pentru a întâmpina Învierea Domnului ºi a primi Sfânta Împartãºanie. Este o sãptãmânã misticã, de introspecþie, de pregãtire duhovniceascã deosebitã a creºtinilor pentru Înviere.

S

lujbele specifice...

...Sãptãmânii Mari sunt Deniile, adevãrate roade de pocãinþã pentru creºtini. Aceste rânduieli bisericeºþi sunt însã ºi prilej de manifestare, în paralel, a unor obiceiuri locale mai mult sau mai puþin legate de credinþa adevãratã. Nu sunt sacrilegii, dar se îndepãrteazã de duhul ortodoxiei, neavând valoare religioasã, dupã cum spun preoþii. Sunt simple obiceiuri perpetuate ca tradiþii locale. Iatã câteva dintre cele mai rãspândite ºi acceptate de Biserica Ortodoxã.

Î

nnodarea ºnurului la Denia celor 12 Evanghelii În Joia Mare se sãvârºeºte Denia celor 12 Evanghelii. În timpul acestei slujbe, unele femei fac 12 noduri pe sfoarã sau aþã, unul dupã fiecare Evanghelie, punându-ºi dorinþe. În unele locuri, nodul respectiv se desface dupã ce dorinþa a fost îndeplinitã, iar în altele,

se desface la vreme de încercare, rostindu-se o rugãciune pentru rezolvarea problemei respective. Fetele nemãritate mai obiºnuiesc sã îºi punã ºnurul înnodat sub pernã ca sã-ºi viseze ursitul.

La Denia celor 12 Evanghelii se obiºnuieºte, în unele locuri, sã se punã la „Vii”, legate între ele, cele 12 lumânãri aprinse în timpul slujbei, una pentru fiecare Evanghelie. ªi acest obicei este tolerat de Bisericã.

De asemenea, se duc la bisericã vase noi, pâine lumânãri ºi vin ºi sunt lãsate acolo pânã la Paºti.

P

omana datã peste mormânt ºi focul prin care trec spiritele

Joia Mare este ºi o zi specialã pentru pomenirea celor adormiþi. Este ultima zi de pomenire a morþilor din Postul Mare. Este foarte important sã se împartã cãni – tradiþia vorbeºte despre „Cãnile din Joia Mare” – colaci ºi apã. Se spune cã este bine sã se dea toate acestea peste mormânt celui care le primeºte.

Se mai obiºnuieºte sã se aprindã focuri pe morminte sau în curtea casei, pentru cã se crede cã în aceastã zi morþii se întorc acasã ºi vin la foc sã se încãlzeascã.

De asemenea, focul aprins are rol purificator, spunându-se cã el alege spiritele bune care vor pãzi casa, de cele rele, pe care le alungã.

Se spune cã slujitorii lui Caiafa au aprins, în joia când Iuda l-a vândut pe Hristos, un foc în curtea arhiereascã, pentru cã le era frig.

O altã interpretare a focului din Joia Mare este aceea potrivit cãreia Sfântul Petru ar fi fost oprit de un asemenea foc atunci când s-a lepãdat de Hristos.

uãle nu se vopsesc în Vinerea Mare

Se spune cã ouãle înroºiþe în Joia Mare nu se stricã tot anul.

Gospodinele care nu au înroºit ouã în Joia Mare trebuie sã facã acest ritual sâmbãtã, înaintea Paºþelui ºi în niciun caz în Vinerea Mare. În aceastã zi se spune cã nu se face nimic pentru spor, deoarece nu rodeºte, pentru cã Hristos a murit. Or, oul este un simbol al rodirii perpetue ºi al formei rotunde aproape perfecte.

Este bine ca ouãle sã fie vopsite numai în roºu, deoarece aceastã culoare simbolizeazã sângele Mântuitorului.

Tradiþia spune cã acest lucru vine de la faptul cã peste ouãle aduse de Mironosiþe au cãzut picãturi din sângele lui Hristos rãstignit pe Cruce. Se mai povesteºte cã Maria Magdalena, care ducea un coº cu ouã, le-a spus unor necredincioºi cu care se întâlnise pe drum cã Hristos a înviat.

Ei au râs de ea, spunându-i cã vor crede cã aºa este dacã ouãle din coºul ei se vor înroºi … iar acestea s-au înroºit pe loc.

Vinerea Mare mai este numitã ºi Vinerea Seacã, pentru cã se þine post negru toatã ziua, pentru iertarea pãcatelor ºi pentru a avea spor ºi sãnãtate tot anul.

D

ansul ritual de bucurie ºi înconjurarea Bisericii în genunchi În Vinerea Mare, se scoate Sfânta Cruce în mijlocul Bisericii, la amiazã, iar înaintea ei se aºeazã pe masã Sfântul Epitaf. Este ziua în care se tãmãduieºte sufletul de pãcat ºi se spune cã pânã ºi cei blestemaþi se pot vindeca. Sfântul Epitaf aºezat

în faþa Crucii cu Mântuitorul rãstignit este loc de pelerinaj al credincioºilor. Este aºanumita „trecere pe sub Masã” – un dans ritual de bucurie, dupã cum explicã preoþii. Creºtinii trec în genunchi pe sub Masã, acesta însemnând gestul suprem de pocãinþã, iar dupã ce ies, se ridicã în picioare, gestul simbolizând faptul cã respectivul nu rãmâne doar la pocãinþã, ci „se îndreaptã”, se lumineazã dupã aceastã trecere, se purificã. O altã interpretare a trecerii pe sub Masã este coborârea în Mormântul lui Hristos care s-a jertfit pentru iertarea pãcatelor neamului creºtin, iar ridicarea în faþa Crucii este triumful asupra suferinþei ºi spãlarea pãcatelor.

Se poate trece pe sub Masã o datã sau de trei ori, cu o lumânare aprinsã, ritualul fiind diferit în funcþie de obiceiul locului. Pe Masã se pun flori. Se spune cã nu este bine sã treci dupã un bãtrân bolnav, cã s-ar putea sã ajungi ca el sau sã-i iei pãcatele, ºi nici dupã o femeie. Dupã Prohod, se înconjoarã Biserica împreunã cu preoþii care au þinut slujba. Unele persoane fac înconjurul sfântului lãcaº mergând în genunchi.

S

cãldatul ritual

Este un alt simbol al purificãrii, al curãþirii trupeºþi ºi sufleteºþi care se face în Vinerea Mare.

Obiceiul spune cã se face într-o apã curgãtoare, ca sã se ducã tot ce e rãu. Creºtinii care nu au la îndemânã o astfel de sursã se mulþumesc cu apa de la duº, pentru cã ºi aceasta este „curgãtoare”. Este bine sã se facã acest ritual chiar înaintea Rãsãritului sau cât mai devreme dimineaþa. În Duminica Paºþelui, creºtinii se spalã cu apa în care s-a pus un ou de Paºti ºi un ban de

argint, pentru a fi sãnãtoºi tot anul ºi a nu duce lipsã de nimic.

L

umina Învierii

În noaptea de sâmbãtã spre dumincã este Învierea. La miezul nopþii, creºtinii cântã împreunã cu preoþii „Hristos a Înviat!”.

Slujba de Înviere se încheie dimineaþa, dar cei mai mulþi dintre creºtini pleacã dupã ce au luat Lumina.

De la slujbã, creºtinii trebuie sã plece cu lumânarea aprinsã ºi sã meargã aºa cu ea pãnã acasã, unde, dupã ce fac semnul Crucii, o sting în pragul de sus al uºii de la intrarea în casã. Gestul simbolizeazã lumina care ne lumineazã pe noi ºi spaþiul în care trãim.

Lumânarea de la Înviere se þine în casã ºi se aprinde la nevoie, când creºtinul se roagã pentru ceva special, pentru diferite trebuinþe.

R ugãciuni folositoare

Preoþii le recomandã creºtinilor sã citeascã Evangheliile în toatã aceastã perioadã. Astfel, înaintea Paºtelui sunt recomandate Evagheliile dupã Matei, Marcu ºi Luca, iar dupã Înviere, cea a lui Ioan Evanghelistul.

Este bine de ºtiut cã din Joia Mare pânã în Joia din Sãptãmânã Luminatã nu se spalã rufe ºi nici nu se coase.

Curãþirea trupului este permisã. De asemenea, este de rãu augur sã te tunzi în Vinerea Mare.

Se spune cã „tragi a rãu” ºi cã îþi va muri cineva apropiat din familie. Nu în ultimul rând, creºtinul trebuie sã poarte haine curate, primenite, iar de Paºti, haine noi.

De asemenea, rugãciunile care se fac dupã Înviere, începând din Sãptãmâna Luminatã ºi pânã la Înãlþare se fac stând în picioare, nu în genunchi.

Sursa AMPRESS.RO

Vernisaj de artã religioasã

I

coane pe lemn, sticlã, ori realizate dupã tehnici deosebit de interesante sunt expuse la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Vernisajul expoziþiei cu vânzare are loc marþi la ora 16,00, iar cei care se gândesc la un tablou cu tentã religioasã, au de unde alege.

Ce cadou poate fi mai nimerit decât o icoanã, acum în Sãptãmâna Patimilor?

Artiºti din mai multe colþuri ale þãrii vin marþi la Petroºani sã expunã artã religioasã. Este o manifestare cu tradiþie în Valea Jiului ºi cei interesaþi sunt aºteptaþi la vernisaj. „De foarte mulþi ani am reuºit sã organizãm Salonul de Artã religioasã.

Este deja ediþia cu numãrul XXXIII. Deci are o vechime destul de importantã, iar participanþii sunt în exclusivitate studenþi ai unor facultãþi cu profil de arte plastice, sau teologie, din þarã”, a spus Lavinia Hulea, director Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani.

Vernisajul are loc marþi, 7 aprilie, la ora 16,00 ºi, acum, în perioada sãrbãtorilor, artiºtii îi aºtepatã pe iubitorii de artã sacrã sã le cumpere operele. „Va fi deschisã în perioada 7 -17 aprilie.

Este cu vânzare, într-adevãr, dar, poate mai mult decât atât, important este ca publicul din Petroºani sã vinã sã vadã niºte

exponate deosebite, aºa cum de puþine ori apar în galeriile de artã”, a adãugat Lavinia Hulea.

Pe simeze vor expune studenþi ai Facultãþii de Artã ºi

Design ai Universitãþii de Vest Timiºoara, ai Centrului de Creaþie ºi Cercetare Continuã „Sfântul Arhanghelist Luca”, ai Facultãþii de Teologie OrtodoxãDepartamentul de Artã Sacrã, din Universitatea Babeº Bolyai din Cluj, dar ºi ai Caselor de Culturã ale studenþilor din Cluj ºi Alba Iulia.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 aprilie 2015

Mai bine de jumãtate au trecut pe la ghiºeul de plãþi

A

proape 60% dintre petroºãneni ºi-au plãtit taxele ºi impozitele locale.

Pentru a beneficia de reducerea de 10 procente la plata taxelor ºi impozitelor locale petroºãnenii s-au grãbit sã îºi achite dãrile pânã la data de 31 martie. Mai bine de jumãtate dintre contribuabilii municipiului Petroºani au achitat deja taxele pe case, maºini ºi terenuri. Nici în ceea ce îi priveºte pe agenþii comerciali situaþia nu este rea.

“La data de 31 martie gradul de încasare este 58% la persoanele fizice ºi 40% la persoanele juridice. Începând cu 2015 am acordat bonificaþii ºi la persoanele juridice, bonificaþie de 10% care nu era pânã anul

acesta”, a declarat Valerica Dumitrescu, ºef Serviciu Taxe ºi Impozite Petroºani.

Reprezentanþii Serviciului de taxe ºi impozite apreciazã cã gradul de încasare este unul favorabil, însã îi atenþioneazã pe contribuabili cã în cazul neplãþii se percep penalizãri.

“Este foarte bine, este un grad bun de încasare. Impozitul se plãteºte în douã transe semestriale pânã în datã de 31 martie ºi pânã în datã de 30 septembrie dupã care se percep majorãri de 2% pe lunã la suma datoratã”, a mai spus sursa citatã.

Persoanele care nu ºi-au plãtit

P

rea puþini sunt edilii din Valea Jiului care au înþeles cã reþeaua de socializare este o „armã” importantã în comunicarea cu cetãþenii pe care-i pãstoresc. Chiar dacã la ultimele alegeri reþelele de socializare au avut un rol important, poate chiar definitoriu. taxele ºi impozitele restante pânã la data de 31 martie ar putea primi prin poºtã somaþia ºi titlul executoriu. Dacã în 15 zile aceºtia nu îºi achitã datoriile, direcþiile de taxe ºi impozite pot demara procedura de executare silitã.

Monika BACIU

Manifestãri de Ziua Romilor

printr-o hotãrâre de govern în urma cãreia au fost ºi sunt ajutaþi în continuare”, a mai spus sursa citatã.

Z

iua Romilor, marcatã la Petroºani. Data de 8 aprilie este una importantã în comunitãþile de romi. Cei aproape 600 de romi din Petroºani vor marca aceastã zi cu ajutorul municipalitãþii.

“Dupã cum deja a devenit o tradiþie consiliul local al municipiului Petroºani la iniþiative domnului primar sprijinã ºi în acest an organizarea Zilei Internaþionale a

Romilor în datã de 8 aprilie. Au fost alocaþi prin hotarerea consiliului local al primãriei municipiului Petroºani suma de 800 de lei.

Vom vedea ce se va organiza din aceastã sumã. Se va discuta despre istoria acestei etnii ºi strategia de emancipare”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani.

Potivit datelor

Gratis la stomatolog

E

levii din oraºul Petrila vor avea acces gratuit la consultaþii stomatologice. Cabinetul ºcolar de medicinã dentarã din Petrila are un medic. În urma concursului, postul de medic stomatolog de la cabinetul medical ºcolar a fost ocupat, iar aceastã persoanã îºi va începe activitatea începând cu data de 15 aprilie.

“Postul de medic stomatolog a fost ocupat, în 15 va începe lucrul. Doamna doctor ne-a spus ce mai avem de cumpãrat, iar zilele viitoare vom transmite unitãþilor ºcolare programul dupã care se va lucra la cabinet”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Medicul care a reuºit sã promoveze concursul este din Petroºani astfel cã autoritãþile locale nu mai trebuie sã îi asigure cazare pe raza localitãþii. (Monika BACIU)

Ce primari ºi primãrii din Vale sunt pe Facebook

Direcþiei de Statisticã Hunedoara, la nivelul municipiului Petroºani sunt doar 597 de romi. Este vorba de persoanele care ºi-au declarat apartenenþa la aceastã etnie în cadrul recensãmântului care a avut loc în urmã cu patru ani.

“Noi avem o cifrã de la recensãmânt numai cã nu toþi au fost sinceri ºi ºi-au declarat etnia. Existã o strategie la nivel naþional promovatã

Ziua internaþionalã a romilor se sãrbãtoreºte în fiecare an la începutul lunii Aprilie.

Ideea de a marca o astfel de zi a luat naºtere la Londra, în 1971, la primul congres internaþional al romilor.

Scopul unei astfel de zile este acela de a atrage atenþia societãþii asupra problemelor cu care se confruntã romii. Ea a devenit, de asemenea, ziua memoriei rromilor omorâþi de naziºti în timpul Rãzboiului al doilea Mondial.

Concesiunile trec la Taxe ºi Impozite

Î

ncepând din aceastã lunã, persoanele din municipiul Petroºani care au încheiate contracte de concesiune cu Primãria Petroºani îºi vor plãti aceste taxe la serviciul de taxe ºi impozite locale. “Începând cu data de 1 aprilie concesiunile tot la serviciul de impozite ºi taxe în

Monika BACIU

Dintre cele ºase administraþii locale din Valea Jiului doar douã ºi-au creat o paginã pe reþeaua de socializare cu cei mai mulþi utilizatori, restul edililor preferând comunicarea, de cele mai multe ori ocazional, pe siteu-rile proprii.

Totuºi, cele mai multe administraþii nu sunt chiar strãine de Facebook, edilii preferând sã i-a pulsul comunitãþii de pe conturile personale. Primãria Vulcan este singura care are paginã pe reþeaua de socializare ºi o foloseºte la maximum, aici fiind postate toate evenimentele derulate în urbe, iar mesajele primarului Gheorghe Ile sunt transmise atât pe pagina sa personalã cât ºi pe cea a municipalitãþii. În plus, cei care administreazã ºi întreþin pagina primãriei au grijã sã o þinã la zi cu fotografii legate de proiectele promovate.

Nici Primãria Petrila nu stã extrem de rãu însã cele mai multe postãri sunt legate de spectacolele ce au avut loc ori urmeazã sã se desfãºoare ºi extrem de rar legate de proiectele administraþiei. Restul primãriilor nu au considerat cã este eficient un cont gratuit pe reþeaua de socializare unde sunt ºi riscuri nu doar beneficii, pentru cã pe Facebook edilii pot primi ºi critici din partea localnicilor nu doar laude.

Primarul din Aninoasa, Nicolae Dunca ºi cel din Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi þin legãtura cu comunitãþile pe care le pãstoresc pe paginile personale, iar cei din Lupeni ori Uricani nu ºi-au fãcut cont.

Maximilian GÂNJU

cazul persoanelor fizice la ghiºeul unde se plãtesc impozitele pe domiciliu iar la juridice la biroul de persoane juridice.

Pânã acum taxele se încasau la SPADPP dar din 1 aprilie se încaseazã la serviciul de taxe ºi impozite. Vorbim de concesiunile pe garaje, pe spaþiile închiriate, pe zona montanã, tot ceea ce se încasa la SPADPP”, a declarat Valerica Dumitrescu, ºef Serviciu Taxe ºi

Impozite Locale Petroºani.

Taxele aferente concesiunilor se încasau pânã acum la Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 aprilie 2015

Cum e sã fii personaj de basm? umea basmelor i-a fascinat mereu pe L cei mici, dar luni a fost ziua în care copiii au fost invitaþi sã îmbrace costumele actorilor de la Petroºani. Asta dupã ce au trãit din plin alãturi de Degeþica, o poveste cu final fericit.

Copiii au fost nu doar spectatori, care au trãit cu sufletul la gurã alãturi de personajele de basm, dar au ajuns ºi pe scenã.

Ca sã spunã ce le place aici, dar ºi ca sã îmbrace câte un costum. Lumea poveºtilor a devenit realã pentru ei ºi fiecare vine la teatru dintr-un motiv ºtiut doar de el, însã, cert este cã aici toþi se simt excelent. „Pãi îmi place. Mi se pare ceva incredibil ºi ca

o magie este la teatru. Nu vin prima oarã ºi am mai vãzut ºi Degeþica. Mica Sirenã, Albã ca Zãpada, Frumoasa ºi Bestia”, ne-a explicat un bãieþel, care ºi urmeazã cursurile de actorie la teatrul din Petroºani. „Mi-a plãcut pentru cã a fost o poveste care îmi place foarte mult ºi am mai fost de vreo douã ori la ea cu colegii mei ºi este ºi Sãptãmâna altfel ºi mie îmi place teatrul. Acum

Ratare. Bazinul ºcolar din Petroºani, tot fãrã salvamar

N

ici de aceastã datã Primãria Municipiului Petroºani nu a reuºit sã gãseascã un salvamar pentru bazinul ºcolar din localitate. Este a doua încercare sortitã eºecului.

La primul concurs organizat de Primãria Municipiului Petroºani pentru postul de salvamar nu s-a prezentat nimeni. Acum au fost doi candidaþi, dar ambii au fost respinºi din cauzã cã niciunul nu a îndeplinit condiþiile impuse de angajator, conform legislaþiei în vigoare. Iniþial, pentru a putea participa la concurs era nevoie de un atestat care sã certifice calificarea în

domeniu. Dupã un prim eºec, în care concursul pentru postul de salvamar a fost anulat din lipsã de competitori, organizatorii au schimbat condiþiile, aºa încât piscina ºcolarã sã nu rãmânã fãrã un supraveghetor. Noile cerinþe prevãd ca doritorii sã deþinã atestat salvamar sau curs de prim ajutor în conformitate cu normele UE. La expirarea termenului de depunere a dosarelor, douã persoane s-au înscris, însã ambele au fost respinse. Unul nu îndeplinea condiþiile de studii,cel de-al doilea de calificare. Postul de salvamar este necesar pentru bazinul ºcolar care funcþioneazã în municipiul Petroºani, iar oficialii primãriei au scos postul la concurs încã

port o mascã de ºoricel ºi sunt fericit cã am urcat pe scenã”, ne-a spus un alt copil, în timp ce o fetiþã l-a completat: „Eu sunt un cãrãbuº!”.

Copiii s-au îmbrãcat în costume ºi au fost ºoricei, elefanþi ºi alte perosnaje, dar nici actorii nu au fost mai prejos. Au interacþionat cu ei, le-au dat atenþie ºi i-au fãcut sã intre puþin în pielea personajelor lor favorite. „E o mare bucurie.

Sunt atât de frumoºi ºi ne face plãcere sã fim cu ei.

E o bucurie sã joci pentru copii, sã îi simþi cum trãiesc alãturi de tine. Sã îi vezi cum participã ºi e frumos sã fii cu copiii”, ne-a mãrturisit ºi Oana Liciu Gogu, una dintre actriþele care i-a ajutat pe cei mici sã se costumeze

din luna ianuarie, dar fãrã succes pânã acum.

De precizat cã, de anul viitor, elevii claselor a III-a ºi a IV-a din municipiul Petroºani ar putea avea parte de lecþii de înot gratuite la bazinul didactic din localitate. Primarul Tiberiu Iacob – Ridzi a precizat cã ia în calcul aceastã posibilitate.

“Noi, la Petroºani, suntem încã deficitari în ceea ce priveºte profesorii de înot. Deocamdatã avem doar 2 profesori cu atestat însã o sã am o disucþie cu directorii de ºcoli sã vedem cum putem face ca mai mulþi profesori sã poatã sã ia acest atestat ºi sã meargã la plata cu ora, pe care sã o plãteascã primãria, pentru ca toþi copiii sã înveþe sã înoate”, a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Carmen Carmen COSMAN-PREDA

pe scenã.

Sunt dascãli care au ales sã facã altceva pentru copii ºi i-au adus la teatru, în lumea poveºtilor citite în cãrþi.

Doar aºa cei mici ajung sã îºi dezvolte imaginaþia ºi sã fie atraºi de aceastã artã. „Mi se pare deosebit de important pentru copii sã vizioneze un spectacol de teatru, mai ales cã foarte multe ocazii sã facã acest lucru nu au. În special în cadrul ºcolii, de câte ori putem, îi aducem în mod organizat la teatru, pentru ca ei sã îºi dezvolte cultura generalã ºi sã vizualizeze poveºtile pe care le-au citit ºi azi a fost deosebit de frumos ”, a spus Ramona Solovan, una dintre învãþãtoarele care au ales sã petreacã prima zi din Sãptãmâna Altfel lângã scenã.

Discuþiile între actori ºi copii s-au purtat minute în ºir, iar perosnajele le-au dezvãluit din lumea ce îi fascineazã pe cei mici. Sãptãmâna altfel la teatru i-a adus într-o lume pe care o urmãresc mereu de pe scaunele din salã ºi cine a vrut, a urcat chiar pe scenã.

Diana MITRACHE

Peste 1000 de petroºãnence la testul BabeºPapanicolau

P

este 1000 de teste BabeºPapanicolau s-au realizat anul trecut la Spitalul de Urgenþã din Petroºani.

Din cele peste 1000 de teste realizate 93 au fost pozitive.

Reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara au fãcut statistica în ceea ce priveºte programul naþional de depistare activã precoce acancerului de col uterin.

La nivel judeþean, 4082 de femei au trecut pragul cabinetelor medicale pentru a-ºi face acest test.

Dintre acestea 1308 au fost la Petroºani ºi 447 la Spitalul municipal din Lupeni. La Petroºani 97 de teste au ieºit pozitive, în timp ce la Lupeni au fost identificate doar 43 de cazuri de cancer de col uterin.

Testul Babeº - Papanicolau este un test simplu fiind o metodã foarte bunã pentru a gãsi o schimbare la nivelul colului uterin care ar putea duce la cancer.

Manevra de colectare a celulelor pentru testul Babeº - Papanicolau dureazã doar câteva secunde ºi este nedureroasã.

Monika BACIU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 aprilie 2015

Henþ cu mâna

CUM SE ÎMPARTE DREPTATEA? Am înþeles cã nãbãdãiosul antrenor devean Marius Sârbu ºi-a dat din nou în petec la meciul Cetate – Jiul Petroºani, punându-ºi mintea lui zburdalnicã cu (lãsaþi cacofonia...) puºtii Petroºaniului ºi cu

insulte la adresa arbitrului, profu' din Orãºtie pe nume Sergiu Stanca. Care prof. l-a trimis pe trainer-ul devean în tribune, unde în mod normal, fiind ºi recidivist, va lua cel puþin o etapã suspendare ºi o micã

Fotbal juniori B1 (gr. 1998)

DRUMUL SPRE FINALÃ

amendã, aºa cum au pãþit ºi alþi antrenori de-a lungul vremii, precum Ionuþ Stelescu, Sorin Ghiþan, Dan Voicu ºi alþii (numai) de prin Valea Jiului.

Sã vedem dacã Marius Sârbu va lua loc pe banca tehnicã a echipei sale în meciul de sâmbãtã de la Lupeni.

Desigur, Marius Sârbu este partea sensibilã a fotbalului

Turneul semifinal jud. Hunedoara z 7 aprilie 2015, Cãlan - ora 16:00 – Aurul Brad – Inter Petrila - ora 18:00 – Victoria Cãlan – Jiul Petroºani z 9 aprilie 2015 - finala

Un turneu-fulger (30 martie – 30 aprilie) la nivelul judeþean al juniorilor B1 (17 ani) a calificat din Valea Jiului douã echipe, Inter Petrila (antrenor Ioan Androne) ºi Jiul Petroºani (antrenor Cosmin Kanduth) care vor juca azi la Cãlan, învingãtoare urmând a se întâlni în finala de joi 9 aprilie.

Aºadar, Cr. Duma, Pãtrãºcoi, Keseg (Inter Petrila), Graur, Al. Nicu, Cl. Cãlin (Jiul Petroºani), ar putea fi micile vedete care ar face ca cele douã echipe din Valea Jiului sã ajungã în finalã.

judeþean, am mai spus-o de multe ori, poziþia tatãlui sãu, onorabilul domn Mircea Sârbu din fruntea AJF-ului hunedorean, fiind chiar delicatã, atunci când fiul îºi pierde cumpãtul. Dar pânã la urmã ar trebui ºi acest ghiduº bãiat-antrenor sã-ºi ia o pedeapsã cât de cât onorificã, ca sã nu se creadã cã el nu are de dat în faþa nimãnui nici

o explicaþie.

Sau Marius Sârbu ar trebui sã ia o decizie radicalã asupra comportamentului sãu coleric spre nevricos, sã-ºi stãpâneascã nervii inutili, cãci orice prost ºtie cã Cetate Deva este hãrãzitã locului 1 (cu promovarea mai vedem noi...) ºi cã nimeni nu crâcneºte în faþa celebrei ºi marii echipe de calibru naþional de pe malurile Mureºului.

Fotbal, Liga a II-a

VINUL DE RECAª z Surprizã în prima etapã a playoff-ului în Seria 1, unde FC Voluntari nu a putut trece de cea mai puþin cotatã echipã, C.F. Brãila, în faþa cãreia a realizat un amãrât de 1–1 acasã, egalând dintr-un penalty în minutul 87! z Surprizã ºi în play-out, unde ACS Berceni se agaþã cu dinþii de Liga a II-a, câºtigând nesperat cu 2-0 la Dorohoi, în timp ce legendara Farul Constanþa, dupã 1-3 la Baloteºti, e cu un picior în Liga a III-a. z În Seria a 2-a, dupã 3-0 cu Olimpia Satu Mare, e greu de crezut cã cineva mai poate prinde ACS Poli. Recaº Timiºoara, care are acum ºapte puncte avans faþã de urmãritoarea sa, Metalul Reºiþa,

Antrenorii Ioan Androne (Inter Petrila) ºi Cosmin Kanduth (Jiul Petroºani) vor conduce juniorii B1 în semifinalele de la Cãlan

Fotbal, Liga a III-a, seria 4

HUNEDOARA ÎN SEVRAJ z Fantoma Corvinului încã mai pluteºte deasupra Hunedoarei, Jucãtorii actualei F.C. Hunedoara se pare cã nu fac faþã ritmului impus de Liga a III-a, reuºind performanþa de a ajunge la cea de-a opta înfrângere din campionat, adicã aproape 50 la sutã din partidele susþinute, dupã recentul 0-1 la Vulturii Lugoj. A fost cel de-al treilea eºec consecutiv pentru hunedoreni în actuala ediþie. z Liderul Naþional Sebiº a pierdut prima

poziþie, dupã un surprinzãtor 0-1 acasã cu Minerul Motru, în timp ce UTA a învins la celaºi scor la Filiaºi, preluând ºefia clasamentului.

FOTOGRAFIE LA MINUT

ÎNDURARE! Micuþul lupenean Ciorâia, tãvãlit prin noroiul de la Lonea, implorând parcã arbitrul ºi partea adversã spre a-i da o mânã de ajutor

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Felicitãm promovarea echipei Cetate Deva, care oricum este învingãtoarea decisã de un destin bun, astre sãnãtoase ºi nopþi albe.

care a capotat pe teren propriu, 0-0 cu C.S. Mioveni. La polul opus, în lupta play-out pentru retrogradare, FC Bihor Oradea (1-2 la CSM Rm. Vâlcea) ºi ªoimii Pâncota (0-0 la Caransebeº), sunt tot mai aproape de Liga a III-a.

Ionuþ Popa, fost antrenor la Jiul (2004 - 2005) îngrijorat de soarta actualei sale echipe ªoimii Lipova