CVJ Nr 833, luni 6 aprilie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 833

Cronica Vãii Jiului Luni, 6 Aprilie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

În “Valea Plângerii”, ei ne fac colectare selectivã

D

eclinul mineritului din Valea Jiului a adus ºi o sãrãcire tot mai accentuatã a populaþiei din cele ºase localitãþi.

Dacã înainte cu douã decenii nici mãcar câinii nu cãutau prin gunoaie, acum, tot mai numeroºi sunt oamenii care îºi câºtigã traiul de pe o zi pe alta colectând resturile aruncate la tomberon.

Printre aceste resturi se numãrã ºi cartoanele sau pet-urile, o sursã de câºtig pentru sãrãcii din Valea Plângerii. Pentru o pâine, aceºtia cautã zi de zi tomberoanele amplasate în preajma magazinelor, având fiecare orare precise

de vizitare a gunoaielor. „Trãiesc ºi eu cum pot, de azi, pe mâine. La ora 5 sunt deja la gunoi, pentru cã eu le strâng între 5 ºi 7, dupã aceea vin alþii. Avem program fix, exact ca la o firmã. Dacã reuºesc sã strâng 10 lei pe zi, atunci este o zi bunã. Banii se duc pe pâine ºi mâncare”, spune Gheorghiþa, o femeie în vârstã de 53 de ani. Pentru ea o zi de cãutat prin gunoaie ºi cãrat cartoanele cu un cãrucior, este recompensatã cu un câºtig mediu de 10 lei, bani din care trãiesc doi oameni. Adicã ea ºi concubinul, un fost miner, disponibilizat dupã ce a lucrat o perioadã la Mina Lupeni.

Maximilian GÂNJU

CNAS spune stop achiziþiei de medicamente de cãtre pacienþii internaþi în spitale

S

ubfinanþarea sistemului sanitar face ca unitãþile medicale sã se confrunte cu lipsuri. Nu de puþine ori pacienþii internaþi în spitale au reclamat faptul cã trebuie sã îºi achiziþioneze medicamentele ºi materialele sanitare. Aceste aspecte nu sunt normale într-o societate care se vrea a fi una modernã. >>> PAGINILE 4-5

Sãrbãtorile le cresc conturile cãmãtarilor

M

ulþi locuitori ai Vãii Jiului împinºi de sãrãcie apeleazã la cãmãtari pentru a supravieþui, dar mai ales de sãrbãtori.

Oamenii, dacã nu pot lua împrumuturi de la bãnci sau case de ajutor, îºi lasã cartea de identitate ori chiar cardul pe care le intrã

ajutoarele, la cei care dau bani cu camãtã ºi plãtesc împrumutul înzecit. Cãmãtarii trãiesc cel mai bine în aceste vremuri. Legea este blândã pentru aceastã activitate astfel cã foarte mulþi o practicã fãrã teamã. ªtiu cã în prezent, dacã nu recurg la forþã riscã o amendã, chiar dacã legea prevede ºi închisoare.

Cãmãtarii din Valea Jiului îºi sporesc banii

„investiþi” de la o lunã la alta fãrã a plãti dãri sau alte taxe, iar dacã persoana împrumutatã nu mai poate

restitui suma, cãmãtarul îi ia ºi ultimul bun „creditorului”.

Spre deosebire de alte locuri din þarã,

majoritatea cãmãtarilor din Vale nu recurg la violenþã pentru a-ºi recupera banii împrumutaþi, însã cer gaj diverse bunuri cum ar fi autoturisme, electronice, bijuterii ºi chiar locuinþe. Cum mulþi dintre cei care au nevoie de bani, în mare parte sunt restanþi la bãnci ºi nu se mai pot lua credit, ajung la mâna lor ºi împrumutã sume mici pe care le dau înapoi înzecit, iar numãrul

lor este tot mai mare, mai ales cã sãrbãtorile bat la uºã. Sunt devãrate reþele de cãmãtari în cartierul Aeroport din Petroºani, Dallas din Vulcan ori Bãrbãteni din Lupeni. Pentru cã împotriva acestora nimeni nu depune plângere, autoritãþile sunt legate de mâini iar cei care fac cãmãtãrie îºi vãd liniºtiþi de afacerile necurate.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 aprilie 2015

Mieii sã nu fie câini ºi iepurii pisici!

N

u cumpãraþi miei sau iezi de pe marginea drumului! Acesta este principalul avertisment al inspectorilor sanitar-veterinari ºi pentru siguranþa alimentelor, în aceastã perioadã.

Pericolele sunt mari ºi existã riscul sã puneþi pe masã altã specie, decât cea pentru care aþi dat banii. „Cel mai bine este sã cumpãrãm mieii din spaþiile autorizate, întrucât ei sunt examinaþi sanitarveterinar ºi se evitã eventualele substituiri. Se poate substitui mielul cu câinele. Se poate substitui iepurele cu pisica, sau carnea de vacã cu cea de cal.

Specialiºtii din Valea Jiului iau toate mãsurile pentru a preveni astfel de evenimente nedorite”, a spus dr.

Gheorghe Cristea, doctor în ºtiinþe medicale, consilier DSVSA Mieii pot fi sacrificaþi în douã puncte, unul la Petroºani ºi unul la Vulcan, iar cei care cumpãrã astfel de carne, trebuie sã verifice dacã

a fost avizatã de un specialist. Iar asta se poate vedea foarte simplu, pentru toatã carnea verificatã, are o ºtampilã vizibilã. „Întrucât sunt sãrbãtorile pascale, o atenþie deosebitã o avem pentru controlul mieilor. Aceºtia se sacrificã în douã puncte din Valea Jiului, la Petroºani ºi la Vulcan. Apoi se examineazã sub aspect organoleptic, al modificãrilor anatomopatologice, care pot sã aparã la organe, ca ºi referinþã a unor boli ºi se intervine, luând mãsuri de retragere din consum a organelor sau a carcaselor în totalitate”, a mai spus dr.

Gheorghe Cristea, doctor în ºtiinþe medicale, consilier DSVSA Hunedoara. În pieþe deja au venit crescãtorii de oi ºi negocierile se poartã direct cu

clienþii care vin sã cumpere carne de miel sau ied. Orice alt loc de sacrificare sau de desfacere implicã un risc pentru consumatorii, care sunt sfãtuiþi sã îºi ia mãsuri aºa încât pe masã sã aibã miel, nu câine, sau iepure, nu pisicã.

S

uper ofertã la miel

Crescãtorii de oi au venit în acest an cu oferte care sã se potriveascã pe buzunarul mai sãrãcãcios al locuitorilor din Valea Jiului, iar kilogramul de carne de miel a costat, de paºtele catolic, între 18 ºi 23 de lei.

Circa zece crescãtori

Sute de kilograme de alimente, confiscate ºi arse

T

oate magazinele, chioºcurile ºi marile supermarketuri îºi fac în aceste zile stocuri de marfã, însã inspectorii sanitar veterinari ºi pentru siguranþa alimentelor sunt cu ochii pe ei.

Controalele se fac încruciºat, cu poliþia ºi

sunt vizate toate produsele care acum sunt tradiþionale. De la carne la ouã, produsele de patiserie ºi cele specifice Paºtelui, toate sunt amãnunþit verificate ºi deja au apãrut primele sancþiuni în Valea Jiului. „A trebuit sã scoatem din consum, din cauza unor nereguli de depozitare, intersecþii de flux, iar vineri am trimis la

de oi din zone cum ar fi Caransebeº, Gorj ori Þara Haþegului au venit cu miei în Piaþa Centralã Petroºani, iar anul acesta nu au mai þinut la preþ. „Avem vreo zece crescãtori, punctul de sacrificare este funcþional ºi chiar dacã noi nu putem dicta preþurile, am vãzut cã sunt mai bune faþã de anii trecuþi”, spune ºeful Administraþiei Pieþelor Petroºani.

Astfel, ieri, înainte de sãrbãtoarea catolicilor, oierii au lãsat la preþ „dupã haina omului”, pentru cã oricum au ieºit în câºtig. Au învãþat o lecþie durã primitã în 2014,

Protan pentru incinerare 315 kg de carne, produse din carne, ouã, dar ºi prãjituri”, a precizat dr.

Gheorghe Cristea, doctor în ºtiinþe medicale, consilier DSVSA Hunedoara.

Inspectorii sanitari spun cã produsele nu sunt þinute la temperaturile necesare ºi, la o simplã inspecþie, se observã culoare alteratã, miros specific ºi fiecare produs de acest fel este scos de pe raft. „Nu au fost depozitate corespunzãtor, au fost modificãri organoleptice, care schimba aspectul comercial ºi putea sã punã în pericol chiar ºi sãnãtate prin înmulþirea unor microorganisme patogene”, a adãugat medicul Gheorghe Cristea.

Nu au scãpat de amenzi ºi câteva magazine de

atunci când mulþi dintre crescãtori s-au gândit cã-ºi vor vine mieii peste hotare, cu precãdere în lumea arabã, însã ofertele primite pe kilogram au fost cu mult faþã de ceea ce credeau. „Mulþi dintre crescãtori au îngrãºat mieii, i-au lãsat sã sugã mult ºi nu au fãcut brânzã cu gândul cã-i vor vinde la arabi. Din pãcate pentru ei arabii n-au mai cumpãrat la preþul estimat ºi au oferit ºi 6 lei pe kilogram în viu. Adicã la mai puþin de jumãtate decât calculaserã crescãtorii. ªi foarte mulþi au ieºit în pagubã, iar pãþania le-a fost învãþãturã de minte. E vorba bãtrâneascã: ce-i în mânã, nu-i minciunã ºi au învãþat-o”, spun reprezentanþii pieþei. De paºtele ortodox vor veni ºi mai mulþi crescãtori, iar conducerea pieþei crede cã se va ajunge la un preþ ºi de 17 lei pe kilogram.

Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU

profil au fost deja sancþionate, în timp ce altele doar avertizate. „Cea mai micã 2.000 lei ºi cea mai mare 10.000 de lei. S-au aplicat câteva amenzi la unitãþi care nu respectã condiþiile de igienã, normale sanitarveterinare ºi pentru siguranþa alimentelor”, a conchis dr. Gheorghe Cristea, doctor în ºtiinþe medicale, consilier DSVSA. Inspectorii care verificã siguranþa alimentelor ne sfãtuiesc sã avem grijã de unde cumpãrãm produsele ºi sã verificãm calitatea lor, precum ºi termenul de valabilitate. Controalele vor continua ºi de luni, când se aºteaptã ca magazinele sã fie pline-ochi de cei care îºi vor face cumpãrãturile de Paºti.

Diana MITRACHE

Concesiunile nu se mai plãtesc la Primãrie

C

oncesiunile pentru garaje ºi dependinþe nu se vor mai plãti la biroul din Primãria municipiului Petroºani.

Administraþia din Capitala Vãii Jiului a decis sã facã încasãrile în acelaºi loc în care cetãþenii îºi achitã ºi taxele locale pentru casã sau maºinã. Decizia a intrat în vigoare în aceastã lunã ºi oamenii sunt aºteptaþi la acest

birou. „Din 1 aprilie se încaseazã ºi concesiunile la Serviciul Impozite ºi Taxe. Cele care se încasau în cadrul SPADPP, acum se vor încasa, în funcþie de adresa de domiciliu, la ghiºeul unde se plãteºte ºi impozitul”, a spus Valerica Dumitrescu, ºef interimar al Serviciului de Impozite ºi Taxe din Petroºani.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 aprilie 2015

Primãria Aninoasa lungeºte procesul pentru zona industrialã de la Livezeni

P

rocesul dintre primãriile Aninoasa ºi Petroºani, care îºi disputã în instanþã zona industrialã de la Livezeni, pare fãrã de sfârºit. Cei care vin cu tot felul de solicitãri sunt oficialii administraþiei publice din Aninoasa, iar instanþa se vede nevoitã sã acorde termene dupã termene.

Astfel, la ultimul termen de judecatã, consumat joi, magistraþii de la Tribunalul Hunedoara au dispus ca oraºul Aninoasa sã depunã obiective la raportul de contraexpertizã solicitat în cauzã.

Potrivit legii, în cazul oricãrei expertize solicitate într-o cauzã, trebuie parcurse câteva etape absolut necesare. Una dintre ele face referire la stabilirea obiectivelor expertizei. Astfel, legea spune cã

obiectivele se stabilesc de cãtre organele de urmãrire penalã, de cãtre instanþe, de cãtre pãrþi sau de cãtre clienþi.

Obiectivele expertizelor extrajudiciare se stabilesc de partea contractantã care le prezintã expertului, cu care le negociazã ºi apoi sunt menþionate în contract. Obiectivele speþelor civile se pot formula de partea care a cerut expertiza sau de ambele pãrþi; sunt situaþii când acest aspect este lãsat în

seama instanþei.

Obiectivele expertizei din speþele penale sunt de regulã în sarcina organului de urmãrire penalã, respectiv a instanþei de judecatã, care însã poate avea în vedere ºi opinia pãrþilor în cauzã.

T

axele ºi impozitele le fac cu ochiul

Reamintim cã terenul disputat, de aproximativ 20 de hectare, reprezintã de fapt o zonã industrialã, unde sunt cantonate o serie de societãþi comerciale, ºi se aflã în administrarea Primãriei Petroºani. ªi este râvnit ºi de administraþia din Aninoasa, oraºul ieºit recent din starea de insolvenþã, tocmai

datoritã potenþialului economic. Fosta conducere a administraþiei publice spunea chiar, la un moment dat, cã, dacã ar reuºi sã preia Livezeniul, ar scãpa de problemele financiare.

Edilii calculau cã, prin taxele impozitele ce ar reveni de pe urma agenþilor economici din Livezeni, bugetul localitãþii s-ar dubla, iar ideea a fost rapid îmbrãþiºatã de actuala conducere administrativã a oraºului. Numai cã, oficialii Primãriei Petroºani nici nu vor sã audã de cedarea fâºiei de teren pe care sunt dezvoltate mai

Societate comercialã cu acþionariat administrativ

E

dilii de la Petrila îºi doresc o societate cu acþionariat administrativ în ceea ce priveºte colectarea deºeurilor de pe raza localitãþilor Vãii Jiului.

Reprezentanþii Primãriei Petrila au venit cu ideea de a înfiinþa o firmã la nivelul Vãii Jiului ai cãrei acþionari sã fie unitãþile administrativteritoriale.

“Prin proiectul integrat de colectare a deºeurilor noi, Valea Jiului, suntem zona IV ºi conform documentului de poziþie ar trebui sã avem un singur operator care sã

colecteze deºeurile ºi sã le ducã la staþia de transfer ºi sortare de la Petroºani ºi ulterior la Bârcea. Am trimis o adresã cãtre ADI prin care le-am solicitat ca aceste servicii sã fie delegate cãtre o firmã care sã fie înfiinþatã de cãtre UAT-urile din Valea Jiului. Toate primãriile din Vale sã se constituie într-o societate comercialã care sã

aibã ca obiect de activitate colectarea deºeurilor menajere din Valea Jiului. Am primit rãspuns cã nu pot fi delegate în mod direct, dar acest gen de firma poate participa la licitaþie. Am avut discuþii cu o parte din primarii din Valea Jiului cu domnul Buhãescu, cu domnul Dunca ºi cu domnul Lungan ºi mai urmeazã sã discutãm cu domnul Ile ºi Ridzi pentru a stabili o întâlnire în vederea discutãrii acestei propuneri de a infiinþa o societate comercialã

multe activitãþi industriale, drept pentru care litigiul s-a mutat în instanþã.

Prefectura Hunedoara este cea care a dat în judecatã cele douã primãrii, conform modificãrilor aduse la Legea Cadastrului, care spun cã, acolo unde administraþiile publice nu se înþeleg pe cale amiabilã, Instituþia Prefectului introduce acþiune în instanþã pentru rezolvarea situaþiei conflictuale. Procesul dintre cele douã unitãþi teritoriale se aflã pe rolul Tribunalului Hunedoara, iar lupta

care sã fie a tuturor primãriilor. În fiecare oraº sau municipiu sã fie o sectie a acestei societãþi care sã se ocupe de deºeuri. Consider cã din aceastã societate fiecare UAT din Valea Jiului ar avea un control mai benefic din colectarea deºeurilor din oraº ºi ar fi mai eficient ºi preþul ar fi mult mai mic”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Edilii petrileni mizeazã pe faptul cã majoritatea administraþiilor deþin utilaje pentru ridicarea deºeurilor menajere.

“Prin acest lucru am rezolva ºi problema utilajelor pentru cã aproape toate primãriile din Vale au utilaje în proprietate sau societãþi din consiliul local care au utilaje”, a mai spus sursa citatã.

Pe de altã parte, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, subliniazã faptul cã acest contract nu va fi atribuit în mod direct unei firme.

“Este o problemã pentru cã noi ne-am asociat cu Consiliul Judeþean ºi cu celelalte admninistraþii din

la barã a debutat în decembrie 2012. În cauzã a fost deja efectuatã o expertizã tehnicã de specialitate, menitã sã facã luminã în ceea ce priveºte pretenþiile teritoriale pe care ºi le susþin cele douã primãrii ºi care ar da dreptate municipalitãþii din Petroºani, în privinþa pretenþiilor teritoriale.

Aninoasa nu se lasã, însã, ºi a cerut o contraexpertizã, pe care ar trebui sã o ºi achite ºi care urmeazã sã fie efectuatã.

Car men COSMAN-PREDA

judeþ pentru aceastã activitate, iar din 2016 va fi un operator unic în urma unei licitaþii care va face aceastã activitate de colectare a deºeurilor ºi pe Valea Jiului ºi pe restul judeþului. E o idee sã se înfiinþeze o firmã a autoritãþilor locale din Valea Jiului care sã participe la o asemena licitaþie,

rãmâne de discutat, poate fi o variantã. În mod direct nu se va putea acorda acest serviciu cãtre o firmã.

Trebuie vãzut ºi studiat acest aspect foarte important legat de costurile care vor fi pentru o astfel de firmã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Anul trecut, preºeditele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Moloþ, declara cã operatorul care va câºtiga licitaþia va trebui sã achiziþioneze ºi utilajele.

Monika BACIU

4 Actualitate

ApaServ, misiune dificilã

V

otul Consiliului Judeþean este egal cu cel al primãriilor în ceea ce priveºte majorarea preþului apei în Valea Jiului.

Primarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu, a declarat sãptãmâna aceasta cã nu este de acord cu majorarea preþului apei în Valea Jiului, însã cel care a decis a fost Consiliul Judeþean acesta având ponderea majoritarã.

Reprezentanþii instituþiei judeþene vin cu lãmuriri.

“Consiliul Judeþean Hunedoara este majoritar în societatea

ApaServ, dar nu ºi în ADI. La ADI existã o particularitate ºi anume un vot este egal indiferent de organizaþia sau de instituþia pe care o reprezintã persoana respectivã. Votul Consiliului Judeþean a fost egal cu votul dat de primãrii, nu au fost opoziþii în ceea ce priveºte majorarea preþului la apã, este o decizie mult-discutatã, în continuare ApaServ, deºi factura este destul de consistentã, preþul practicat de aceastã societate este unul dintre cele mai mici faþã de ceea ce se întâmplã în þarã, dar trebuie sã luãm în considerare cã ºi veniturile din Valea Jiului sunt cele

mai mici din þarã ºi trebuie pãstratã o politicã echilibratã din acest punct de vedere ºi va fi o misiune destul de grea pentru echipa managerialã de la ApaServ sã facã acest lucru”, a declarat Adrian David, vicepreºedintele CJH. Tot în ceea ce priveºte societatea de apã, în structura de conducere a fost înlocuit un membru al Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã.

“A fost înlocuit reprezentantul Consiliului Judeþean în ADI ApaServ. Din ADI fac parte reprezentanþii primãriilor alãturi de reprezentantul Consiliului Judeeþean.

Reprezentantul Consiliului Judeþean, domnul Viorel Pãºcuþ a fost înlocuit întrucât a demisionat ocupând o funcþie incompatibilã a fost înlocuit cu domnul Marius Muntean care este ºef de Serviciu în cadrul Consiliului Judeþean Hunedoara”, a mai subliniat David.

Consiliul Judeþean Hunedoara este acþionarul majoritar al societãþii de apã din Valea Jiului.

Monika BACIU

Gunoiul îi face cu dizabilitãþi e 10 ori a crescut numãrul celor care ºi-au scos certificate de handicap la Petrila. ªi asta, doar ca sã nu plãteascã taxa pe gunoi.

Tariful a fost majorat recent ºi asta pentru cã firma care se ocupã de salubrizare nu mai fãcea faþã numãrului mare de cereri venite din partea celor care cereau sã fie scutiþi conform legii, dar ºi a taxei impuse la rampa de la Vulcan. „Dacã în 2012, în oraºul Petrila erau în jur de 100 de cereri pentru persoanele cu handicap, la momentul acesta sunt în jur de 900 de persoane cu handicap. Noi nu mai putem, ca societate, sã suportãm cheltuiala pentru cele 900 de persoane cu handicap”, a precizat Vasile Costache, director

S

SC Edil Urban Petrila.

Numãrul real al celor care ºi-au scos certificatul din care le este atestat gradul de invaliditate nu a crescut atât de spectaculos, el fiind cam cu 100 mai mare de la an la an, însã, doar cei care au aflat cã sunt scutiþi de plata taxei pe gunoi a crescut de 10 ori în 3 ani. Legea le dã posibilitatea acestor oameni sã nu mai achite taxele în oraºul în care locuiesc, iar la Petrila, fenomenul a dus la creºterea taxei pe gunoi, pentru restul populaþiei.

important de drum.

Chiar joi au fost transmise documentele cãtre Drumurile Craiova, astfel încât de sãptãmâna viitoare pot începe organizarea de ºantier ºi sã

D

e sãptãmâna viitoare începe organizarea de ºantier ºi pe drumul ce leagã Valea Jiului de Vâlcea, prin defileul Jieþului.

DN7A intrã în reparaþii, dupã ce anul trecut a fost rupt de ape pe porþiuni importante ºi nu are nici asfalt în alte porþiuni. „S-a solicitat un aviz de începere a lucãrilor.

Practic, este o autorizaþie de construcþie pentru începerea lucrãrilor pe

CNAS spune stop achiziþiei de medicamente de cãtre pacienþii internaþi în spitale

D

DN 7A intrã în reparaþii

Artera este una importantã ºi Consiliul Judeþean Hunedoara a dat aviz favorabil începerii lucrãrilor.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 aprilie 2015

DN 7A, din partea Sucursale de Drumuri Naþionale Craiova. Am înþeles cã au alocat o

sumã semnificativã pentru lucrãrile de modernizare a acestui sector de drum foarte

Cinci miliarde de lei, amenzi aplicate în 2014 la Petrila

G

reºeala se plãteºte.

Sume fãrã numãr au de achitat locuitorii oraºului Petrila care au cãlcat pe “bec”.

Cinci miliarde de lei vechi au fost aplicate anul trecut pentru ºoferii care au încãlcat regulile de circulaþie sau au încãlcat normele de convieþuire socialã, ordinea sau liniºtea publicã. Din cei 500 de mii de lei s-au recuperat doar 350 de mii de lei.

“Anul trecut am avut în debit aproximativ 500 de mii de lei din care am reuºit sã încasãm 350 de mii de lei.

Sunt o parte amenzi pe circulaþie ºi cealaltã parte pe Legea 61.

Cea mai mare valoare este undeva la 3000 de lei pe

Diana MITRACHE demareze lucrãrile în scurt timp”, a spus Adrian David, vicepreºedintele CJ Hunedoara.

Dupã sãrbãtorile de Paºti, cel mai probabil, vor începe ºi lucrãrile. În acest moment, pentru finanþarea acestei artere a fost alocatã suma de 17 milioane de lei ºi acesta este al doilea drum de legãturã din Valea Jiului, care intrã în reparaþii.

Diana MITRACHE

circulaþie pentru ºoferii profesioniºti pentru tahografe”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Cei care nu ºi-au achitat amenzile riscã sã facã muncã în folosul comunitãþii, însã legea poate deveni mult mai asprã.

“Deocamdatã noi propunem executarea unde se poate. Existã un proiect de lege prin care dacã va deveni lege ºi va intra în vigoare nu va mai permite celor care primesc amenzi sã mai deþinã premise de conducere sau mai rãu se vor executa maºinile sau bunurile”, a mai spus sursa citatã. Sunt persoane în oraºul Petrila care au de plãtit amenzi chiar ºi în cuantum de 10.000 de lei.

Monika BACIU

ubfinanþarea sistemului sanitar face ca unitãþile medicale sã se confrunte cu lipsuri. Nu de puþine ori pacienþii internaþi în spitale au reclamat faptul cã trebuie sã îºi achiziþioneze medicamentele ºi materialele sanitare. Aceste aspecte nu sunt normale într-o societate care se vrea a fi una modernã.

Reprezentanþii Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate pun punct acestor practici, îndemnându-i pe pacienþi sã reclame aceste fapte. „Un pacient, când se interneazã, nu trebuie sã fie pus sã plãteascã nimic pentru medicamente ºi materiale sanitare. Dacã este pus, atunci trebuie sã se întoarcã la casieria spitalului ºi sã solicite decontarea. Prima sancþiune în acest sens va fi de unu la sutã din valoarea totalã de contract, dintre spital ºi CAS. Pacientul poate sã reclame în foarte multe locuri astfel de situaþii, inclusiv la CNAS. De asemenea,

vor fi sancþionaþi ºi cei care le cer coplatã pacienþilor care au bilet de trimitere”, a precizat preºedintele CNAS, Vasile Ciurchea.

Medicamentele lipsesc ºi asta o recunosc ºi medicii care încearcã sã facã din puþin mai mult.

“În ceea ce priveºte medicamentele, cu acestea ne aflãm într-o situaþie similarã cu anul trecut. Pentru bunã acoperire cu necesarul de medicamente ar trebui sã avem undeva la 3-3,5 milarde de lei pe lunã pentru aceste medicamente. Din pãcate la fondurile pe care le avem pentru a asigura ºi hranã ºi toate celelalte, ne putem permite undeva la 1,51,8 milarde de lei lunar.

Ca atare la început de lunã de obicei avem medicaþia completã iar

Dupã moarte a salvat viaþa unui bãrbat aflat în grea suferinþã

U

n bãrbat de 47 de ani, din judeþul Hunedoara, a salvat, chiar ºi dupã moarte, viaþa unui semen de-al sãu aflat în grea suferinþã.

Hunedoreanul a suferit un accident vascular cereblar ºi medicii nu au mai putut face nimic sã-l salveze.

Familia bãrbatului în vârstã de 47 de ani a decis, însã, sã vinã în sprijinul altcuiva aflat în suferinþã, care poate mai are o ºansã ºi a fpst de acord sã-i doneze cordul.

Acesta a fost prelevat la Clinica de Neurochirurgie din Cluj Napoca ºi a ajuns la un pacient, în vârstã tot de 47 de ani din judeþul

Neamþ, care suferea de o afecþiune cronicã a inimii, Cardiomiopatie Dilatativã. Bãrbatul era de peste un an pe lista de transplant a Institutului de Boli Cardiovasculare ºi Transplant din Târgu Mureº, dupã cum a precizat prof.univ.dr.

Horaþiu Suciu.

Pacientul transplantat era la limita resurselor biologice ºi

medicamentoase, avea implantat un defibrilator care îl menþinea în viaþã ºi îl ferea de evenimente majore, dar nu îi îmbunãtãþea viaþa.

Operaþia a decurs fãrã probleme deosebite, cã pacientul este într-o stare foarte bunã ºi se aºteaptã o evoluþie pozitivã în continuare, bãrbatul urmând sã trãiascã cu inima hunedoreanului.

în a doua jumãtate a lunii începem sã avem probleme. Oamenii, în special medicaþia personalã ºi-o aduc de acasã, teoretic ºi în legislaþie aºa se specificã, pentru alte boli asociate, ºi mai existã situaþii când oamenii trebuie sã îºi achiziþioneze”, a declarat în urmã cu o lunã, medicul Alin Vasilescu, managerul SUP Petroºani. Într-un sistem medical caracterizat de albul halatelor nu se vede deocamdatã o razã de De precizat cã în ultima perioadã a scãzut numãrul de donatori eligibili, ºi numai pe lista de aºteptare a centrului din Târgu Mureº se aflã peste 100 de pacienþi, dintre care 30 cu recomandare imediatã de transplant.

Car men COSMAN - PREDA

speranþã. Totul depinde de anumiþi factori, care de multe ori sunt subiectivi. “Îmbunãtãþirea situaþiei ar intra în discuþie în condiþiile în care se vã îmbunãtãþii contractul cu Casa Judeþeanã de Asigurãri. Aici din pãcate nu mai depinde de noi, depinde de cei care stabilesc sumele primite pentru un caz rezolvat. Oricum un lucru care nu este foarte corect ºi elegant, din trei spitale de acelaºi grad din acest judeþ, Deva, Hunedoara ºi Petroºani, un spital din ia 1600 de lei pe caz rezolvat celelalte douã iau doar 1380 de lei. În contractul cu Casa sunt cuprinse 520 de paturi, respectiv 31

de paturi pe AÞI care sunt finanþate oarecum separat, dintr-un total de 657 ºi în cursul acestui an conform planului naþional de paturi pe perioada 2014-2017 urmeazã sã mai scadã pe total tara cu un numãr de 20.000 de paturi, acest lucru se va reflecta ºi asupra numãrului de paturi din judeþ”, a mai precizat sursa citatã.

Existã riscul ca anul acesta numãrul de paturi care sunt în contract cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate sã fie redus la nivelul unitãþilor medicale ºi nici Spitalul de Urgenþã din Petroºani nu face excepþie.

Monika BACIU

4 Actualitate

ApaServ, misiune dificilã

V

otul Consiliului Judeþean este egal cu cel al primãriilor în ceea ce priveºte majorarea preþului apei în Valea Jiului.

Primarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu, a declarat sãptãmâna aceasta cã nu este de acord cu majorarea preþului apei în Valea Jiului, însã cel care a decis a fost Consiliul Judeþean acesta având ponderea majoritarã.

Reprezentanþii instituþiei judeþene vin cu lãmuriri.

“Consiliul Judeþean Hunedoara este majoritar în societatea

ApaServ, dar nu ºi în ADI. La ADI existã o particularitate ºi anume un vot este egal indiferent de organizaþia sau de instituþia pe care o reprezintã persoana respectivã. Votul Consiliului Judeþean a fost egal cu votul dat de primãrii, nu au fost opoziþii în ceea ce priveºte majorarea preþului la apã, este o decizie mult-discutatã, în continuare ApaServ, deºi factura este destul de consistentã, preþul practicat de aceastã societate este unul dintre cele mai mici faþã de ceea ce se întâmplã în þarã, dar trebuie sã luãm în considerare cã ºi veniturile din Valea Jiului sunt cele

mai mici din þarã ºi trebuie pãstratã o politicã echilibratã din acest punct de vedere ºi va fi o misiune destul de grea pentru echipa managerialã de la ApaServ sã facã acest lucru”, a declarat Adrian David, vicepreºedintele CJH. Tot în ceea ce priveºte societatea de apã, în structura de conducere a fost înlocuit un membru al Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã.

“A fost înlocuit reprezentantul Consiliului Judeþean în ADI ApaServ. Din ADI fac parte reprezentanþii primãriilor alãturi de reprezentantul Consiliului Judeeþean.

Reprezentantul Consiliului Judeþean, domnul Viorel Pãºcuþ a fost înlocuit întrucât a demisionat ocupând o funcþie incompatibilã a fost înlocuit cu domnul Marius Muntean care este ºef de Serviciu în cadrul Consiliului Judeþean Hunedoara”, a mai subliniat David.

Consiliul Judeþean Hunedoara este acþionarul majoritar al societãþii de apã din Valea Jiului.

Monika BACIU

Gunoiul îi face cu dizabilitãþi e 10 ori a crescut numãrul celor care ºi-au scos certificate de handicap la Petrila. ªi asta, doar ca sã nu plãteascã taxa pe gunoi.

Tariful a fost majorat recent ºi asta pentru cã firma care se ocupã de salubrizare nu mai fãcea faþã numãrului mare de cereri venite din partea celor care cereau sã fie scutiþi conform legii, dar ºi a taxei impuse la rampa de la Vulcan. „Dacã în 2012, în oraºul Petrila erau în jur de 100 de cereri pentru persoanele cu handicap, la momentul acesta sunt în jur de 900 de persoane cu handicap. Noi nu mai putem, ca societate, sã suportãm cheltuiala pentru cele 900 de persoane cu handicap”, a precizat Vasile Costache, director

S

SC Edil Urban Petrila.

Numãrul real al celor care ºi-au scos certificatul din care le este atestat gradul de invaliditate nu a crescut atât de spectaculos, el fiind cam cu 100 mai mare de la an la an, însã, doar cei care au aflat cã sunt scutiþi de plata taxei pe gunoi a crescut de 10 ori în 3 ani. Legea le dã posibilitatea acestor oameni sã nu mai achite taxele în oraºul în care locuiesc, iar la Petrila, fenomenul a dus la creºterea taxei pe gunoi, pentru restul populaþiei.

important de drum.

Chiar joi au fost transmise documentele cãtre Drumurile Craiova, astfel încât de sãptãmâna viitoare pot începe organizarea de ºantier ºi sã

D

e sãptãmâna viitoare începe organizarea de ºantier ºi pe drumul ce leagã Valea Jiului de Vâlcea, prin defileul Jieþului.

DN7A intrã în reparaþii, dupã ce anul trecut a fost rupt de ape pe porþiuni importante ºi nu are nici asfalt în alte porþiuni. „S-a solicitat un aviz de începere a lucãrilor.

Practic, este o autorizaþie de construcþie pentru începerea lucrãrilor pe

CNAS spune stop achiziþiei de medicamente de cãtre pacienþii internaþi în spitale

D

DN 7A intrã în reparaþii

Artera este una importantã ºi Consiliul Judeþean Hunedoara a dat aviz favorabil începerii lucrãrilor.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 aprilie 2015

DN 7A, din partea Sucursale de Drumuri Naþionale Craiova. Am înþeles cã au alocat o

sumã semnificativã pentru lucrãrile de modernizare a acestui sector de drum foarte

Cinci miliarde de lei, amenzi aplicate în 2014 la Petrila

G

reºeala se plãteºte.

Sume fãrã numãr au de achitat locuitorii oraºului Petrila care au cãlcat pe “bec”.

Cinci miliarde de lei vechi au fost aplicate anul trecut pentru ºoferii care au încãlcat regulile de circulaþie sau au încãlcat normele de convieþuire socialã, ordinea sau liniºtea publicã. Din cei 500 de mii de lei s-au recuperat doar 350 de mii de lei.

“Anul trecut am avut în debit aproximativ 500 de mii de lei din care am reuºit sã încasãm 350 de mii de lei.

Sunt o parte amenzi pe circulaþie ºi cealaltã parte pe Legea 61.

Cea mai mare valoare este undeva la 3000 de lei pe

Diana MITRACHE demareze lucrãrile în scurt timp”, a spus Adrian David, vicepreºedintele CJ Hunedoara.

Dupã sãrbãtorile de Paºti, cel mai probabil, vor începe ºi lucrãrile. În acest moment, pentru finanþarea acestei artere a fost alocatã suma de 17 milioane de lei ºi acesta este al doilea drum de legãturã din Valea Jiului, care intrã în reparaþii.

Diana MITRACHE

circulaþie pentru ºoferii profesioniºti pentru tahografe”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Cei care nu ºi-au achitat amenzile riscã sã facã muncã în folosul comunitãþii, însã legea poate deveni mult mai asprã.

“Deocamdatã noi propunem executarea unde se poate. Existã un proiect de lege prin care dacã va deveni lege ºi va intra în vigoare nu va mai permite celor care primesc amenzi sã mai deþinã premise de conducere sau mai rãu se vor executa maºinile sau bunurile”, a mai spus sursa citatã. Sunt persoane în oraºul Petrila care au de plãtit amenzi chiar ºi în cuantum de 10.000 de lei.

Monika BACIU

ubfinanþarea sistemului sanitar face ca unitãþile medicale sã se confrunte cu lipsuri. Nu de puþine ori pacienþii internaþi în spitale au reclamat faptul cã trebuie sã îºi achiziþioneze medicamentele ºi materialele sanitare. Aceste aspecte nu sunt normale într-o societate care se vrea a fi una modernã.

Reprezentanþii Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate pun punct acestor practici, îndemnându-i pe pacienþi sã reclame aceste fapte. „Un pacient, când se interneazã, nu trebuie sã fie pus sã plãteascã nimic pentru medicamente ºi materiale sanitare. Dacã este pus, atunci trebuie sã se întoarcã la casieria spitalului ºi sã solicite decontarea. Prima sancþiune în acest sens va fi de unu la sutã din valoarea totalã de contract, dintre spital ºi CAS. Pacientul poate sã reclame în foarte multe locuri astfel de situaþii, inclusiv la CNAS. De asemenea,

vor fi sancþionaþi ºi cei care le cer coplatã pacienþilor care au bilet de trimitere”, a precizat preºedintele CNAS, Vasile Ciurchea.

Medicamentele lipsesc ºi asta o recunosc ºi medicii care încearcã sã facã din puþin mai mult.

“În ceea ce priveºte medicamentele, cu acestea ne aflãm într-o situaþie similarã cu anul trecut. Pentru bunã acoperire cu necesarul de medicamente ar trebui sã avem undeva la 3-3,5 milarde de lei pe lunã pentru aceste medicamente. Din pãcate la fondurile pe care le avem pentru a asigura ºi hranã ºi toate celelalte, ne putem permite undeva la 1,51,8 milarde de lei lunar.

Ca atare la început de lunã de obicei avem medicaþia completã iar

Dupã moarte a salvat viaþa unui bãrbat aflat în grea suferinþã

U

n bãrbat de 47 de ani, din judeþul Hunedoara, a salvat, chiar ºi dupã moarte, viaþa unui semen de-al sãu aflat în grea suferinþã.

Hunedoreanul a suferit un accident vascular cereblar ºi medicii nu au mai putut face nimic sã-l salveze.

Familia bãrbatului în vârstã de 47 de ani a decis, însã, sã vinã în sprijinul altcuiva aflat în suferinþã, care poate mai are o ºansã ºi a fpst de acord sã-i doneze cordul.

Acesta a fost prelevat la Clinica de Neurochirurgie din Cluj Napoca ºi a ajuns la un pacient, în vârstã tot de 47 de ani din judeþul

Neamþ, care suferea de o afecþiune cronicã a inimii, Cardiomiopatie Dilatativã. Bãrbatul era de peste un an pe lista de transplant a Institutului de Boli Cardiovasculare ºi Transplant din Târgu Mureº, dupã cum a precizat prof.univ.dr.

Horaþiu Suciu.

Pacientul transplantat era la limita resurselor biologice ºi

medicamentoase, avea implantat un defibrilator care îl menþinea în viaþã ºi îl ferea de evenimente majore, dar nu îi îmbunãtãþea viaþa.

Operaþia a decurs fãrã probleme deosebite, cã pacientul este într-o stare foarte bunã ºi se aºteaptã o evoluþie pozitivã în continuare, bãrbatul urmând sã trãiascã cu inima hunedoreanului.

în a doua jumãtate a lunii începem sã avem probleme. Oamenii, în special medicaþia personalã ºi-o aduc de acasã, teoretic ºi în legislaþie aºa se specificã, pentru alte boli asociate, ºi mai existã situaþii când oamenii trebuie sã îºi achiziþioneze”, a declarat în urmã cu o lunã, medicul Alin Vasilescu, managerul SUP Petroºani. Într-un sistem medical caracterizat de albul halatelor nu se vede deocamdatã o razã de De precizat cã în ultima perioadã a scãzut numãrul de donatori eligibili, ºi numai pe lista de aºteptare a centrului din Târgu Mureº se aflã peste 100 de pacienþi, dintre care 30 cu recomandare imediatã de transplant.

Car men COSMAN - PREDA

speranþã. Totul depinde de anumiþi factori, care de multe ori sunt subiectivi. “Îmbunãtãþirea situaþiei ar intra în discuþie în condiþiile în care se vã îmbunãtãþii contractul cu Casa Judeþeanã de Asigurãri. Aici din pãcate nu mai depinde de noi, depinde de cei care stabilesc sumele primite pentru un caz rezolvat. Oricum un lucru care nu este foarte corect ºi elegant, din trei spitale de acelaºi grad din acest judeþ, Deva, Hunedoara ºi Petroºani, un spital din ia 1600 de lei pe caz rezolvat celelalte douã iau doar 1380 de lei. În contractul cu Casa sunt cuprinse 520 de paturi, respectiv 31

de paturi pe AÞI care sunt finanþate oarecum separat, dintr-un total de 657 ºi în cursul acestui an conform planului naþional de paturi pe perioada 2014-2017 urmeazã sã mai scadã pe total tara cu un numãr de 20.000 de paturi, acest lucru se va reflecta ºi asupra numãrului de paturi din judeþ”, a mai precizat sursa citatã.

Existã riscul ca anul acesta numãrul de paturi care sunt în contract cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate sã fie redus la nivelul unitãþilor medicale ºi nici Spitalul de Urgenþã din Petroºani nu face excepþie.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 aprilie 2015

Educaþie fãrã frontiere

E

ducaþia fãrã frontiere ajunge în Grecia. În urmã cu cinci ani, Lucia Muntean a pus bazele unui proiect numit “Educaþia fãrã frontiere”.

Acest proiect prevede cã dascãlii sã poarticipe la schimbrui de experienþã în diferite þãri pentur a vedea cum se desfãºoarã procesul didactic. Anul acesta mai multe cadre didactice din judeþ vor pleca în Grecia. “În anul 2010 am iniþiat proiectul Educaþia fãrã frontiere iar în mobilitãþile acestui proiect am avut prima vizitã într-o þarã

a Uniunii Europene în Italia pentru cã educatoarele sã vadã cum se pune problema în învãþãmântul preºcolar ºi educaþia timpurie în alte state lae Uniunii.

Acum municipalitatea din Dion Olimpus din Grecian e-a trimis invitaþia sã vedem ºi activitãþile specifice greceºti din cadrul educaþiei timpurii.

Ne-au fãcut o ofertã foarte frumoasã drept pentru care în datã de

11 iunie vom pleca un numãr de 30 de educatoare din judeþ pentru cã noi Grãdiniþã PP3 din Petroºani suntem iniþiatoarele dar alãturi de noi vor veni ºi alte cadre didactice din judeþul Hunedoara ºi Bucureºti ºi judeþul Alba. Între 11 ºi 18 iunie vom fi acolo ºi vom avea secþiuni de formare sin e vom întâlni cu formatorii

ierburi aromatice în ateliere unde le taie ºi le usucã. În alt atelier le pun în punguþe dupã care le oferã altor grãdiniþe pentru ca sã foloseascã ierburile lor aromatice la spaghete.

A fost o experienþã care ne-a ajutat foarte mult. În afarã de faptul cã am fãcut o formare internaþionalã de foarte bunã calitate am reuºit sã vedem cum poþi obþine rezultate extraordinare când creativitatea cadrului didactic este lãsat liber”, a mai spus sursa citatã.

Educatoarele din judeþ se vor afla în Grecia în perioada 11-18 iunie.

Monika BACIU

Sãptãmâna altfel, la teatru

Colegiul Naþional Mihai Eminescu, la Oscarul elevilor Douã filme realizate de elevii Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani au ajuns în finala festivalului naþional de Film “Filmmic” de la Constanþa. “Think pozitive” ºi “Shards of Destiny” sunt numele celor douã filme realizate de elevii de la Petroºani care se vor duela cu alte nouã echipe din þarã.

“Anul acesta urmeazã sã ne ducem la festivalul de Film “FilmMic” de la Constanþa, este o tradiþie deja cã elevii noºtri sã se întoarcã cu premii de la festivalul de film, este un festival naþional ºi anul acesta este o premierã pentru cã suntem în finalã cu douã filme, coordonate de profesorul Dorin Rãduþi, un veteran al coordonãrii filmelor ºi doamna Doicsar Marilena.

Copiii sunt echipa de anul trecut, îmbunãtãþitã, au mai rãmas Rue Elisabet, Poenariu Edmond, Criºan Antonia, Isãrescu Mihai, Ciolea Adrian ºi a doua echipã, Anghel Bogdan, Dobrean Cãtãlin, Fotãu Paul, ªandor Alexandru ºi Dinicã Victor. Sperãm sã ne întoarcem cu premii de la ambele echipe, producãtori de film, am reuºit sã luãm de-a lungul anilor, premiulI, premiul ÎI, premiu pentur cea mai bunã imagine, premiul pentru cea mai bunã regie, premiul

greci. Vom face schimburi de experienþã privind abordarea educaþiei timpurii la noi ºi la ei. Sperãm cã Inspectoratul ªcolar ne va acorda aceastã posibilitate având în vedere cã vizita va avea loc în ultima sãptãmânã de ºcoalã”, a declarat Lucia Muntean, director grãdiniþe.

Fiecare vizitã într-o

grãdiniþã dintr-o þarã strãinã aduce noutãþi. În Italia fiecare grãdiniþã îºi alege un program din curricula naþionalã, iar acel program este dezvoltat. “În Italia am fost într-o zonã foarte bogatã unde majoritatea grãdiniþelor erau private dar am fost ºi la grãdiniþe de stat.

Au ºi ele ca ºi noi un curriculum naþional însã este abordat foarte creative. Fiecare grãdiniþã îºi alege din acel curriculum ceea ce îºi doreºte sã facã. O grãdiniþã îºi allege cã în acest an sã se ocupe de ecologie ºi atunci ei au atelierele lor de lucru. Copiii cultivã

N

pentru cel mai bun actor ºi premiul pentru cel mai bun scenariu”, a declarat Daniela Ciontescu, director Colegiul Naþional Mihai Eminescu Petroºani.

Optimismul este descris în cele douã producþii ale elevilor petroºãneni, însã detalii vom afla abia dupã festivitatea de decernare a premiilor.

“Tema filmelor este optimismul, nu avem voie sã dezvãluim mai multe despre conþinutul filmului pentru cã cei de la festivalul de “FilmMic” de la Constanþa au regulamente foarte clare. Ei nu au voie sã posteze nimic legat de film, nu au voie sã povesteascã ºi atunci respect ca nu cumva sã fie eliminaþi din concurs. O sã vedem tot ce va fi fãcut public dupã finalã care va fi în sãptãmâna ºcoala altfel. Copiii se vor deplasa la Constanþa ºi în cadrul asemãnãtor Oscarului vor fi vãzute filmele, apreciate ºi jurizate”, a mai spus sursa citatã.

Nu este pentru prima datã când elevii Colegiului Naþional Mihai Eminescu participã la festivalul naþional de Film Filmmic.

Monika BACIU

u am ajuns la nivelul la care copiii sã poatã învãþa arta teatralã la ºcoalã, da în sãptãmâna „altfel” au ocazia sã urce pe o scenã adevãratã, la Petroºani.

Actorii de la Teatrul Dramatic I. D. Sîrbu sunt gata sã îi lase sã urce pe scenã ºi chiar le-au pregãtit micuþilor care vor veni la ei surprize plãcute. „Cei mici, au ocazia sã vizioneze piesa Degeþica,

începând cu ora 11,00 ºi, de la ora 12,00, actorii îi vor invita pe scenã, vor sta de vorbã cu ei ºi îi vor lãsa sã urce puþin în lumea pe care ei doar o privesc de jos, din scaun, atunci când ne trec pragul la piesele noastre dedicate lor”, a spus Nicoleta Bolcã, managerul Teatrului

Dramatic I.D.Sîrbu de la Petroºani. Nu este pentru prima datã când actorii de aici ne lasã sã le pãtrundem intimitatea ºi dascãlii lor profitã de aceastã oprtunitate, pentru a-i familiariza cu artã ce în alte þãri se predã la clasã.

Diana MITRACHE

Elevii, învãþaþi sã devinã antreprenori

21

de firme ale elevilor au fost prezente la cea de-a cincea ediþie a Târgului Firmelor de Exerciþiu.

Sala de marmurã a Primãriei din Petroºani a gãzduit la sfârºitul sãptãmânii trecute participanþi din întreaga þarã. “Este a cincea ediþie, ne-am adunat din regiunea de Vest ºi nord-vest a þãrii cu 21 de firme de exerciþiu, de la Baia Mare avem douã firme de exerciþiu, de la Deva o firmã, de la Geoagiu douã firme, de la Uricani o firmã, de la Lupeni o firmã, iar restul

sunt de la Colegiul Economic Hermes Petroºani. Sunt foarte variate domeniile de activitate, sunt firme de îmbrãcãminte, restaurant, agenþii de turism, firme de organizare evenimente, firme de publicitate, florãrii”, a declarat Otilia Huszar, organizator.

Elevii au gândit tot felul de proiecte care pe viitor se pot concretiza ºi pot

deveni afaceri viabile.

“Elevii au studiat oportunitãþile de piaþã ºi au ajuns la concluzia cã aceste idei de afaceri ar merge bine ºi în realitate. Firmele au continuitate, avem firme înfiinþate ºi din anul 2007 ºi sunt prezente la târg”, a mai spus sursa citatã.

Reprezentanþii firmelor ne spun care sunt domeniile de activitate cu care se ocupã ºi de unde au plecat ideile.

Târgul firmelor de exerciþiu s-a aflat la ediþia cu numãrul 5. Cele mai bune firme vor fi premiate de organizatori. La realizarea evenimentului au contribuit ºi autoritãþile locale.

Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 aprilie 2015

100 de premii la concursuri ºi olimpiade Ninsorile prelungesc

O

sutã este numãrul de premii obþinute de elevii Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani la concursurile ºi olimpiadele judeþene. Mai mulþi elevi ai liceului s-au calificat chiar ºi la fazele naþionale ale olimpiadelor.

“A fost un an ca ºi ceilalþi ani plin de succese. Au fost peste 100 de premii ºi menþiuni la etapa judeþeanã în domenii diverse. Atât la discipline la învãþãtura unde au venit cu premii cât ºi la sport. Astfel avem performanþe deosebite obþinute de elevi care au reuºit sã se califice la 19 calificãri la faza naþionalã ºi este un record al numãrului de calificãri ºi avem trei performanþe cu totul

speciale de elevi calificaþi la mai multe faze naþionale la olimpiadele ºcolare.

Printre aceºtia este Macarie Mihai care s-a calificat la trei faze naþionale, informaticã, tehnologia informaþiilor ºi ACAD net. Mai este Nagy Raimond care s-a calificat la douã faze naþionale la matematicã ºi biologie ºi Arcana Madalina care s-a calificat la douã faze naþionale la istorie ºi filozofie”, a declarat Daniela Ciontescu, director Colegiul Naþional Mihai Eminescu Petroºani.

Sunt elevi care au reuºit sã se califice la trei discipline.

“Sunt discipline grele unde este foarte greu sã obti ºi o menþiune. Este foarte multã muncã ºi de multe ori munceºti la fel cu copiii ºi invers. ªi la o menþiune este

Primãria Lupeni dovedeºte în instanþã cum s-au alocat 18 milioane de lei

rimãria Lupeni se judecã cu Curtea de Conturi.

P Este vorba de un control al inspectorilor financiari care a avut loc în anul 2012 la Primãria Lupeni.

În urma controlului cãruia s-a constatat cã municipalitatea a acordat ajutoare de urgenþã pentru situaþii medicale tratamente ºi investigaþii în clinici de specialitate fãrã documente care sã justifice cheltuirea sumelor respective în scopul pentru care au fost acordate.

A

u cerut expertize

Reprezentanþii administraþiei locale au cerut realizarea unei expertize pentru care au fost

foarte mult de muncã, nu mai vorbim de o calificare la o fazã naþionalã”, a mai spus sursa citatã. În funcþie de rezultatele obþinute la fazele naþionale ale olimpiadelor ºcolare, elevii pot fi admiºi direct la universitãþile din þarã.

“Depinde de regulamentul fiecãrei facultãþi. Sunt facultãþi care þin cont de toate calificãrile la fazele naþionale pentru elevii de clasa a XI a ºi a XII a. Sunt facultãþi care þin cont de premile obþinute la naþionalã cu condiþia ca sã aibã premiul I, II sau III la naþionalã în clasele a XI a ºi a XII a. sunt însã ºi facultãþi la care ºi doar o calificare la naþionalã le aduce un loc la facultate”, a subliniat directorul Colegiului Naþional Mihai Eminescu. În fiecare an, elevii Colegiului Naþional Mihai Eminescu se calificã la fazele naþionale ale concursurilor ºi olimpiadelor ºcolare.

Monika BACIU

nevoiþi sã aloce suma de 5500 de lei. Pentru termenul care va avea loc luna aceasta pãrþile vor trebui sã studieze dosarul de expertizã.

Potrivit raportului, Curtea de Conturi a stabilt cã municipalitatea a acordat, ilegal, între 2010 – iunie 2012, ajutoare de urgenþã pentru situaþii medicale. În raport se aratã faptul cã 4.375 de persoane au beneficiat ajutoare de urgenþã acordate pentru situaþii medicale, pentru tratamente ºi investigaþii în clinici de specialitate fãrã documente care sã justifice cheltuirea sumelor respective în scopul în care au fost acordate.

Inspectorii de la Curtea de Conturi susþin cã banii au fost acordaþi „în baza unor bilete de trimitere nepuse în circuit de cãtre Casele de sãnãtate, ºi cu motivul trimiterii – la cererea pacientului, fãrã ca solicitanþii sã prezinte documente care sã dovedeascã „prejudiciul suferit”, aºa cum cere formularul privind ancheta socialã efectuatã ºi normele financiar contabile”. Deconturile realizate de municipalitate pentru aceste ajutoare se ridicã la suma de aceste plãþi 1.852 mii lei Monika BACIU

sezonul de schi, la munte

cele douã staþiuni din Jiului ninge încã de Îjoi, iarnValea noul strat de zãpadã va

prelungi sezonul de schi.

Salvamontiºtii spun cã în zonele înalte, noul strat de zãpadã mãsoarã ºi jumãtate de metru. În staþiunea Parâng stratul de zãpadã mãsoarã, în zonele joase unde zãpada se mai topise la începutul lunii, mai bine de zece centimetri. Pe pârtiile de schi zãpada este ºi mai mare, starul fiind de circa 25 de centimetri, iar zãpada mieilor este un adevãrat motiv de bucurie pentru cabanieri. Aceºtia sperã sã-ºi mai acopere din pierderile suferite în ultimii ani prin prelungirea neaºteptatã a sezonului. „Ninge puternic în Parâng ºi este foarte frig. De dimineaþã când am urcat în staþiune, în câteva ore s-a depus un strat ºi nu pare cã se va opri. Sunt ºanse sã se schieze bine ºi de sãrbãtori”, spun cabanierii. ªi salvamontiºtii din cele douã staþiuni montane din Vale spun cã de Paºti, datoritã ninsorii se va putea schia fãrã prea mari probleme. „S-a mai înregistrat, în urmã cu mai mulþi ani, sã ningã aºa în aprilie. Este o gurã de oxigen pentru cabanieri”, spun salvamontiºtii. ªi în Staþiunea Straja ninge ca în luna decembrie. Totodatã, salvatorii

montani le recomandã turiºtilor care se aflã la munte sã nu se aventureze pe trasee din cauza vremii nefavorabile. În plus vremea nu este potrivitã pentru schiul de turã sau pentru efectuarea unor trasee.

Z

ãpadã, dar fãrã deszãpezire

Zãpada s-a aºternut, din nou, peste Valea Jiului, dar din fericire, nu a fost nevoie de intervenþia echipajelor de deszãpezire. În cazul în care va fi nevoie, utilajele vor ieºi pentru a curãþa zãpada.

“Cu toate cã iarna pare cã s-a întors, nu a fost necesarã intervenþia utilajelor de deszãpezire, zãpada nu s-a pus pe carosabil chiar dacã în afara zonei carosabile existã acest peisaj de iarnã”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani.

Autoritãþile locale deocamdatã nu au tras linie în ceea ce priveºte cheltuielile cu deszãpezirea din sezonul de iarnã 2014-2015.

“Colegii mei de la SPADPP care se ocupã de acest sector mi-au spus cã nu existã încã finalizate socotelile în ceea ce a privit materialele de deszãpezire pentru iarna 20152015, însã undeva spre sfârºitul acestei luni va exista o sumã calculatã”, a mai spus sursa citatã.

Meteorologii încã nu vin cu veºti bune. În zilele urmãtoare va mai continua sã ningã, astfel cã nu este exclus ca de Paºte sã fie zãpadã.

Maximilian GÂNJU Monika BACIU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Sport

Henþ cu mâna

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 aprilie 2015

Poveºtile sportului

10 pentru Naþionalã!

n ciuda anonimatului în care se zbate ÎPetroºani, echipa-simbol a Vãii Jiului, Jiul acum în plinã febrã a echipei Naþionale, cãreia îi mai sunt necesare ºapte puncte (din 5 meciuri) pentru calificarea la turneul final european din Franþa (2016), a avut de-a lungul vremii zece jucãtori care au jucat în prima echipã a României. ªi ce jucãtori!

37

P

entru generaþia „decembristã de dupã `89” pare o chestiune ruptã din vreun SF: fotbaliºti de la Jiul Petroºani care au jucat în echipa Naþionalã a României!

Ei bine, iatã cã au existat. Zece jucãtori care au strâns 37 de partide sub tricoul României, în intervalul 19261988. De la Guga, la Horaþiu Lasconi. Între ei, nume cu rezonanþã, precum Costicã Marinescu, unul dintre cei mai mari mijlocaºi pe care i-a dat fotbalul românesc, cel care deþine recordul, ca jiulist, cu zece prezenþe la Naþionalã. Apoi, cronologic, Tudor Paraschiva, Petre Libardi sau Gigi Mulþescu se înscriu în cartea de aur a acestei poveºti.

66 de ani cu zece fotbaliºti, care au jucat în 37 de meciuri pentru România. Vom prezenta în numerele viitoare povestea fiecãruia dintre aceºti mari fotbaliºti care au dus pe meridianele globului numele echipei Jiul Petroºani. Meritã.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Trebuie precizat cã, chiar dacã au existat unii jucãtori reprezentativi pentru Jiul, care au jucat la Naþionalã, ei au fãcut-o la momentul când nu erau componenþi ai echipei din Petroºani. E cazul jucãtorilor I. Kiss, Kilianovitz (jucau sub numele Jiul Lupeni), Farkas I, T. Bone, Dumitriu II, Pavlovici, I. Varga, Beppi, Szabados, Onuþan, M. Popa, ªumulanschi, Sedecaru, Dumitrache, Cavai, Pintilii ºi alþii.

Unii dintre ei au fost internaþionali ºi sub tricoul Jiului, dar ºi ai altor echipe, fiindu-le socotite în palmares doar meciurile sub steagul Jiului: Costicã Marinescu, Guga, Martinovici, Gigi Mulþescu, Ionel Augustin, D. Timofte, D. Militaru etc.

Guga, deschizãtor de drum Aurel Guga avea 7 prezenþe la Naþionala României, când a venit la Jiul (C.A.M.P.) în 1926. Jucase pânã atunci la Universitatea Cluj, debutând la 8 iulie 1922, la primul

meci din istorie al României, 2-1 la Belgrad cu Iugoslavia, el marcând golul victoriei din min. 61, fiind ºi cãpitanul reprezentativei!

Ultimul meci al lui Guga în Naþionala României a fost la Arad, în 1928, 4-2 cu Turcia, Guga reprezentând atunci Jiul Lupeni.

Costicã Marinescu, longevivul Mijlocaºul Costicã Marinescu a venit la Jiul Petroºani de la Carmen Bucureºti când avea 24 de ani, în 1947. Jucase doar o partidã la Naþionala României în iunie 1947, într-un România-Iugoslavia 1-3.

Dar adevãrata sa carierã de internaþional va fi la Jiul Petroºani, îmbrãcând tricoul Naþionalei de zece ori, încheindu-ºi cariera într-un joc AlbaniaRomânia 1-4 (23 oct.

1949). A strãlucit în meciul RomâniaCehoslovacia 2-1 în septembrie 1948, fiind cu cele 10 meciuri la echipa Naþionalã, jucãtorul care a adunat

Tabelul internaþionalilor de la Jiul Petroºani INTERNAÞIONALI „A” 1. Aurel Guga -4 A (1926-28) 2. Costicã Marinescu -10 A (1947-49) 3. Aurel Crâsnic -1 A (1952) 4. Tudor Paraschiva - 6 A (1952-54) 5. Licã Ion Panait - 1 A (1957) 6. Petre Libardi - 2 A (1967) 7. Florea Martinovici - 1 A (1967) 8. Vasile Suciu - 1 A (1972) 9. Gigi Mulþescu - 7 A (1974-76) 10. Horaþiu Lasconi - 3 A (1988) 10 jucãtori = 37 meciuri

Costicã Marinescu, cel mai titrat jucãtor al Jiului în echipa Naþionalã a României

Gigi Mulþescu, fotbalistul jiulist care a dat culoare ºi rafinament în jocul Naþionalei României

cele mai multe partide sub tricoul Jiului.

Atunci a fost înlocuit în minutul 63 cu Dobrin.

Paraschiva, olimpicul

Gigi Mulþescu, ultimul joc, cu 80.000 spectatori!

Tudor Paraschiva a debutat la Naþionalã ca jucãtor al Jiului (Flacãra) Petroºani, la meciul RomâniaCehoslovacia 4-1, pe 11 mai 1952, în faþa a 45.000 spectatori pe stadionul „Republicii”, debut cu gol în minutul 6! A participat cu echipa României la Jocurile Olimpice din Finlanda (1952), jucând în meciul UngariaRomânia 2-1, în faþa unei supercelebre, cu Grosics, Bozsik, Hidegkuti, Ferenc Puskas sau Czibor. În semn de preþuire pentru talentul sãu, organizatorii din Finlanda au emis un timbru cu chipul sãu.

Libardi, douã jocuri Petre Libardi a reuºit sã joace în echipa Naþionalã într-o perioadã în care era greu de ajuns acolo, printre vedetele de la Steaua sau Dinamo.

A debutat în ianuarie 1967 la Montevideo, Uruguay-România 1-1 ºi a mai „prins” un egal, 0-0 în octombrie 1967 la Cracovia cu echipa Poloniei.

Gigi Mulþescu juca la Jiul de trei ani, dar avea o experienþã de 14 jocuri la Naþionala de tineret, când a debutat în prima reprezentativã, la 25 sept. 1974 la Sofia, Bulgaria-România 0-0 într-o epocã în care Iordãnescu, Cornel

Horaþiu Lasconi a „închis” în 1988 traseul jiuliºtilor spre echipa reprezentativã Dinu, Balaci, Radu Nunweiller, Liþã Dumitru, Dobrin, B l ni sau Hajnal erau greii liniei mediane, e important cã un jiulist a prins ºase selecþii la Naþionalã. Ultima în 2 iulie 1976 la Teheran, în faþa a 80.000 spectatori, Iran-România 2-2.

Lasconi, „ultimul mohican” Ultima apariþie a unui jucãtor de la Jiul a fost în anul 1988.

Atunci, Horaþiu Lasconi a prins trei partide la rând, toate în deplasare: Polonia-România 2-2, IrlandaRomânia 2-0, R.D. Germanã-România 3-3, antrenor fiind Emeric Jenei.

A fost ultima participare a unui jiulist într-un tablou înºirat pe 66 de ani (1926-1988), povestea pornind de la Guga ºi oprindu-se la Horaþiu Lasconi.

Au mai fost prezenþele lui Damian Militaru în Naþionala „B” din 1993, apoi o serie de prezenþe la echipele de tineret (remarcabili Bãlãu, Scarlatache, Scutaru, Bicfalvi) ºi juniori (cu Henzel, Marincãu ºi Lasconi capi de listã).

Lista tuturor internaþionalilor jiuliºti – seniori, olimpici „B” – se încheie în anul 2009, cu prezenþa lui Vãdrariu într-un joc.