Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 848
Cronica Vãii Jiului Joi, 30 Aprilie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Cine se mai înscrie la DIICOT,
în dosarul prostituate pentru jurnaliºti?
M
ai mulþi angajaþi din presa Vãii Jiului au dat sau vor da cu subsemnatul la DIICOT Biroul Teritorial Hunedoara, în cazul reþelei de prostituþie ºi trafic de minori destructuratã de BCCO Alba. Trei proxeneþi, Tellus Frigescu, Marius Peti ºi Grigore Nebunu, au fost reþinuþi de procurorii DIICOT în dosarul de trafic de minori ºi prostituþie în care un rol principal în reþea îl avea ºi realizatorul de televiziune, iar ancheta va fi extinsã. Cei trei sunt cercetaþi în arest la domiciliu. Fostul conducãtor de club de fotbal din estul Vãii Jiului, Tellus Frigescu, ar fi avut douã tinere în reþeaua de prostituþie destructuratã de ofiþerii BCCO Alba ºi procurorii DIICOT. Una dintre tinerele care se prostitua sub “aripa” lui Frigescu este din Vulcan ºi are 14 ani spun surse de încredere. Încã nu se cunoaºte dacã Tellus Frigescu primea o cotã
parte din tariful cerut de tânãrã, însã sunt date care aratã cã acesta îºi închiria o garsonierã în acest scop. Mai exact, Frigescu punea la dispoziþia clienþilor fetelor locuinþa, pentru partidele amoroase, iar în schimb primea sume de bani. Pe de altã parte, în urma audierilor tinerelor care practicau prostituþia a reieºit cã în ciuda vârstei fragede, de doar 14 ani cum este unul din cazuri, fetele aveau chiar ºi cinci clienþi într-o zi. Tariful perceput era între 100 ºi 150 de lei pentru un client, însã pentru cei care veneau cu „recomandare”, fetele erau dispuse sã mai lase la preþ. Maximilian GÂNJU
Minele trãiesc pânã în 2018, Paroºeniul îºi poate opri activitatea
L
iderii minerilor s-au întors de la discuþiile cu ministrul Gerea ºi acum recunosc cã insolvenþa CEH este cel mai apropiat scenariu. >>> PAGINA A 7-A
Aleºii hunedorenilor, miliardari în conturi bancare
C
are sunt parlamentarii care au pus bani la ciorap în ultimii doi ani. Pentru cã în Parlament le merge rãu ºi condiþiile de muncã sunt stricte, parlamentarii au strâns cureaua pentru zile negre. Aceºtia au fãcut economii ºi au pus bani deoparte pentru
zile negre. Deputatul PSD ºi preºedintele filialei social-democrate din judeþul Hunedoara, Laurenþiu Nistor este unul dintre parlamentarii care strânge bani pentru zile negre. ªi zilele negre urmeazã în scurt timp având în vedere situaþia în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara. Deputatul a pus la
ciorap în anul 2014 suma de 50 de mii de lei. Astfel, conturile sale de economii ajung la valoarea de 354.633 de lei, 6.266 de euro ºi 3.145 de dolari. Social-democraþii au bani pentru zile negre, asta deºi doctrina partidului este de stânga. Social-democraþia modernã pune accent pe o reformã legislativã
treptatã a sistemului capitalist, cu þelul de a face acest sistem mai echitabil ºi uman. Doctrina social-democratã este astãzi rãspânditã prin lume, fiind în multe þãri, mai ales în Europa, cea mai puternicã forþã de stânga. Un alt deputat hunedorean are un cont bancar deschis în lire sterline. Deputatul PNL, Carmen Hãrãu a
deschis în anul 2013 un cont bancar în sumã de 8500 de lire sterline. În total, deputatul are puºi deoparte în jur de 340.000 de lei. Senatorul hunedorean Dorin Pãran care nu s-a remarcat cu absolut nicio activitate parlamentarã în acest mandat, a pus la saltea doar în anul 2014 29.800 de euro ºi 15 mii de lei. Fostul ministru al Muncii, Mariana
Câmpeanu se alãturã ºi ea parlamentarilor care fac economii pentru a strânge niºte bãnuþi. Conturile financiare ale acesteia se ridicã la suma de 276.416 de lei, 6432 de euro, 1367 de dolari ºi 408 dolari. Cu sudoarea frunþii datoritã “muncii” prestate în Parlament au reuºit aceºtia sã punã bani la ciorap. Monika BACIU
2 Actualitate
Amintiri dureroase de pe front A mintiri din vremea rãzboiului. Administraþia localã de la Petroºani a marcat Ziua Veteranilor de Rãzboi. Domnica Ileºoi are 87 de ani, însã ºi acum amintirile îi sunt proaspete în memorie. Avea doar 16 ani când a izbucnit rãzboiul ºi a îndurat momente cumplite. Acum, dupã 69 de ani ne povesteºte cu seninãtate cum au trecut aceel clipe de coºmar.
”Am lucrat la un spital cu domnul colonel Enea Olteanu. Spitalul a fost de la Vatrã Dornei la Cãlimãneºti. Am cãlãtorit douã sãptãmâni cu trenul pânã am ajuns la Cãlimãneºti. Tot timpul dormeam noaptea ºi trenul se plimbã ºi noi credeam cã am ajuns la destinaþie dar el de fapt era în aceeaºi localitate. Am ajuns la Cãlimãneºti dupã douã sãptãmâni, era la sfârºitul lunii martie, în anul 1943 ºi acolo un om ne-a luat acasã la el ºi ne-am încãlzit la o sobã cu paie ºi ne-a dat o zeamã care ne-a încãlzit. A doua zi ne-au dus la o clãdire din Cãlimãneºti care ºi acum este ºi acolo am muncit aproape patru sãptãmâni pânã am pus spitalul
La datorie de 1 Mai
J
andarmii hunedoreni vor fi peste tot, acolo unde se organizeazã manifestãri în perioada 1- 3 mai, ori unde sunt aºteptaþi turiºtii. Peste 180 de jandarmi vor fi prezenþi atât în staþiunile ºi pe traseele montane, cât ºi la manifestaþiile culturalartistice, religioase, sportive ce se vor desfãºura în spaþiul public în judeþul Hunedoara. Pentru cã în perioada mini-vacanþei de 1 mai sunt aºteptaþi sã soseascã numeroºi turiºti, jandarmii montani vor fi prezenþi în
la punct. Exact când sã aparã rãniþii a sunat alarma de rãzboi care ne-a speriat foarte tare. Au venit primii rãniþi care erau desculþi, morþi de foame, plini de pãduchi care se tot întrebau pentru ce au luptat pentru cã pierduserã ºi Basarabia. Acum la vârsta asta mã gândesc pentru ce am luptat pentru cã nu am avut decât daune de rãzboi, vãduve ºi copii sãraci. Dupã un an ne-am întors acasã cu niºte trenuri groaznice, la Mãrãºeºti ne-au dat jos”, povesteºte Domnica Ilesoi, veteran de rãzboi. Domnica Ileºoi a ajuns în Valea Jiului dupã terminarea rãzboiului, unde s-a ºi cãsãtorit. Se spune cã cine bea apã din Valea Jiului aici staþiunile montane Straja ºi Parâng, pe traseele turistice din munþii Retezat, Vâlcan, ªureanu ºi Parâng, precum ºi în staþiunea Geoagiu Bãi, unde sunt aºteptaþi sã soseascã numeroºi turiºti. „Jandarmii montani sfãtuiesc turiºtii, care aleg sã petreacã minivacanþa de 1 mai la munte, sã nu se aventureze pe traseele turistice fãrã echipament adecvat ºi sã se informeze temeinic asupra traseului pe care doresc sã îl parcurgã. De asemenea, trebuie sã adopte un comportament decent, sã nu sãvârºeascã fapte de naturã sã tulbure ordinea publicã ºi sã nu recurgã la deteriorarea amenajãrilor turistice, marcajelor sau indicatoarelor. Persoanele care se aflã în dificultate,
rãmâne ºi aºa a fost ºi cazul femeii de 87 de ani. Odatã cu venirea rãzboiului, femeia a fost despãrþitã de rude, suflete despãrþite între Rusia ºi România. ”Dupã ce au trecut toate eu am terminat ºcoala sanitarã, am venit în Vale cu soþul meu care a terminat facultatea aici ºi aºa ne-am echilibrat pe parcurs. În timpul rãzboiului aveam 16 ani ºi m-am dus ca voluntar, nu a fost greu pentru cã eram obiºnuitã cu munca pentru cã mama mea a fãcut deosebire. Ca sã fac o scoalã mergeam 25 de kilometri cu desaga în spate. Am pierdut totul pentru cã tata era pe front ºi ruºii ne-au despãrþit toate rudele”, mai spune femeia. Domnica Ileºoi este trebuie sã apeleze jandarmii montani ºi salvamontiºtii la numãrul de urgenþã 112”, a precizat Lucian Stochiþoiu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara. Deasemena, jandarmii vor asigura ordinea publicã la manifestaþiile cu public numeros ce vor fi organizate în judeþ. Car men COSMAN-PREDA
Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 aprilie 2015 singura femeie veteran de rãzboi din Valea Jiului. În momentul de faþã mai sunt doar 25 de veterani în Valea Jiului dintre care la Petroºani doar ºase. Aceºtia au fost recompensaþi de primarul Tiberiu Iacob Ridzi. “Vreau sã mulþumesc pe aceastã cale veteranilor de rãzboi din Petroºani pentru ceea ce au fãcut în perioada în care au fost în rãzboi dar ºi dupã pentru tot ceea ce au fãcut pentru comunitatea noastrã. Ei sunt un exemplu pentru generaþia tânãrã din mai multe puncte de vedere dar cred cã cel mai important este acela al consecvenþei ºi al faptului cã au reuºit sã treacã peste mãri greutãþi cu fruntea sus ºi mai ales cã în zilele noastre este mult mai bine faþã de acea perioadã. Vã mulþumim cã existaþi ºi pentru tot ceea ce aþi fãcut pentru familile dumneavoastrã ºi pentru comunitate. Ceea ce am fãcut noi azi este un semn de recunoºtinþã ºi apreciere din partea comunitãþii ºi îmi pare rãu cã din an în an ne întâlnim tot mai puþini pentru cã din pãcate numãrul anilor ºi greutãþile îºi spun cuvântul. Mã bucur cã doamna Domnica este alãturi de noi ºi este plinã de viaþã ºi de puteri ca ºi anul trecut”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.
An de an numãrul veteranilor de rãzboi din Valea Jiului scade. Ziua Veteranilor de Rãzboi este marcatã, anual, la 29 aprilie, potrivit unei hotãrâri a Guvernului, în semn de recunoaºtere a meritelor acestora pentru apãrarea independenþei, suveranitãþii, integritãþii teritoriale ºi a intereselor României. Dupã Rãzboiul de Independenþã din 18771878 ºi dupã Primul Rãzboi Mondial (1916-1918), prin diferite legi, s-a instituit titlul de veteran de rãzboi, participanþilor la campanii ºi urmaºilor lor fiindu-le acordate diferite drepturi ºi avantaje reparatorii. Titlul de ”veteran de rãzboi” a fost recunoscut pentru prima datã la 29 aprilie 1902. Prin Decretul din 1902, participanþii la Rãzboiul de Independenþã au fost declaraþi veterani, asigurându-li-se, pe lângã acest binemeritat ºi onorant statut, mijloace pentru un trai decent ºi înlesniri pe mãsura curajului ºi a sacrificiilor probate pe câmpul de luptã. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 aprilie 2015
Cerere respinsã. Alin Simota rãmâne dupã gratii
M
agistraþii Curþii de Apel Alba Iulia au respins contestaþia formulatã de Alin Simota, care a cerut sã fie eliberat din penitenciar. Cererea a fost analizatã luni, însã abia marþi s-au pronunþat judecãtorii. „Respinge ca nefondatã contestaþia formulatã de inculpatul S.A. împotriva încheierii penale pronunþatã în data de 21 aprilie 2015 de judecãtorul de camerã preliminarã din cadrul Tribunalului Hunedoara. În baza art. 275 alin. 2 Cod proce-
durã penalã obligã inculpatul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare cãtre stat. Definitivã. Pronunþatã în camera de consiliu în data de 28 aprilie 2015”, este soluþia Curþii de Apel
luatã în dosarul în care Simota este judecat, din nou, pentru constituirea unui grup infracþional, evaziune, dar ºi delapidare. Reamintim cã acest nou dosar, aflat pe rolul Tribunalului
Hunedoara, a fost constituit dupã ce, în data de 5 august 2014, sub coordonarea procurorilor DIICOT au fost efectuate opt percheziþii simultane la domiciliile unora dintre membrii grupului, precum ºi la sediile firmelor implicate în circuitul evazionist. Procurorii DIICOT spun cã, din probele administrate în dosar rezultã suspiciunea rezonabilã cã, în fapt, începând cu anul 2007, Alin Simota împreunã cu mai multe persoane din conducerea S.C. Atomis Internaþional Prod S.R.L., S.C. Simar S.R.L., S.C. Atomis Energie S.R.L.,
S.C. Elco Invest Consult S.R.L., precum ºi alte persoane de încredere, a iniþiat ºi constituit un grup infracþional organizat în scopul comiterii infracþiunilor de evaziune fiscalã, delapidare ºi alte infracþiuni, pentru a obþine beneficii materiale. În contabilitatea primelor douã societãþi au fost înregistrate cheltuieli fictive, fiind pe de o parte afectate astfel taxele datorate bugetului de stat (TVA ºi impozit pe profit), iar pe de altã parte, în baza acestor acte de cheltuieli fictive, fiind devalizate propriile societãþi cu sume mari de bani. Anchetatorii spun cã Simota era
Criminalul care a îngrozit Uricaniul cere o pedeapsã mai blândã!
B
ãrbatul care în toamna anului 2009 a sãvârºit una dintre cele mai înfiorãtoare crime din istoria judeþului Hunedoara, Costel Petresc, din Uricani apeleazã la clemenþa judecãtorilor. Criminalul cere o pedeapsã mai blândã, deºi a lãsat doi copii fãrã mamã. Costel Petresc (55 de ani) a fost miner, dar dupã ce a ieºit din sistem a reuºit sã intre în galeria celor mai de temut criminali ai judeþului Hunedoara. Asta dupã ce a turnat benzinã pe soþia lui ºi apoi i-a dat foc, lãsând-o sã ardã
ca o torþã vie. Fapta s-a petrecut în toamna anului 2009, iar în 2010 acesta a fost condamnat la 12 ani de închisoare. Acum vrea o pedeapsã mai blândã ºi a formulat o cerere în acest sens, aflatã pe rolul Tribunalului Hunedoara.
Pericol de explozie în curtea minei Petrila
O
magazie din incinta minei Petrila a fost la un pas sã explodeze, iar pompierii s-au luptat minute bune cu flãcãrile întreþinute de o butelie de oxigen. Incendiul s-a produs violent ºi doar intervenþia promptã a pompierilor a fãcut ca lucrurile sã ne degenereze. Pompierii au fost anunþaþi prin 112, iar la faþa locului s-au luptat cu pericolul iminent de explozie. Asta pentru cã în magazia aflatã în incinta minei Petrila, dar care aparþine de mina Lonea, erau depozitate câteva butelii. Mai mult, pe tot parcursul intervenþiei, pompierii au avut mult de furcã cu unul dintre rezervoarele ce suflã oxigen ºi întreþinea arderea cu flacãrã.
Sperã cã va gãsi înþelegere în faþa magistraþilor, asta deºi crima sãvârºitã de Costel Petresc a ºocat prin cruzimea ºi motivul ei. Iatã ce le relata fostul miner din Uricani anchetatorilor. „Eram dupã o zi de
„Am intervenit cu o autospecialã de stins incendii cu apã ºi spumã. La momentul sosirii la locul intervenþiei, incendiul se manifesta cu flacãrã deschisã. A existat ºi un pericol iminent de explozie, pentru cã în incinta respectivã se aflau depozitate douã butelii, una de oxigen ºi una de acetilenã”, a spus Neculai Alexandrescu, ºef SVSU Petrila. Pompierii spun cã focul a izbucnit cel mai probabil în urma unui scurtcircuit electric, iar flãcãrile au fost întreþinute de butelia de oxigen. Diana MITRACHE
muncã, lucrasem toatã ziua la animale ºi la fân, la o cabanã din apropierea oraºului. Spre searã, am chemat-o ºi pe soþia mea sã mã ajute. Dupã ce am terminat treaba, am rugat-o sã punã sã mâncãm, dar ea a spus cã nu-i este foame. Am mâncat singur, iar când am ieºit din cabanã am vãzut-o cã se uitã înspre oraº. Am întrebat-o dacã ºi-a vãzut amantul, iar ea mi-a zis cã s-a ºi întâlnit cu el la spital, nu doar cã l-a vãzut. Nervos din cauza
Actualitate 3 liderul grupãrii care avea o structurã bine determinatã, fiecare membru având sarcini exact delimitate. Procurorii DIICOT spun cã, prin activitatea infracþionalã derulatã prin intermediul firmelor S.C. Atomis Internaþional Prod S.R.L. ºi S.C. Simar S.R.L, gruparea a creat un prejudiciu de 3.453.402,88 de lei plus accesorii, prejudiciul total prin delapidare fiind de 4.077.977,72 lei RON (viramente bancare cãtre S.C. Lubrex Company S.R.L. ºi S.C. Muri Building S.R.L. efectuate în baza unor facturi fictive de achiziþie materiale ºi monoperã). Carmen Carmen COSMAN-PREDA
rãspunsului ei, i-am spus cã-i dau foc, dar ea continua sã batã din gurã ºi sã mã întrebe: þi-e ciudã, þi-e ciudã? Pentru a aplana conflictul, m-am dus în beciul cabanei, dar ea a venit dupã mine, strigând: Hai, dã-mi foc, dã-mi foc odatã! Atunci, într-un moment de nebunie, am luat o sticlã de benzinã ºi am aruncat-o pe ea, iar apoi am luat bricheta ºi i-am dat foc”, declara Costel Petresc, în faþa instanþei. Pentru câteva luni, de la condamnarea primitã în anul 2010, hunedoreanul a redevenit un om liber. În septembrie 2010, în timp ce magistraþii Curþii de Apel Alba Iulia judecau recursul declarat de acesta faþã de pedeapsã primitã la tribunal, Costel Petresc a fost pus în libertate, din greºealã. Situaþia s-a remediat în luna februarie a anului urmãtor, când a fost din nou încarcerat. Car men COSMAN-PREDA
4 Raftul de Colectie
Raftul de Colectie 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 aprilie 2015
La ceas de sãrbãtoare de „1 MAI MUNCITORESC”, comunismul în pericol!
Anul 5 z Numãrul 88 z Joi, 30 aprilie 2015 2 pagini z Coordonator Genu TUÞU
Z
iua de 1 Mai, „Ziua Muncii” cum au decretat-o politicienii intraþi în istorie, e drept, îºi are originile de pe vremea demonstraþiilor de la New York din 1872, când s-a cerut reducerea zilei de muncã la opt ore, dar mai ales este legatã de demonstraþia sutelor de mii de manifestanþi la data de 1 mai 1886, în S.U.A. Numai la Chicago au demonstrat peste 90.000 de oameni, 40.000 fiind în grevã. A fost un rezultat bun, 35.000 de muncitori câºtigându-ºi dreptul la opt ore de muncã, cu acelaºi salariu. La Congresul Internaþional Socialist din 1889 s-a decretat ca ziua de 1 mai sã fie Ziua Internaþionalã a Muncii. Folositã ca manevrã de propagandã în România dupã 1947, ea s-a dovedit a fi mereu o mare manifestare pe marile bulevarde ale þãrii, coloane de muncitori în þinute festive fiind nevoite sã scandeze lozinci ºi sã poarte pancarde uriaºe cu realizãrile în producþie ºi ridicând osanale „iubiþilor” conducãtori ai Partidului Comunist Român.
Acum 60 de ani (1955) Ziua de 1 Mai întâmpinatã cu importante succese în muncã
„Oamenii ºi-au scos din dulapuri haine de sãrbãtoare” Iatã cum relata, plin de entuziasm ºi crez muncitoresc, ziarul local, despre 1 mai 1955: „1 Mai. Prima zi a lunii florilor, ziua tinereþii ºi a bucuriei de a trãi, a cântecelor ºi a muncii înaripate,
a înfrãþirii întra popoare, a luptei pentru o pace deplinã. 1 Mai 1955 a înmãnunchiat parcã toate aceste simboluri. El a adus încredere ºi tãrie în sufletele tuturor oamenilor cinstiþi de pe glob,
încredere în victoria cauzei mãreþe pentru care ei luptã pacea. Meleagurile patriei noastre au fost gãsite de ziua de 1 Mai înveºmântate sãrbãtoreºte. Împrejurimile Vãii Jiului s-au trezit într-un fel de zmzet abia simþit, propriu clipelor care premerg marilor evenimente”.
Acesta a anunþat Securitatea din Petroºani, care a acþionat rapid. Pe unii i-a ridicat în acea noapte, pe Cioarã ºi Ulerich i-au arestat dimineaþa. Eu am vãzut cã tribuna nu sare în aer ºi cã defilarea este opritã pe la ora 9. Mi-am dat seama cã ceva nu e în regulã. Nu m-am mai întâlnit cu bãieþii, prin 3 mai eram la restaurantul Minerul, cu niºte prieteni. De acolo m-au ridicat securiºtii, chiar dacã eu am încercat sã fug. M-au prins ºi m-au dus la Securitate, apoi la Deva, la închisoare. Acolo am fost anchetat ºi schingiuit vreo patru luni, am fost bãtut cu patul unul pistol. A urmat condamnarea la 15 ani” povesteºte Tiberiu Tomuº. A fãcut închisoare la Gherla, la canalul Dunãre-Marea Neagrã ºi cel mai mult în Balta Brãilei.
Trei ani mai târziu (1958) comunismul pe un butoi de pulbere
Tribuna „pregãtitã” sã sarã în aer! „Fiii Parângului”, aºa s-a numit un grup de tineri, adolescenþi, declarându-se anticomuniºti pânã în mãduva oaselor. 11 tineri, cu vârste cuprinse între 15 ºi 25 de ani, care au plãnuit ca de 1 mai 1958 sã arunce în aer tribuna în care se aflau politrucii vremii, crezând cã astfel vor rezolva problema comunismului în Valea Jiului. Iatã relatarea unui dintre membri acelei grupãri anti-comuniste, dupã aproape cinci decenii de la acel moment: Tribuna „pregãtitã” sã sarã în aer!
Acum 55 de ani (1960) Afiº de propagandã cu sãrbãtoarea de 1 Mai din 1955 „Planul era clar: dinamitãm tribuna înainte cu o searã de 1 mai, cu bombe create de noi, într-o combinaþie cu care am fãcut un exerciþiu în munþi, în Parâng, urmând a declanºa explozia într-un anume moment, sã nu facem victime colaterale. La defilare veneau ºi planoare de la aerodromul ªcolii de zbor din zona actualului cartier
Tiberiu Tomuº, unul dintre capii tentativei de a arunca tribuna în aer, de 1 Mai 1958
Aeroport. Practic, se crea un gol de lume, atunci când în dreptul tribunei oficiale urma sã treacã un plan de paradã, ºi atunci un camarad de-al nostru declanºa explozia, prin fire electrice, din interiorul fostei clãdiri a poºtei. Ceilalþi dintre noi, cu armamentul avut, urma sã-i dezarmãm pe militarii ºi securiºtii ce pãzeau tribuna, sã ocupãm sediul Securitãþii ºi Miliþiei ºi sã declanºãm revolta. Dar, s-a întâmplat nenorocirea”, îºi aminteºte unul dintre participanþii de atunci, Tiberiu Tomuº. Trãdarea vine de la ai tãi... „Toate detaliile erau puse la punct, seara la orele 23.00, în 30 aprilie am plecat acasã, ºtiind fiecare ce are de fãcut. Doar unul, Nicolae Barburã din Lonea – Petrila l-a avertizat pe tatãl sãu, care cânta la fanfarã, sã nu meargã la defilare. Luat la întrebãri, Barburã i-a dezvãluit tatãlui sãu motivul.
Jiul Petroºani defila cu 3.000 de membri! Difuzoarele instalate la toate rãspântiile – ca ºi întreaga reþea localã de radioficare – transmit pentru toþi desfãºurarea demonstraþiei, cine trece prin faþa tribunei, cu ce realizãri se prezintã. „Oþeliþi în muncã ºi în sport” Vocea crainicului anunþã: „În faþa tribunei a apãrut primul pluton al coloanei sportivilor”. Tinereþe viguroasã, optimism, sãnãtate ºi forþã exprimã feþele sportivilor care în mine, ateliere, în ºcoli ºi instituþii muncesc cu râvnã, iar apoi în timpul liber se întrec pe terenurile de sport. Regimul nostru a creat azi tineretului toate condiþiile sã munceascã, sã înveþe ºi sã facã sport. Iatã echipa de aplinism a Vãii Jiului. Purtând costume
La baza de agrement Brazi din Vulcan, trupa Rockton îºi desfãta auditoriul de ascensiuni, alpiniºtii par a-ºi continua traseul Carpaþilor Meridionali, efectuat cu douã luni în urmã. În rânduri drepte, trec apoi reprezentanþii cele mai mari grupãri sportive din raion: Clubul Sportiv Jiul Petroºani, care cuprinde peste 3.000 de membri. Dupã echipa de fotbal de categoria A, pãºesc cei care în actualul campionat raional de fotbal au obþinut numai victorii – Jiul II.
de ICSA ºi AP Petroºani. Prin tonetele special amenajate s-au desfãcut importante cantitãþi de mici, cârnãciori, bere, dulciuri ºi produse de patiserie, rãcoritoare. Pe lângã unitatea gazdã – restaurantul „Brãdet”, au mai participat restaurantele
În 1987
Fericire ºi bucurie pe cuprinsul Vãii Jiului Peste tot domnea „fericirea”. Titlurile din ziarul local „Steagul Roºu” erau absolut halucinante ºi pline de iz „artistic”: „Înalte cote de productivitate”, „Oameni de nãdejde”, „Probe ale abnegaþiei muncitoreºti”, dar ºi relatãri despre „entuziastele serbãri câmpeneºti la zonele de agrement”. Aflãm, astfel despre „clipe minunate de destindere la Brãdet”. Acolo, trai neneacã: „Platoul de lângã cabana Brãdet a cunoscut din nou animaþia marilor sãrbãtori. ªi de data aceasta, ambianþa plãcutã a fost întregitã de o bunã aprovizionare asiguratã
„Parângul”, „Cerna” ºi „Bulevard”, precum ºi colectivul de lucrãtori comerciali de la unitatea nr. 8 – Cantina restaurant. Atmosfera sãrbãtoreascã a fost creatã ºi de prezenþa, pe scena amenajatã în aer liber, a artiºtilor amatori din cadrul ansamblului folcloric „Parângul”, de pe lângã Casa de culturã Petroºani”. La Petrila, localnicii aveau douã locuri de distracþii: Voevodu ºi Lunca Florii: „O zi de excepþie” titra ziarul, cu un text cam aºa: „La baza de agrement a oraºului Petrila, la Lunca Florii ºi Voievodu, sãrbãtorirea zilei de 1 Mai a
La vechea cabanã Bradet, la un grãtar cu mici ºi bere
constituit în anul acesta prilej de destindere ºi voie bunã. Au fost ºi mineri din Lonea, Petrila, Lonea-Pilier ºi preparatori, constructori oameni ai muncii din toate unitãþile economice. La baza de agrement, artiºtii amatori au creat o animaþie cu adevãrat sãrbãtoreascã, fiind la înãlþime ºi lucrãtorii din comerþ, care au oferit celor veniþi sã petreacã o zi în mijlocul naturii, o gamã bogatã de produse. O zi de excepþie a trãit în ziua de 1 Mai frumoasa casã de odihnã, mult întineritã, de la Lunca Florii”. „Vrednicii locuitori din Aninoasa” au petrecut la „Arcaºul”. ªi nu oricum: „A fost o zi frumoasã ca însãþi sãrbãtoarea zilei de 1 Mai, petrecerea ei încheindu-se abia în amurg la „Arcaºul” din Aninoasa”.
Vulcanul se bucura de „optimism ºi bunã dispoziþie la Brazi”, cu trupa Rockton a Uzinei de preparare a cãrbunelui Coroeºti, iar de-ale gurii, prin cele 34 (!) de chioºcuri, cu importante cantitãþi de mici, grãtare, crenvurºti, bere ºi bãuturi rãcoritoare”. La Lupeni „Cu mândria datoriei împlinite, de a-ºi onora exemplar sarcinile de plan ºi de a livra suplimentar economiei naþionale însemnate cantitãþi de cãrbune cocsificabil, s-au afiliat împreunã câþiva preparatori, alãturi de Constantin Popa, Erou al Muncii Socialiste”. Dar peste toate astea, „Sãrbãtoarea muncii, cinstitã prin fapte angajate la locurile de muncã” (sic!)
4 Raftul de Colectie
Raftul de Colectie 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 aprilie 2015
La ceas de sãrbãtoare de „1 MAI MUNCITORESC”, comunismul în pericol!
Anul 5 z Numãrul 88 z Joi, 30 aprilie 2015 2 pagini z Coordonator Genu TUÞU
Z
iua de 1 Mai, „Ziua Muncii” cum au decretat-o politicienii intraþi în istorie, e drept, îºi are originile de pe vremea demonstraþiilor de la New York din 1872, când s-a cerut reducerea zilei de muncã la opt ore, dar mai ales este legatã de demonstraþia sutelor de mii de manifestanþi la data de 1 mai 1886, în S.U.A. Numai la Chicago au demonstrat peste 90.000 de oameni, 40.000 fiind în grevã. A fost un rezultat bun, 35.000 de muncitori câºtigându-ºi dreptul la opt ore de muncã, cu acelaºi salariu. La Congresul Internaþional Socialist din 1889 s-a decretat ca ziua de 1 mai sã fie Ziua Internaþionalã a Muncii. Folositã ca manevrã de propagandã în România dupã 1947, ea s-a dovedit a fi mereu o mare manifestare pe marile bulevarde ale þãrii, coloane de muncitori în þinute festive fiind nevoite sã scandeze lozinci ºi sã poarte pancarde uriaºe cu realizãrile în producþie ºi ridicând osanale „iubiþilor” conducãtori ai Partidului Comunist Român.
Acum 60 de ani (1955) Ziua de 1 Mai întâmpinatã cu importante succese în muncã
„Oamenii ºi-au scos din dulapuri haine de sãrbãtoare” Iatã cum relata, plin de entuziasm ºi crez muncitoresc, ziarul local, despre 1 mai 1955: „1 Mai. Prima zi a lunii florilor, ziua tinereþii ºi a bucuriei de a trãi, a cântecelor ºi a muncii înaripate,
a înfrãþirii întra popoare, a luptei pentru o pace deplinã. 1 Mai 1955 a înmãnunchiat parcã toate aceste simboluri. El a adus încredere ºi tãrie în sufletele tuturor oamenilor cinstiþi de pe glob,
încredere în victoria cauzei mãreþe pentru care ei luptã pacea. Meleagurile patriei noastre au fost gãsite de ziua de 1 Mai înveºmântate sãrbãtoreºte. Împrejurimile Vãii Jiului s-au trezit într-un fel de zmzet abia simþit, propriu clipelor care premerg marilor evenimente”.
Acesta a anunþat Securitatea din Petroºani, care a acþionat rapid. Pe unii i-a ridicat în acea noapte, pe Cioarã ºi Ulerich i-au arestat dimineaþa. Eu am vãzut cã tribuna nu sare în aer ºi cã defilarea este opritã pe la ora 9. Mi-am dat seama cã ceva nu e în regulã. Nu m-am mai întâlnit cu bãieþii, prin 3 mai eram la restaurantul Minerul, cu niºte prieteni. De acolo m-au ridicat securiºtii, chiar dacã eu am încercat sã fug. M-au prins ºi m-au dus la Securitate, apoi la Deva, la închisoare. Acolo am fost anchetat ºi schingiuit vreo patru luni, am fost bãtut cu patul unul pistol. A urmat condamnarea la 15 ani” povesteºte Tiberiu Tomuº. A fãcut închisoare la Gherla, la canalul Dunãre-Marea Neagrã ºi cel mai mult în Balta Brãilei.
Trei ani mai târziu (1958) comunismul pe un butoi de pulbere
Tribuna „pregãtitã” sã sarã în aer! „Fiii Parângului”, aºa s-a numit un grup de tineri, adolescenþi, declarându-se anticomuniºti pânã în mãduva oaselor. 11 tineri, cu vârste cuprinse între 15 ºi 25 de ani, care au plãnuit ca de 1 mai 1958 sã arunce în aer tribuna în care se aflau politrucii vremii, crezând cã astfel vor rezolva problema comunismului în Valea Jiului. Iatã relatarea unui dintre membri acelei grupãri anti-comuniste, dupã aproape cinci decenii de la acel moment: Tribuna „pregãtitã” sã sarã în aer!
Acum 55 de ani (1960) Afiº de propagandã cu sãrbãtoarea de 1 Mai din 1955 „Planul era clar: dinamitãm tribuna înainte cu o searã de 1 mai, cu bombe create de noi, într-o combinaþie cu care am fãcut un exerciþiu în munþi, în Parâng, urmând a declanºa explozia într-un anume moment, sã nu facem victime colaterale. La defilare veneau ºi planoare de la aerodromul ªcolii de zbor din zona actualului cartier
Tiberiu Tomuº, unul dintre capii tentativei de a arunca tribuna în aer, de 1 Mai 1958
Aeroport. Practic, se crea un gol de lume, atunci când în dreptul tribunei oficiale urma sã treacã un plan de paradã, ºi atunci un camarad de-al nostru declanºa explozia, prin fire electrice, din interiorul fostei clãdiri a poºtei. Ceilalþi dintre noi, cu armamentul avut, urma sã-i dezarmãm pe militarii ºi securiºtii ce pãzeau tribuna, sã ocupãm sediul Securitãþii ºi Miliþiei ºi sã declanºãm revolta. Dar, s-a întâmplat nenorocirea”, îºi aminteºte unul dintre participanþii de atunci, Tiberiu Tomuº. Trãdarea vine de la ai tãi... „Toate detaliile erau puse la punct, seara la orele 23.00, în 30 aprilie am plecat acasã, ºtiind fiecare ce are de fãcut. Doar unul, Nicolae Barburã din Lonea – Petrila l-a avertizat pe tatãl sãu, care cânta la fanfarã, sã nu meargã la defilare. Luat la întrebãri, Barburã i-a dezvãluit tatãlui sãu motivul.
Jiul Petroºani defila cu 3.000 de membri! Difuzoarele instalate la toate rãspântiile – ca ºi întreaga reþea localã de radioficare – transmit pentru toþi desfãºurarea demonstraþiei, cine trece prin faþa tribunei, cu ce realizãri se prezintã. „Oþeliþi în muncã ºi în sport” Vocea crainicului anunþã: „În faþa tribunei a apãrut primul pluton al coloanei sportivilor”. Tinereþe viguroasã, optimism, sãnãtate ºi forþã exprimã feþele sportivilor care în mine, ateliere, în ºcoli ºi instituþii muncesc cu râvnã, iar apoi în timpul liber se întrec pe terenurile de sport. Regimul nostru a creat azi tineretului toate condiþiile sã munceascã, sã înveþe ºi sã facã sport. Iatã echipa de aplinism a Vãii Jiului. Purtând costume
La baza de agrement Brazi din Vulcan, trupa Rockton îºi desfãta auditoriul de ascensiuni, alpiniºtii par a-ºi continua traseul Carpaþilor Meridionali, efectuat cu douã luni în urmã. În rânduri drepte, trec apoi reprezentanþii cele mai mari grupãri sportive din raion: Clubul Sportiv Jiul Petroºani, care cuprinde peste 3.000 de membri. Dupã echipa de fotbal de categoria A, pãºesc cei care în actualul campionat raional de fotbal au obþinut numai victorii – Jiul II.
de ICSA ºi AP Petroºani. Prin tonetele special amenajate s-au desfãcut importante cantitãþi de mici, cârnãciori, bere, dulciuri ºi produse de patiserie, rãcoritoare. Pe lângã unitatea gazdã – restaurantul „Brãdet”, au mai participat restaurantele
În 1987
Fericire ºi bucurie pe cuprinsul Vãii Jiului Peste tot domnea „fericirea”. Titlurile din ziarul local „Steagul Roºu” erau absolut halucinante ºi pline de iz „artistic”: „Înalte cote de productivitate”, „Oameni de nãdejde”, „Probe ale abnegaþiei muncitoreºti”, dar ºi relatãri despre „entuziastele serbãri câmpeneºti la zonele de agrement”. Aflãm, astfel despre „clipe minunate de destindere la Brãdet”. Acolo, trai neneacã: „Platoul de lângã cabana Brãdet a cunoscut din nou animaþia marilor sãrbãtori. ªi de data aceasta, ambianþa plãcutã a fost întregitã de o bunã aprovizionare asiguratã
„Parângul”, „Cerna” ºi „Bulevard”, precum ºi colectivul de lucrãtori comerciali de la unitatea nr. 8 – Cantina restaurant. Atmosfera sãrbãtoreascã a fost creatã ºi de prezenþa, pe scena amenajatã în aer liber, a artiºtilor amatori din cadrul ansamblului folcloric „Parângul”, de pe lângã Casa de culturã Petroºani”. La Petrila, localnicii aveau douã locuri de distracþii: Voevodu ºi Lunca Florii: „O zi de excepþie” titra ziarul, cu un text cam aºa: „La baza de agrement a oraºului Petrila, la Lunca Florii ºi Voievodu, sãrbãtorirea zilei de 1 Mai a
La vechea cabanã Bradet, la un grãtar cu mici ºi bere
constituit în anul acesta prilej de destindere ºi voie bunã. Au fost ºi mineri din Lonea, Petrila, Lonea-Pilier ºi preparatori, constructori oameni ai muncii din toate unitãþile economice. La baza de agrement, artiºtii amatori au creat o animaþie cu adevãrat sãrbãtoreascã, fiind la înãlþime ºi lucrãtorii din comerþ, care au oferit celor veniþi sã petreacã o zi în mijlocul naturii, o gamã bogatã de produse. O zi de excepþie a trãit în ziua de 1 Mai frumoasa casã de odihnã, mult întineritã, de la Lunca Florii”. „Vrednicii locuitori din Aninoasa” au petrecut la „Arcaºul”. ªi nu oricum: „A fost o zi frumoasã ca însãþi sãrbãtoarea zilei de 1 Mai, petrecerea ei încheindu-se abia în amurg la „Arcaºul” din Aninoasa”.
Vulcanul se bucura de „optimism ºi bunã dispoziþie la Brazi”, cu trupa Rockton a Uzinei de preparare a cãrbunelui Coroeºti, iar de-ale gurii, prin cele 34 (!) de chioºcuri, cu importante cantitãþi de mici, grãtare, crenvurºti, bere ºi bãuturi rãcoritoare”. La Lupeni „Cu mândria datoriei împlinite, de a-ºi onora exemplar sarcinile de plan ºi de a livra suplimentar economiei naþionale însemnate cantitãþi de cãrbune cocsificabil, s-au afiliat împreunã câþiva preparatori, alãturi de Constantin Popa, Erou al Muncii Socialiste”. Dar peste toate astea, „Sãrbãtoarea muncii, cinstitã prin fapte angajate la locurile de muncã” (sic!)
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 aprilie 2015
Festivalul de teatru pentru adolescenþi, la Petroºani
eatrul Dramatic de la T Petroºani este gazda
actriþã la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani. ªi anul acesta sunt trupe de elitã ºi ele vin din: Târgu Jiu, Vâlcea, Sibiu, Baia Mare, Bucureºti, dar ºi de la Facultatea de Teatru ºi Televiziune, dar cei din Valea Jiului mizeazã pe talentul celor care intrã în concurs. „Anul acesta am lucrat un text contemporan cu colega mea Irina Bodea Radu pentru copii, “Aniversarea” – este un text spumos, o comedie, care vã va face
unei noi ediþii a “Festivalului vostru, al adolescenþilor“, un concurs în care trupe de tineri liceeni, viitori actori cu acte în regulã, vin ºi joacã pe scenã. ªi acum sunt trupe de prestigiu din þara noastrã care ºi-au anunþat prezenþa ºi competiþia va fi acerbã. Totuºi, actorii de aici sperã sã reþinã în Vale câteva din premiile mari. Au luat trofeul, premiile pentru cei mai buni actori, sau cele mai bune actriþe, dar nici anul acesta nu se lasã mai prejos. Trupele de actori de la liceele din Valea Jiului,
coordonate de actori profesioniºti vin din nou în competiþia organizatã la Teatrul Dramatic I. D. Sîrbu din Petroºani. Va fi Festivalul vostru, al adolescenþilor, iar de aici pleacã spre marile ºcoli de teatru cei mai talentaþi, care se cern în astfel de competiþii. Totuºi, cei care îi pregãtesc se mândresc cu palmaresul. „Sã
sperãm, cã aºa ca anul Panciu, iar anul acesta trecut, premiile vor sunt din nou invitaþi”, a rãmâne acasã. Anul spus Bianca Holobuþ, trecut am reuºit performanþa de a câºtiga Butulescu la Teatrul de Pãpuºi: premiul pentru cel mai bun spectacol: “În cãutarea sensului pierdut”, de Ion Bãieºu, în condiþiile în care am avut în concurs una dintre Trupa de teatru „Masca”, alcãtuitã cele mai premiate din adolescenþi din Baia Mare a trupe din þarã, de la prezentat în premierã spectacolul „Pacea cu Zmeii” (Poveste de adormit adulþi) scrisã de concitadinul nostru Valeriu Butulescu. Spectacolul a avut loc pe 28 aprilie a.c., regia fiind asiguratã de Tatiana Melania Cauni.
„Pacea cu zmeii” o nouã premierã la Baia Mare…
Un nou termen
Astuparea gropilor începe la Lupeni sãptãmâna viitoare
A
stuparea gropilor din municipiul Lupeni va începe în data de 4 mai, adicã de sãptãmâna viitoare. Dupã mai multe termene avansate, edilii locali de la Lupeni au rãspuns protestului unui consilier local cu o nouã promisiune. Cele peste 700 de gropi din localitate vor fi asfaltate începând de sãptãmâna viitoare. Consilierul local de la Lupeni, Cristian Roºu, a protestat, în cadrul ºedinþei de consiliu local pentru a atrage atenþia viceprimarului asupra gropilor din carosabil. „Am protestat pentru ca la ºedinþa de luna trecutã viceprimarul a promis cã se vor asfalta craterele din asfalt lucru care nu s-a întâmplat. Astfel au fost minþiþi cetãþenii din Lupeni. Au fost douã
sã râdeþi ºi vã aºteptãm cu drag”, a mai spus Bianca Holobuþ. Teatrul din Petroºani organizeazã astfel de întreceri, iar cei mai buni actori ajung la facultãþi de profil din þarã, ca ºi din strãinãtate. Cel puþin 5 tineri au reuºit numai anul trecut sã intre la teatru, iar una dintre fete a ajuns la o facultate din Anglia. Festivalul, aflat la ediþia a III-a, are loc între 8 ºi 10 mai, iar intrarea la spectacole costã 10 lei. Diana MITRACHE
Deºi a avut loc pe scena Teatrului de Pãpuºi, nu este vorba de un spectacol de marionete, ci teatru dramatic, interpretat de liceeni. Trupa „Masca” a mai montat în urmã cu patru ani o piesã de Butulescu. Este vorba de comedia „Satul electronic” cu care a câºtigat Premiul 1 în cadrul Festivalului „Teatrul – un joc al ideilor”. Mai mult, Trupa „Masca” va prezenta acest spectacol ºi pe scena din Petroºani pe 9 mai 2015, în cadrul Festivalului Naþional „Teatrul vostru, al adolescenþilor”, ediþia a III-a, organizat de Teatrul „Ion D. Sîrbu”. variante, de a planta panseluþe sau de a protesta. Astfel am considerat ca cea mai bunã metodã a fost aceea de a protesta”, a declarat Cristian Roºu consilier local PNL. Consilierul a fost nemulþumit de faptul cã în urmã cu o lunã de zile, viceprimarul a promis cã lucrãrile de reabilitare a drumului vor începe în data de 10 aprilie, lucru care nu s-a întâmplat. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 aprilie 2015
Minele trãiesc pânã în 2018, Paroºeniul îºi poate opri activitatea
L
iderii minerilor s-au întors de la discuþiile cu ministrul Gerea ºi acum recunosc cã insolvenþa CEH este cel mai apropiat scenariu. Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele a declarat cã acum vor fi nevoiþi sã agreeze acest scenariu ca fiind singurul viabil ºi chiar ºi divizarea în 3 a CEH nu mai este decât un scenariu ce va fi pus în curând în practicã. „Niciuna dintre variantele pe care le prevedeam ca soluþii, pe partea financiarã nu ºi-a gãsit rezolvarea marþi la Bucureºti. Acum putem spune cã CEH nu a reuºit sã achiziþioneze certificatele de Carbon nici mãcar pentru Mintia. Pentru Paroºeni este exclus.
Termocentrala Paroºeni în acest moment este într-o mare problemã de funcþionare, cã nu ºi-a definitivat investiþiile de mediu, este încãrcatã cu datorii din credite ºi plãþi neefectuate cãtre furnizori, peste 130 de milioane de euro ºi existã riscul opririi activitãþii la Termocentrala Paroºeni”, a spus Petre Nica. Joi, 30 aprilie este zi de avans la unitãþile miniere,
iar liderii ortacilor spun cã aceastã problemã va fi rezolvatã ºi cã vor evita
astfel un conflict social imediat. „Minerii ºi energeticienii au ºanse sã îºi ia salariile în 30 aprilie, dar este un obiectiv extrem de neimportant, având în vedere ce genereazã neachiziþionarea certificatelor de carbon. Mintia are o parte de certificate, dar mai are nevoie ºi sunt ºi ei într-o situaþie criticã”, a mai spus Nica. Petre Nica a acuzat fosta conducere a CEH de situaþia creatã, dar ºi de numirile politice, care au generat pierderile uriaºe, deºi CEH a fost o societate curatã ºi fãrã pierderi, iar acum este pe drumul spre insolvenþã. „CEH ajunge în situaþia în care nu are altã soluþie decât insolvenþa ºi asta va însemna divizarea în 3 bucãþi:, Termocentrala Paroºeni, Termocentrala Mintia ºi minele din Valea
Domnul Alexandru BLAJ îºi încheie mandatul de Preºedinte al Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara CEH-SA Petroºani: Preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara, domnul Alexandru BLAJ, îºi va încheia mandatul începând cu data de 1 mai 2015, dupã ce marþi, 28 aprilie, demisia domniei sale a fost înregistratã la cabinetul ministrului Energiei, Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri, domnul Andrei GEREA. „Decizia mea este una a unui român normal aflat în faþa unei mari dezamãgiri. În cuvinte puþine, în þara în care Ministerul Energiei promoveazã interesul companiei pe care eu am reprezentat-o în calitate de preºedinte al CA ºi pentru care, alãturi de conducerea executivã,
s-au fãcut toate demersurile pentru obþinerea unui ajutor de salvare pentru achiziþionarea certificatelor de CO2, ajutor avizat de Comisia Europeanã în data de 12 aprilie 2015, ne-am lovit de opoziþia de neînþeles a Ministerului Finanþelor ºi a Ministerului Justiþiei care refuzã aprobarea acordãrii acestuia. Singura motivaþie invocatã a fost existenþa unui ajutor de stat, mascat sub forma unor contracte bilaterale, încheiate în perioada 2009 - 2011 între Termocentrala Paroºeni ºi Hidroelectrica, care fãceau referire la vânzarea respectiv cumpãrarea de energie electricã. Lipsa, la acest nivel, a unei disponibilitãþi
reale pentru soluþionarea problemelor deosebit de grave cu care se confruntã întreaga comunitate a Judeþului Hunedoara, mã îndeamnã la acest gest menit a fi un semnal de alarmã în atenþia celor în a cãror mâini stau destinele a celor care lucreazã în sistem. O apreciere specialã am, acum la încheiere de mandat, faþã de deschiderea, disponibilitatea ºi implicarea personalã a domnului ministru Andrei GEREA în toate demersurile noastre, ceea ce face dovada faptului cã a înþeles importanþa CEH pe piaþa energeticã a României, ºi pentru care îi mulþumesc sincer.” – Alexandru BLAJ Biroul de presã CEH-SA
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
Jiului. Din pãcate, însã, pentru niciuna viitorul nu este îmbucurãtor. Poate Mintia sã mai prezinte interes, ca poziþie pe harta energeticã a României ºi cred cã Paroºeniul va fi trecut la Consiliul Judeþean ºi minele vor urma un program de închidere, în momentul de faþã, pânã în 31 decembrie 2018”, a mai adãugat Petre Nica. Joi, 30 aprilie expirã ºi mandatul directorului general Constantin Jujan, care ar putea sã nu îºi mai depunã actele pentru un nou mandat, dat fiind faptul cã nu a fost ajutat pe perioada cât ºi-a asumat salvarea CEH, iar preºedintele Consiliului de administraþie, Alexandru Blaj este deja în afara problemelor CEH, dupã ce ºi-a depus demisia. Diana MITRACHE
Colectivul INCD INSEMEX este alãturi de prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, în aceste momente grele, pricinuite de decesul tatãlui sãu
VASILESCU VASILE SAVU NICOLAE ºi transmite sincere condoleanþe familiei îndoliate. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace! * * * Suntem alãturi de familia Haralambie Vochiþoiu, greu încercatã la trecerea în nefiinþã, mult prea devreme, a celui care a fost
HULPEA GHEORGHE
ºi transmitem sincere condoleanþe familiei îndoliate. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace! Colectivul INCD INSEMEX Petroºani
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 aprilie 2015
Henþ cu mâna
Câini despãduchiaþi Cutremur de... Nepal s-a produs la Dinamo Bucureºti în ultimele 72 de ore, care ºi-a alungat doi ºefi ce pãreau bãtuþi în cuie: Constantin Anghelache ºi Daniel Stanciu. Douã person-
aje sinistre în staff-ul „câinilor roºii”, douã cãpuºe ordinare, despre care finanþatorul Ionuþ Negoiþã (patronu` tot patron...) s-a prins cã oamenii ard gazul degeaba. Ditamai Dinamo, pe
locul 7, într-un campionat în care Viitorul Constanþa, F.C. Botoºani, Astra Giurgiu sau Concordia Chiajna îþi dau cu tifla, asta nu mai era de suportat. L-a „consiliat” Anghelache pe Negoiþã de l-a îndoit, iar ºmecherul ãla de Daniel Stanciu, uns cu toate unsorile, i-a adus
numai ºtifturi în ªtefan cel Mare. La cât e de ºmecher, nu-i plâng de milã, lipitoare cum e, îl vedem azi-mâine pe alt stat de platã. Important pentru Dinamo e cã a scãpat de douã pietre de moarã. Oricine ar veni acolo, le-o fi mult mai bine. În altã ordine de idei, mi-aduc aminte, pe acelaºi segment de
lucru, de lipitorile care au devalizat Jiul Petroºani în ultimii 25 de ani. ªmecheri alde Bigon, Iancu, „grupul Arad”, „grupul Moldova”, Gabi Oprea ºi alþi „îndrãgostiþi” de culorile Jiului, râd acum prin alte sfere. Fotbalul a ºi pentru fraieri, atâta cât vor ºmecherii.
Jiul ºi Pro Fair Play Vulcan, cu brio la juniori C z La juniori C (15 ani), cele douã echipe din Valea Jiului, Jiul ºi Pro Fair Play Vulcan au învins cu 7-2 (goluri R. ªtefãnoaica 3, Murar, Cora, S. Iordache, Stoin) pe Victoria Cãlan, Pro Fair Play Vulcan cu 5-0 pe CFR Simeria (goluri Horvath 2, Kraft, Moise, un autogol). z Cel mai mare scor s-a
realizat la juniori D (13 ani), Sport`s Lupeni, ocupând locul 3, Jiul – Primavera Deva 10-1 cu cele mai multe goluri marcate, (autori D. Szep 4, Istrate 2, Jiul realizând doar un 2-2 (goluri L. Pãtru 2, A. Vânãtoru, Porav, D. Ilie) cu Aurul Brad. Rãzv. Rotea). Universitatea JUNIORI C (GR. 2000) Petroºani nu are niciun TURNEU FINAL JUDEÞEAN punct ºi niciun gol marcat! Etapa a 5-a, Haþeg, 25 apr. 2015 z La juniori E (10-11 Jiul Petroºani – Victoria Cãlan 7-2 ani), remarcabilã comFC Hunedoara – Retezatul Haþeg 6-0 portarea celor de la Sorii Pro Fair Play Vulcan – CFR Simeria 5-0 Cetate Deva a stat CLASAMENT FC Hunedoara 5 4 1 0 Cetate Deva 4 4 0 0 Jiul Petroºani 4 2 1 1 Victoria Cãlan 4 2 0 2 Pro Fair Play Vulcan 4 1 0 3 Retezatul Haþeg 4 1 0 3 CFR Simeria 5 0 0 5
Atac al Jiului (jun. D) la poarta celor de la Primavera Deva
Handbal junioare
CSS Petroºani (jun. IV) calificatã la turneul semifinal pe þarã! Turneul zonal RO5 la junioare IV (gr. 2002-2003) de la Sânnicolau Mare (23-25 mai a.c.) a avut douã participante din Valea Jiului. CSS Petroºani (antr. D. Brânzãu) a câºtigat Grupa A (16-9 cu HC Jimbolia, 14-7 cu LPS Banatul Timiºoara), pierzând finala cu câºtigãtoarea Grupei B, 9-14 cu Unirea Sânnic. Mare. S-au calificat primele patru locuri (Unirea Sânnic. Mare, CSSP, ªc. 7 Timiºoara, LPS Banatul Timiºoara), echipa CS Vulcan (7-16 cu Unirea Sânnic. Mare, 12-24 cu ªc. 6 Timiºoara), mulþumindu-se cu locul 5, dupã un 9-8 cu HC Jimbolia. În perioada 1-3 mai a.c. la Timiºoara va avea loc turneul semifinal zonal, la junioare V (gr. 20042005), la care participã ºi CS Vulcan.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
-spune Emil Drumea, conducãtor al ªtiinþei Petroºani-, nu putem mai mult. N-avem nici sprijin de la autoritãþile locale, ne chinuim, pur ºi simplu. Vom juca sâmbãtã la Nãvodari, unde va fi foarte greu, C.S.-ul a luat o grãmadã de rugbyºti de la desfiinþata Farul Constanþa, avem ºanse mici...” a mai spus cu durere cel care a cucerit cu ªtiinþa Cupa României ºi a mai jucat ºi câteva finale, Emil Drumea. Cu lovitura de pedeapsã reuºitã de Rãzvan Barbu, ªtiinþa Petroºani nu a putut mai mult de un 3-46 (!?) cu Politehnica Iaºi, chiar în „Dealul Institutului”. În rest, CSM U. 23 Bucureºti merge ºnur – 5 victorii din cinci meciuri – iar Steaua U. 23 a debutat cu o înfrângere, 8-20 la CS Nãvodari. Etapa a 5-a, 25 apr. 2015 ªtiinþa Petroºani – Polit. Iaºi 3-46 CSUAV Arad – RC Bârlad 3-26 Bucovina Suceava – CSM U 23 Buc. 34-40 RCM Galaþi – Stejarul Buzãu 34-17 CS Nãvodari – Steaua U 23 20-8 CLASAMENT 5 5 0 0 181-48 4 3 1 0 107-34 5 3 1 1 80-63 4 3 0 1 80-63 4 2 0 2 78-79 4 1 0 3 81-53 5 1 0 4 56-141 5 1 0 4 50-145 5 1 0 4 75-150 1 0 0 1 8-20
2p.b. 2p.b. 1p.b. 2p.b. 3p.b. 3p.b. 2p.b. 2p.b. 0p.b. 0p.b.
7p. 7p. 6p. 4p. 1p. 0p.
13p. 12p. 7p. 6p. 3p. 3p. 0p.
Etapa a 2-a, Petroºani, 26 apr. 2015 Sorii Sport`s Lupeni – FC Hunedoara 5-3 Minifotbal Huned. – CFR Simeria 1-2 Jiul Petroºani – Aurul Brad 2-2
CLASAMENT Aurul Brad CFR Simeria Sorii Sport`s Lupeni Minifotbal Hunedoara Jiul Petroºani FC Hunedoara
2 2 2 2 2 2
1 1 1 1 0 0
1 1 0 0 1 1
0 0 1 1 1 1
4-3 2-1 6-5 3-3 3-4 3-5
4p. 4p. 3p. 2p. 1p. 1p.
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
„Ãsta e nivelul...”
CSM U 23 Bucureºti RC Bârlad CS Nãvodari RCM Galaþi Bucovina Suceava Polit. Iaºi ªtiinþa Petroºani CSUAV Arad Stejarul Buzãu Steaua U 23
CLASAMENT CFR Simeria 3 2 0 1 14-2 FC Hunedoara 3 2 1 0 10-6 Jiul Petroºani 3 2 1 0 13-3 Dacia Orãºtie 3 1 1 1 3-8 Primavera Deva 3 0 1 2 5-17 Univ. Petroºani 3 0 0 3 0-8
JUNIORI E (GR. 2004) 16-4 15-0 14-5 9-11 6-11 3-17 4-19
Etapa a 6-a, Cãlan, 30 apr. 2015 Jiul Petroºani – Pro Fair Play Vulcan Retezatul Haþeg – Victoria Cãlan FC Hunedoara – Cetate Deva CFR Simeria stã
Rugby D.N.S. (liga a doua)
JUNIORI D (GR. 2002) Etapa a 3-a, Petroºani, 25 apr. 2015 Jiul Petroºani – Primavera Deva 10-1 Univ. Petroºani – Dacia Orãºtie 0-1 CFR Simeria – FC Hunedoara 2-2
22p. 16p. 15p. 14p. 11p. 7p. 6p. 5p. 4p. 0p.
Scorul etapei la Pui
z Mãgura Pui (antr. Ovidiu Ciolea) ºi-a zdrobit adversarul, 5-0 cu CS Ghelari, prin golurile marcate de Pau (2), Albu, A. Turcu, D. Creciunesc. z Surpãri la Gen. Berthelot, unde echipa gazdã Unirea (antr. Ion Radu) cedeazã cu 2-3 în faþa celor de la Dacia Boºorod. z De remarcat revenirea celor de la Streiul Baru în acest retur, 1-0 (gol Berna) ºi trei puncte la Cerna Lunca Cernii. z Cetate Rãchitova a stat ºi a pierdut ultimul loc. z În Seria a 2-a, Berianul Beriu (locul 2), realizeazã 4-0 la Santos Boz, apropiinduse la ºase puncte de Mureºul Pricaz. z Ultima clasatã, Ponorul Vaþa, a fost surclasatã pe teren propriu, 15 cu K.S. Ribiþa.