Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 846
Cronica Vãii Jiului Marti, 28 Aprilie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Paroºeniul opreºte furnizarea agentului termic timp de o sãptãmânã
NU VÃ LÃSAÞI COPIII LÂNGÃ APE!
Tragedia provoacã reacþii
T
ermocentrala Paroºeni va opri furnizarea agentului termic de la 1 mai, mãsura fiind luatã pentru efectuarea unor lucrãri la magistrala de distribuie dar ºi a unor operaþii de mentenanþã la grupul energetic de la Paroºeni.
Dacã în privinþa agentului termic nu vor fi afectaþi consumatorii, în condiþiile în care temperaturile sunt deja în creºtere ºi furnizarea era oricum sistatã, cu privire la apa caldã vor afectaþi consumatorii din Petroºani dar ºi agenþi economici din Vulcan sau Lupeni. Potrivit unui comunicat de presã emis de Complexul Energetic Hunedoara, lucrãrile de mentenanþã la magistralã sunt preconizate a se derula timp de o sãptãmânã, astfel cã, din data de 7 mai, ar urma sã fie reluatã furnizarea apei calde pentru consumatorii din Petroºani dar ºi pentru minele Paroºeni ori Lupeni. Motivul principal pentru oprirea furnizãrii agentului termic este legat de ”efectuarea unor lucrãri de mentenanþã strict necesare pentru asigurarea continuãrii funcþionãrii în siguranþã a Blocului IV din cadrul Sucursalei Eletrocentrale Paroºeni”. Maximilian GÂNJU
U
n copil a murit, dupã ce a fost luat de apele Jiului, iar cei care locuiesc în preajma locului în care s-a petrecut grozãvia trag un semnal de alarmã. Unii ar fi vrut sã intervinã, dar nu au putut, iar cei mai mulþi îi sfãtuiesc pe pãrinþi sã nu îi mai lase în acea zonã, plinã, de altfel, de copii, pe timpul verii. >>> PAGINA A 3-A
A fugit de acasã pentru a se rãzbuna pe pãrinþi
U
n bãiat de 15 ani din Petroºani, elev în clasa a IX la un colegiu tehnic, a pus pe jar poliþia hunedoreanã dupã ce timp de mai multe zile a dispãrut fãrã. În cele din urmã bãiatul s-a întors acasã ºi ºi-a motivat gestul ca pe o rãzbunare împotriva pãrinþilor. Pãrinþii bãiatului, extrem de îngrijoraþi au anunþat dispariþia la o zi dupã ce au
sesizat cã nu le-a mai venit copilul acasã. Bãiatul nu mai fugise niciodatã de acasã ºi
avea asupra lui cartea de identitate ºi bursa de 150 de lei pe care a ridicat-o în aceeaºi zi. Mama lui îl certase cu o zi înainte cã este prea dezordonat ºi nu îºi aduna hainele, dar susþine cã nu ar fi fost un motiv pentru ca bãiatul sã plece de acasã. Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al
IPJ Hunedoara spune cã bãiatul a fost dat în urmãrire generalã ºi a fost cãutat peste tot de poliþiºti, timp de patru zile, fiind dat în urmãrire naþionalã ºi în consemn la frontiere. Dupã patru zile de la dispariþie, mama minorului s-a prezentat la poliþia din
Petroºani pentru a anunþa cã fiul sãu a revenit la domiciliu ºi
cã pe durata dispariþiei nu a fost victimizat în vreun fel ºi nici nu a comis fapte de naturã penalã sau contravenþionalã. Poliþiºtii au stabilit cã minorul a plecat voluntar de la domiciliu în urma unei discuþii în contradictoriu cu pãrinþii, iar pe durata dispariþiei s-a aflat pe raza municipiului Petroºani.
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 aprilie 2015
Costuri considerabile pentru Apa Serv Valea Jiului
O
peratorul de apã ºi canalizare din Valea Jiului nu are un câºtig financiar imediat din investiþiile derulate prin proiectul european recent finalizat, iar cheltuielile cu exploatarea sunt ridicate. Totuºi, beneficiile în privinþa mediului sunt imense, iar conducerea societãþii spune cã în viitor acestea ar putea aduce ºi profit. Punerea în exploatare a ultimei trepte de tratare de la Staþia de Epurare Dãnuþoni, dar ºi a celorlate investiþii realizate în reþeaua de canalizare construitã în prima parte a proiectului european genereazã cheltuieli semnificative pentru Apa Serv Valea Jiului. În prezent aceste cheltuieli sunt cu greu acoperite de cãtre
operator recunoaºte conducerea societãþii. ”Orice investiþie în mediu costã ºi costurile acestea nu sunt deloc de neglijat. Orice investiþie în mediu este obligatorie ºi necesarã pe de altã parte, iar Apa Serv este unul dintre primii operatori
care s-au conformat la cerinþele UE. În final aceste investiþii ar trebui sã ne aducã venituri, însã decomadatã ne aduc cheltuieli în plus. Vã dau niºte exemple: am niºte staþii care consumã curent atât la Petrila cât ºi Aninoasa de
Adrenalinã la cote maxime
Se deschide sezonul la rafting pe Jiu
D
ebut în forþã. Vremea bunã deschide official sezonul la rafting pe Jiu. Iar doritorii de adrenalinã la cote maxime nu se lasã rugaþi de douã ori. Sezonul 2015 la rafting va lua startul la începutul lunii mai, cum altfel decât cu o coborâre în forþã pe defileul sãpat de râu de-a lungul timpului. În rafting, coborârea se face cu bãrci pneumatice speciale, de pânã la 12 persoane, la care se adauga obligatoriu un instructor. Jiul are debit mare începând din primãvarã pânã în toamnã, iar peisajul este spectaculos. Râul Jiu, în Defileul pe care l-a sãpat între Munþii Vâlcan ºi Parâng, de la Livezeni la Bumbeºti Jiu, este sectorul în care practicarea activitãþilor de rafting se poate face în cele mai bune
condiþii din þarã ºi în cea mai mare perioadã a anului, din lunile martie/aprilie ºi pânã în octombrie, cu o eventualã pauzã in lunile iulie - august ale anilor mai secetoºi. Iar atracþii sunt suficiente pentru cei care se încumetã sã se aventureze cu barca pe apele Jiului. Pe asta au mizat ºi cei de la Transilvania Adventure, care vor organiza de la început de mai primele curse de rafting pe Jiu. ªi asta nu este tot, pentru cã vor mai fi o grãmadã de surrpize. “Primãvara începe frumos aici, la noi, la Transilvania Adventure. Cã tot este vacanþa de 1 Mai, pe lângã bucuria de a
deschide sezonul de rafting, pregãtim ºi alte aventuri. Vineri ne veþi gãsi în mãruntaiele pãmântului, arãtându-le turiºtilor noºtri ceea ce natura s-a strãduit sã construiascã de-a lungul a milioane de ani. Stalactite, stalagmite, draperii parietale ºi tot felul de alte formaþiuni îi aºteaptã sã fie fotografiate ºi arãtate lumii întregi. Tot ei vor învãþa cã astfel de minunãþii naturale trebuie respectate de om, nu distruse, cum se întâmplã în cazul atâtor peºteri din þara noastrã. Drept surprizã le-am pregãtit o tirolianã spectaculoasã: vor fi primii turiºti din România care vor zbura de pe un masiv muntos pe altul, adicã din munþii Retezat în munþii Vâlcan. Mai apoi, dupã atâta adrenalinã, le-am pregãtit un
vreo 5000 de lei pe lunã, adicã sunt costuri în plus. Staþia de la Dãnuþoni consuma undeva pe la 500 de lei gaz metan ºi luna trecutã am avut de plãtit 15000 de lei. Costurile sunt mari, asta înseamnã investiþiile în mediu, îþi aduc cheltuieli dar te încadrezi în standardele europene. Pe viitor aceste costuri vor scãdea odatã cu branºarea la noile reþele de canalizare a consumatorilor ºi ne vor aduce venituri”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Operatorul de apã ºi canal din Valea
concurs de Stand Up Paddle (SUP), un sport care a prins avânt în întreaga lume, iar la noi e abia la început. Promitem, însã, cã ne strãduim sã-i prindem din urmã pe ceilalþi”, povesteºte Anamaria Sanda, director la Transilvania Adventure. Dar, ca sã ne întoarcem la rafting, sezonul va fi deschis sâmbãtã, cu o aventurã pe cinste. De precizat cã Defileul Jiului are cel mai ridicat grad de dificultate din România în ceea ce priveºte practicarea acestui sport iar pe traseul de 25 de kilometri sunt peste 80 de cascade. Viteza apei atinge, pe alocuri, 35-40 de kilometri la orã, iar adâncimea ei ajunge de la 15 metri pânã la câþiva zeci de centimetri, acolo unde râul este mai lat ºi mai lin. Car men COSMAN-PREDA
Jiului mai are în derulare un al doilea proiect european de reabilitare ºi extindere a reþelelor de apã ºi canal, proiect în valoare de circa 90 de milioane de euro. Finalizarea acestui proiect înseamnã pierderi reduse pentru operator, costuri mai mici de exploatare iar toate acestea adunate vor compensa investiþiile în mediu. Totodatã, reducerea pierderilor din reþeaua de distribuþie va duce automat ºi la cheltuieli mai mici cu producþia ºi într-un final la un preþ rezonabil pentru consumatori mai explicã conducerea societãþii de apã ºi canal. Maximilian GÂNJU
VÂNZARE Vând apartament 2 camere, în Petroºani, Str. 1 Decembrie 1918, Bl. 105, Ap.53, cu multiple îmbunãtãþiri. Preþ 75.000 lei negociabil. Nr telefon 0731.254100 ºi 0757.769477
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 aprilie 2015
tot mereu aici. Ar trebui sã vadã de ei pãrinþii. Sã nu îºi lase copiii care sunt mici, cã apa este periculoasã. Are vitezã mare, sunt pietre. Dacã nu erau pietre, poate nu se lovea, dar copilaºul pe care l-au scos din apã era tot lovit”, ne explicã femeia.
NU VÃ LÃSAÞI COPIII LÂNGÃ APE!
Tragedia provoacã reacþii U
n copil a murit, dupã ce a fost luat de apele Jiului, iar cei care locuiesc în preajma locului în care s-a petrecut grozãvia trag un semnal de alarmã. Unii ar fi vrut sã intervinã, dar nu au putut, iar cei mai mulþi îi sfãtuiesc pe pãrinþi sã nu îi mai lase în acea zonã, plinã, de altfel, de copii, pe timpul verii. Abia s-a încãlzit puþin ºi localnicii din Colonia Petroºani au trãit o tragedie fãrã egal. Un copil de 6 ani s-a stins, purtat de
apele Jiului, dupã ce a cãzut în apa rece ºi s-a lovit puternic la cap. Cel mic a fost scos din apã dar a murit la spital, ºi acum oamenii
de acolo, care sunt ºocaþi de tragedie, spun cã ar fi vrut sã intervinã ºi se simt neputincioºi. Asta pentru cã zona este mereu împânzitã de copii. „În fiecare zi vin mulþi copii de aici de la blocuri ºi se joacã acolo jos. Nu ºtiu, nu cred cã le spune nimeni sã nu mai intre în apã ºi de aceea se întâmplã tragedii. Ar trebui sã îi supravegheze mai bine, cã noi, dacã îi vedem, le mai zicem, sau ne uitãm dupã ei”, ne spune un tânãr
care locuieºte în apropierea podului de peste Jiu. Asta, în timp ce un altul chiar regretã cã nu a putut face nimic sâmbãtã la prânz. „Am auzit de la vecini, cã eram plecat în oraº. Dacã eram acasã, nu îl lãsam sã se înece, sãream dupã el ºi îl scoteam, dar aºa nu am fost acasã ºi nu era nimeni. Dacã era cineva, îl scotea. Aici vin mulþi copii, vara e plin, dar suntem
noi ºi dacã este ceva, îi scoatem”, ne-a mãrturist tânãrul. O altã femeie, mamã ºi ea, ne spune cã îºi supravegheazã atent copiii ºi îi învaþã mereu sã nu meargã în apã, pentru cã acum curenþii sunt extrem de puternici. „Aici în fiecare an se întâmplã câte ceva, cã vin copiii, când este cald ºi fac baie. Noi nu îi lãsãm pe ai noºtri, dar blocurile sunt aproape ºi vin copiii
Va fi grevã generalã! D
acã miercuri la Bucureºti nu intrã pe ordinea de zi a Guvernului problema CEH, minerii nu au cum sã ia banii în 30 aprilie. Salariile lor depind de decizia Guvernului, iar în caz contrar ortacii din Valea Jiului vor ieºi în stradã, ori se vor bloca în sub-
teran, pentru cã mineritul intrã în colaps. Liderii minerilor din Valea Jiului, care au stat în greva foamei, pleacã la Bucureºti. Ortacii spun cã miercuri se joacã ultima carte a CEH, iar dacã nu li se rezolvã problemele, atunci trebuie sã ne aºteptãm la proteste generale. Cum vãd sindicaliºtii rezolvarea, ne spun chiar ei. „În ºedinþa de
CEH penalizat la Serviciul de Taxe Locale pentru neplata impozitelor
olapsul economic al C Complexului Energetic Hunedoara va atrage dupã
sine ºi prãbuºirea autoritãþilor locale care încaseazã de pe urma acestui mamut sume importante de bani la serviciile de taxe ºi impozite locale. Dacã CEH se prãbuºeºte se prãbuºesc ºi primãriile. Contribuþii colosale la bugetele locale. Complexul Energetic Hunedoara con-
Guvern de miercuri, Ordonanþa de Urgenþã trebuie sã fie aprobatã, scoþând din aceasta obligarea noastrã de a ne separa activitatea minierã de cea energeticã ºi din suma aprobatã de CE de 165 de milioane, sã se reþinã automat ajutorul de stat pe care l-au constatat cei din Comisia Europeanã primit de cãtre Termocentralele
tribuie la bugetele locale din Valea Jiului ºi nu numai cu sume colosale. Taxele ºi impozitele aferente activelor pe care le deþine pe raza localitãþilor ar trebui sã aducã bani la bugetele locale. 577 de mii de lei, contribuþia CEH la bugetul local al municipiului petroºani. Complexul Energetic Hunedoara are de plãtit pentru activele care le deþine pe raza municipiului Petroºani taxe ºi impozite locale în valoare de aproximativ 580 de mii de lei. Taxele sunt aferente clãdirilor, respectiv Minei Livezeni, Hotelului Onix, ºamd. Data pânã la care ºi agenþii economici puteau plãti taxele ºi impozitele locale pentru a beneficia de bonificaþia de 10 procente a fost la
Mintia ºi Paroºeni, care reprezintã încã 40 de milioane de lei”, a spus Petre Nica, preºedintele
31 martie, iar CEH nu s-a încadrat în termen. “Pânã la data de 31 martie Complexul Energetic Hunedoara a achitat în jur de 66.600 de lei din aproximativ 577 de mii de lei. Dupã data de 31 martie se percep penalitãþi de întârziere’, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al primãriei Petroºani. Prãbuºirea Complexului energetic Hunedoara va face ca ºi bugetele autoritãþilor locale sã fie afectate serios. Nu doar bugetele locale vor fi afectate cât ºi cele ale contribuþiilor pe diferite paliere. CEH este cel mai mare angajator din judeþul Hunedoara, peste 7000 de persoane fiind încadrate aici. Monika BACIU
Sindicatului Muntele. Soluþia ar fi la îndemâna Guvernului, care ar trebui convins cã aceasta este calea sigurã ºi cã pe minele din Valea Jiului nu se poate pune atât de uºor lacãt. Dacã nu, atunci minerii intrã în grevã generalã. Totul va degenera într-un colaps energetic naþional. „Riscul este ca salariaþii, dar nu e risc, ci asta se va întâmpla, deci salariaþii
Copilul de doar 6 ani a fost scos din apã de unul dintre localnicii din zona podului, care a regretat enorm cã nu a putut face mai mult pentru cel mic. Omul spune cã l-a gãsit furat de apã foarte jos ºi cã atunci când l-a scos din apã ºi i-a dat primul ajutor, avea rãni puternice la cap. Tot el, i-a aprins lumânãri în locul în care a pierit. Diana MITRACHE nu îºi vor primi drepturile bãneºti, ei nefiind vinovaþi de colapsul economic în care ne aflãm. Vor protesta fie prin blocarea în subteran, fie altfel, producþia va fi inexistentã. Lipsa stocurilor de cãrbune din termocentrale va duce la oprirea acestora ºi scenariul este atât de grav, încât mi-e teamã sã vorbesc”, a mai spus preºedintele Sindicatului Muntele, sindicat reprezentativ la nivelul Vãii Jiului. Dacã miercuri Guvernul nu agreeazã ideea pe care sindicaliºtii o prezintã marþi premierului Victor Ponta ºi ministrului Energiei, cu care vor avea întâlniri, atunci, mineritul de huilã intrã în declinul final. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 aprilie 2015
A
genþia de Protecþie a Mediului Hunedoara s-a ales cu un nou proces, intentat de Federaþia Coaliþia Natura 2000, dupã ce a dat undã verde unui proiect privat hidroenergetic într-o arie naturalã protejatã din Munþii Retezat. Cei de la APM susþin cã proiectul nu distruge ecosistemul, însã activiºtii de mediu au cu totul altã pãrere ºi vor sã blocheze proiectul în instanþã. WWF- România ºi Federaþia Coaliþia Natura 2000 România avertizeazã cã Râul Alb, situat în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului ºi în situl Natura 2000 StreiHaþeg, este pe punctul de a fi distrus prin proiectul “Construire ºi Exploatare de Microhidrocentrale pe Râul Alb” al S.C. ABI AUTOMOTION S.R.L.. Activiºtii de mediu vorbesc despre un “cumul de avize flagrant ilegale, incluzând scoaterea ilegalã de teren din circuitul silvic”. Federaþia Coaliþia ONG Natura 2000 a solicitat în instanþã anularea proiectului. Deasemenea, ONG-ul a trimis Ministerului mediului o Petiþie, cu peste 90 de mii de semnãturi, prin care solicitã stoparea lucrãrilor, dar în ciuda acestor demersuri investitorul a demarat lucrãrile,dupã cum atrag atenþia activiºtii de mediu. “Proiectul presupune construirea unui drum de la zero ºi aceastã lucrare implicã afectarea gravã a albiei minore ºi chiar dinamitãri de versant. Avem de a face cu un abuz, prin activitãþile de defriºare pentru scoaterea definitivã/temporarã a terenului din fond forestier, care au
început de câteva zile prin marcarea copacilor care urmeazã sã fie tãiaþi ºi prin activitãþile de îndiguire, desfãºurate pentru un interes privat, fãrã a avea justificare legalã în sensul dat de O.G. 57/2007 Art. 27 alin. (1) ”Scoaterea definitivã sau temporarã din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, (…) se poate face numai pentru obiective care vizeazã asigurarea securitãþii naþionale, asigurarea securitãþii, sãnãtãþii oamenilor ºi animalelor ºi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetãrii ºtiinþifice ºi bunei administrãri a ariei naturale protejate.” Administraþia Bazinalã Mureº a emis douã avize de gospodãrire a apelor (12/06.02.2013 ºi 63/17.04.2013), fãrã sã þinã cont de avizul de
Alarmant! Microhidrocentralã într-o arie Terasele rãsar dupã soare protejatã din Retezat cu avizul autoritãþilor! remea s-a încãlzit, iar restaurantele se
D
mediu (nr. 10938/10.12.2012) la „Strategia Energeticã a României pentru perioada 2007-2020, actualizatã pentru perioada 2011-2020”, care interzice amplasarea microhidrocentralelor în siturile de interes comunitar care au fost propuse pentru protejare speciilor de peºti, vidrã ºi rac, precum este situl Strei-Haþeg”, declarã reprezentanþii Federaþiei Coaliþia Natura 2000. Aceºtia mai spun cã, în cazul de faþã, se încalcã Directiva Cadru privind Apa, pentru cã, în urma deteriorãrilor hidromorfologice grave, starea
ecologicã a Râului Alb se poate estima cã va scãdea sub o stare ecologicã bunã. Potrivit surselor citate, în urma devierii râului prin aducþiune, lunca inundabilã de pe tronsonul din aval va înceta sã existe. Dispariþia unei suprafeþe considerabile de zonã inundabilã, deci de zonã umedã, extrem de valoroasã ecologic, pentru a plasa o hidrocentralã cu o putere instalatã de doar 0.45 MW (tronsonul ÎI), constituie o încãlcare clarã a principiului utilizãrii raþionale a zonelor umede de pe teritoriul statelor semnatare, prevãzut în Convenþia Ramsar. ”Proiectul nu a respectat prevederile legale privind consultarea publicului. În anul 2013, când s-a emis avizul Natura 2000, nu au fost postate pe site-ul A.P.M. Hunedoara nici anunþul privind decizia de încadrare, nici decizia de încadrare, nici studiul de evaluare adecvatã. Mai mult decât atât, proiectul a fost avizat de cãtre APM Hunedoara fãrã evaluarea impactului asupra mediului. Prin distrugerea unei vãi cu valoare de unicat, prin efectul semnificativ asupra mai multor specii pentru care a fost declarat situl Natura 2000 incluzând specii de peºti, racul de ponoare sau vidra, se încalcã flagrant O.U.G. nr. 57/2007 ºi Carta Reþelei Europene a Geoparcurilor”, spun activiºtii de mediu care se luptã în instanþã pentru salvarea zonei.
e ce aceastã mobilizare
Reprezentanþii coaliþiei subliniazã cã, dincolo de problema unui precedent primejdios cauzat de ilegalitãþile comise pânã acum, Râul Alb este un caz reprezentativ pentru situaþia întregii biodiversitãþi pe care România încã o mai are ºi care constituie o bazã pentru viitor. Ei aratã cã Valea Râului Alb constituie o „perlã ascunsã” din patrimoniul natural al þãrii, fiind o zonã conservatã pânã acum aproape perfect din punct de vedere geomorfologic ºi hidromorfologic. De la izvoarele de la peste 2000 m pânã la aprox. 780 m altitudine nu existã niciun drum de acces, iar pe cursul de apã nu sunt balastiere sau regularizãri ºi nici mãcar nu s-a fãcut plutãrit în trecut. Valea este importantã ºi din punct de vedere ºtiinþific ºi ar trebui conservatã ca etalon. „Un râu este un sistem viu, iar pe râurile de munte biodiversitatea este extrem de bogatã. Pe Râul Alb, ca în multe râuri alpine, convieþuiesc microorganisme, alge, muºchi, spongieri, insecte ºi larve de insecte, peºti ºi amfibieni ºi, foarte important, racul de ponoare, specie de interes european. Microhidrocentralele fragmenteazã habitatele râurilor, afectând o bogatã fauna de nevertebrate acvatice precum ºi migraþia peºtilor pentru depunerea icrelor. Distrug ºi habitatele ripariene (de pe maluri), cum ar fi pãdurile galerii de anin iubitoare de apã, de care depind specii de nevertebrate, animale ºi pãsãri. Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalinã a râurilor ºi pârâurilor de munte devine un amestec de noroi ºi piatrã, în care orice formã de viaþã dispare. Ca rezultat al actului emis de APM Hunedoara care
permite efectuarea de activitãþi restricþionate prin norme juridice imperative, se produc pagube iminente cu consecinþe catastrofale, greu sau chiar imposibil de înlãturat atât pentru mediu cât ºi pentru flora ºi fauna zonei”, au precizat activiºtii ecologiºti. ªi nu este singurul caz în care distrugerile sunt vizibile cu ochiul liber. Cei de la Coaliþia Natura 2000 România spun cã autoritãþile locale hunedorene, ºi în special APM Hunedoara, au autorizat proiecte de amenajãri hidroenergetice cu încãlcarea flagrantã a legislaþiei naþionale ºi europene privind conservarea naturii. „Cazuri similare, cum ar fi cazul amenajãri de pe râul Taia au fost semnalate atât autoritãþilor responsabile din România cât ºi Comisiei Europene de la care încã se mai aºteaptã o decizie, România riscând plata unor amenzi substanþiale pentru încãlcarea legislaþiei Europene”, precizeazã ecologiºtii
C
ine sunt investitorii
Investitorul din Retezat este o firmã care comercializeazã piese auto. ABI Automotion SRL s-ar fi numit anterior Speedy Driver, iar societatea are ca obiect principal de activitate, potrivit datelor de la Registrul Comerþului ºi propriului site, “comerþul cu amãnuntul de piese ºi accesorii pentru autovehicule”. Asociaþi ai firmei sunt soþii Mihalache ºi Ana Bocea, care conduc în prezent Camera de Comerþ Bilateralã România-Slovacia, membru asociat al Camerei de Comerþ ºi Industrie a României. Ana Bocea este preºedintele camerei bilaterale, în timp ce soþul sãu este managerul entitãþii. Carmen COSMAN-PREDA
V
pregãtesc sã îºi scoatã terasele. La Petroºani, regulamentul va fi aprobat în ºedinþa de miercuri, când Consiliul Local va discuta ºi despre redevenþele pe care proprietarii le vor da, ca taxe de concesiune a terenului pe perioada în care vor scoate afarã mesele, scaunele ºi umbrelele. Deja s-au interesat câþiva proprietari de restaurante, dacã pot sã îºi scoatã afarã terasele. Vremea este potrivitã ºi, cel mai probabil, din luna mai acestea vor primi undã verde ºi de la primãrie. „Am primit câteva cereri, solicitãri pentru amenajarea de terase pe centrul civic. De obicei, în jurul datei de 1 mai, vremea va permite, ca de obicei, amenjarea lor, iar noi aporbãm astfel de iniþiative, mai ales pe centrul civic, dar ºi în restul oraºului, acolo unde le permite spaþiul, pentru cã noi vom aproba”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani Regilamentul, însã, va fi discutat ºi aprobat în ºedinþa din aceastã sãptãmânã. Nu sunt mari modificãri, dar ele þin cont
de locul în care acestea sunt amplasate, iar consilierii vor fi nevoiþi sã îºi dea verdictul final, pentru terase. „Regulamentul rãmâne la fel ca ºi anul trecut. Existã, în ºedinþa de miercuri un proiect de hotãrâre ce vizeazã modificarea taxelor la terase, o diferenþiere, pentru cei care nu sunt în centrul oraºului ºi cãrora li se va percepe o
1 Mai în staþiuni
Pe locul I în topul preferinþelor este staþiunea Felix, pentru cã acolo hotelierii au tarife foarte bune. De altfel, nici litoralul nu este uitat în aceastã perioadã, mai ales cã din 4 mai se deschide sezonul vacanþelor timpurii.
Z
eci de familii din zona Vãii Jiului aleg sã plece în minivacanþa de 1 mai în staþiunile balneare.
taxã mai micã”, a mai adãugat primarul Iacob Ridzi. Aproape toate restaurantele care sunt amplasate în Centrul Civic, pe zona pietonalã, profitã de sezonul cald ºi vor scoate terasele în faþa locaþiei. În regulamentul de amplasare ºi funcþionare se interzice ancorarea meselor, scaunelor, bãncilor ºi umbrelelor în pavaj, dar ºi amplasarea în spaþiul public a mobilierului pentru servire, inclusiv a automatelor de vânzare, a instalaþiilor frigorifice sau de spãlare. Împrejmuirea teraselor sezoniere nu este nici ea permisã, iar alimentarea cu energie electricã se va face aerian, din spaþiul propriu. Diana MITRACHE
„Pentru perioada de 1 mai, cele mai multe solicitãri au fost pentru staþiunile balneare, ca de obicei. Bãile Felix ºi Herculane sunt în top, cu pachete începând de la 205 lei pe zi, 3 nopþi cazare cu mic dejun ºi cinã festivã de 1 mai. De asemenea, tot acum avem solicitãri ºi pentru litoral, la Mamaia ºi Neptun”, a spus Ioan Ceauºu, agent de tursim din Petroºani. Din 4 mai începe programul denumit generic „Litoralul pentru toþi”, iar hotelierii prelungesc ofertele începând din acest week-end. „O parte dintre hotelieri, care deschid pentru pachetele de 1 mai, vor þine deschis ºi în continuare. ªi pânã în 15 iunie, va fi acest program. Aici preþurile vor fi de 205 lei, pentru 6 nopþi de cazare, sau 265 de lei, trei stele, 6 nopþi de cazare” , mai spune Ceauºu. Deja sunt cereri pentru acest program, pentru cã sunt doritori care nu vor þine cont de vremea capricioasã de primãvarã.
Bãtãlia pe zona industrialã continuã
Actualitate 5
P
refectul judeþului Hunedoara intervine în procesul dintre primãria Petroºani ºi Aninoasa în dosarul zonei industriale de la Livezeni. Prefectul judeþului Hunedoara, în calitate de reclamant cheamã la barã primãria Aninoasa, Primãria Petroºani ºi oficiul de cadastru ºi publicitate imobiliarã hunedoara într-un dosar care are ca obiect reexaminare amendã judiciarã. Prefectura Hunedoara este cea care a dat în judecatã cele douã primãrii, conform modificãrilor aduse la Legea Cadastrului, care spun cã, acolo unde administraþiile publice nu se înþeleg pe cale amiabilã, Instituþia Prefectului introduce acþiune în instanþã pentru rezolvarea situaþiei conflictuale. Procesul dintre cele douã unitãþi teritoriale se aflã pe rolul Tribunalului Hunedoara, iar lupta
la barã a debutat în decembrie 2012. Terenul de la Livezeni de aproximativ 20 de hectare reprezintã de fapt o zonã industrialã, unde sunt cantonate o serie de societãþi comerciale, ºi se aflã în administrarea Primãriei Petroºani. Din anul 2012, administraþia localã de la Aninoasa a deschis un process pentru revendicarea terenului. În dosar a fost efectuatã ºi o expertizã tehnicã pãrin care sã se stabileascã spusele reprezentanþilor celor douã administraþii locale. Un nou termen în acest dosar a fost fixat pentru data de 14 mai. Monika BACIU
Secþie de automobilism sportiv la Clubul Jiul Petroºani
C
lubul Sportiv Jiul Petroºani, aflat în directã subordinea Consiliului Local, va avea o secþie de automobilism, pe lângã celelalte ramuri sportive deja existente. Solicitarea de înfiinþare a acestei secþii a venit de la un grup de participanþi la Campionatul Judeþean de Automobilism ºi Karting Hunedoara, care doresc sã activeze în mod organizat, sub egida Clubului Jiul.
Iubitorii acestei ramuri sportive sunt o prezenþã constantã în campionatul judeþean de profil ºi au obþinut pânã acum numeroase premii, reprezentând cu cinste municipiul Petroºani. Solicitarea i-a fost prezentatã primarului municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, care a îmbrãþiºat-o ºi a decis sã o punã în practicã. Car men COSMAN-PREDA
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 aprilie 2015
A
genþia de Protecþie a Mediului Hunedoara s-a ales cu un nou proces, intentat de Federaþia Coaliþia Natura 2000, dupã ce a dat undã verde unui proiect privat hidroenergetic într-o arie naturalã protejatã din Munþii Retezat. Cei de la APM susþin cã proiectul nu distruge ecosistemul, însã activiºtii de mediu au cu totul altã pãrere ºi vor sã blocheze proiectul în instanþã. WWF- România ºi Federaþia Coaliþia Natura 2000 România avertizeazã cã Râul Alb, situat în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului ºi în situl Natura 2000 StreiHaþeg, este pe punctul de a fi distrus prin proiectul “Construire ºi Exploatare de Microhidrocentrale pe Râul Alb” al S.C. ABI AUTOMOTION S.R.L.. Activiºtii de mediu vorbesc despre un “cumul de avize flagrant ilegale, incluzând scoaterea ilegalã de teren din circuitul silvic”. Federaþia Coaliþia ONG Natura 2000 a solicitat în instanþã anularea proiectului. Deasemenea, ONG-ul a trimis Ministerului mediului o Petiþie, cu peste 90 de mii de semnãturi, prin care solicitã stoparea lucrãrilor, dar în ciuda acestor demersuri investitorul a demarat lucrãrile,dupã cum atrag atenþia activiºtii de mediu. “Proiectul presupune construirea unui drum de la zero ºi aceastã lucrare implicã afectarea gravã a albiei minore ºi chiar dinamitãri de versant. Avem de a face cu un abuz, prin activitãþile de defriºare pentru scoaterea definitivã/temporarã a terenului din fond forestier, care au
început de câteva zile prin marcarea copacilor care urmeazã sã fie tãiaþi ºi prin activitãþile de îndiguire, desfãºurate pentru un interes privat, fãrã a avea justificare legalã în sensul dat de O.G. 57/2007 Art. 27 alin. (1) ”Scoaterea definitivã sau temporarã din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, (…) se poate face numai pentru obiective care vizeazã asigurarea securitãþii naþionale, asigurarea securitãþii, sãnãtãþii oamenilor ºi animalelor ºi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetãrii ºtiinþifice ºi bunei administrãri a ariei naturale protejate.” Administraþia Bazinalã Mureº a emis douã avize de gospodãrire a apelor (12/06.02.2013 ºi 63/17.04.2013), fãrã sã þinã cont de avizul de
Alarmant! Microhidrocentralã într-o arie Terasele rãsar dupã soare protejatã din Retezat cu avizul autoritãþilor! remea s-a încãlzit, iar restaurantele se
D
mediu (nr. 10938/10.12.2012) la „Strategia Energeticã a României pentru perioada 2007-2020, actualizatã pentru perioada 2011-2020”, care interzice amplasarea microhidrocentralelor în siturile de interes comunitar care au fost propuse pentru protejare speciilor de peºti, vidrã ºi rac, precum este situl Strei-Haþeg”, declarã reprezentanþii Federaþiei Coaliþia Natura 2000. Aceºtia mai spun cã, în cazul de faþã, se încalcã Directiva Cadru privind Apa, pentru cã, în urma deteriorãrilor hidromorfologice grave, starea
ecologicã a Râului Alb se poate estima cã va scãdea sub o stare ecologicã bunã. Potrivit surselor citate, în urma devierii râului prin aducþiune, lunca inundabilã de pe tronsonul din aval va înceta sã existe. Dispariþia unei suprafeþe considerabile de zonã inundabilã, deci de zonã umedã, extrem de valoroasã ecologic, pentru a plasa o hidrocentralã cu o putere instalatã de doar 0.45 MW (tronsonul ÎI), constituie o încãlcare clarã a principiului utilizãrii raþionale a zonelor umede de pe teritoriul statelor semnatare, prevãzut în Convenþia Ramsar. ”Proiectul nu a respectat prevederile legale privind consultarea publicului. În anul 2013, când s-a emis avizul Natura 2000, nu au fost postate pe site-ul A.P.M. Hunedoara nici anunþul privind decizia de încadrare, nici decizia de încadrare, nici studiul de evaluare adecvatã. Mai mult decât atât, proiectul a fost avizat de cãtre APM Hunedoara fãrã evaluarea impactului asupra mediului. Prin distrugerea unei vãi cu valoare de unicat, prin efectul semnificativ asupra mai multor specii pentru care a fost declarat situl Natura 2000 incluzând specii de peºti, racul de ponoare sau vidra, se încalcã flagrant O.U.G. nr. 57/2007 ºi Carta Reþelei Europene a Geoparcurilor”, spun activiºtii de mediu care se luptã în instanþã pentru salvarea zonei.
e ce aceastã mobilizare
Reprezentanþii coaliþiei subliniazã cã, dincolo de problema unui precedent primejdios cauzat de ilegalitãþile comise pânã acum, Râul Alb este un caz reprezentativ pentru situaþia întregii biodiversitãþi pe care România încã o mai are ºi care constituie o bazã pentru viitor. Ei aratã cã Valea Râului Alb constituie o „perlã ascunsã” din patrimoniul natural al þãrii, fiind o zonã conservatã pânã acum aproape perfect din punct de vedere geomorfologic ºi hidromorfologic. De la izvoarele de la peste 2000 m pânã la aprox. 780 m altitudine nu existã niciun drum de acces, iar pe cursul de apã nu sunt balastiere sau regularizãri ºi nici mãcar nu s-a fãcut plutãrit în trecut. Valea este importantã ºi din punct de vedere ºtiinþific ºi ar trebui conservatã ca etalon. „Un râu este un sistem viu, iar pe râurile de munte biodiversitatea este extrem de bogatã. Pe Râul Alb, ca în multe râuri alpine, convieþuiesc microorganisme, alge, muºchi, spongieri, insecte ºi larve de insecte, peºti ºi amfibieni ºi, foarte important, racul de ponoare, specie de interes european. Microhidrocentralele fragmenteazã habitatele râurilor, afectând o bogatã fauna de nevertebrate acvatice precum ºi migraþia peºtilor pentru depunerea icrelor. Distrug ºi habitatele ripariene (de pe maluri), cum ar fi pãdurile galerii de anin iubitoare de apã, de care depind specii de nevertebrate, animale ºi pãsãri. Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalinã a râurilor ºi pârâurilor de munte devine un amestec de noroi ºi piatrã, în care orice formã de viaþã dispare. Ca rezultat al actului emis de APM Hunedoara care
permite efectuarea de activitãþi restricþionate prin norme juridice imperative, se produc pagube iminente cu consecinþe catastrofale, greu sau chiar imposibil de înlãturat atât pentru mediu cât ºi pentru flora ºi fauna zonei”, au precizat activiºtii ecologiºti. ªi nu este singurul caz în care distrugerile sunt vizibile cu ochiul liber. Cei de la Coaliþia Natura 2000 România spun cã autoritãþile locale hunedorene, ºi în special APM Hunedoara, au autorizat proiecte de amenajãri hidroenergetice cu încãlcarea flagrantã a legislaþiei naþionale ºi europene privind conservarea naturii. „Cazuri similare, cum ar fi cazul amenajãri de pe râul Taia au fost semnalate atât autoritãþilor responsabile din România cât ºi Comisiei Europene de la care încã se mai aºteaptã o decizie, România riscând plata unor amenzi substanþiale pentru încãlcarea legislaþiei Europene”, precizeazã ecologiºtii
C
ine sunt investitorii
Investitorul din Retezat este o firmã care comercializeazã piese auto. ABI Automotion SRL s-ar fi numit anterior Speedy Driver, iar societatea are ca obiect principal de activitate, potrivit datelor de la Registrul Comerþului ºi propriului site, “comerþul cu amãnuntul de piese ºi accesorii pentru autovehicule”. Asociaþi ai firmei sunt soþii Mihalache ºi Ana Bocea, care conduc în prezent Camera de Comerþ Bilateralã România-Slovacia, membru asociat al Camerei de Comerþ ºi Industrie a României. Ana Bocea este preºedintele camerei bilaterale, în timp ce soþul sãu este managerul entitãþii. Carmen COSMAN-PREDA
V
pregãtesc sã îºi scoatã terasele. La Petroºani, regulamentul va fi aprobat în ºedinþa de miercuri, când Consiliul Local va discuta ºi despre redevenþele pe care proprietarii le vor da, ca taxe de concesiune a terenului pe perioada în care vor scoate afarã mesele, scaunele ºi umbrelele. Deja s-au interesat câþiva proprietari de restaurante, dacã pot sã îºi scoatã afarã terasele. Vremea este potrivitã ºi, cel mai probabil, din luna mai acestea vor primi undã verde ºi de la primãrie. „Am primit câteva cereri, solicitãri pentru amenajarea de terase pe centrul civic. De obicei, în jurul datei de 1 mai, vremea va permite, ca de obicei, amenjarea lor, iar noi aporbãm astfel de iniþiative, mai ales pe centrul civic, dar ºi în restul oraºului, acolo unde le permite spaþiul, pentru cã noi vom aproba”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani Regilamentul, însã, va fi discutat ºi aprobat în ºedinþa din aceastã sãptãmânã. Nu sunt mari modificãri, dar ele þin cont
de locul în care acestea sunt amplasate, iar consilierii vor fi nevoiþi sã îºi dea verdictul final, pentru terase. „Regulamentul rãmâne la fel ca ºi anul trecut. Existã, în ºedinþa de miercuri un proiect de hotãrâre ce vizeazã modificarea taxelor la terase, o diferenþiere, pentru cei care nu sunt în centrul oraºului ºi cãrora li se va percepe o
1 Mai în staþiuni
Pe locul I în topul preferinþelor este staþiunea Felix, pentru cã acolo hotelierii au tarife foarte bune. De altfel, nici litoralul nu este uitat în aceastã perioadã, mai ales cã din 4 mai se deschide sezonul vacanþelor timpurii.
Z
eci de familii din zona Vãii Jiului aleg sã plece în minivacanþa de 1 mai în staþiunile balneare.
taxã mai micã”, a mai adãugat primarul Iacob Ridzi. Aproape toate restaurantele care sunt amplasate în Centrul Civic, pe zona pietonalã, profitã de sezonul cald ºi vor scoate terasele în faþa locaþiei. În regulamentul de amplasare ºi funcþionare se interzice ancorarea meselor, scaunelor, bãncilor ºi umbrelelor în pavaj, dar ºi amplasarea în spaþiul public a mobilierului pentru servire, inclusiv a automatelor de vânzare, a instalaþiilor frigorifice sau de spãlare. Împrejmuirea teraselor sezoniere nu este nici ea permisã, iar alimentarea cu energie electricã se va face aerian, din spaþiul propriu. Diana MITRACHE
„Pentru perioada de 1 mai, cele mai multe solicitãri au fost pentru staþiunile balneare, ca de obicei. Bãile Felix ºi Herculane sunt în top, cu pachete începând de la 205 lei pe zi, 3 nopþi cazare cu mic dejun ºi cinã festivã de 1 mai. De asemenea, tot acum avem solicitãri ºi pentru litoral, la Mamaia ºi Neptun”, a spus Ioan Ceauºu, agent de tursim din Petroºani. Din 4 mai începe programul denumit generic „Litoralul pentru toþi”, iar hotelierii prelungesc ofertele începând din acest week-end. „O parte dintre hotelieri, care deschid pentru pachetele de 1 mai, vor þine deschis ºi în continuare. ªi pânã în 15 iunie, va fi acest program. Aici preþurile vor fi de 205 lei, pentru 6 nopþi de cazare, sau 265 de lei, trei stele, 6 nopþi de cazare” , mai spune Ceauºu. Deja sunt cereri pentru acest program, pentru cã sunt doritori care nu vor þine cont de vremea capricioasã de primãvarã.
Bãtãlia pe zona industrialã continuã
Actualitate 5
P
refectul judeþului Hunedoara intervine în procesul dintre primãria Petroºani ºi Aninoasa în dosarul zonei industriale de la Livezeni. Prefectul judeþului Hunedoara, în calitate de reclamant cheamã la barã primãria Aninoasa, Primãria Petroºani ºi oficiul de cadastru ºi publicitate imobiliarã hunedoara într-un dosar care are ca obiect reexaminare amendã judiciarã. Prefectura Hunedoara este cea care a dat în judecatã cele douã primãrii, conform modificãrilor aduse la Legea Cadastrului, care spun cã, acolo unde administraþiile publice nu se înþeleg pe cale amiabilã, Instituþia Prefectului introduce acþiune în instanþã pentru rezolvarea situaþiei conflictuale. Procesul dintre cele douã unitãþi teritoriale se aflã pe rolul Tribunalului Hunedoara, iar lupta
la barã a debutat în decembrie 2012. Terenul de la Livezeni de aproximativ 20 de hectare reprezintã de fapt o zonã industrialã, unde sunt cantonate o serie de societãþi comerciale, ºi se aflã în administrarea Primãriei Petroºani. Din anul 2012, administraþia localã de la Aninoasa a deschis un process pentru revendicarea terenului. În dosar a fost efectuatã ºi o expertizã tehnicã pãrin care sã se stabileascã spusele reprezentanþilor celor douã administraþii locale. Un nou termen în acest dosar a fost fixat pentru data de 14 mai. Monika BACIU
Secþie de automobilism sportiv la Clubul Jiul Petroºani
C
lubul Sportiv Jiul Petroºani, aflat în directã subordinea Consiliului Local, va avea o secþie de automobilism, pe lângã celelalte ramuri sportive deja existente. Solicitarea de înfiinþare a acestei secþii a venit de la un grup de participanþi la Campionatul Judeþean de Automobilism ºi Karting Hunedoara, care doresc sã activeze în mod organizat, sub egida Clubului Jiul.
Iubitorii acestei ramuri sportive sunt o prezenþã constantã în campionatul judeþean de profil ºi au obþinut pânã acum numeroase premii, reprezentând cu cinste municipiul Petroºani. Solicitarea i-a fost prezentatã primarului municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, care a îmbrãþiºat-o ºi a decis sã o punã în practicã. Car men COSMAN-PREDA
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 aprilie 2015
Tradiþia româneascã se vinde pe ebay radiþia ºi istoT ria României se vând pe ebay. Bibelouri, mileuri, monede, timbreu sau costume populare toate sunt scoase la vânzare pe site-urile de profil. Pe ebay abundã anunþurile în care diferite persoane îºi scot la vânzare obiectele.
Costumele populare cele mai cãutate Costumele tradiþionale din diferite zone ale þãrii sunt cele mai cãutate, dar sunt ºi cele mai scumpe obiecte din România comercializate pe ebay. Spre exemplu, un costum popular poate costa între 120290 de dolari, în timp ce o nãframã se vinde cu 40-60 de dolari. Chiar ºi localnicii din Valea Jiului spun
cã portul popular din zonã este mult mai aprecit de strãini decât de oamenii locului. Valea Jiului este cunoscutã pentru tradiþiile momârlãneºti. În zilele noastre puþini mai sunt cei care pãstreazã tradiþiile, iar aceºtia sunt în special bãtrânii. Spre exemplu tanti Mãrioara Hurez de pe Jieþ încã mai poartã cu mândrie portul tradiþional momârlãnesc. Femeia ne ºi explicã din ce constau aceste veºminte. “Constã în portul românesc ºi tradiþia
strãbunicilor noºtri pe care i-am urmat. Constã la femei din batic, ie, ciupeag cum spunem noi, laibãr, poale, catrinþã, ciorapi ºi pantofi negri. La bãrbaþi pãlãrie de Sibiu momârlãneascã, cãmaºã, vestã din catifea neagrã, brâu, chimir cum mai spuneau pe timpuri bãtrânii, cioareci ºi cizme negre”, ne spune tanti Mãrioara Hurez. Odinioarã aceste costume momârlãneºti se purtau ºi la nunþi, însã cu regret tanti Mãrioara ne spune cã
tinerii din ziua de astãzi se îmbracã în pas cu moda. “Aceste haine momârlãneºti se îmbrãcau la nunþi, la nedei ºi de sãrbãtori, de Paºte, de Rusali, de Ispas se fãceau nedei, de Crãciun mergeau oamenii la petrecere. Nu se mai pãstreazã pentru ca tineretul din ziua de azi nu mai vrea sã-l poarte. Poartã tradiþia de acum ºi bãtrâni sunt mai puþini care mai pot sã se îmbrace sã meargã la nedei ºi la nunþi. Bãtrânii de acum sunt
Coºarii s-ar putea întoarce la Petroºani. În mod organizat
U
n grup de consilieri locali de la Petroºani ar vrea sã reînvie tradiþia coºarilor, dar de aceastã datã activitatea sã fie organizatã. Aºa cã, aleºii locali au redactat o notã de fundamentare prin care se propune întocmirea unui studiu de oportunitate în vederea alegerii modalitãþii de organizare a activitãþii de coºerit în Petroºani. Potrivit studiilor de specialitate,una dintre principalele cauze ale incendiilor la locuinþe este necurãþarea sau curãþarea defectuoasã a coºurilor de fum. Cei care locuiesc la case curãþã coºurile cum pot, pentru cã vechii coºari autorizaþi sunt tot mai puþini sau chiar au dispãrut de tot în unele zone. Iar cum în tradiþia popularã coºarul este ºi aducãtor de noroc, consilierii locali PSDde la Petroºani s-au gândit sã reînvie aceastã ocupaþie strãveche, dar de aceastã datã activitatea sã se desfãºoare în mod organizat. Au plecat tocmai de la consi-
derentul cã, la nivel naþional, pe perioada iernii aproape sãptãmânal are loc câte o tragedie cauzatã de lipsa mãsurilor preventive de coºerit. În plus, existã ºi cadru legal care premite administraþiilor publice sã desfãºoare ºi astfel de activitãþi. Ordonanþa 71/ 29 august 2002 stipuleazã, la punctul „m” cã, în cadrul Serviciilor Publice de Administrare a Domeniilor Publice ºi Private din cadrul primãriilor pot exista ºi „organizarea ºi exploatarea activitãþilor de coºerit, ecarisaj, adminsitrarea cimitirelor, crematoriilor, a grãinilor botanice, zoologice, a WC-urilor publice”. În municipiul Petroºani, conform datelor culese la recensãmântul din 2011, sunt aproape 4.300 de gospodãrii care au ca sursã de gãtit ºi încãlzit combustibilul solid sãu, altfel spus, folosesc sobe. În plus,în zonã frigul þine mai mult, astfel cã sobele duduie cam, 6 luni pe an, iar în peste 800 de gospodãrii se foloseºte comustibil solid pe toatã perioada anului, dupã cum aratã ace-
leaºi date statistice. Pe de altã parte, spun iniþiatorii proiectului, în 2013 ºi 2014 au fost 9 incendii cauzate de coºurile necurãþate ºi 11 incendii provocate de instalaþii improvizate. Aleºii locali s-au gândit ºi la varianþa în care Primãria Petroºani nu poate angaja personal suplimentar, respectiv organizarea unei licitaþii pentru delegarea serviciului cãtre o societate privatã. Iniþiativa acestora va fi discutatã în plenul CL Petroºani, când se va lua ºi o decizie privind întocmirea studiului de oportunitate. Car men COSMAN - PREDA
mai pe de-o parte”, ne mai spune tanti Mãrioara. Tanti Mãrioara care a lucrat pentru sute de momârlani costume populare ne spune cã realizarea unui astfel de veºmânt poate dura chiar ºi douã luni. “Foarte greu, este frumos dar foarte greu. Trebuie bine sã fi pregãtit ca sã poþi lucra un astfel de costum. Un ciupeag pentru femei dureazã în jur de douã luni ca sã stai sã îl lucrezi. Trebuie lucrat pe fir ºi crucile trebuie fãcute în toiag în aceeaºi parte, nu una într-o parte ºi una în alta, ca sã iasã cuiul bine. La poale se face danteluþa neagrã se mai lucreazã acum pe pânzã care se
coase ºi se pune la mijloc. La catrinþe se foloseºte sârmã cu dantelã. Este foarte frumos un costum dar este foarte greu de fãcut”, ne mai spune tanti Mãrioara.
Timbrele, vederi, hãrþi de vânzare Timbre din diferite momente ale României sunt scoase la vânzare pe site-ul de profil. Nici hãrþile sau vederile cu România nu lipsesc de pe site. Preþurile pornesc de la câþiva dolari ºi pot ajunge la câteva sute de dolari în funcþie de perioada din care acestea dateazã. Monika BACIU
Brânza Burebista ar putea fi atestatã ca preparat tradiþional
T
rei noi produse ar putea fi atestate ca fiind tradiþionale. dupã ce Ministerul Agriculturii a decimat produsele tradiþionale din Valea Jiului, acum se încearcã reatestarea unora dintre aceste preparate. Au fost întocmite 11 dosare, iar trei dintre acestea sunt într-un stadium avansat de elaborare. “S-au depus 11 dosare din Valea Jiului. Urmeazã sã facem pentru trei dosare procedurile de reatestare. Este vorba de brânza Burebista, pasta de mãceºe ºi pastã de cãtinã”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, medicul Gheorghe Cristea, coordinator DSV Valea Jiului. Potrivit reprezentanþilor DSV, procedura de atestare a produselor tradiþionale
este una stufoasã, prin acest fel reprezentanþii Ministerului Agriculturii dorind a clarifica starea acestor produse. “Procedura va dura mai mult, s-au complicat dosarele, e mult mai multã documentaþie astfel încât sã se dovedeascã cã produsele sunt tradiþionale”, a mai spus sursa citatã. Pânã ca Ministerul Agriculturii sã decimeze produsele tradiþionale, la nivelul Vãii Jiului erau atestate 19 preparate. Acum au mai rãmas doar trei. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 aprilie 2015
A demarat cea de-a doua etapã a proiectului “Tineri vulcãneni pentru comunitate”
Senatul nu mai vrea bani pentru naveta elevilor
E
roiectul “Tineri vulcãneni pentru comunitate”, implementat de Asociaþia “Niloran”, în parteneriat cu Primãria Municipiului Vulcan ºi Colegiul Tehnic “Mihai Viteazu”, a intrat în cea de-a doua etapã de implementare.
levii vom rãmâne fãrã banii de navetã. În timp ce parlamentarii cer pensii speciale, aceºtia îi lasã pe elevi fãrã banii de navetã.
Nicu Taºcã, preºedintele Asociaþiei „Niloran”, spune cã, pânã acum, aproximativ jumãtate din numãrul propus de tineri au fost formaþi în domeniul participãrii publice ºi al mecanismelor acesteia. „Din datele strânse pânã acum, în urma completãrii chestionarelor de evaluare, a reieºit cã adolescenþii vulcãneni aveau nevoie de informaþiile oferite de trainer ºi cã ar mai participa la astfel de întâlniri. De altfel, cei care ºi-au dat mâna pentru realizarea acestui proiect considerã cã o parte din aceºti tineri au fãcut deja câþiva paºi pentru a deveni piloni importanþi ai societãþii în viitor”, a precizat Taºcã. În cadrul
Comisia de Învãþãmânt a Senatului a dat un aviz negativ pentru eliminarea sumei plafon acordatã elevilor în vederea decontãrii transportului. Pânã acum, cadrele didactice au atras atenþia asupra faptului cã nedecontarea navetei va duce la creºterea abandonului ºcolar. În jur de 3000 de elevi din judeþul Hunedoara fac naveta pentru a ajunge la unitãþile de învãþãmânt. Doar anul trecut, elevii au intrat în posesia banilor de navetã dupã luni de zile de aºteptare. La nivelul judeþului Hunedoara peste 2000 de elevi parcurg zilnic zeci de kilometri pentru a ajunge la unitãþile de învãþãmânt. Anul trecut, pentru aceºti elevi, suma alocatã ca platã a deconturilor pe transportul între casã ºi ºcoalã a fost de 100.000 de lei pe lunã. Un raport al Ministerului Educaþiei a relevat faptul cã transportatorii au umflat preþurile în aºa fel încât sã încaseze mai mulþi bani pentru navetã elevilor. În raportul public pe 2012 al Curþii de Conturi se precizeazã cã, potrivit legii, elevilor care nu pot fi ºcolarizaþi în localitatea de domiciliu li
P
proiectului, peste 200 de elevi ai Colegiului Tehnic “Mihai Viteazu” învaþã ce înseamnã participarea publicã, iar la final îºi vor putea identifica un rol pe care pot sã-l joace în comunitatea localã, putând astfel sã-ºi dezvolte o carierã. De asemenea, pe parcursul a douã luni, tinerii vor avea ocazia sã discute cu lideri ai comunitãþii vulcãnene ºi sã înþeleagã ce
Trei centre pentru a doua ºansã
doua ºansã. La nivelul judeþului Hunedoara A funcþioneazã în cadrul mai multor unitãþi de învãþãmânt programul educaþional “A doua ºansã”, program destinat persoanelor care nu au reuºit sã îºi termine studiile la momentul oportun. La nivelul judeþului 735 de persoane frecventeazã aceste cursuri.
Trei centre în Valea Jiului La nivelul Vãii Jiului cursurile învãþãmântului din cadrul progarmului a doua ºansã pot fi urmate în trei centre. Este vorba de Colegiul Tehnic Dimitrie. Leonida Petroºani, Liceul teoretic Lupeni ºi Colegiul Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan. În cele trei centre 279 de persoane frecventeazã aceste cursuri. Cei mai
înseamnã poziþiile pe care aceºtia le ocupã în comunitate. Proiectul “Tineri vulcãneni pentru comunitate” s-a nãscut din nevoia de a-i aduce pe tineri mai aproape de comunitatea din care fac parte ºi a-i determina sã participe activ la viaþa acesteia, dezvoltându-le competenþele. Car men COSMAN-PREDA
mulþi elevi trecuþi de vârsta majoratului sunt la Petroºani care sunt înscriºi la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. Programul de tip A doua ºansã este destinat recuperãrii tinerilor care au abandonat învãþãmântul obligatoriu ºi au cel puþin 4 ani în plus faþã de vârsta specificã ultimei clase absolvite. În prezent, România se confrunta cu o problemã pe cât de realã, pe atât de gravã: gradul tot mai mare al abandonurilor ºcolare în rândul copiilor (preºcolari ºi elevi), precum ºi pãrãsirea timpurie a sistemului ºcolar. Monika BACIU
se deconteazã cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului (MECTS), prin unitãþile de învãþãmânt la care sunt ºcolarizaþi, pe bazã de abonament, în limita a 50 de kilometri, sau li se asigurã decontarea sumei ce reprezintã contravaloarea a opt cãlãtorii dus-întors pe semestru, dacã locuiesc la internat sau în gazdã. Mai exact, pe rutele de transport pe care nu a existat concurenþã, tarifele practicate de operatorii de transport auto pentru abonamentele lunare ale elevilor au înregistrat valori maxime (ex.: operatorii de transport din judeþele Covasna, Brãila, Tulcea, Hunedoara, Maramureº) ºi tarifele maxime practicate de operatorii de transport auto pentru abonamentele lunare a elevilor au înregistrat valori de pânã la ºase ori mai mari decât tarifele practicate, pe distanþe similare, de CFR Cãlãtori, pentru abonamentele lunare de transport feroviar de cãlãtori. Monika BACIU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 aprilie 2015
Henþ cu mâna
Unde sunt galeriile de altãdatã? Am vãzut, pânã la acest moment, în Ligile a IV-a ºi a V-a Hunedoara, pe viu, live sau cum vreþi sã-i spuneþi, în actuala ediþie de campionat, 29 de meciuri de fotbal. Adicã în fiecare
week-end cel puþin câte unul, considerând, încãpãþânându-mã sã cred cã o cronicã, un reportaj de sport, se face, totuºi, în teren, la mirosul ierbii, ºi nu cu laptopul pe genunchi, în aburii unei cafele
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
sau bulbuci de apã mineralã. Am constatat cu regret, cum publicul s-a îndepãrtat de fotbal, de ceea ce numeam cândva „echipa favoritã”. Dacã la Lupeni se mai adunã uneori 300-400 de oameni (într-un stadion de 5000 de locuri), iatã cã pe „Jiul”, vin, cu greu, 80-100 de iubitori (!) de fotbal,
într-un stadion de 15.000 de locuri! La fel, în „Dealul Institutului”, abia se adunã câteva zeci, poate 100-150, la Lonea mai vin 100-200, la Uricani ºi Vulcan foarte puþini. Evident, lipsa unui eºalon valoric i-a mai îndepãrtat, cu siguranþã, de stadioane, dar atunci nici sã nu se mai clameze, „vrem
Vulcanul s-a trezit cu un 1-0 care i-a uluit, lãsând devenilor destule spaþii, aceºtia creindu-ºi o mulþime de ocazii, Retezatul Haþeg prin Silv. Boloº (min. (antrenor Sorin Gheju), 14), D. Suciu (min. 16), din postura de Vajda (min. 19) sau Adi „lanternã roºie”, a Pribac (min. 25), astfel umilit cu 8-0 Minerul cã pauza a arãtat un Uricani (goluri Caia 3, rezultat favorabil pentru Nicolescu 2, M. Daj 2, gazde. Alex. Popa), o echipã La reluare însã, care încaseazã o medie devenii ºi-au scos la de trei goluri pe meci! luptã întreg arsenalul de mijloace tehnice, C.S. Vulcan – Cetate marcând când ºi cum a Deva 1-3 (1-0) vrut. Ba la 1-2, R. Roºca (min. 76) scoate de pe linia porþii, iar la 1-3, Lintaru (min. 87) are o mare ocazie. „Atât am putut...” a spus la final de joc Un scor clar în antrenorul Vulcanului, favoarea unui lider care a câºtigat fãrã sã Marius Szoradi, având forþeze, deºi s-a vãzut perfectã dreptate. condus destul de repede „Campionatul nu e ºi surprinzãtor. jucat. Hercules Lupeni este o echipã puternicã, nu cred cã a renunþat, iar noi nu avem voie sã facem niciun pas greºit. Suntem favoriþi la locul 1, dar pânã acolo mai e...” a declarat Marius Sârbu, Lavric (CS Vulcan) în duel antrenorul echipei Cetate cu Adi Dosan (Cetate Deva) Deva.
Jiul Petroºani uimeºte! E
chipele de seniori ºi juniori ale Jiului, conduse de Sorin Ghiþan ºi Cosmin Kanduth s-au distrat în week-end-ul trecut, demolându-ºi pur ºi simplu adversarul în deplasare: 7-1 la seniori (goluri Graur 2, Vrabie 2, Roºianu, Al. Daj, Pãduraru) ºi 7-0 la juniori, la Metalul Criºcior!?
Au sperat o reprizã...
C.S. Vulcan – Cetate Deva 1-3 (1-0)
Paginã realizatã de Genu TUÞU
C.S. Vulcan (antr. Marius Szoradi): Bãncilã – Dacian Florea, S. Stângã (min. 85 Osiac), Rãzv. Roºca, Gelu Pavel – Andr. Miclãuº, I. Radu, Ov. Lavric, Sg. Maier – Gabi Rãdulescu (min. 77 R. Pantilimon), Adr. Roºianu Cetate Deva (antr. Marius Sârbu): Iancãu – Vârtan, Ad. Dosan, ªumuþiu, Doboº Vajda, Pribac (min. 90 Kelemen), Cãrãvan (min. 56 Chelariu), Silv. Boloº (min. 83 Fl. Ungureanu) – Lintaru, Dan Suciu Arbitru: Daniel Thirt – Cãlan Obs. AJF: Vasile Capotescu – Hunedoara Spectatori: 200 Golurile: 1-0: Lavric (min. 6), din acþiune; 1-1: Lintaru (min. 65), din acþiune; 1-2: D. Suciu (min. 70), din acþiune; 1-3: Pribac (min. 84) ºut de la 8 m.
echipã în A, B sau C”. Fotbalul, precum oamenii, sau invers. Am vãzut la Sântãmãria Orlea 30 de spectatori la un meci Streiul Baru – Cetate Rãchitova. Înseamnã cã stãm bine, p-aici, prin Vale...
Inter Petrila cucereºte „Dealul Institutului”
U
n meci care începuse liniºtit spre politicos, s-a trezit cu un 0-2 din douã penalty-uri acordate (just) în ºapte minute ºi de aici povestea a continuat altfel.
Portarul Kiorean (Univ. Petroºani) a fost învins din douã penalty-uri, de acelaºi Bocu (Inter Petrila)
Oaspeþii terminã în forþã prima reprizã – Adi Dolha (min. 40) mai scãpase odatã singur cu portarul Kiorean – Ov. Popesc (min. 42) are ºi el prima ocazie pentru gazde, ºutul sãu din loviturã liberã de la 17 m lovind bara, apoi, zãpãcealã ºi derutã: min. 43, R. Andrei vede roºu, dupã un galben, în condiþiile în care primul nu-i fusese arãtat!? La reluare, douã goluri superbe din acþiune fac 0-4, R. Mateescu (min. 80) trimite ºi el un ºut razant, dar Voina va marca, totuºi, golul de onoare pentru o echipã Universitatea care mai trãieºte doar din amintiri...
Univ. Petroºani – Inter Petrila 1-4 (0-2) Universitatea Petroºani (antr. Gabi Niþu): Kiorean – Arcuºi, Tãmãºiloni, Marton (min. 46 Mateescu), Plic – Bulimej (min. 40 Chiruþã), R. Andrei, I. Gavriluþi, Ov. Popesc – Puian (min. 66 Muntean), Raboj (min. 40 Voina) Inter Petrila (antr. Avr. Moldovan): D. Ursachi – Coste, Agapi, A. Câmpean (min. 85 Duma), Bocu – I. Florea, Horvath (min. 71 Chircu), A. Androne, Cozac – D. Miron, Ad. Dolha (min. 80 S. Ungureanu) Arbitru: Alexandru Bãlan – Deva Obs. AJF: Stan Hanzi – Deva Spectatori: 300 Goluri: 0-1: Bocu (min. 25), din 11 m, la un henþ a lui Marton; 0-2: Bocu (min. 28), din 11 m, la un fault a lui Raboj; 0-3: Cozac (min. 50), din acþiune; 0-4: Ad. Dolha (min. 65), din acþiune; 1-4: Voina (min. 87), din cornerul lui Tãmãºiloni