Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 845
Cronica Vãii Jiului Luni, 27 Aprilie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
E SFÂRªITUL?!
Bãieþelul resucitat de pompieri a murit la spital
U
n copil din blocurile sociale din Colonia Petroºaniului aflat la joacã pe malul Jiului de Est, a murit sâmbãtã dupã ce a cãzut în apa învolburatã.
Bãieþelul a fost purtat de curenþi jumãtate de kilometru ºi scos din apã de niºte localnici. Paramedicii SMURD au reuºit sã-l readucã la viaþã însã micuþul a murit dupã circa o orã la spital. Gabriel a ieºit la joacã pe malul râului, un loc în care mai toþi micuþii din blocurile sociale aflate în apropiere ies sã se joace. Alãturi de alþi amici, copilul s-a apropiat prea tare de apã ºi a cãzut în râu iar imediat curenþii l-au luat ºi l-au purtat circa 500 de metri în aval. Niºte localnici care au case în apropiere l-au observat ºi au reuºit sã-l aducã la mal. Ajunºi foarte repede la locul tragediei paramedicii SMURD au reuºit sã-l resusciteze pe
micuþ ºi dupã ce i-a revenit pulsul l-au dus de urgenþã la Spitalul de Urgenþã Petroºani. Bãieþelul a suferit însã mai multe traumatisme din cauzã cã a fost izbit de stâncile din albia râului de curenþii extrem de puternici ai râului. Tocmai din acest motiv imediat la Spitalul de Urgenþã Petroºani s-a format o echipã complexã de medici
chirurgi, neurologi ºi radiologi care sã intervinã dupã ce colegii lor din urgenþã ar fi reuºit sã-l stabilizeze. Din pãcate trupul firav al lui Gabriel n-a rezistat ºi dupã o altã orã în care a fost resuscitat, medicii n-au putut sã mai facã nimic pentru el. Copilul era în grija unei bunici dupã ce mama a plecat la muncã în Spania iar tatãl la Cluj. Maximilian GÂNJU
CEH nu poate primi ajutor de stat din cauza unui alt ajutor acordat celor douã termocentrale
C
omplexul Energetic Hunedoara nu poate beneficia de ajutorul de stat promis de Guvern ºi avizat, în primã fazã de Comisia Europeanã, din cauza unui mai vechi ajutor de stat acordat de Guvern Termocentralelor Mintia ºi Paroºeni. >>> PAGINILE 4-5
Ponta este chemat de urgenþã în judeþ
ª
eful CJ Hunedoara vrea ca premierul sã vinã la masa discuþiilor pentru a se decide de comun acord soarta Complexului Energetic Hunedoara ºi eventuala implicare în societatea energeticã a „parlamentului judeþean”. Vicepreºedintele CJ Hunedoara Dorin Gligor îi solicitã premierului Victor Ponta ca o delegaþie guvernamentalã sã vinã în judeþ pentru a discuta despre descentralizarea activitãþii CEH, precizând cã
luarea unei decizii în acest sens fãrã consultarea autoritãþilor locale reprezintã ”un grav abuz”. “Consiliul Judeþean Hunedoara a luat act de intenþia Guvernului de a reorganiza Complexul
Energetic Hunedoara în direcþia divizãrii, situaþie în care s-a fãcut vorbire ºi de implicarea în acest proces a adminis-
traþiei judeþene. În acest sens, solicitãm, în regim de urgenþã, prezenþa unei delegaþii guvernamentale în judeþul Hunedoara
cu care sã putem discuta privitor la implicaþiile administraþiei judeþene despre care s-a fãcut referire prin diferite surse, unele dintre ele venind chiar din zona sectorului energetic (…). Impactul noii viziuni organizatorice fiind unul fãrã precedent pentru sectorul economic al judeþului Hunedoara, Consiliul Judeþean Hunedoara are întreaga responsabilitate faþã de comunitatea din judeþ ºi considerãm cã
luarea oricãrei decizii de descentralizare a activitãþii la Complexul Energetic Hunedoara fãrã consultarea autoritãþilor locale reprezintã un grav abuz”, aratã Gligor într-o scrisoarea deschisã trimisã premierului. El mai precizeazã cã orice decizie privind CEH ”luatã în pripã” s-ar putea solda ”cu un cataclism social”. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 aprilie 2015
Bãtut cu bestialitate ºi tâlhãrit Clãdiri abandonate, pericol pentru cetãþeni în faþa copilului sãu
I
L
mobilele proprietate privatã reprezintã un pericol public pentru siguranþa cetãþenilor.
-a chemat la petrecere ºi mai apoi l-a tâlhãrit. Asta a pãþit un tânãr de 26de ani, din Petrila, care a fost lovit cu bestialitate în faþa fiului sãu. Tânãrul a sunat în miez de noapte la poliþie ºi le-a povestit oamenilor legii cã, în timp ce se afla în locuinþa unui bãrbat din Petrila, a fost lovit ºi i s-a sustras suma de 200 de euro ºi 2.000 de lei. Bãrbatul spune cã un tânãr în vârstã de 19 ani, din comunã Rast, judeþul Dolj (care se afla în locuinþa unui bãrbat din Petrila, la o petrecere), l-a sunat ºi l-a invitat la chef, împreunã cu familia. A acceptat invitaþia, întrucât cei doi se cunoºteau de mulþi ani, ºi, împreunã cu concubina ºi fiul lor minor, s-a deplasat la locuinþa indicatã. „Ajuns la adresa unde avea loc
petrecerea, în momentul în care a pãtruns în sufrageria apartamentului, tânãrul în vârstã de 19 ani i-a aplicat persoanei vãtãmate o loviturã cu pumnul în zona capului, acesta cãzând ºi pierzându-ºi cunoºtinþa. Ulterior, suspectul i-ar fi sustras persoanei vãtãmate 200 de euro ºi 2.000 de lei, dupã care a plecat din locuinþã, însoþit alte cinci persoane, urcând în douã autoturisme ºi pãrãsind localitatea”, spun reprezentanþii IPJ Hunedoara. Toþi cei 6 intenþionau sã
Hoþii au dat o nouã loviturã în piaþa din Petroºani
D
oi tineri sunt cãutaþi de poliþiºtii din Petroºani dupã ce au spart un chioºc din cadrul þarcului de produse industriale din cadrul Pieþei Centrale Petroºani. Unul dintre hoþi ºi-a uitat telefonul la locul faptei ºi a abandonat ºi o parte din marfa furatã, iar pieþarii cred cã era drogat. Cei doi tineri care au dat atacul la chioºcurile cu produse industriale din
ajungã în zona Craiovei, însã au fost opriþi în trafic de cãtre poliþiºti, în comunã Bâlteni, judeþul Gorj ºi aduºi înapoi la Petrila, de data aceasta la Poliþie, în vederea audierii ºi a stabilirii cu exactitate a împrejurãrilor în care s-a comis fapta reclamatã. „Poliþiºtii vor efectua cercetãri sub aspectul comiterii infracþiunii de tâlhãrie, în funcþie de probatoriul administrat urmând a fi luate mãsurile prevãzute de lege”, au mai precizat sursele citate. Car men COSMAN-PREDA
piaþã ar fi cãutat vopsea ºi tuburi cu lipici care conþin solvenþi cu efecte halucinogene. Mai exact aurolac ºi prenadez, substanþe cu care se drogheazã mulþi dintre tinerii sãraci, dar cum veniserã deja dupã o dozã, bãnuiesc cei care au chioºcuri în piaþã, cei doi n-au mai fost în stare sã fure prea multe. „Au furat niºte bricege, ceva mãrunþiºuri, cãutau aurolac sã-ºi a doza cred eu. S-au chinuit sã fure ºi maºina de fãcut chei dar cum este foarte grea ºi bine ancoratã în masã, s-au lãsat pãgubaºi. Pagubã este undeva la vreo 600 de lei, dar unul dintre hoþi ºi-a uitat telefonul la locul faptei. Poliþiºtii au luat probe de la faþa locului ºi sper sã-i prindã pentru cã sunt un stres în plus”,
Scheletul unui imobil din Aeroport se degradeazã pe zi ce trece tot mai mult. Au început sã cadã plãcile de beton, iar structura mãcinatã de condiþiile meteorologice nu face altceva decât sã accentueze starea de degradare continuã. Responsabilii Primãriei Petroºani sunt legaþi de mâini ºi de picioare pentru cã imobilul nu le aparþine, astfel cã aceºtia nu pot interveni în niciun fel pentru a reabilita clãdirea. Clãdirea este într-un stadiu avansat de degradare, iar aici pericolul pândeºte la
orice pas. Imobilul a fost înconjurat de garduri, însã porþiuni din acestea au dispãrut. Mai mult decât atât, în fiecare zi câte o bucatã din clãdire se prãbuºeºte sau este furatã. În urmã cu câþiva ani un copil care se juca în zona respectivã a cãzut de la etajul superior al scheletului ºi a fost rãnit grav. Monika BACIU
Teribilismul pe bicicletã era sã-l coste viaþa pe un puºi de 13 ani
U
n adolescent de 13 ani, din Petrila, a ajuns în stare gravã la spital dupã ce s-a lovit de o maºinã. Medicii se chinuie sã-i salveze viaþa, iar poliþiºtii au descis un dosar de cercetare penalã. Oamenii legii spun cã, din datele de pânã acum, ºoferul implicat în accident nu ar avea nicio vinã. Bãiatul se deplasa pe bicicletã pe strada Luncã, din oraºul Petrila ºi, la un moment dat, a lãsat liber, în timpul mersului, ghidonul bicicletei. Din pãcate, a intrat în coliziune frontalã cu un autoturism condus regulamentar de un bãrbat în vârstã de 41 de ani, din Petrila. Minorul a fost grav rãnit ºi transportat de urgenþã la spital. Car men COSMAN-PREDA
spune proprietarul chioºcului spart. Cei doi hoþi au fost surprinºi ºi de camerele de supraveghere ale pieþei, iar dupã ce au spart chioºcul o parte din marfa furatã au abandonat-o în sectorul de produse agroalimentare. Maximilian GÂNJU
COMEMORARE Cu amintiri frumoase, dar ºi lacrimi ºi durere, ne aducem aminte, la 4 ani de la trecerea în nefiinþã, de cea care a fost
HODOª ECATERINA soþie, mamã, soacrã ºi bunicã.
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 aprilie 2015
Bobar se teme de concurenþã
Motivul REAL pentru care liderul PSD Petrila îi alungã pe social-democraþii cu notorietate
A
pele se tulburã la PSD Petrila, acolo unde informaþiile din interior – necontrazise de nimeni în mod oficial – indicã faptul cã unul dintre cei mai vechi social – democraþi hunedoreni a fost exclus, iar alþi membri cu notorietate ar fi sub stricta supraveghere a preºedintelui organizaþiei, Gheorghe Bobar. De fapt, se pare cã lui Gheorghe Bobar îi este foarte fricã de concurenþã ºi din acest motiv ar fi dispus sã-i înlãture pe toþi cei care ar putea reprezenta un real pericol la ºefia lui la PSD Petrila. Sursele noastre spun cã nici primarul
Ilie Pãducel nu ar fi privit cu mare simpatie, dar fiind faptul cã are notorietate, a câºtigat mai multe mandate în fruntea Primãriei Petrila ºi oricând ar putea rãsturna scaunul de ºef politic al lui Bobar, cu toatã susþinerea de
care se bucurã acesta la conducerea judeþeanã a partidului. Sãptãmâna trecutã profesorul Gheorghe Boantã, printre cei mai vechi social – democraþi din judeþul Hunedoara,a fost exclus din partid pentru cã ar fi avut îndrãzneala sã îºi spunã punctul de vedere ºi sã se opunã unor decizii luate de preºedintele organizaþiei, Gheorghe Bobar. Decizia de excludere din partid ar fi fost luatã într-o ºedinþã derulatã miercuri
seara, la sediul Organizaþiei PSD Petrila, iar motivul real ar avea legãturã cu alegerile ce vor avea loc, zilele urmãtoare în organizaþia localã de la Petrila. Boantã recunoaºte deschis cã ar fi avut de gând sã-ºi depunã candidatura, lucrucare, din câte se pare nu i-a convenit deloc lui Bobar ºi a decis sã-l “mãture” din partid. Interesant de vãzut este cine va urma, pentru cã, din semnalele noastre, lucrurile nu se vor opri aici. Aºa cã, dacã nu
intervin liderii politici de la judeþ, Gheorghe Bobar ar putea
rãmâne doar cu cei pe care la rândul sãi i-a susþinut ºi i-a ajutat sã acceadã pe diverse funcþii, iar aceºtia ar fi dispuºi la rândul lor sã îi cânte în strunã. Nu este pentru prima datã când Bobar este acuzat cã se comportã ca ºi cum PSD ar fi propriul sãu SRL, iar conducerea judeþeanã a PSD Hunedoara a fost avertizatã cã menþinerea acestuia în funcþie afecteazã grav rezultatele electorale ale organizaþiei locale din Petrila. Pânã acum, însã nu s-a întâmplat nimic, dar contestatarii lui sperã cã nu e timpul pierdut. Car men COSMAN-PREDA
Mai puþini ºomeri, decât locuri de muncã Integrarea în absolut, abia în luna aprilie a fost o viitoare ocupaþie D eºiorganizatã prima bursã generalã a
C
ine sunt, ce sunt ºi de ce sunt aici. Sunt trei întrebãri la care ar trebui sã rãspundã cursanþii unor posibile viitoare ocupaþii din România.
locurilor de muncã în Hunedoara, ºomerii care au ajuns la sediile AJOFM nu au fost nici pe jumãtate din numãrul locurilor de muncã scoase la concurs. Cei mai mulþi nu au calificãri ºi asta este o problemã veche, dar sunt ºi situaþii în care un angajator nu a gãsit nici mãcar zidari cu diplomã. Au cãutat locuri de muncã, dar degeaba. Aºa stau lucrurile la Petroºani, unde au fost scoase la concurs 100 de locuri de muncã ºi la uºã nu erau nici 50 de ºomeri. Cei mai mulþi au declarat cã vor sã lucreze orice, dar au plecat dezamãgiþi, iar unii chiar se gândesc sã plece din þarã. „Nu prea este ofertã, faþã de Deva, spre exemplu, cã m-am uitat pe site-ul lor ºi aveau foarte multe locuri de muncã. Aici îºi bat joc de noi. Voiam un loc de muncã. Nu conteazã ce. ªi necalificat, cu toate cã sunt calificat, dar nu am unde sã lucrez. De douã luni sunt ºomer ºi am bãgat CV-uri peste tot. Degeaba! În Valea Jiului nu. E moartã”, ne-a spus unul dintre ºomerii nemulþumiþi. „Nu am gãsit ce caut. Aº fi vrut un loc în
construcþii, în amenajãri interioare, dar nu este. Din 2008 sunt fãrã loc de muncã. Am lucrat în strãinãtate ºi acum am venit sã vãd dacã se gãseºte ceva, dar nu. Tot strãinãtatea e mai bunã”, a spus un alt ºomer, cãruia nu îi lipsea experienþa, ci doar o diplomã, iar firma care angaja lucrãtor în construcþii îi cerea diplomã, ca sã poatã participa la lictaþii. Pentru alþii, însã, salariul a fost insuficient, chiar dacã ºi-ar fi gãsit ceva. „Salariile sunt mari de nu le poþi duce acasã”, a afirmat un alt ºomer, care a refuzat un job plãtit cu salariul minim pe economie, în timp ce un tânãr absolvent ar fi vrut ceva pe mãsura studiilor sale. „Orice domeniu m-ar fi interesat, numai sã fie ca lumea, dar aici în Valea
Jiului nu e nimic. Am sperat, dar, e greu. Am terminat liceul în 2013 ºi sunt ºomer”, a spus acesta. Angajatorii, însã, spun cã nu au pe cine sã angajeze. ªomerilor le lipsesc calificãrile ºi asta îi scoate din calcul pentru un job, în timp ce angajatorii nu gãsesc nici dacã vor sã îi calfice pe banii lor. „Noi cãutãm agenþi de vânzãri pentru telecomunicaþii. Deocamdatã nu am gãsit. Nu trebuie sã îndeplineascã cine ºtie ce condiþii, cã noi le oferim ºi cursuri celor care îi angajãm. Dar deocamdatã nimic”, a afirmat unul dintre participanþii la bursa de la Petroºani. Un alt angajator a vrut sã angajeze zidari, dar nu a gãsit. Din pãcate, însã, ce vor angajatorii, cu ceea ce
ºtiu ºomerii nu coincide. ªi, mai mult, cei mai mulþi ºomeri au stat acasã. „Este dezinteres din partea lor. În lunile în care noi nu am organizat burse, eram asaltaþi cu cererile lor, acum, deºi presa a fãcut reclamã de peste o sãptãmânã, aproape zilnic, prezenþa lor este extrem de redusã”, a declarat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. La prima bursã din acest an, la Petroºani au fost 8 agenþi economici care au venit cu aproximativ 100 de locuri de muncã, dar în Valea Jiului doar 13 oameni ºi-au gãsit un job vineri. 10 dintre ei la Petroºani, 2 la Lupeni ºi 1 la Vulcan. Diana MITRACHE
Noi ocupaþii ar putea fi recunoscute pe piaþa muncii din România. Un deputat hunedorean a demarat demersurile pentru recunoaºterea, ca meserii înscrise în Clasificarea Ocupaþiilor din România, a meseriilor de terapeut spiritual, bioenergoterapeut ºi terapeut holistic. Meserii care se practicã ºi pentru care se organizeazã chiar ºi cursuri, dar care nu sunt recunoscute de Clasificarea Ocupaþiilor din România. O societate a depous la Ministerul Muncii o cerere însoþitã de o documentaþie pentru introducerea a trei noi ocupaþii în COR ºi anume terapeut holistic, bioenergoterapeut ºi terapeut spiritual. Societatea organizeazã ºi cursuri de calificare în domeniu, iar cursul se adreseazã tuturor oamenilor care doresc sã evolueze spiritual, sã fie sãnãtoºi,sã se bucure de viaþã. “Cursul acesta ne ajuta sã ne cunoaºtem mai bine pe noi înºine, sã învãþãm sã gândim sãnãtos ºi sã ne cunoaºtem menirea noastrã în aceastã viaþã ºi în Univers. Prin practicarea, promovarea ºi integrarea Terapiilor Holistice în viaþa dumneavoastrã, veþi beneficia de sãnãtate la toate nivelele ºi anume la nivel fizic, sufletesc ºi spiritual”, se aratã pe site-ul societãþii. Monika BACIU
4 Actualitate
C
omplexul Energetic Hunedoara nu poate beneficia de ajutorul de stat promis de Guvern ºi avizat, în primã fazã de Comisia Europeanã, din cauza unui mai vechi ajutor de stat acordat de Guvern Termocentralelor Mintia ºi Paroºeni. CEH este la un pas de insolvenþã ºi fãrã banii de la Guvern nu are cum sã achiziþioneze pânã la finele acestei luni certificatele de CO2, absolut obligatorii, fãrã de care România riscã declanºarea procedurii de infrigement. Acesta este motivul pentru care 10 lideri de sindicat din Valea Jiului, reprezentanþii Sindicatului „Muntele”, au intrat vineri dimineaþa, pentru 24 de ore, în greva foamei.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 aprilie 2015
E sfârºitul?!
CEH nu poate primi ajutor de stat din cauza unui alt ajutor acordat celor douã termocentrale Protestul s-a încheiat, sâmbãtã dimineaþa, însã sindicaliºtii sunt deciºi sã reia acþiunile dacã situaþia va rãmâne nerezolvatã. Aceastã manifestare de protest a fost doar o ultimã atenþionare, una extremã, a factorilor de decizie guvernamentali care prin ignoranþa manifestatã faþã de Complexul Energetic Hunedoara lasã aproape 6.800 de oameni fãrã locuri de muncã. Ultimele demersuri administrative demonstreazã clar cã soluþiile identificate de guvernanþi pentru CEH sunt foarte puþine ºi foarte greu de aplicat. Riscul de a rãmâne fãrã certificatele de carbon este extrem de crescut, iar
riscul ca salariaþii sã nu-ºi primeascã salariile, în data de 30 aprilie, este ºi mai mare. Sindicatul MUNTELE a fãcut toate demersurile pentru deblocarea situaþiei în ciuda dezinteresului manifestat de parlamentarii hunedoreni care ºi-au asumat aceastã societate ori de câte ori au avut nevoie de masã electoralã. Îi anunþãm public pe aceºti politicieni cã Sindicatul MUNTELE va continua sã lupte pentru locurile de muncã ºi drepturile angajaþilor CEH pentru cã oamenii pe care îi reprezentãm noi nu trãiesc doar un mandat aºa cum înþeleg politicienii sã ne planifice viaþa. Ei sunt vinovaþii principali pentru situaþia CEH, ei
ºi imixtiunile lor în zona administrativã a societãþii noastre”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.
C
ertificatele nu sunt negociabile
Petre Nica, preºedintele Sindicatului „Muntele” atrage atenþia cã situaþia este extrem de sensibilã, iar totul
pleacã de la un mai vechi ajutor de stat acordat de Guvern celor douã termocentrale incluse în CEH, Mintia ºi Paroºeni. „Avem o problemã generalã, care vizeazã locurile de muncã în întregul Complex Energetic Hunedoara. Din pãcate toate demersurile pe care le-am fãcut pe cale
diplomaticã, pe cale amiabilã – întâlniri, petiþii – atât la nivel de Prim Ministru, cât ºi la nivelul ministrului de resort nu au dus la gãsirea unei soluþii financiare pentru ca CEH sã reuºeascã sã-ºi facã achiziþia de certificate de carbon pânã la sfârºitul acestei luni, aºa cum preved reglementãrile europene. Neachiziþionarea acestora atrage riscul declanºãrii procedurii de infrigement asupra României ºi, mai mult decât atât, statul român va fi obligat sã plãteascã o penalitate care se apropie de 123 de milioane de euro, bani care vor trebui recuperaþi de la Complexul Energetic Hunedoara ulterior. Din pãcate ajutorul de stat pe care Comisia Europeanã l-a avizat s-a blocat. În urma investigaþiilor fãcute, cei de la CE au constatat cã
Termocentralele Mintia ºi Paroºeni au beneficiat de un ajutor de stat, în perioada 2007 – 2012, concretizat prin achiziþia de energie electricã scumpã de la Mintia ºi Paroºeni ºi vânzarea acesteiea sub preþul de achiziþie pe piaþa de energie. Cei din CE au considerat cã este un ajutor de stat ilegal pe care noi, astãzi, ca ºi succesori în drepturi ai celor douã termocentrale, suntem obligaþi sã-l plãtim, înainte de a putea accesa ajutorul de stat. Vorbim despre 26,5 milioane de lei, iar prin adãugarea dobânzilor ºi penalitãþilor ajungem la o sumã de aproximativ 40 de milioane de lei, exact banii cu care, dacã i-am fi avut, am fi putut plãti certificatele de carbon. Este o situaþie extrem degravã, din cauzã cã avem douã constrângeri financiare maxime.
Ajutorul de stat nu-l putem lua, din cauza acestui vechi ajutor de stat constatat de CE. Reglementãrile europene vorbesc de posibilitatea de a putea primi un ajutor de stat odatã la 10 ani”, a declarat Petre Nica. De precizat cã achiziþia de certificate de emisie de carbon nu este negociabilã. Dacã pânã la 30 aprilie conducerea CEH nu va reuºi achiziþionarea ºi predarea lor cãtre Uniunea Europeanã, statul român va fi pus în situaþia plãþii unei amenzi de 100 de euro pe certificat. Pentru termocentrala de la Mintia sunt necesare 455.000 de certificate, iar pentru termocentrala de la Paroºeni sunt necesare 780.000 de certificate, adicã un total de 1.235.000 certificate. Car men COSMAN-PREDA
SOLIDARITATE ZERO, PROBLEME EXTREME
Sindicaliºti din minerit, semnal de alarmã! U
n numãr de 5 sindicaliºti de la Sindicatul Muntele, reprezentativ pentru mineritul de huilã al Vãii Jiului, au intrat vineri dimineaþã în grevea foamei, iar lor li s-au alãturat alþi 5 sindicaliºti, dar la protest au venit sã îi susþinã chiar ºi alþii. Oamenii au cerut sã fie luaþi în seamã, date fiind gravele probleme cu care se confruntã minerii în acest moment ºi, mai ales, pentru cã România riscã infrigmentul din vina certificatelor de CO2. Sindicatele miniere din Valea Jiului au recurs la aceastã formã de protest extremã, din cauzã cã, spun ei, doar o decizie politicã mai poate salva Complexul Energetic Hunedoara.
Oamenii au stat în faþa sediului CEH de la Petroºani 24 de ore. Petre Nica, liderul Sindicatului Muntele, a spus cã va ajunge ºi la Bucureºti, dar cã pânã atunci, a protestat
împreunã cu colegii sãi la sediul CEH. „Am hotãrât ca pentru 24 de ore sã avertizãm Guvernul României cã rezolvarea problemelor CEH nu sunt la îndemâna noastrã, ci a
lor, noi doar putem sã sprijinim un astfel de demers. Pentru faptul cã lucrurile au fost duse într-un timp în care presiunea este din ce în ce mai mare, pentru cã dacã nu achiþionãm certificatele de carbon pânã cel târziu în 30 aprilie, atrage penalitãþi uriaºe, dar ºi riscul ingrigmentului cãtre România”, a spus Petre Nica, lider la sindicatul Muntele. Minerii au fãcut o serie de petiþii cãtre instituþiile ºi ministerele de resort din România, dar pânã acum nu au ajuns la nicio concluzie. Acþiunea s-a încheiat sâmbãtã dimineaþã. „Ultimele demersuri administrative demonstreazã clar cã soluþiile identificate de guvernanþi pentru CEH sunt foarte puþine ºi foarte greu de aplicat. Riscul de a rãmâne fãrã cerificatele de carbon este extrem de crescut, iar riscul ca salariaþii sã nu-
ºi primeascã salariile, în data de 30 aprilie, este ºi mai mare. Sindicatul MUNTELE a fãcut toate demersurile pentru deblocarea situaþiei în ciuda dezinteresului manifestat de parlamentarii hunedoreni care ºi-au asumat aceastã societate ori de câte ori au avut nevoie de masã electoralã. Îi anunþãm public pe aceºti politicieni cã Sindicatul MUNTELE va continua sã lupte pentru locurile de muncã ºi drepturile angajaþilor CEH pentru cã oamenii pe care îi reprezentãm noi nu trãiesc doar un mandat aºa cum înþeleg politicienii sã ne planifice viaþa. Ei sunt vinovaþii principali pentru situaþia CEH, ei ºi imixtiunile lor în zona administrativã a societãþii noastre”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Celor 10 lideri de la Sindicatul Muntele li s-a alãturat ºi preºedintele
Sindicatului „Noi Orizonturi” de la Mina Petrila, domnul Cãtãlin Cenuºã, care a declarat greva foamei vineri seara. Nica a spus cã, pe tot parcursul protestului, ministrul al Energiei, Andrei Gerea, ºi Constantin Jujan, directorul general al CEH, au menþinut legãtura cu liderii protestatari. Pe de altã parte, Dorin Gligor, reprezentantul Consiliului Judeþean Hunedoara, i-a anunþat pe liderii de la Sindicatul Muntele cã a solicitat public Guvernului sã trimitã o delegaþie în judeþul Hunedoara pentru a analiza intenþiile de reorganizare pentru
CEH. Menþionãm cã, pe tot parcursul grevei extreme de 24 de ore nici un politician nu a trecut pe la minerii aflaþi în greva foamei ºi, mai mult, unii dintre ei, neoficial, chiar s-au amuzat în ideea cã „aºteptãm sã îi vedem cum încing grãtarele”. În schimb, la sediul Termocentralei
Paroºeni, tot vineri dimineaþã au protestat cel puþin 100 de energeticieni. Aceºtia erau nemulþumiþi, la rândul lor, de faptul cã se vor transfera la o societate nou înfiinþatã, denumitã Prest Serv, societate ce va prelua serviciile de curãþenie, spãlãtorie ºi alte servicii. Diana MITRACHE
În timp ce CEH are nevoie de implicare politicã, parlamentarii LEVITEAZÃ
J
udeþul Hunedoara este la un pas de colaps economic ºi social. Aproximativ 7000 de angajaþi ai Complexului Energetic Hunedoara riscã sã rãmânã fãrã locuri de muncã, iar toatã activitatea economicã a judeþului sã fie afectatã.
În timp ce Complexul Energetic Hunedoara are nevoie de implicare guvernamentalã ºi politicã pentru a fi salvat, politicienii hunedoreni DORM. Din cei ZECE parlamentari care reprezintã judeþul doar PATRU sunt interesaþui de soarta acestui mamut economic. Restul de ªASE par sã DOARMÃ în papucii statului plãtiþi din buzunarele noastre ale tuturor. În cei trei ani din acest mandat, doar patru dintre parlamentarii hunedoreni au avut de adus la atenþia miniºtrilor problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara, în
confruntã societatea. Fie cã s-a gãsit sau nu rezolvare pentru aceste probleme, cei patru au încercat mãcar sã aducã la cunoºtinþa miniºtrilor problemele.
ª
timp ce ceilalþi par a fi fãcând parte dintr-o altã lume paralelã sau dintr-un alt judeþ unde nu existã nicio problemã. ªi toate acestea se întâmplã în timp ce alegãtorii acestora în momentul în care au ºtampilat buletinul de vot ºi-au pus toatã speranþa în acest oameni.
pentru P ATRU CEH
Printre cei patru parlamentari hunedoreni pe care pare sã îi intereseze soarta Complexului Energetic Hunedoara se numãrã Cristian Resmeriþã, Carmen Hãrãu, ori Bogdan Þâmpãu. Aceºtia au adus în atenþia miniºtrilor Energiei, de-a lungul timpuilui, mai multe probleme cu care se
Imagine fantomaticã într-un bloc din Petroºani
I
mobile care stau sã se prãbuºeascã. Cam aceasta este imaginea unui bloc din cartierul petroºãnean Aeroport.
ase leviteazã
În categoria AªA NU sunt incluºi ºase parlamentari ai judeþului Hunedoara. Aceºtia par a nu cunoaºte realitatea economicã ºi impactul social pe care l-ar putea avea lichidarea Complexului Energetic Hunedoara asta deºi în urmã cu douã sãptãmâni unii dintre aceºtia au participat la întâlnirea organizatã de sindicatul Muntele. Cei ºase parlamentari care nu sunt interesaþi de soarta societãþii energetice ºi implicit de soarta unora dintre cei care au pus ºtampila pe numele lor sunt Laurenþiu Nistor, Natalia Intotero, Mircia Muntean, Sorin Marica, Mariana Câmpeanu ºi Dorin Pãran. La momentul campaniei electorale cu toþii au amãgit alegãtorii,
Imobilele construite cu ani de zile în urmã ºi neîntreþinute corespunzãtor sunt un pericol atât pentru locatari cât ºi pentru trecãtori. Ultimul etaj aj unui astfel de imobl sta sã se prãbuºeascã de-a dreptul fãrã ca nimeni sã ia vreo mãsurã în acest sens. O parte din acoperiº, dar ºi o bunã bucatã din balcon sunt o amintire a ceea ce au reprezentat cândva. "Este înfiorãtor peisajul. Dacã priveºti în sus zici cã e un bloc fantomã. ne este fricã sã ne lãsãm copiii la joacã în faþa blocu-
le-au promis câte’n lunã ºi în stele cã va curge doar lapte ºi miere. Au venit dupã voturi umili, iar odatã ajunºi în fotoliile calde din Parlament îi trateazã pe alegãtori cu nepãsare crasã, asta deºi judeþul mai are câteva zile ºi se prãbuºeºte din toate punctele de vedere când cel mai mare angajator îºi va închide porþile.
brazul gros cu cheltuialã se O þine
Cam aºa sunt parlamentarii care în tot acest timp cer sã primeascã pensie specialã, ei sunt parlamentarii care au case, maºini, bijuterii de zeci de mii de euro, tablouri ºi conturi în bãnci. Ei sunt parlamentarii care spun cã au nevoie devenituri mai mari pentru a-ºi putea cumpãra costume pentru ca atunci când îi reprezintã pe alegãtori în diferite delegaþii sã fie puºi la patru ace. Anul viitor, tot aceºti parlamentari vor veni sã cearã voturile hunedorenilor pentru a mai putea dormi încã patru ani de zile în Parlament fãcând nimic pentru cei care i-au votat. Monika BACIU
lui de teamã sã nu se desprindã vreo bucatã din bloc ºi sã pice pe ei ºi sã îi omoare. Fiind bloc turn suntem mulþi vecini ºi nu ne înþelegem în privinþa reparaþiilor", spune locatara imobilului. Reprezentanþii municipalitãþii sunt legaþi de mâini ºi de picioare ºi spun cã lucrãrile de reabilitare intra în sarcina proprietarilor. Anul trecut, municiaplitatea de la Petroºani a emis mai multe somaþii proprietarilor de imobile care prezintã urme vizibile de degradare. Monika BACIU
4 Actualitate
C
omplexul Energetic Hunedoara nu poate beneficia de ajutorul de stat promis de Guvern ºi avizat, în primã fazã de Comisia Europeanã, din cauza unui mai vechi ajutor de stat acordat de Guvern Termocentralelor Mintia ºi Paroºeni. CEH este la un pas de insolvenþã ºi fãrã banii de la Guvern nu are cum sã achiziþioneze pânã la finele acestei luni certificatele de CO2, absolut obligatorii, fãrã de care România riscã declanºarea procedurii de infrigement. Acesta este motivul pentru care 10 lideri de sindicat din Valea Jiului, reprezentanþii Sindicatului „Muntele”, au intrat vineri dimineaþa, pentru 24 de ore, în greva foamei.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 aprilie 2015
E sfârºitul?!
CEH nu poate primi ajutor de stat din cauza unui alt ajutor acordat celor douã termocentrale Protestul s-a încheiat, sâmbãtã dimineaþa, însã sindicaliºtii sunt deciºi sã reia acþiunile dacã situaþia va rãmâne nerezolvatã. Aceastã manifestare de protest a fost doar o ultimã atenþionare, una extremã, a factorilor de decizie guvernamentali care prin ignoranþa manifestatã faþã de Complexul Energetic Hunedoara lasã aproape 6.800 de oameni fãrã locuri de muncã. Ultimele demersuri administrative demonstreazã clar cã soluþiile identificate de guvernanþi pentru CEH sunt foarte puþine ºi foarte greu de aplicat. Riscul de a rãmâne fãrã certificatele de carbon este extrem de crescut, iar
riscul ca salariaþii sã nu-ºi primeascã salariile, în data de 30 aprilie, este ºi mai mare. Sindicatul MUNTELE a fãcut toate demersurile pentru deblocarea situaþiei în ciuda dezinteresului manifestat de parlamentarii hunedoreni care ºi-au asumat aceastã societate ori de câte ori au avut nevoie de masã electoralã. Îi anunþãm public pe aceºti politicieni cã Sindicatul MUNTELE va continua sã lupte pentru locurile de muncã ºi drepturile angajaþilor CEH pentru cã oamenii pe care îi reprezentãm noi nu trãiesc doar un mandat aºa cum înþeleg politicienii sã ne planifice viaþa. Ei sunt vinovaþii principali pentru situaþia CEH, ei
ºi imixtiunile lor în zona administrativã a societãþii noastre”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.
C
ertificatele nu sunt negociabile
Petre Nica, preºedintele Sindicatului „Muntele” atrage atenþia cã situaþia este extrem de sensibilã, iar totul
pleacã de la un mai vechi ajutor de stat acordat de Guvern celor douã termocentrale incluse în CEH, Mintia ºi Paroºeni. „Avem o problemã generalã, care vizeazã locurile de muncã în întregul Complex Energetic Hunedoara. Din pãcate toate demersurile pe care le-am fãcut pe cale
diplomaticã, pe cale amiabilã – întâlniri, petiþii – atât la nivel de Prim Ministru, cât ºi la nivelul ministrului de resort nu au dus la gãsirea unei soluþii financiare pentru ca CEH sã reuºeascã sã-ºi facã achiziþia de certificate de carbon pânã la sfârºitul acestei luni, aºa cum preved reglementãrile europene. Neachiziþionarea acestora atrage riscul declanºãrii procedurii de infrigement asupra României ºi, mai mult decât atât, statul român va fi obligat sã plãteascã o penalitate care se apropie de 123 de milioane de euro, bani care vor trebui recuperaþi de la Complexul Energetic Hunedoara ulterior. Din pãcate ajutorul de stat pe care Comisia Europeanã l-a avizat s-a blocat. În urma investigaþiilor fãcute, cei de la CE au constatat cã
Termocentralele Mintia ºi Paroºeni au beneficiat de un ajutor de stat, în perioada 2007 – 2012, concretizat prin achiziþia de energie electricã scumpã de la Mintia ºi Paroºeni ºi vânzarea acesteiea sub preþul de achiziþie pe piaþa de energie. Cei din CE au considerat cã este un ajutor de stat ilegal pe care noi, astãzi, ca ºi succesori în drepturi ai celor douã termocentrale, suntem obligaþi sã-l plãtim, înainte de a putea accesa ajutorul de stat. Vorbim despre 26,5 milioane de lei, iar prin adãugarea dobânzilor ºi penalitãþilor ajungem la o sumã de aproximativ 40 de milioane de lei, exact banii cu care, dacã i-am fi avut, am fi putut plãti certificatele de carbon. Este o situaþie extrem degravã, din cauzã cã avem douã constrângeri financiare maxime.
Ajutorul de stat nu-l putem lua, din cauza acestui vechi ajutor de stat constatat de CE. Reglementãrile europene vorbesc de posibilitatea de a putea primi un ajutor de stat odatã la 10 ani”, a declarat Petre Nica. De precizat cã achiziþia de certificate de emisie de carbon nu este negociabilã. Dacã pânã la 30 aprilie conducerea CEH nu va reuºi achiziþionarea ºi predarea lor cãtre Uniunea Europeanã, statul român va fi pus în situaþia plãþii unei amenzi de 100 de euro pe certificat. Pentru termocentrala de la Mintia sunt necesare 455.000 de certificate, iar pentru termocentrala de la Paroºeni sunt necesare 780.000 de certificate, adicã un total de 1.235.000 certificate. Car men COSMAN-PREDA
SOLIDARITATE ZERO, PROBLEME EXTREME
Sindicaliºti din minerit, semnal de alarmã! U
n numãr de 5 sindicaliºti de la Sindicatul Muntele, reprezentativ pentru mineritul de huilã al Vãii Jiului, au intrat vineri dimineaþã în grevea foamei, iar lor li s-au alãturat alþi 5 sindicaliºti, dar la protest au venit sã îi susþinã chiar ºi alþii. Oamenii au cerut sã fie luaþi în seamã, date fiind gravele probleme cu care se confruntã minerii în acest moment ºi, mai ales, pentru cã România riscã infrigmentul din vina certificatelor de CO2. Sindicatele miniere din Valea Jiului au recurs la aceastã formã de protest extremã, din cauzã cã, spun ei, doar o decizie politicã mai poate salva Complexul Energetic Hunedoara.
Oamenii au stat în faþa sediului CEH de la Petroºani 24 de ore. Petre Nica, liderul Sindicatului Muntele, a spus cã va ajunge ºi la Bucureºti, dar cã pânã atunci, a protestat
împreunã cu colegii sãi la sediul CEH. „Am hotãrât ca pentru 24 de ore sã avertizãm Guvernul României cã rezolvarea problemelor CEH nu sunt la îndemâna noastrã, ci a
lor, noi doar putem sã sprijinim un astfel de demers. Pentru faptul cã lucrurile au fost duse într-un timp în care presiunea este din ce în ce mai mare, pentru cã dacã nu achiþionãm certificatele de carbon pânã cel târziu în 30 aprilie, atrage penalitãþi uriaºe, dar ºi riscul ingrigmentului cãtre România”, a spus Petre Nica, lider la sindicatul Muntele. Minerii au fãcut o serie de petiþii cãtre instituþiile ºi ministerele de resort din România, dar pânã acum nu au ajuns la nicio concluzie. Acþiunea s-a încheiat sâmbãtã dimineaþã. „Ultimele demersuri administrative demonstreazã clar cã soluþiile identificate de guvernanþi pentru CEH sunt foarte puþine ºi foarte greu de aplicat. Riscul de a rãmâne fãrã cerificatele de carbon este extrem de crescut, iar riscul ca salariaþii sã nu-
ºi primeascã salariile, în data de 30 aprilie, este ºi mai mare. Sindicatul MUNTELE a fãcut toate demersurile pentru deblocarea situaþiei în ciuda dezinteresului manifestat de parlamentarii hunedoreni care ºi-au asumat aceastã societate ori de câte ori au avut nevoie de masã electoralã. Îi anunþãm public pe aceºti politicieni cã Sindicatul MUNTELE va continua sã lupte pentru locurile de muncã ºi drepturile angajaþilor CEH pentru cã oamenii pe care îi reprezentãm noi nu trãiesc doar un mandat aºa cum înþeleg politicienii sã ne planifice viaþa. Ei sunt vinovaþii principali pentru situaþia CEH, ei ºi imixtiunile lor în zona administrativã a societãþii noastre”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Celor 10 lideri de la Sindicatul Muntele li s-a alãturat ºi preºedintele
Sindicatului „Noi Orizonturi” de la Mina Petrila, domnul Cãtãlin Cenuºã, care a declarat greva foamei vineri seara. Nica a spus cã, pe tot parcursul protestului, ministrul al Energiei, Andrei Gerea, ºi Constantin Jujan, directorul general al CEH, au menþinut legãtura cu liderii protestatari. Pe de altã parte, Dorin Gligor, reprezentantul Consiliului Judeþean Hunedoara, i-a anunþat pe liderii de la Sindicatul Muntele cã a solicitat public Guvernului sã trimitã o delegaþie în judeþul Hunedoara pentru a analiza intenþiile de reorganizare pentru
CEH. Menþionãm cã, pe tot parcursul grevei extreme de 24 de ore nici un politician nu a trecut pe la minerii aflaþi în greva foamei ºi, mai mult, unii dintre ei, neoficial, chiar s-au amuzat în ideea cã „aºteptãm sã îi vedem cum încing grãtarele”. În schimb, la sediul Termocentralei
Paroºeni, tot vineri dimineaþã au protestat cel puþin 100 de energeticieni. Aceºtia erau nemulþumiþi, la rândul lor, de faptul cã se vor transfera la o societate nou înfiinþatã, denumitã Prest Serv, societate ce va prelua serviciile de curãþenie, spãlãtorie ºi alte servicii. Diana MITRACHE
În timp ce CEH are nevoie de implicare politicã, parlamentarii LEVITEAZÃ
J
udeþul Hunedoara este la un pas de colaps economic ºi social. Aproximativ 7000 de angajaþi ai Complexului Energetic Hunedoara riscã sã rãmânã fãrã locuri de muncã, iar toatã activitatea economicã a judeþului sã fie afectatã.
În timp ce Complexul Energetic Hunedoara are nevoie de implicare guvernamentalã ºi politicã pentru a fi salvat, politicienii hunedoreni DORM. Din cei ZECE parlamentari care reprezintã judeþul doar PATRU sunt interesaþui de soarta acestui mamut economic. Restul de ªASE par sã DOARMÃ în papucii statului plãtiþi din buzunarele noastre ale tuturor. În cei trei ani din acest mandat, doar patru dintre parlamentarii hunedoreni au avut de adus la atenþia miniºtrilor problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara, în
confruntã societatea. Fie cã s-a gãsit sau nu rezolvare pentru aceste probleme, cei patru au încercat mãcar sã aducã la cunoºtinþa miniºtrilor problemele.
ª
timp ce ceilalþi par a fi fãcând parte dintr-o altã lume paralelã sau dintr-un alt judeþ unde nu existã nicio problemã. ªi toate acestea se întâmplã în timp ce alegãtorii acestora în momentul în care au ºtampilat buletinul de vot ºi-au pus toatã speranþa în acest oameni.
pentru P ATRU CEH
Printre cei patru parlamentari hunedoreni pe care pare sã îi intereseze soarta Complexului Energetic Hunedoara se numãrã Cristian Resmeriþã, Carmen Hãrãu, ori Bogdan Þâmpãu. Aceºtia au adus în atenþia miniºtrilor Energiei, de-a lungul timpuilui, mai multe probleme cu care se
Imagine fantomaticã într-un bloc din Petroºani
I
mobile care stau sã se prãbuºeascã. Cam aceasta este imaginea unui bloc din cartierul petroºãnean Aeroport.
ase leviteazã
În categoria AªA NU sunt incluºi ºase parlamentari ai judeþului Hunedoara. Aceºtia par a nu cunoaºte realitatea economicã ºi impactul social pe care l-ar putea avea lichidarea Complexului Energetic Hunedoara asta deºi în urmã cu douã sãptãmâni unii dintre aceºtia au participat la întâlnirea organizatã de sindicatul Muntele. Cei ºase parlamentari care nu sunt interesaþi de soarta societãþii energetice ºi implicit de soarta unora dintre cei care au pus ºtampila pe numele lor sunt Laurenþiu Nistor, Natalia Intotero, Mircia Muntean, Sorin Marica, Mariana Câmpeanu ºi Dorin Pãran. La momentul campaniei electorale cu toþii au amãgit alegãtorii,
Imobilele construite cu ani de zile în urmã ºi neîntreþinute corespunzãtor sunt un pericol atât pentru locatari cât ºi pentru trecãtori. Ultimul etaj aj unui astfel de imobl sta sã se prãbuºeascã de-a dreptul fãrã ca nimeni sã ia vreo mãsurã în acest sens. O parte din acoperiº, dar ºi o bunã bucatã din balcon sunt o amintire a ceea ce au reprezentat cândva. "Este înfiorãtor peisajul. Dacã priveºti în sus zici cã e un bloc fantomã. ne este fricã sã ne lãsãm copiii la joacã în faþa blocu-
le-au promis câte’n lunã ºi în stele cã va curge doar lapte ºi miere. Au venit dupã voturi umili, iar odatã ajunºi în fotoliile calde din Parlament îi trateazã pe alegãtori cu nepãsare crasã, asta deºi judeþul mai are câteva zile ºi se prãbuºeºte din toate punctele de vedere când cel mai mare angajator îºi va închide porþile.
brazul gros cu cheltuialã se O þine
Cam aºa sunt parlamentarii care în tot acest timp cer sã primeascã pensie specialã, ei sunt parlamentarii care au case, maºini, bijuterii de zeci de mii de euro, tablouri ºi conturi în bãnci. Ei sunt parlamentarii care spun cã au nevoie devenituri mai mari pentru a-ºi putea cumpãra costume pentru ca atunci când îi reprezintã pe alegãtori în diferite delegaþii sã fie puºi la patru ace. Anul viitor, tot aceºti parlamentari vor veni sã cearã voturile hunedorenilor pentru a mai putea dormi încã patru ani de zile în Parlament fãcând nimic pentru cei care i-au votat. Monika BACIU
lui de teamã sã nu se desprindã vreo bucatã din bloc ºi sã pice pe ei ºi sã îi omoare. Fiind bloc turn suntem mulþi vecini ºi nu ne înþelegem în privinþa reparaþiilor", spune locatara imobilului. Reprezentanþii municipalitãþii sunt legaþi de mâini ºi de picioare ºi spun cã lucrãrile de reabilitare intra în sarcina proprietarilor. Anul trecut, municiaplitatea de la Petroºani a emis mai multe somaþii proprietarilor de imobile care prezintã urme vizibile de degradare. Monika BACIU
6 Actualitate
Ziua Verde, avertisment de la copii
ª
i-au imaginat o viaþã fãrã poluare ºi au transpus-o în desene. Apoi le-au afiºat în oraº, la Petroºani, sau la scara blocului. Acolo au considerat copiii din Capitala Vãii Jiului cã este locul ideal pentru a-ºi anunþa vecinii cã trebuie sã avem grijã de Pãmânt. Lecþii despre poluare au ascultat mereu, dar acum Primãria Petroºani, Asociaþia Casa Pro Urbis ºi Petro Aqua i-au încurajat pe copiii din ºcolile de la Petroºani sã fie creativi. Fiecare a desenat câte ceva, aºa cum ºi-a
imaginat el Ziua Verde, cãci aºa s-a numit ziua de vineri. Marea adunare a fost în zona Teatrului Dramatic, acolo unde copiilor le-a mulþumit primarul Tiberiu Iacob Ridzi, cel care îi va premia pe toþi pentru ideea pe care au avut-o ºi pentru munca depusã. „De fiecare datã copiii sunt
în cazul celor 2500 de criterii spitalul îndeplineºte peste 85% se acrediteazã fãrã alte discuþii, pentru cazul în care îndeplineºte între 65 ºi 85% din criterii se acrediteazã cu nivel ridicat de încredere, dar pentru a obþine acreditarea finalã va mai avea parte de o vizitã a comisiei de la CONAS contracost, aºa cum este ºi prima vizitã, costurile unei astfel de vizite fiind de 240 de lei/pat/spital, adicã undeva la 1,5 miliarde de lei vechi, iar în cazul în care se obþine între 45 ºi 65% din criteriile respective se acrediteazã cu nivel mediu de încredere ºi mai are parte de douã vizite de la comsiile CONAS. Intrã în discuþie neacreditarea dacã se obþin sub 45% din criterii. ªi la ora actualã spitalul este mult peste 45%, ca atare nu poate intra în discuþie neacreditarea. Vom plãti din bani spitalului, din aceeaºi pungã comunã din care plãtim ºi salariile ºi medicamentele ºi toate celelalte. E o procedurã obligatorie impusã de minister”, a declarat în urmã cu câteva luni, managerul SUP, medicul Alin Vasilescu. Spitalele care nu vor primi acreditare nu vor fi închise din 2016, având posibilitatea de a primi finanþare privatã. Monika BACIU
Petroºani pot sã vadã ce au fãcut. Cei mici, cu siguranþã, sunt mândri de ceea ce au realizat ºi pãrinþii ºi cunoºtinþele lor le pot admira creaþiile ºi pot lua act de ele”, a spus ºi Eduard Wersanski, preºedintele Asociaþiei Casa Pro Urbis, organizator al evenimentului. Mai mult, pe toatã durata week-endului, edilii de la Petroºani au plantat copaci, peste 100 de arbori fiind deja în locurile din Centrul Civic ºi de pe arterele principale ale oraºului. Diana MITRACHE
nu sunt asiguraþi medical
Peste 20 de mii nu ºi-au ridicat cardul de sãnãtate
ute de hunedoreni sunt fãrã S card de sãnãtate.
S
În procesul de acreditare au fost înscrise 459 de spitale, dintre care 74 unitãþi sanitare private. Aceste spitale vor fi evaluate în funcþie de opþiunile lor pe durata primului ciclu de acreditare care dureazã cinci ani, respectiv 2011 – 2015, iar dacã pânã în primãvara anul viitor aceste unitãþi medicale nu vor fi acreditate acestea nu vor mai putea încheia un contract cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate. Costurile acestei proceduri vor pune unitatea medicalã la un bir de aproximativ 150 de mii de lei. "Toate spitalele înfiinþate înainte de 7 iunie 2011 au depus dosarele de acreditare. Din nefericire, mecanismul nu a mers aºa cum ar fi trebuit. În decurs de trei ani au fost acreditate 77 de spitale. Noi am mai evaluat încã 68 de spitale ºi acum pânã la jumãtatea anului viitor mai avem 301 spitale de evaluat dintre cele care s-au înfiinþat înainte de 7 iunie 2011", a afirmat Vasile Cepoi, preºedintele Comisiei Naþionale de Acreditare a Spitalelor. Problema acreditãrii presupune patru variante, una dinte ele dacã
moment”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, care crede cã astfel, prin desenele copiilor, oamenii mari vor fi sensibilizaþi sã pãstreze curãþenia. Ideea cu Ziua Verde le aparþine membrilor Asociaþiei Casa Pro Urbis, care, an de an, au reiterat în diverse forme, aceastã zi verde, zi pe care cei mici o dedicã naturii, o zi a Pãmântului. „Ne-am gândit sã sãrbãtorim astfel Ziua Verde în acest an. Copiii s-au implicat ºi aºa oamenii din
aici, alãturi de noi. Am de aceea propun beneficiat de vreme fru- Consiliului Local sã moasã ºi am profitat ca premiem fiecare ºcoalã sã avem ºi momente participantã, pentru cã inedite, în care copiii e imposibil de fãcut o au lipit acele afiºe realijurizare în acest zate de ei, aºa cum s-au priceput. Desenele lor Sute de hunedoreni aratã ce simt aceºti copii ºi ce înseamnã pentru ei grijã pentru mediul încojurãtor. Sunt mulþi ºi tocmai
SUP, în vizorul comisiei de acreditare pitalul de Urgenþã Petroºani aºteaptã acreditarea. Acreditarea Spitalului de Urgenþã Petroºani ar trebui realizatã în perioada imediat urmãtoare.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 aprilie 2015
Deºi mai sunt câteva zile pânã când cardul de sãnãtate devine obligatoriu, sute de hunedoreni nu au intrat în posesia acestui document, care le atestã calitatea de asigurat.
“Am stat trei ore la ghiºeul Casei de Sãnãtate de la Petroºani cu programare fãcutã ºi când am ajuns într-un final în cabinet mi s-a spus cã nu am card de sãnãtate pentru cã în perioada în care s-au tipãrit nu am avut calitatea de asigurat cã nu aveam loc de muncã. Nici nu ºtiu ce trebuie sã fac pe viitor”, a declarat o femeie din Uricani. Persoanele care, din motive religioase sau de conºtiinþã, refuzã utilizarea cardului de sãnãtate, vor solicita, la casa de asigurãri de sãnatate în evidenþa cãreia se aflã, o adeverinþã de înlocuire a cardului de sãnãtate. Aceastã adeverinþã are valabilitatea de trei luni. Din 1 mai orice serviciu medical din pachetul de bazã va fi acordat pe baza cardului de sãnãtate, potrivit
normelor metodologice de aplicare a contractului cadru, care au intrat în vigoare la 1 aprilie. În asistenþa medicalã ambulatorie de specialitate, pentru specialitãþile clinice, cardul va fi utilizat la momentul acordãrii serviciilor medicale. În asistenþa medicalã ambulatorie de specialitate pentru specialitãþile paraclinice utilizarea cardului naþional de asigurãri sociale de sãnãtate se face, astfel: pentru analize de laborator, prezentarea cardului de sãnatate se face la momentul recoltãrii probelor în punctele de recoltare proprii ale furnizoriilor de investigaþii paraclinice, iar pentru serviciile medicale paraclinice - investigaþii de radiologie, imagisticã medicalã, explorãri
funcþionale ºi medicinã nuclearã - utilizarea cardului se face la momentul efectuãrii investigaþiilor. În caz de spitalizare continuã, utilizarea cardului se face la internarea ºi externarea din spital, cu urmãtoarele excepþii: la internare dacã este o urgenþã medico-chirurgicalã ºi în caz de transfer de la un spital la altul. La nivelul judeþului Hunedoara sunt peste 20 de mii de persoane care încã nu ºi-au ridicat cardul naþional de sãnãtate. Ultima zi în care locuitorii din Valea Jiului pot intra în posesia cardului este ziua de joi, 30 aprilie. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 aprilie 2015
Geoecologia punte între elevi ºi studenþi
T
imp de 3 zile, la finele sãptãmânii trecute, la Universitatea din Petroºani au avut loc lucrãrile simpozionului pe teme de geoecologie. Manifestarea a ajuns în acest an la ediþia cu numprul XIII, ºi s-a adresat deopotrivã elevilor absolvenþi de liceu, ca ºi studenþilor. Toþi cei care au participat, au primit premii în bani, dar au gãsit ºi perspective noi din care sã îºi priveascã viitorul. Au fãcut excursii, au vizitat obiective importante din zona noastrã ºi au urmãrit lucrãri realizate pe teme de interes imediat. Toþi participanþii la Simpozionul Naþional Studenþesc Geoecologia au fost cuprinºi în proiecte timp de 3 zile, ca sã se acomodeze cu ceeea ce înseamnã mediul academic ºi cercetarea în acest domeniu. „Este o premierã, pentru cã pânã acum erau implicaþi studenþii Facultãþii de Mine, însã, la propunerea domnului Eduard Edelhauser, am considerat cã este bine sã facem o punte de legãturã între elevii liceelor din Valea Jiului ºi universitatea noastrã, astfel încât sã ne cunoascã
Sub auspiciile Ministerului Culturii:
Noua carte a lui Valeriu Butulescu sãrbãtoritã în Muntenegru
I
preocupãrile”, a spus prof. Univ. Dr. Ing Maria Lazãr, unul dintre organizatorii simpozionului. Tinerii liceeni sunt astfel încurajaþi sã urmeze în oraºul lor o ºcoalã, iar cei care deja sunt studenþi, chiar îi încurajeazã. „Le-am prezentat ºi facultatea ºi sperãm cã pe viitor sã fie colegii noºtri, nu doar parteneri în cadrul simpozionului”, a spus Adina Elena Manu, studentã la Petroºani. „Este o facultate aproape de casã ºi preþul pe care îl plãtesc pãrinþii este mai mic, în comparaþie cu alte universiãþi. ªansele la final, ca sã devinã angajaþi, þin de interesul pe care ºi-l dau ei ºi interesul de a face practicã. Pe piaþã se cautã ingineri ºi în Europa este foame de ingineri mineri”, a mai precizat ºi Ioan Octavian Brandula, un alt student participant la acest seminar. Componentã de mediu a fost intens exploatatã de lucrãrile prezentate la acest simpozion, la care chiar ºi elevii de liceu au venit cu lucrãri interesante. „Am venit sã îmi susþin lucrarea cu titlul „Zona turisticã naturalã din Munþii Parâng”,
lucrare ce are ca scop identificarea potenþialului turistic din domeniul schiabil Parâng ºi a grupei munþilor Parângului”, ne-a explicat ºi Sergiu Gabriel Beride, elev de liceu. Nimeni nu a plecat acasã fãrã sã câºtige ceva ºi mãcar experienþa de a lua parte la un astfel de simpozion ar putea sã le ajute în carierã. „E un prim exemplu, în care practic elevii sã fie aproape de mediul academic, sã aibã un prim contact, cã ulterior sã urmeze studiile universitare, poate chiar la noi la Petroºani. Am gândit ºi o parte de premiere. Avem un sponsor, o asociaþie a unor profesori. Sunt premii în bani, obiecte ºi, sigur, elevii de liceu se aleg cu experienþa de a participa la acest simpozion la Universitatea din Petroºani”, a spus prof. dr. Eduard Edelhauser, organizatorul simpozionului aflat la ediþia cu numãrul XIII. Simpozionul ºi vizitele în judeþ au luat sfârºit sâmbãtã, iar elevii invitaþi au fost din Lupeni, Vulcan, Petroºani ºi Uricani. Diana MITRACHE
Concert simfonic la Peºtera Bolii
P
Acþiunea s-a desfãºurat cu sprijinul Ministerului Culturii din aceastã þarã, care a finanþat apriþia a zece cãrþi importante pentru cultura muntenegreanã (poezie, prozã, criticã literarã, eseisticã). Între acestea se regãseºte ºi volumul „Pjescane oazy” de Valeriu Butulescu, tradus din limba românã de Goran Mrakic, care a ieºit de sub tipar în aceste zile. „ În alegerea lucrãrilor ºi autorilor publicaþi ne-am axat pe calitate ºi reputaþie; aºa am ajuns la acest scriitor român tradus în peste cincizeci de limbi, laureat a numeroase premii literare, în România ºi peste hotare” a declarat Abbas Dizdarevic, preºedintele institutului RVP. Ediþia muntenegreanã a cãrþii a fost îngrijitã de scriitorul Bojan Rajevic, care scrie: „ Aforismele lui Valeriu Butulescu au primit numeroase premii, de la Toronto la Torino, inclusiv Premiul „Radoje Domanovic” decernat la Belgrad” Prefaþa este un amplu eseu consacrat biobibliografiei acestui scriitor ºi are
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
eºtera Bolii va rãsuna de muzicã clasicã.
Acolo va ajunge, cu ocazia Zilelor Municipiului Petroºani, o trupã de instrumentiºti de peste hotare, un tenor ºi oamenii sunt aºteptaþi sã asculte totul într-o acusticã de excepþie. Evenimentul va avea loc în premierã absolutã în judeþul Hunedoara. Peºtera Bolii a fost în ultimii ani atracþia celor care i-au descoperit acustica de excepþie. De la coruri religioase, la soliºti de muzicã clasicã, toþi au dorit sã concerteze aici, iar la fel se va întâmpla de Zilele Municipiului Petroºani, când aici ajunge o trupã de instrumentiºti din Sofia. „Vrem sã facem ceva ce încã nu s-a fãcut în judeþul Hunedoara. Este o oportunitate. Am reuºit sã intrãm în legãturã cu Orchestra Naþionalã „Sinfonietta” din Sofia-
nstitutul Public pentru culturã „Risto Ratkovic” (RVP) din Bijelo Polje, Muntenegru a organizat pe 23 aprilie „Noaptea Cãrþilor”, eveniment important pentru viaþa spiritualã a þãrii.
Bulgaria, condusã ºi dirijatã de maestrul Svilen Simeonov – unul dintre cei mai mari dirijori din lume. Este un dirijor, care dã lecþii în Europa ºi susþine concerte în toate þãrile, iar el va veni sã þinã în peºterã un concert. Motivaþia pentru care vine este doar peºtera Bolii”, a spus Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei Petro Aqua ºi custode al Peºterii Bolii. Concertul va avea loc odatã cu manifestãrile legate de zilele municipiului Petroºani, în 30 mai ºi din Peºtera Bolii vor rãzbate acorduri de muzicã instrumentalã pe arii de Schubert, Mozart ºi alþi clasici. Orchestra are 20 de membri ºi un tenor. Diana MITRACHE
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
un titlu emoþionant: Bine ai venit în Muntenegru, prietene Valeriu Butulescu!” În cadrul acþiunii „Noaptea Cãrþilor” a fost prezentatã noaptea trecutã cartea: „Pjescane oazy”, despre care a vorbit scriitorul Bojan Rajevic, care a ºi citit un consistent grupaj din aforismele scriitorului român. Deºi invitat, Valeriu Butulescu nu a putut participa la aceastã manifestare culturalã, dar a fãcut urmãtoarea declaraþie: Apariþia cãrþii mele în Muntenegru mã bucurã în mod deosebit, încheind astfel un ciclu balcanic. Cartea apãruse în prealabil în: albanezã, bulgarã, croatã, greacã, macedoneanã, sârbã, slovenã, turcã, ba chiar ºi în dialectul aromân. Simt o satisfacþie aparte, vãzând aceastã lucrare integratã în acest bine structurat ºi omogen univers spiritual balcanic. Mulþumesc din suflet realizatorilor cãrþii ºi autoritãþilor muntenegrene pentru sprijinul acordat.” (A.H.)
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 aprilie 2015
Henþ cu mâna
Sorin & Sorin Sorin Bejan ºi Sorin Corpadi ºi-au unit forþele. Nu pentru a intra în politica mârºavã a unei þãri amãrâte, ci pentru a
aduce niºte copii la stadion. Nu neapãrat pentru performanþã, medalii sau bani. Pentru miºcare, pentru dat cu piciorul în
minge. ªi dacã de aici o sãri vreunul... Sorin Bejan ºi Sorin Corpadi au format un tandem la Lupeni, care ºtie cu ce se mãnâncã fenomenul. Ei au adunat copiii zonei la Sorii Sport`s ºi la Minerul, sã-i facã sã simtã bucuria
Reportaj în peisaj... fotbalistic
Doi Sorin(i) ºi juniorii lor, bucuria lupenenilor! A
sportului, a fotbalului. Existã acum o echipã de juniori E (910 ani) care promite. De urmãrit evoluþia acestor copii ai „dublei” Sorin, care îºi propun sã scoatã Lupeniul sportiv în lume. Noi spunem cã
ceea ce am vãzut la Lupeni e de bine. Un exemplu demn de urmat de toþi cei care ºi-au luat asupra lor aceastã misiune dificilã, aceea de a modela copiii.
Sorii Sport`s Lupeni (juniori E), o echipã frumoasã pentru primãvara fotbalului lupenean
m trãit un moment extrem de plãcut, joi (23 aprilie a.c.) dupã-amiaza pe bãtrânul stadion „Minerul” din Lupeni, acolo unde s-a jucat fotbal de legendã, dar unde aripile au fost frânte în urmã cu vreo cinci ani de o administraþie incapabilã sã mai susþinã sportul local. Dar, la fel ca ºi la Petroºani, la Lupeni existã oameni, foºti fotbaliºti (sau arbitri), care fac eforturi susþinute ca fotbalul sã aibe continuitate. Dincolo de salutara activitate privatã la nivelul Ligii a IV-a
la fotbal. Echipele de seniori ºi juniori A1 ale celor de la Hercules Lupeni, sub conducerea lui Dan Voicu respectiv Vali Baraghin tocmai erau pe finalul antrenamentului. Astfel cã terenul
judeþean Hunedoara, acolo unde Sorii Sport`s Lupeni a reuºit sã se califice. Adversar,
Sorii Sport`s Lupeni FC Hunedoara
Sorii Sport`s Lupeni (antr. Sorin Bejan, Sorin Corpadi): Tuza – Udvar, Niþoi, N. Baraghin – Condescu, Raica, M. Ungurianu – Ov. Iepure. Au mai jucat: Someºan (portar), Romoºan, Condoiu, Mihãilã, D. Varga, Deatcu Au marcat: Ov. Iepure (2), M. Ungurianu (2), Raica, resp. Drãguþ, Tomºa, M. Mihai
Sorin Corpadi, între emoþii ºi certitudini Sebastian Drãguþ (dreapta) încercând sã opreascã un atac lupenean numitã Hercules Lupeni, sã vedem acum povestea unei echipe de juniori.
C
u mic cu mare, cu staþia de amplificare
O vreme superbã te îmbia sã iei drumul stadionului „Minerul” din Lupeni, acolo unde un gazon excelent te îmbia
central este invadat de micuþii fotbaliºti de la Sorii Sport`s Lupeni ºi FC Hunedoara, în acordurile muzicii antrenante pornitã din boxele unei staþii de amplificare aduse special pentru momentul ce va urma. O partidã de juniori E (copii de 9-10 ani), la nivelul turneului final
Nicholas Baraghin în ”urmãrirea” tatãlui sãu, Vali
Atac în forþã la poarta Hunedoarei
5 3
jucãtori) la mijlocul terenului dimensionat pentru juniorii E, dând fluierul de start, în aplauzele a peste 200 de spectatori, pãrinþi, bunici, rude, fraþi, prieteni ºi... neutri.
Gazdele încep în forþã, având 2-0 la pauzã (goluri Raica ºi M. Ungurianu), se joacã extrem de sportiv, astfel cã asistentul medical al
partidei, Zenaida Murari, este ºomer. Se joacã în vitezã ºi dupã oauzã, Ov. Iepure ridicã scorul la 3-0, apoi iese la rampã un supertalent, hunedoreanul cu nr. 10, Sebastian Drãguþ, un Messi în miniaturã, care marcheazã pentru 3-1. Lupenenii revin, duc scorul la 5-1 (goluri Ov. Iepure ºi R. Tomºa) ºi ca spectacolul sã fie mai dramatic, Hunedoara se apropie la 5-3! Se cântã din tribunã „Sã vinã pizza, sã vinã pizza la bãieþi”, ºi pizza îi aºteaptã într-adevãr, la final, pe învingãtori. Niºte învingãtori care de-acum viseazã la viitoarele momente ale fotbalului. Un fotbal care poate fi mult mai curat doar cu ei.
Bucuria marcãrii unuia dintre golurile lupenene
Paginã realizatã de Genu TUÞU
FC Hunedoara, echipã pregãtitã de fostul jucãtor al Corvinului, Daniel Haidiner. Emoþii mari la marginea terenului, cu antrenorii lupeneni Sorin Bejan ºi Sorin Corpadi þinându-ºi jucãtorii conectaþi, în frumoasele lor tricouri albastre. Doi arbitri tineri din Lupeni, Raul Bursuc (care în ziua meciului împlinea 19 ani!) ºi Rãducu Mateescu cheamã puºtimea (douã echipe de câte opt
goluri ºi-un O ptspectacol