Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 844
Cronica Vãii Jiului Vineri, 24 Aprilie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Piere mineritul, moare Valea...
C
u fiecare zi care se scurge îmi este întãritã convingerea cã mineritul din Valea Jiului este sortit pieririi...
Cu mâinile încruciºate pe piept, pe catafalc, cu o lumânare de cearã galbenã la cãpãtâi, mineritul se pregãteºte pentru ultimul drum... Sunt tocmite ºi bocitoarele, trebuie sã ajungã ºi fanfara, pomana gata ºi ea, evident la cantina fiecãrei mine... Mineritul nu a închis încã ochii, însã, toþi ºtiu cã asta se va întâmpla, este o agonie care îndoliazã Valea... Sigur, teoretic, sunt ºanse... Totul, însã, stã în mâna celor care, deºi ar trebui, nu reuºesc sã înþeleagã cã ce-i în mânã (în pãmânt) nu-i minciunã (apã ori vânt). Huila este aici, putem pune lopata pe ea atunci când este nevoie. Când vântul o
sta, iar apele nu or mai curge, bãgãm târnãcopu-n pãmânt ºi dãm þãrii energie. S-a mai întâmplat, se va mai întâmpla. Cãrbunele este centura de siguranþã energeticã a unui neam. Am vândut tot, dacã nu am vândut, am distrus, am înstrãinat România bucatã cu bucatã, de la izvoarele de apã mineralã, pânã la industrie, de la telecomunicaþii pânã la pãduri, sãnãtatea, agricultura, zootehnia... Totul... Nu mai avem nimic, doar cimitire. A mai rãmas cãrbunele, însã, nu pentru multã vreme. Sigur, vinovaþi suntem ºi noi, cei din Valea Jiului. Interesele mãrunte, de grup, de partid, ori personale au avut întâietate. Mineritul a fost furat bucatã cu bucatã, foastãnã cu foastãnã, ºurub cu ºurub. Nu de puþine ori, competenþa a fost înlocuitã cu carnetul de partid... Rezultatul? Murim, oameni buni... Mineritul moare... Vedem cine va duce (pune) crucea. Sã fie vorba despre “binomul” ( fãrã voia lor ) JUJAN - BLAJ…? Ionuþ DRÃGOTESC
Minele mor, iar liderii vor automate de bãuturi calde
Sã curgã cafeaua, sã se învioreze minerii! T
C
e-i trebuie chelului? Tichie de mãrgãritar, spune un vechi proverb, dupã care par sã se fi ghidat reprezentanþii Sindicatului „Huila”, de la minele neviabile, incluse în Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. >>> PAGINA A 2-A
Parlamentarii hunedoreni suferã de letargie
L
etargie parlamentarã. Parlamentarii hunedoreni par a fi tot în vacanþã. De 3 ani, doar. Activitatea parlamentarã a unora dintre aleºii hunedorenilor lasã de dorit. Deºi de trei ani ocupã fotoliile parlamentului, mulþi dintre deputaþi ºi senatori nu au avut de ridicat nicio problemã. De departe cel mai activ parlamentar al judeþului Hunedoara este Carmen Hãrãu. Deputatul se aflã la
primul mandat ºi pare a fi înþeles care este rolul sãu. Acela de a-i reprezenta pe hunedoreni ºi problemele acestora. În cei aproape trei ani de activitate deputatul a depus nu mai puþin de 114 interpelãri cu teme dintre cele mai
diferite. Deputatul a atins ºi coarda sensibilã a judeþului Hunedoara ºi anume mineritul ºi energia. Mai multe interpelãri au fost depuse de deputat pe tema Complexului Energetic Hunedoara. Un alt deputat care se poate lãuda cu o activitate intensã este Bogdan Þâmpãu. Acesta a adus la cunoºtinþa miniºtrilor din cabinetul Ponta 34 de probleme ale
hunedorenilor. Urmãtorul parlamentar în ordinea activitãþii este Cristian Resmeriþã. Acesta a depus 21 de interpelãri ºi întrebãri în acest mandat, majoritatea fiind referitoare la activitatea
Complexului Energetic Hunedoara. Natalia Intotero a iniþiat ºi ea 23 de interpelãri, însã niciuna referitoare la soarta societãþii energetice hunedorene. Laurenþiu Nistor, Sorin Marica, Mircia Muntean pot fi încadraþi la categoria
AªA NU. Aceºtia par a fi uitat pentru ce au fost trimiºi în parlament. Se pare cã problemele hunedorenilor nu sunt atât de importante sau de grave pentru a fi aduse la cunoºtinþa unor miniºtri din arcul de conducere al þãrii. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 aprilie 2015
Minele mor, iar liderii vor automate de bãuturi calde
Sã curgã cafeaua, sã se învioreze minerii! C
e-i trebuie chelului? Tichie de mãrgãritar, spune un vechi proverb, dupã care par sã se fi ghidat reprezentanþii Sindicatului „Huila”, de la minele neviabile, incluse în Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. În timp ce activitatea se tot restrânge, iar minerii sunt tot mai puþini, liderii Sindicatului „Huila” de la minele neviabile din Valea Jiului, s-au gândit, probabil, sã-i mai învioreze pe puþinii angajaþi ce rãmân în sistem cu o cafea fierbinte venitã direct de la automat. Aºa cã, au cerut Consiliului de
Administraþie al SNIMVJ sã le aloce, cu titlu gratuit, o suprafaþã de un metru pãtrat în incinta Minelor Paroºeni ºi Uricani pentru amplasarea unor automate de bãuturi calde. Nu cã minerii nu ar fi beneficiat pânã acum de aºa ceva, din câte spun cunoscãtorii, dar un automat în plus nu a stricat niciodatã. Directorul SNIMVJ, Aurel Anghel, a confirmat cã în ºedinþa CA s-a aprobat solicitarea sindicaliºtilor ºi a precizat cã „nu poþi sã nu aprobi solicitarea venitã de la sindicat, care este partenerul tãu de dialog social. ªi, zicem noi, tot era suficient spaþiu disponibil care poate fi umplut de aparate de bãuturi calde
Investiþiile în siguranþã au efect la minele ce se închid
A
proximativ 400.000 de lei au fost investiþi la Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului pentru siguranþa minerilor. La Petrila, Paroºeni ºi Uricani au ajuns aparate de ultimã generaþie, cu care minerii pot lucra în condiþii europene. Asta dupã ce chiar inspectorii ITM atrãgeau atenþia asupra necesitãþii unor astfel de aparate, iar acum responsabilii de la Societatea de Închideri spun cã au vãzut efectele. În perioada octombrie, noiembrie a anului trecut, la SNÎMVJ au ajuns o serie de aparate de mãsurã ºi control, respectiv 47 de
bucãþi de metanometre, aparate multigaz 16 bucãþi, oximetre 18 bucãþi, mãºti de autosalvare 600 de bucãþi. Toatã acestã achiziþie s-a fãcut cu scopul de a avea locuri cât mai sigure de muncã ºi ca viaþa oamenilor sã nu fie pusã în pericol sub nicio formã ºi exact asta reiese ºi acum dupã o jumãtate de an. „Numãrul de concedii medicale s-a diminuat, numãrul de acumulãri de metan din
sau chiar reci! Sunt unele surse care susþin cã în „afacerea automatelor de cafea” de la Minele Paroºeni ºi Uricani ar exista interese directe ale unor lideri sindicali, dar cum probe directe nu existã, hoþul neprins e negustor cinstit…. De precizat cã la minele incluse în SNIMVJ – Petrila, Paroºeni ºi Uricani – mai lucreazã acum 1674 de angajaþi. Numãrul lor se va reduce, însã, cu aproape 700, conform deciziei Comisiei utoritatea Europene, iar termenul Electoralã limitã pânã la care cele trei mine vor mai putea Permanentã a controlat funcþiona este 2018. mai multe primãrii din Car men vestul þãrii. COSMAN-PREDA
Sacþiuni pentru Primãria Aninoasa
A
subteran s-a diminuat, iar acum putem spune cã este ºi efectul acelor achiziþii de aparte de mãsurã ºi control pe care le-am achizionat anul trecut. Am mai achiziþionat niºte foreze ce au un rol preventiv în combaterea focurilor endogene, lucru pe care l-am þinut sub control la SNÎM ºi oamenii au un climat de securitate bine pus la punct”, a spus Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Inspectorii ITM au atras, în ultima vreme, atenþia asupra necesitãþii unor investiþii în siguranþa ortacilor care intrã sub pãmânt. Aceasta este prima achiziþie care s-a fãcut în siguranþa minerilor ºi care era absolut necesarã, mai ales cã, pe de altã parte, aceºtia s-au plâns în repetate rânduri cã siguranþa în minã este precarã. Diana MITRACHE
În urma verificãrilor a aplicat un numãr de 13 sancþiuni contravenþionale: 2 amenzi în cuantum total de 2.000 lei ºi 11 avertismente scrise, pentru încãlcarea art. 50, lit. a^2 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului ºi pentru modificarea ºi completarea Legii nr.67/ 2004 pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale, a Legii administraþiei publice locale nr.215/2001 ºi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleºilor locali, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Printre primãriile sancþionate este ºi Primãria Aninoasa, aici fiind date douã 2 avertismente pentru abateri. Acelaºi tip de sancþiune au primit ºi alte primãrii din judeþ cum ar fi cea din Orãºtie ori Cãlan. M. GÂNJU
VÂNZARE Vând apartament 2 camere, în Petroºani, Str. 1 Decembrie 1918, Bl. 105, Ap.53, cu multiple îmbunãtãþiri. Preþ 75.000 lei negociabil. Nr telefon 0731.254100 ºi 0757.769477
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 aprilie 2015
DNA a descins la Voineasa F
ostul ºef al Gãrzii de Mediu a fost reþinut de DNA pentru trafic de influenþã ºi luare de mitã, dupã ce a primit bunuri pentru a-i facilita unui afacerist obþinerea unor pãduri pentru a dezvolta un domeniu schiabil. Suprafeþele de pãdure sunt situate atât pe raza judeþului Hunedoara cât ºi pe cea a judeþelor Gorj ºi Vâlcea, iar fostul comisar ºef al Gãrzii de Mediu, Marius Bãrbulescu, a primit materiale de construcþie ºi material
lemnos de la un om de afaceri care voia sã obþinã controlul asupra acestor suprafeþe din zona Voineasa pentru a construi un domeniu schiabil. Bãrbulescu a fost reþinut de DNA pentru trafic de influenþã ºi luare de mitã, dar ºi a afaceristului Gheorghe Deaconeasa, cel care dorea pãdurea. Astfel, potrivit procurorilor, în perioada 2009 - 2011, Gheorghe Deaconeasa, în calitate de reprezentant al unei fundaþii, a acþionat în scopul obþinerii controlului asupra unei importante suprafeþe de teren forestier situatã pe raza judeþelor Vâlcea, Gorj ºi
Hunedoara din perspectiva proiectului ce viza dezvoltarea potenþialului turistic al staþiunii Voineasa, judeþul Vâlcea, prin construirea unui domeniu schiabil în zona Vidra Obârºia Lotrului, precum ºi a obþinerii custodiei ºi, mai apoi, a dreptului de administrare pentru sit-ul Natura 2000 Parâng prin intermediul fundaþiei pe care o reprezintã. Deaconeasa deþinea în zona respectivã, direct sau prin persoane fizice sau juridice interpuse pe care le controla, mari suprafeþe de
Trei ani ºi jumãtate, pedeapsa primitã de teribilistul cu BMW
I
ndividul care a ucis pe trecerea de pietoni douã persoane ce vroiau sã traverseze strada, apoi a încercat sã-i convingã pe magistraþi cã victimele sunt vinovate, a primit trei ani ºi jumãtate de închisoare. Mãturar Codruþ Norocel nu va ajunge dupã gratii, pentru cã sentinþa judecãtorului de la Petroºani nu este una definitivã. Mãturar Codruþ Norocel a spulberat cu bolidul sãu de lux doi pietoni care vroiau sã traverseze stradã pe o trecere de lângã sediul Primãriei Petroºani. Victimele au murit aproape pe loc, iar timp de un an de zile individul a încercat sã-i convingã pe magistraþi cã este nevinovat. Nu a reuºit, iar ieri a primit ºi sentinþa pentru ucidere din culpã. Preºedintele de ºedinþã a decis cã ºoferul teribilist trebuie sã stea trei ani ºi jumãtate dupã gratii, iar firma la care avea asigurare sã plãteascã daune materiale ºi morale de sute de mii de lei. Mãturar Codruþ Norocel nu va mai avea dreptul de a conduce pe drumurile publice orice categorie de autovehicule pe o perioadã de trei ani, dar nici de a fi ales sau
de a exercita o funcþie publicã. Totodatã, magistraþii i-au dedus din pedeapsã perioada cât s-a aflat în arest preventiv sau arest la domiciliu, adicã mai bine de un an. Societatea de asigurare va trebui sã plãteascã fiicei uneia dintre victime 15.144,12 lei cu titlu de despãgubiri materiale ºi 250.000 lei reprezentând despãgubiri morale, dar ºi o alocaþie lunarã de 146,75 lei, pânã la majorat. Tot 250.000 lei va primi ºi micuþul pianist rãmas fãrã singurul sprijin dupã ce mama sa a fost ucisã de ºoferul vitezoman, dar ºi o alocaþie de 209 lei lunar pânã la majorat. Sume cuprinse între câteva mii de lei sau chiar 150 de mii de lei vor mai fi plãtite de asigurator cãtre restul pãrþilor, dat fiind faptul
Foto FACEBOOK
cã în dosar s-au constituit nu mai puþin de 12 pãrþi civile. Sentinþa de ieri a magistraþilor petroºãneni nu este una definitivã ºi poate fi atacatã de pãrþi în termen de zece zile. Maximilian GÂNJU
pãduri, unele amplasate în imediata vecinãtate a DN7A, respectiv a lacului Vidra, a cãror valoare a crescut exponenþial în contextul realizãrii proiectului privind domeniul schiabil din zona Vidra - Obârºia
Lotrului. În acest sens, omul de afaceri i-a promis ºi i-a remis lui Bãrbulescu materiale de construcþie ºi material lemnos, manoperã, transport, în valoare de 50.228 de lei, spun anchetatorii. În schimbul acestor foloase, fostul ºef al GNM ar fi intervenit pe lângã funcþionari din cadrul Agenþiei de Protecþie a Mediului Vâlcea ºi Agenþiei Regionale de Protecþie
a Mediului Craiova, ambele în vederea obþinerii de cãtre Deaconeasa a unor avize de mediu necesare pentru proiectul "Dezvoltarea infrastructurii de agrement în staþiunea turisticã Voineasa, Judeþul Vâlcea" ºi Planului Urbanistic Zonal Definitivat – comunã Voineasa, ºi pe lângã funcþionari publici din cadrul Ministerului Mediului ºi celorlalte instituþii ºi autoritãþi publice implicate în procedura de evaluare a dosarelor de candidaturã pentru atribuirea custodiei sitului Natura 2000 Parâng, finalizatã în favoarea omului de afaceri. Maximilian GÂNJU
Avertismentele curãþã râurile
G
arda de Mediu, inspectorii ISU ºi Apele Române au pornit ofensiva împotriva pâraielor din Valea Jiului. Pânã acum au dat doar avertismente ºi termene de remediere, dar se pare cã acestea au dat roade ºi unele administraþii publice deja sunt în grafic, iar apele curate. Apele Române sunt în plin proces de verificare a albiilor râurilor, pentru ca, în eventualitatea unor inundaþii în perioada de primãvarã, apele sã nu se revarse ºi sã provoace inundaþii. Tot cu acest prilej sunt monitorizate, împreunã cu Garda de Mediu, cursurile de apã, pentru a elimina poluarea râurilor. Asta, mai ales cã, dupã topirea zãpezilor, în aval sunt antrenate tone de deºeuri, iar administraþiile locale au primit termene de remediere a deficienþelor constatate. „Am avut în
jumãtatea lunii martie ºi prima parte a lunii aprilie, controale la toate primãriile din Valea Jiului, privind salubrizarea ºi igienizarea cursurilor de râuri ºi a malurilor ºi curãþirea ºanþurilor, pentru a evita inundaþiile. Amenzile diferã de la unii la alþii. Garda de Mediu are amenzi mai mici, noi de la Apele Române avem amenzi foarte mari, pânã la 85.000 de lei. Deocamdatã sã sperãm cã nu ajungem la amenzi. Se merge pe prevenþie în primul rând”, a declarat
Sorin Corici, ºef Sistemul Hidrotehnic al Apelor Valea Jiului. Primii care au fost reverificaþi, dupã control sunt cei din administraþia de la Uricani, iar aici curãþenia, spun cei de la Gardã de Mediu, a fost fãcutã exemplar. Restul administraþiilor locale sunt verificate în aceste zile, termenul limitã pentru remedierea deficienþelor urmând sã expire în 25 aprilie. Cei care nu ºi-au fãcut curãþenie pe cursurile de ape riscã amenzi usturãtoare. Diana MITRACHE
4 Actualitate
A “îndrãznit” sã critice conducerea
Unul dintre cei mai vechi socialidemocraþi din Petrila, exclus din partid!
P
rofesorul Gheorghe Boantã, printre cei mai vechi social – democraþi din judeþul Hunedoara, a fost exclus din partid pentru cã ar fi avut îndrãzneala sã îºi spunã punctul de vedere ºi sã se opunã unor decizii luate de preºedintele Organizaþiei, Gheorghe Bobar. Gheorghe Boantã este social – democrat pânã în mãduva oaselor. Este în partid încã de când acesta se numea FSN ºi nu are de gând sã-ºi schimbe orientarea politicã, deoarece crede în social – democraþie. Alþii însã, s-au gândit cã e timpul sã fie dat la o parte, iar “alþii” ar însemna practic preºedintele organizaþiei, Gheorge Bobar, deranjat probabil de faptul cã prof. Boantã are curajul sã-l înfrunte, sã-l con-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 aprilie 2015
trazicã ºi sã-ºi susþinã public punctul de vedere. Decizia de excludere din partid ar fi fost luatã într-o ºedinþã derulatã miercuri seara, la sediul Organizaþiei PSD Petrila. “M-au învitat la ºedinþã, împreunã cu secretarul organizaþiei, însã nu am putut sã fiu prezent din cauzã cã sunt în convalescenþã. Am ceva semnale cã s-a dispus excluderea mea ºi, din ce ºtiu eu, în acest moment sunt exclus din partid”, spune
n zi de sãrbãtoare, Bobar intrã în Îsilentio stampa?! Gheorghe Boantã. Recunoaºte cã nu este de acord ºi nu poate fi de acord cu modul lui Bobar de a conduce partidul. “Ce face acest om, Gheorghe Bobar, este de naturã dictatorialã. Probabil doar bolºevicii mai procedau aºa. Nu înþeleg, este susþinut
V
Ministerul Educaþiei Naþionale alãturi de ºase oraºe mari din þarã organizeazã sãptãmâna viitoare acþiuni dedicate persoanelor cu sindromul Down. La aceastã acþiune vor lua parte ºi asociaþiile de profil din Valea Jiului. “Vom avea la primãrie o expoziþie de desene, afiºe, postere ºi eseuri, iar apoi vom organiza un concurs de gimnasticã aplicativã. Am primit echipamente în valoare de 7500 de lei în comodat, iar la sfârºitul proiectului, în anul 2016 le vom primi ca donaþie”, a declarat Ramona Asan, profesor ªcoala Gimnazialã IG Duca Petroºani.
De precizat cã nu este pentru prima datã când Bobar este acuzat cã se comportã ca ºi cum PSD ar fi propriul sãu SRL, iar conducerea judeþeanã a PSD Hunedoara a fost avertizatã cã menþinerea acestuia în funcþie afecteazã grav rezul-
tatele electorale ale organizaþiei locale din Petrila. Pânã acum, însã nu s-a întâmplat nimic, dar contestatarii lui sperã cã nu e timpul pierdut. Ce spune Gherghe Bobar despre exlcuderea din partid a lui Gheorghe Boantã ºi despre acuzele care i se aduc? Greu de spus! Joi a fost Sf. Gheorghe, când ºi-a serbat onomastica (n.r. La mulþi ani încã o datã, dacã vã face sã vã simþiþi mai bine!), iar în zi de sãrbãtoare, din cate se pare, intrã în silentio stampa. “Mã deranjaþi. Astãzi e ziua mea!”, s-a rãstit Bobar înainte de a închide telefonul. Spre comparaþie, tot Gheorge este ºi prof. Boantã, care mai este ºi bolnav, însã acesta nu a uitat de politeþe nici de ziua sa onomasticã ºi a rãspuns tuturor întrebãrilor noastre, deloc puþine. Car men COSMAN-PREDA
Concurs foto la Petroºani
Valea Jiului în competiþie cu marile oraºe din þarã alea Jiului se alãturã marilor oraºe din þarã în acþiunile dedicate persoanelor cu nevoi speciale.
în continuare, deºi am avut rezultate dezastruoase cu el la conducere. A candidat de trei ori la Primãrie... (...) Acest om nu meritã sã fie susþinut, nu e social - democrat”, mai spune sursa citatã anterior. Prof Boantã a mai precizat cã, anterior, a mai fost o ºedinþã la PSD Petrila, la care nu a fost invitat, ºi în care s-a discutat pe larg strategia de exludere a acestuia din partid, care ar fi fost pusã în aplicare miercuri seara.
A
Fundaþia Special Olympics din România a fost înfiinþatã în noiembrie 2003, ca parte integrantã a miºcãrii sportive internaþionale Special Olympics. Aceastã organizaþie contribuie la integrarea socialã a persoanelor cu dizabilitãþi intelectuale, oferindu-le ºansa de a-ºi descoperi ºi dezvolta potenþialul ºi calitãþile sportive prin intermediul programelor de pregãtire ºi a evenimentelor competiþionale, organizate pe tot parcursul anului. Astfel, sportivii noºtri au ocazia de a deveni membri activi ai familiei ºi ai comunitãþii din care fac parte. Special Olympics constituie o experienþã care insuflã energie, sãnãtate, încredere în sine ºi bucuria de a trãi. Monika BACIU
i un aparat foto, ori un telefon performant care face fotografii? Atunci poþi câºtiga sâmbãtã un premiu pus la bãtaie de Casa Studenþilor din Petroºani. Douã ore le trebuie pasionaþilor de fotografie sã plece în marº, cum îl numesc organizatorii, sã surprindã o atitudine, iar pânã atunci, vineri la ora 17,00 suntem cu toþii invitaþi sã vedem „Locuri de lângã noi”, un vernisaj cu fotografii realizate de profesioniºti. Expoziþia va fi vernisatã în sala Casei de Culturã a Studenþilor de la
Petroºani, iar pe simeze vom vedea fotografii din zona noastrã, realizate de fotografi profesioniºti, sau chiar profesori în arta fotograficã. „κi expun lucrãrile tineri ºi mai puþin tineri, fotografi din Valea Jiului. Mã refer aici la ªerban Sâmbotelecan, Ciprian Dumitrescu, Adrian Tãtaru, Bogdan Dan, Francisc Nemeth, care este ºi membru onorific al AFR ºi in momeriam Aurel Dula. Sunt artiºti fotografi, care au realizat fotografiile în decursul unei perioade mai largi. Unii se aflã la prima expoziþie în Casa de Culturã a Studenþilor de la Petroºani, pe alþii i-am mai avut expozanþi aici”, a spus Lavinia Hulea, director Casa de Culturã a Studenþilor Petroºani. Dupã vizionarea expoziþiei, însã, fotografii pasionaþi de imagine din zona noastrã sunt aºteptaþi sâmbãtã la ora 10,00 sã plece în marº. „Startul se va da la ora 10,00. Au la dispoziþie douã ore, adicã pânã la ora 12,00, în care sã realizeze fotografiile, fie cu aparat foto, fie cu telefon, cu orice miloc la îndemânã. Dupã cele douã ore vor veni din nou la Casa Studenþilor, vom prelua fotografiile,dupã care la ora 17,00 are loc premierea”, a mai spus Lavinia Hulea. Juriul este format din artiºti fotografi precum: Crãciunoiu ºi Ovidiu Raþiu de la Deva, sau profesorul Dorel Gãinã de la Universitatea de Arte Vizuale din Cluj. Premiile constau în aparaturã necesarã pentru fotografii. Diana MITRACHE
Primãria Petroºani, clarificãri în procesul lui Marian Popescu
P
rimãria Petroºani trebuie sã facã anumite clarificãri în procesul city-managerului Marian Popescu. Administratorul public al municipiului Petroºani se judecã cu angajatorul pentru sporul de vechime. Potrivit unui raport al Curþii de Conturi, Marian Popescu, city-managerul municipiului Petroºani ar fi încasat, ilegal, sporul de vechime. Marian Popescu a acþionat în instanþã administraþia publicã pentru faptul cã acest drept nu îi este acordat. Un termen în acest dosar a fost stabilit pentru data de 23 martie. Juriºtii spun însã cã doar primarul ºi
viceprimarul nu primesc spor de vechime, aceºtia beneficiind de indemnizaþie, nu de salariu. “Se apreciazã necesar a se efectua adresã pârâtei pentru a depune contractul individual de muncã privind pe reclamant ºi eventualele acte adiþionale la acesta, sã precizeze modalitatea concretã de calcul a drepturilor salariale ale reclamantului raportat la cele
douã decizii de modificare a acestor drepturi precum ºi sã depunã adeverinþã din care sã rezulte data achitãrii lunare a acestor drepturi salariale, pentru a se verifica excepþia prescripþiei”, se aratã în soluþia instanþei. Reprezentanþii Primãriei Petroºani trebuie sã depunã la dosar aceste clari-
Iubire veºnicã cu acordul instanþei
T
rei cereri de cãsãtorie din partea minorilor au fost depuse de la începutul anului ºi pânã acum la Judecãtoria Petroºani. Trei cupluri vor sã îºi jure credinþã ºi iubire veºnicã asta deºi nu au ajuns nici mãcar la vârsta majoratului. Cererile în acest sens au fost depuse la Judecãtoria Petroºani. Într-unul dintre cazuri solicitarea pãrþilor a fost admisã. Noul Cod civil prevede ca, pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate cãsãtori în temeiul unui aviz medical, cu încuviinþarea pãrinþilor sãi sau, dupã caz, a tutorelui ºi cu autorizarea instanþei de tutela în a cãrei circumscripþie minorul îºi are domiciliul. În cazul în care unul dintre pãrinþi refuza sã încuviinþeze cãsãtoria, instanþa de tutelã hotãrãºte ºi asupra acestei divergenþe, având în vedere interesul superior al copilului. Monika BACIU
ficãri pânã în luna mai atunci când va avea loc un nou termen în dosar. Marian Popescu a acþionat în instanþã Primãria Petroºani pentru un raport al Curþii de Conturi. “Curtea de conturi, controlorii financiari s-au legat de modul în care a fost stabilit salarul domnului administrator public. Au considerat ca domnul administrator public nu ar trebui sã benefi-
cieze de sporul de vechime. Este ºtiut faptul cã în administraþia publicã localã singurele persoane care nu pot primi sporul de vechime sunt primarul ºi viceprimarul pentru cã în legea de salarizare în ceea ce priveºte indemnizaþia celor doi aleºi este un asterix acolo care te trimite la o notã în care se spune cã indemnizaþiile dumnealor cuprind sporurile de vechime. Este clar cã administratorul public fiind angajat cu contract de munca i se aplicã prevederile codului muncii. A trebuit sã îi dãm sporul de vechime. Noi în timpul controlului i-am restabilit salariul prin excluderea sporului. Am dat dispoziþia pe care am înaintat-o controlorilor financiari iar domnul
Compania de turism Valea Jiului, evaluatã la 80 de mii de lei
C
ompania de turism Valea Jiului se aflã sub sechestrul ANAF. Potrivit informaþiilor ANAF, firma se aflã sub sechestru pentru neplata dãrilor cãtre bugetul de stat. Clãdirea ºi biroul de 26 de metri pãtraþi au fost evaluate la suma de 80 de mii de lei. “Compania de Turism Valea Jiului se aflã în ultima fazã a modalitãþilor de executare silitã în sensul cã dupã cele trei licitaþii organizate de Serviciul Fiscal Municipal Petroºani pentru sediul companiei s-a ajuns la faza de deschidere a procedurii insolvenþei. Datoriile acumulate se ridicã undeva la 60 de mii de lei. Recuperarea acestor sume de bani s-ar putea face prin valorificarea sediului de firmã a companiei. Alternativa ar fi prezentarea unui cumpãrãtor pentru ca licitaþia sã poate relua procedura de valorificare”, a declarat în urmã cu câeva luni
Valentin Petrar, ºef Administraþia Financiarã Petroºani. Asociaþi la Compania de Turism sunt toate primãriile din Valea Jiului. La început ºi Consiliul Judeþean Hunedoara a fãcut parte din acþionariat însã anul
trecut a încetat colaborarea dintre cele douã pãrþi. O altã soluþie pentru ºtergerea datoriilor ar fi preluarea sediului de cãtre administraþiile locale. Compania de Turism Valea Jiului a fost înfiinþatã în anul 1999. din structura acþionariatului au fãcut parte primãriile din Valea Jiului ºi Consiliul Judeþean Hunedoara care anul tre-
administrator public a contestat la Tribunalul Hunedoara urmând cã instanþã sã hotãrascã cine are dreptate. Am urmãrit ºi în þarã ºi în 80% din cazuri au câºtigat administratorii publici dar intervine ºi subiectivitatea judecãtorului. Pãrerea mea este destul de clarã pentru cã un principiu fundamental de drept este cã excepþiile sunt de simplã interpretare. Controlorii financiari vin ºi extind o excepþie care se aplicã primarilor ºi viceprimarilor la alte persoane ceea ce nu mi se pare în regulã”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Potrivit raportului Curþii de Conturi, Marian Popescu, ar fi primit ilegal suma de 60 de mii de lei. Monika BACIU cut ºi-a retras sprijinul financiar. În 1999 s-a stabilit plata unei cotizaþii anuale astfel încât Compania de Turism Valea Jiului sã poatã funcþiona, însã reprezentanþii acestei societãþi susþineau cã doar primãriile au respectat, parþial, înþelegerea. Monika BACIU
4 Actualitate
A “îndrãznit” sã critice conducerea
Unul dintre cei mai vechi socialidemocraþi din Petrila, exclus din partid!
P
rofesorul Gheorghe Boantã, printre cei mai vechi social – democraþi din judeþul Hunedoara, a fost exclus din partid pentru cã ar fi avut îndrãzneala sã îºi spunã punctul de vedere ºi sã se opunã unor decizii luate de preºedintele Organizaþiei, Gheorghe Bobar. Gheorghe Boantã este social – democrat pânã în mãduva oaselor. Este în partid încã de când acesta se numea FSN ºi nu are de gând sã-ºi schimbe orientarea politicã, deoarece crede în social – democraþie. Alþii însã, s-au gândit cã e timpul sã fie dat la o parte, iar “alþii” ar însemna practic preºedintele organizaþiei, Gheorge Bobar, deranjat probabil de faptul cã prof. Boantã are curajul sã-l înfrunte, sã-l con-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 aprilie 2015
trazicã ºi sã-ºi susþinã public punctul de vedere. Decizia de excludere din partid ar fi fost luatã într-o ºedinþã derulatã miercuri seara, la sediul Organizaþiei PSD Petrila. “M-au învitat la ºedinþã, împreunã cu secretarul organizaþiei, însã nu am putut sã fiu prezent din cauzã cã sunt în convalescenþã. Am ceva semnale cã s-a dispus excluderea mea ºi, din ce ºtiu eu, în acest moment sunt exclus din partid”, spune
n zi de sãrbãtoare, Bobar intrã în Îsilentio stampa?! Gheorghe Boantã. Recunoaºte cã nu este de acord ºi nu poate fi de acord cu modul lui Bobar de a conduce partidul. “Ce face acest om, Gheorghe Bobar, este de naturã dictatorialã. Probabil doar bolºevicii mai procedau aºa. Nu înþeleg, este susþinut
V
Ministerul Educaþiei Naþionale alãturi de ºase oraºe mari din þarã organizeazã sãptãmâna viitoare acþiuni dedicate persoanelor cu sindromul Down. La aceastã acþiune vor lua parte ºi asociaþiile de profil din Valea Jiului. “Vom avea la primãrie o expoziþie de desene, afiºe, postere ºi eseuri, iar apoi vom organiza un concurs de gimnasticã aplicativã. Am primit echipamente în valoare de 7500 de lei în comodat, iar la sfârºitul proiectului, în anul 2016 le vom primi ca donaþie”, a declarat Ramona Asan, profesor ªcoala Gimnazialã IG Duca Petroºani.
De precizat cã nu este pentru prima datã când Bobar este acuzat cã se comportã ca ºi cum PSD ar fi propriul sãu SRL, iar conducerea judeþeanã a PSD Hunedoara a fost avertizatã cã menþinerea acestuia în funcþie afecteazã grav rezul-
tatele electorale ale organizaþiei locale din Petrila. Pânã acum, însã nu s-a întâmplat nimic, dar contestatarii lui sperã cã nu e timpul pierdut. Ce spune Gherghe Bobar despre exlcuderea din partid a lui Gheorghe Boantã ºi despre acuzele care i se aduc? Greu de spus! Joi a fost Sf. Gheorghe, când ºi-a serbat onomastica (n.r. La mulþi ani încã o datã, dacã vã face sã vã simþiþi mai bine!), iar în zi de sãrbãtoare, din cate se pare, intrã în silentio stampa. “Mã deranjaþi. Astãzi e ziua mea!”, s-a rãstit Bobar înainte de a închide telefonul. Spre comparaþie, tot Gheorge este ºi prof. Boantã, care mai este ºi bolnav, însã acesta nu a uitat de politeþe nici de ziua sa onomasticã ºi a rãspuns tuturor întrebãrilor noastre, deloc puþine. Car men COSMAN-PREDA
Concurs foto la Petroºani
Valea Jiului în competiþie cu marile oraºe din þarã alea Jiului se alãturã marilor oraºe din þarã în acþiunile dedicate persoanelor cu nevoi speciale.
în continuare, deºi am avut rezultate dezastruoase cu el la conducere. A candidat de trei ori la Primãrie... (...) Acest om nu meritã sã fie susþinut, nu e social - democrat”, mai spune sursa citatã anterior. Prof Boantã a mai precizat cã, anterior, a mai fost o ºedinþã la PSD Petrila, la care nu a fost invitat, ºi în care s-a discutat pe larg strategia de exludere a acestuia din partid, care ar fi fost pusã în aplicare miercuri seara.
A
Fundaþia Special Olympics din România a fost înfiinþatã în noiembrie 2003, ca parte integrantã a miºcãrii sportive internaþionale Special Olympics. Aceastã organizaþie contribuie la integrarea socialã a persoanelor cu dizabilitãþi intelectuale, oferindu-le ºansa de a-ºi descoperi ºi dezvolta potenþialul ºi calitãþile sportive prin intermediul programelor de pregãtire ºi a evenimentelor competiþionale, organizate pe tot parcursul anului. Astfel, sportivii noºtri au ocazia de a deveni membri activi ai familiei ºi ai comunitãþii din care fac parte. Special Olympics constituie o experienþã care insuflã energie, sãnãtate, încredere în sine ºi bucuria de a trãi. Monika BACIU
i un aparat foto, ori un telefon performant care face fotografii? Atunci poþi câºtiga sâmbãtã un premiu pus la bãtaie de Casa Studenþilor din Petroºani. Douã ore le trebuie pasionaþilor de fotografie sã plece în marº, cum îl numesc organizatorii, sã surprindã o atitudine, iar pânã atunci, vineri la ora 17,00 suntem cu toþii invitaþi sã vedem „Locuri de lângã noi”, un vernisaj cu fotografii realizate de profesioniºti. Expoziþia va fi vernisatã în sala Casei de Culturã a Studenþilor de la
Petroºani, iar pe simeze vom vedea fotografii din zona noastrã, realizate de fotografi profesioniºti, sau chiar profesori în arta fotograficã. „κi expun lucrãrile tineri ºi mai puþin tineri, fotografi din Valea Jiului. Mã refer aici la ªerban Sâmbotelecan, Ciprian Dumitrescu, Adrian Tãtaru, Bogdan Dan, Francisc Nemeth, care este ºi membru onorific al AFR ºi in momeriam Aurel Dula. Sunt artiºti fotografi, care au realizat fotografiile în decursul unei perioade mai largi. Unii se aflã la prima expoziþie în Casa de Culturã a Studenþilor de la Petroºani, pe alþii i-am mai avut expozanþi aici”, a spus Lavinia Hulea, director Casa de Culturã a Studenþilor Petroºani. Dupã vizionarea expoziþiei, însã, fotografii pasionaþi de imagine din zona noastrã sunt aºteptaþi sâmbãtã la ora 10,00 sã plece în marº. „Startul se va da la ora 10,00. Au la dispoziþie douã ore, adicã pânã la ora 12,00, în care sã realizeze fotografiile, fie cu aparat foto, fie cu telefon, cu orice miloc la îndemânã. Dupã cele douã ore vor veni din nou la Casa Studenþilor, vom prelua fotografiile,dupã care la ora 17,00 are loc premierea”, a mai spus Lavinia Hulea. Juriul este format din artiºti fotografi precum: Crãciunoiu ºi Ovidiu Raþiu de la Deva, sau profesorul Dorel Gãinã de la Universitatea de Arte Vizuale din Cluj. Premiile constau în aparaturã necesarã pentru fotografii. Diana MITRACHE
Primãria Petroºani, clarificãri în procesul lui Marian Popescu
P
rimãria Petroºani trebuie sã facã anumite clarificãri în procesul city-managerului Marian Popescu. Administratorul public al municipiului Petroºani se judecã cu angajatorul pentru sporul de vechime. Potrivit unui raport al Curþii de Conturi, Marian Popescu, city-managerul municipiului Petroºani ar fi încasat, ilegal, sporul de vechime. Marian Popescu a acþionat în instanþã administraþia publicã pentru faptul cã acest drept nu îi este acordat. Un termen în acest dosar a fost stabilit pentru data de 23 martie. Juriºtii spun însã cã doar primarul ºi
viceprimarul nu primesc spor de vechime, aceºtia beneficiind de indemnizaþie, nu de salariu. “Se apreciazã necesar a se efectua adresã pârâtei pentru a depune contractul individual de muncã privind pe reclamant ºi eventualele acte adiþionale la acesta, sã precizeze modalitatea concretã de calcul a drepturilor salariale ale reclamantului raportat la cele
douã decizii de modificare a acestor drepturi precum ºi sã depunã adeverinþã din care sã rezulte data achitãrii lunare a acestor drepturi salariale, pentru a se verifica excepþia prescripþiei”, se aratã în soluþia instanþei. Reprezentanþii Primãriei Petroºani trebuie sã depunã la dosar aceste clari-
Iubire veºnicã cu acordul instanþei
T
rei cereri de cãsãtorie din partea minorilor au fost depuse de la începutul anului ºi pânã acum la Judecãtoria Petroºani. Trei cupluri vor sã îºi jure credinþã ºi iubire veºnicã asta deºi nu au ajuns nici mãcar la vârsta majoratului. Cererile în acest sens au fost depuse la Judecãtoria Petroºani. Într-unul dintre cazuri solicitarea pãrþilor a fost admisã. Noul Cod civil prevede ca, pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate cãsãtori în temeiul unui aviz medical, cu încuviinþarea pãrinþilor sãi sau, dupã caz, a tutorelui ºi cu autorizarea instanþei de tutela în a cãrei circumscripþie minorul îºi are domiciliul. În cazul în care unul dintre pãrinþi refuza sã încuviinþeze cãsãtoria, instanþa de tutelã hotãrãºte ºi asupra acestei divergenþe, având în vedere interesul superior al copilului. Monika BACIU
ficãri pânã în luna mai atunci când va avea loc un nou termen în dosar. Marian Popescu a acþionat în instanþã Primãria Petroºani pentru un raport al Curþii de Conturi. “Curtea de conturi, controlorii financiari s-au legat de modul în care a fost stabilit salarul domnului administrator public. Au considerat ca domnul administrator public nu ar trebui sã benefi-
cieze de sporul de vechime. Este ºtiut faptul cã în administraþia publicã localã singurele persoane care nu pot primi sporul de vechime sunt primarul ºi viceprimarul pentru cã în legea de salarizare în ceea ce priveºte indemnizaþia celor doi aleºi este un asterix acolo care te trimite la o notã în care se spune cã indemnizaþiile dumnealor cuprind sporurile de vechime. Este clar cã administratorul public fiind angajat cu contract de munca i se aplicã prevederile codului muncii. A trebuit sã îi dãm sporul de vechime. Noi în timpul controlului i-am restabilit salariul prin excluderea sporului. Am dat dispoziþia pe care am înaintat-o controlorilor financiari iar domnul
Compania de turism Valea Jiului, evaluatã la 80 de mii de lei
C
ompania de turism Valea Jiului se aflã sub sechestrul ANAF. Potrivit informaþiilor ANAF, firma se aflã sub sechestru pentru neplata dãrilor cãtre bugetul de stat. Clãdirea ºi biroul de 26 de metri pãtraþi au fost evaluate la suma de 80 de mii de lei. “Compania de Turism Valea Jiului se aflã în ultima fazã a modalitãþilor de executare silitã în sensul cã dupã cele trei licitaþii organizate de Serviciul Fiscal Municipal Petroºani pentru sediul companiei s-a ajuns la faza de deschidere a procedurii insolvenþei. Datoriile acumulate se ridicã undeva la 60 de mii de lei. Recuperarea acestor sume de bani s-ar putea face prin valorificarea sediului de firmã a companiei. Alternativa ar fi prezentarea unui cumpãrãtor pentru ca licitaþia sã poate relua procedura de valorificare”, a declarat în urmã cu câeva luni
Valentin Petrar, ºef Administraþia Financiarã Petroºani. Asociaþi la Compania de Turism sunt toate primãriile din Valea Jiului. La început ºi Consiliul Judeþean Hunedoara a fãcut parte din acþionariat însã anul
trecut a încetat colaborarea dintre cele douã pãrþi. O altã soluþie pentru ºtergerea datoriilor ar fi preluarea sediului de cãtre administraþiile locale. Compania de Turism Valea Jiului a fost înfiinþatã în anul 1999. din structura acþionariatului au fãcut parte primãriile din Valea Jiului ºi Consiliul Judeþean Hunedoara care anul tre-
administrator public a contestat la Tribunalul Hunedoara urmând cã instanþã sã hotãrascã cine are dreptate. Am urmãrit ºi în þarã ºi în 80% din cazuri au câºtigat administratorii publici dar intervine ºi subiectivitatea judecãtorului. Pãrerea mea este destul de clarã pentru cã un principiu fundamental de drept este cã excepþiile sunt de simplã interpretare. Controlorii financiari vin ºi extind o excepþie care se aplicã primarilor ºi viceprimarilor la alte persoane ceea ce nu mi se pare în regulã”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Potrivit raportului Curþii de Conturi, Marian Popescu, ar fi primit ilegal suma de 60 de mii de lei. Monika BACIU cut ºi-a retras sprijinul financiar. În 1999 s-a stabilit plata unei cotizaþii anuale astfel încât Compania de Turism Valea Jiului sã poatã funcþiona, însã reprezentanþii acestei societãþi susþineau cã doar primãriile au respectat, parþial, înþelegerea. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 aprilie 2015
„Drumul lui Bãsescu” a pierdut banii ºi a câºtigat procesul
A
m pierdut banii alocaþi anul trecut pentru continuarea lucrãrilor din cauza procesului intentat de ecologiºtii de la Greenpeace, dar aceºtia au pierdut la Înalta Curte procesul. Normal ar fi ca lucrãrile sã înceapã în sfârºit pe porþiunea rãmasã, dar ecologiºtii ameninþã ce merg la CEDO, în timp ce autoritãþile locale spun cã nu ar fi bani pentru nimic în acest an. Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie le-a respins recursul ecologiºtilor ºi, drept urmare, lucrãrile ar putea sã înceapã. Potrivit instanþei, aceasta „respinge recursul declarat de reclamanta Greenpeace CEE România împotriva Încheierii din 5 iulie 2013 a Curþii de Apel Bucureºti – Secþia a VIII-a contencios
administrativ ºi fiscal, recursul declarat de reclamanta Greenpeace CEE România împotriva sentinþei civile nr. 3048 din 11 octombrie 2013 a Curþii de Apel Bucureºti – Secþia a VIII-a contencios administrativ ºi fiscal ºi recursul declarat de reclamantele Asociaþia Grup Milvus, WWF – Asociaþia Programul
CONVOCATOR
În temeiul prevederilor art.94 alin.1 ººi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ººi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 30 aprilie 2015, ora 1100, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind acordarea unor Diplome de Excelenþã personalitãþilor culturale Ileana Lucia Floran, Valeriu Butulescu ºi Marian Boboc. 2. Proiect de hotãrâre privind desemnarea unui reprezentant al Consiliului Judeþean Hunedoara ca membru în Consiliul de Administraþie al Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva. 3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea achiziþionãrii documentaþiilor tehnico-economice pentru obiectivele de investiþii Linie verde de autobuz electric între PetrilaPetroºani-Aninoasa-VulcanLupeni-Uricani Green Line Valea Jiului ºi Modernizare DJ 687M: Cinciº Cerna – DJ 687A, km 1+100 – 3+300, la faza studiu de fezabilitate. 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea documen-
Naþional Dunãre Carpaþi, Societatea Carpatina Ardeleana Satu-Mare, Asociaþia pentru Protecþia Liliecilor din România ºi Societatea Românã de Herpetologie, toate prin Asociaþia Agent Green, împotriva sentinþei civile nr. 3048 din 11 octombrie 2013 a Curþii de Apel Bucureºti – Secþia a VIII-a contencios administrativ ºi fiscal,
taþiei tehnico-economice pentru obiectivul Protecþia conductei de transport gaze naturale DN 500 Haþeg-Paroºeni-Turcineºti (6 zone), afectatã de lucrarea Modernizare DJ 666: DN 66 Meriºor – Dealu Babii – Vulcan, km 5+010 – 10+000. 5. Proiect de hotãrâre privind stabilirea unor mãsuri pentru funcþionarea Parcului de Afaceri Simeria. 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea raportului asupra situaþiei gestionãrii bunurilor Consiliului Judeþean Hunedoara la 31 decembrie 2014. 7. Proiect de hotãrâre pentru modificarea Anexei nr.3 la Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara nr.14/2015 privind aprobarea nivelului taxelor ºi tarifelor, precum ºi altor taxe asimilate acestora din competenþa Consiliului Judeþean Hunedoara, aplicabile în anul fiscal 2015. 8. Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetelor aflate în autoritatea Consiliului Judeþean Hunedoara, întocmite pe secþiunea de funcþionare ºi dezvoltare pe trimestrul I 2015. 9. Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetului împrumuturilor externe ºi interne ale Consiliului Judeþean Hunedoara pe trimestrul I 2015. 10. Proiect de hotãrâre
ca nefondate. Irevocabilã”. Ecologiºtii, însã, nu se vor opri ºi au de gând sã meargã la CEDO, în timp ce doar anul trecut erau bani în buget, bani, care anul acesta nu au mai fost prinºi, pe motiv cã era acest proces pe rol. Dãnuþ Buhãescu, primarul din Uricani nici nu se poate bucura, pentru cã cei de la Agent Green vor sã
privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite bugetare în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2015 ale unor instituþii aflate în subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara. 11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2015 al SC Apa Serv Valea Jiului. 12. Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea transportului public judeþean de persoane prin curse regulate speciale. 13. Proiect de hotãrâre privind modificarea componenþei nominale, precum ººi aprobarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare ale Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Hunedoara. 14. Proiect de hotãrâre privind aprobarea continuãrii activitãþii de asistenþã ºi reprezentare a intereselor Consiliului Judeþean Hunedoara ºi/sau a Unitãþii Administrativ-Teritoriale Judeþul Hunedoara în justiþie aprobate ºi demarate în anul 2014, în anul 2015. 15. Proiect de hotãrâre privind constatarea încetãrii contractului de mandat al administratorului special la SC Drumuri ºi Poduri SA Deva. p.PREªEDINTE, Dorin Oliviu Gligor VICEPREªEDINTE
meargã mai departe la CEDO, iar dacã tot nu are bani, nici nu poate vorbi despre lucrãri. „Aºteptãm deocamdatã. Nu pot spune nimic, pânã nu vãd cum stau lucrurile”, a declarat edilul din Uricani. Anul trecut s-au pierdut nu mai puþin de 59,4 milioane de euro, bani care nu au mai fost acum prinºi în buget, pentru cã exista acest proces intentat de ecologiºtii Agent Green, care nu vor
Mici ºi bere la poarta mãnãstirii Prislop
În ultima perioadã, mãnãstirea Prislop a devenit loc de pelerinaj pentru zeci de mii de persoane care vor sã ajungã la mormântul lui Arsenie Boca. De acest lucru au profitat ºi comercianþii care au pus stãpânire pe zonã ºi ºi-au scos tarabele cu iconiþe care spun ei cã sunt sfinþite, mici ºi bere. Pentru a verifica activitatea acestora, cei de la Consiliul Judeþean Hunedoara le-au pus gând rãu ºi vor sã trimitã Protecþia Consumatorului. “Aº ruga sã facem o adresã sau sã chemãm acolo inclusiv Protecþia consumatorului, sã vedem cum sunt amplasate chioºcurile, dacã au autorizaþiile în regulã, pentru cã sunt tot felul de produse neconforme care se vând acolo, inclusiv cele religioase, care se vând fãrã acordul mânãstirii. Nu cred cã ceea ce se întâmplã
continuarea lucrãrilor. Mai sunt de realizat circa 19 kilometri, între Câmpu lui Neag ºi Cerna, dar lucrãrile au stagnat 15 ani la rând, fiind început în anul 1999 când Ministerul Transporturilor, condus de Traian Bãsescu, a ridicat drumul forestier deteriorat, la rang de drum naþional. Primele 2 tronsoane au fost deja construite, iar de 15 ani se tot amânã lucrãrile finale. Diana MITRACHE acolo este de naturã a ne face nouã o favoare. Aspectul drumului pânã acolo, pe ultimii trei km, trebuie revãzut complet, ºi de noi, ºi de prefecturã, ºi de alte organe abilitate. Eu cred cã aº apela ºi la protecþia consumatorului ºi cã ar trebui fãcut un proiect de amplasare pentru chioºcuri, ca sã fie un comerþ civilizat. Este imposibil sã faci doi-trei km pe jos ºi parcarea sã nu fie ocupatã pentru cã nu se poate ajunge acolo cu maºina. Stiu cã nu are legãturã cu proiectul de astãzi, dar am prezentat aceastã propunere ca o mãsurã suplimentarã”, a spus consilierul judeþean Doru Gaiþã. Totodatã în satul Silvaº a înflorit la propriu industria florãriilor. Nu existã gospodãrie la care sã nu se gãseascã de vânzare ghivece cu flori. La fiecare sfârºit de sãptãmânã zeci de mii de pelerini din întreaga þarã aleg sã se reculeagã la mormântul lui Arsenie Boca. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 aprilie 2015
Studenþii de la Universitatea din Petroºani au sãrbãtorit Ziua Pãmântului
Z
iua Pamântului s-a sãrbãtorit pentru prima datã în 22 aprilie 1970 în Statele Unite ale Americii. Iniþiativa a aparþinut senatorului american Gaylord Nelson, fiind generatã de absenþa interesului faþã de mediul înconjurãtor, manifestatã prin amploarea ºi formele îngrijorãtoare ale proceselor de poluare. Astãzi, peste 140 de þãri sãrbãtoresc aceastã zi,
în special prin desfãºurarea unor acþiuni menite, pe de o parte, sã atragã atenþia asupra riscului la care este supusã planeta care ne gãzduieºte, ca urmare a impactului generat de activitãþile antropice, iar pe de altã parte, sã contribuie, într-o mãsurã mai micã sau mai mare, la reducerea fenomenelor de degradare a componentelor ambientale. Înþelegând importanþa, nu numai acestei zile, ci ºi a eforturilor de a regenera zestrea naturalã a
GEOECOLOGIA – Un simpozion naþional studenþesc deschis de acum ºi elevilor Aflat la cea de a XIII ediþie, simpozionul naþional studenþesc organizat sub egida Facultãþii de Mine a Universitãþii din Petroºani, se deschide în acest an spre comunitatea Vãii Jiului, ºi cãtre elevii din cele nouã licee din Petrila, Petroºani, Vulcan, Lupeni ºi Uricani. Din acest an pe lângã cele cinci secþiuni deja consacrate, apare o nouã secþiune preuniversitarã intitulatã Eco-Geo-Turism, dedicatã elevilor de liceu ºi mai ales gânditã întãriri legãturii dintre Universitatea din Petroºani ºi
Pãmântului, studenþii de la specializãrile din domeniul Ingineria mediului (Ingineria ºi protecþia mediului în industrie ºi Ingineria valorificãrii deºeurilor) de la Facultatea de Mine a Universitãþii din Petroºani, însoþiþi de câteve cadre didactice, au participat la o acþiune de plantare a 100 de puieþi de molid în zona coloniei ªtefan din Lupeni. Entuziasmul studenþilor a încãlzit atmosfera rãcoroasã a dimineþii, fiecare participant gândindu-se cã peste ani, puieþii fragili pe care i-au plantat vor deveni arbori viguroºi, care vor da o gurã de oxigen Pãmântului. Mulþumim Ocolului Silvic Lupeni, reprezentat de domnul inginer Remus Azamfirei (absolvent al universitãþii noastre), de al cãrui sprijin ne-am bucurat pe parcursul desfãºurãrii acestei acþiuni. Prof. univ. dr. ing. Maria Lazãr
<
ÞIPÞER LYDIA (LUÞA) (75 ani)
Amintirea ei va rãmâne veºnicã în sufletele noastre. Dumnezeu sã o odihneascã în pace ºi liniºte! Corpul neînsufleþit este depus la Capela Bobocul. Slujba de înmormântare va avea loc vineri, 24 aprilie 2015, ora 13. *** Familia Contea Niculiþã deplânge plecarea spre cele veºnice a cuscrei lor Þipþer Lydia (Luþa) Dumnezeu sã o odihneascã în pace!
<
*** Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de doamna Carmen Þipþer în greaua încercare pricinuitã de decesul soacrei.
<
<
Colectivul S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de doamna Carmen Þipþer în marea durere pricinuitã de plecarea spre o lume mai dreaptã a soacrei sale. Dumnezeu sã o aºeze în loc luminat ºi sã o aibã în pace ! *** Cu compasiune ºi cu un gând de mângâiere suntem alãturi de familia greu încercatã de plecarea spre lumea celor drepþi a celei care a fost doamna ÞIPÞER LYDIA. Dumnezeu sã o ierte ºi sã o odihneascã în pace! Familiile Marton, Chiþu ºi Kovacs
<
*** Colectivul Serviciului Resurse Umane Salarizare al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de Carmen Þipþer în încercarea grea prin care trece la plecarea spre lumea celor drepþi a soacrei. Dumnezeu sã o odihneascã în pace!
<
Liceele din Valea Jiului. Din programul acestei secþiuni ce se va derula vineri 24 aprilie 2015 începând cu orele 9 la Universitatea din Petroºani, nu vor lipsi prezentãri în plen ale unor lucrãri elaborate de profesorii universitari Grigore Buia, Maria Lazãr ºi Csaba Lorinþ, dar ºi lucrãri Sincere condoleanþe elaborate de elevi de la toate cele nouã licee. familiei îndoliate. Sperãm cã aceastã primã ediþie ce conþine ºi o secþiune preuniversitarã sã fie o reuºitã, urmând ca ea Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani sã se perpetueze ºi sã devinã cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor o tradiþie în parteneriatul dinorganizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã. tre studenþi ºi elevi. RELAÞII LA TELEFON 0722448428 Organizator – Departamentul de Management, Ingineria Mediului ºi Geologie
Sã fim alãturi de Andreea!
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cu o boalã, ce iniþial a þintuit-o în pat, a miºcat multã lume. Mulþi oameni ne-au întrebat cum ar putea sã o ajute pe fetiþa care, deºi are deficienþe grave, a reuºit sã creeze o adevãratã colecþie de mãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturi care, în parte, le-a vîndut zilele acestea. Ea face asta pentru ca în toamnã sã poatã merge la încã o operaþie. Pânã acum Andreea a fãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cu numãrul 13. Ea sperã sã aibã cîndva copilãria pierdutã ºi sã poatã sã meargã,
Fii Cãlin ºi Horaþiu împreunã cu familiile anunþãm cu nemãrginitã durere în suflet plecarea spre cele veºnice a celei care a fost o mamã bunã ºi blândã
fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar mai sînt multe operaþii pînã ce visul sãu va fi realitate. Cei care vor sã o ajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii este la Pireus Bank pe numele Pop Maria Andreea IBAN RO73 PIRB 2202 6544 1600 1000 Cod SWIFT PIRBROBU VÃ MULÞUMIM!
- Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 aprilie 2015
Henþ cu mâna
Terenul tãvãlit, de pe dealul înverzit Multe mai trebuie sã suporte terenul de fotbal-rugby din „Dealul Institutului”, Dealul Calvaria în denumirea corectã, geograficã.
Toatã lumea care ia contact cu aceastã suprafaþã deºerticã, îºi pune mâinile în cap. Au ajuns sã o evite ºi gazdele, care chiar au cerut ca meciul de
Cupa României (la fotbal) cu Vulcanul sã se joace la Vulcan, dar forul suprem de la Deva nu a vrut!? Fie soare, fie ploaie „terenul de la ªtiinþa” cum îi mai zice lumea, aratã jalnic: gropi, movile, ºanþuri, pietre ºi sã nu uitãm, un pic de iarbã... Un teren construit
Fotbal, Cupa României
JOCURI ECHILIBRATE ceastã fazã pe A judeþ a Cupei României a declanºat ambiþii în multe partide.
Astfel, la Rãchitova, Jiul a deschis scorul prin
Roºianu, apoi gazdele au revenit punctând prin Mailat ºi Dragoº, (Em. Bãiconi a ratat ºi un penalty!), apoi din nou Roºianu a egalat la 2-2, Bâhu marcând specta-
Ionut Gavriluþi (Univ. Petroºani) „scãpând” de fundaºii Vulcanului
Fotbal, juniori
DOAR JIUL PE (UN) PODIUM Fazele finale ale turneului judeþean la nivelul juniorilor C (15 ani), D (13 ani)â ºi E (11 ani) sunt în plinã desfãºurare. La juniori C, Jiul Petroºani a realizat doar un 1-1 cu F.C. Hunedoara (gol R. ªtefãnoaica_, ocupând locul 4 dupã patru etape. De remarcat forþa echipei Cetate Deva, cu maximum de puncte ºi golaveraj 15-0! La juniori D, meci echilibrat între Jiul ºi Universitatea Petroºani la startul competiþiei, scor 1-0 (gol Istrate). În a doua etapã, ambele echipe din Petroºani au fost învinse: Universitatea Petroºani a clacat cu 0-6 în meciul cu CFR Simeria, iar Jiul 2-3 (dupã ce a condus cu 2-0!) cu FC Hunedoara, pentru jiuliºti marcând Szep ºi Istrate. Juniorii E au luat un start cu douã
acum vreo patru decenii, pe locul unei foste mlaºtini unde orãcãiau broaºtele, iar unde acum te aºtepþi sã sarã cârtiþele! Nu existã meci, unde vreun sportiv sã nu se accidenteze din cauza acestui teren. Fie la rugby, fie la fotbal, e groaznic. Fereascã Dumnezeu sã
plouã mâine la jocul de rugby ªtiinþa – Politehnica Iaºi, sã vedeþi duminicã circotecã la fotbal, cu douã meciuri, juniori ºi seniori, la partida Universitatea – Inter Petrila. Cred cã nici nu vreþi sã ºtiþi.
Universitatea Petroºani – C.S. Vulcan
2-0
CUPA ROMÂNIEI
Universitatea Petroºani (antr. Gabi Niþu): Cucãilã (min. 65 Bânceanu) – Tãmãºiloni, Arcuºi, Raboj, Driu (min. 57 Dãnilã) - Bulimej (min. 70 Em. Munteanu), R. Andrei, I. Gavriluþi, R. David – Chiruþã (min. 48 Rostaº), R. Toma C.S. Vulcan (antr. Marius Szoradi): Durac – Luntraru (min. 46 Uszkai), ªuþã (min. 77 Mesaroº), Vãduva, Vasz – G. Rãdulescu, I. Radu, Pârvulesc, Vâlcea (min. 82 Maghiar) – R. Pantilimon, Licoiu (min. 55 Cobleschi) Arbitru: Cr. Lazãr – Petrila; Obs. AJF: Cristi Florescu – Petroºani Spectatori: 50 Goluri: 1-0: Tãmãºiloni (min. 28), de la 10 m din centrarea lui Gavriluþi; 2-0: Bulimej (min. 48), cu capul, la cornerul executat de Tãmãºiloni
culos de la 20 m pentru 3-2. La Pui, Mãgura a deschis scorul prin D. Creciunesc, Torkos a egalat la 1-1 (dar apoi a vãzut ºi un cartonaº roºu!), gazdele câºtigând cu 2-1 prin golul lui A. Turcu. Extrem de aiurit arbitrajul deveanului Flavius Coroiu... înfrângeri la acelaºi scor: Jiul, 1-2 cu Minifotbal Hunedoara (gol Porav pentru Jiul) iar Sorii Sport`s Lupeni (antrenori Sorin Bejan – Sorin Corpade), 1-2 cu Aurul Brad (pentru lupeneni a marcat Cr. Niþã). În acest week-end partidele la cele trei grupe vor continua.
JUNIORI D (GR. 2002) TURNEU FINAL JUDEÞEAN
Etapa 1, 10 apr. 2015 FC Hunedoara – Primavera Deva Jiul Petroºani – Universitatea Petroºani CFR Simeria – Dacia Orãºtie Etapa a 2-a, 19 apr., Simeria Primavera Deva – Dacia Orãºtie CFR Simeria – Univ. Petroºani FC Hunedoara – Jiul Petroºani
CLASAMENT
CFR Simeria FC Hunedoara Jiul Petroºani Primavera Deva Dacia Orãºtie Univ. Petroºani
2 2 2 2 2 2
2 2 1 0 0 0
0 0 0 1 1 0
0 0 1 1 1 2
12-0 8-4 3-3 4-7 2-8 0-7
5-2 1-0 6-0 2-2 6-0 3-2
6p. 6p. 3p. 1p. 1p. 0p.
Etapa a 3-a, 26 apr., Petroºani, Stadion ªtiinþa 14:00 – Jiul – Primavera Deva 15:30 – Univ. Petroºani – Dacia Orãºtie 17:00 – CFR Simeria – FC Hunedoara
JUNIORI E (GR. 2004) TURNEU FINAL JUDEÞEAN
Etapa 1, 19 apr., Simeria Minifotbal Hunedoara – Jiul 2-1 CFR Simeria – FC Hunedoara 0-0 Aurul Brad – Sorii Sport Lupeni 2-1 Etapa a 2-a, 26 apr., Petroºani Sorii Sport Lupeni – FC Hunedoara Minifotbal Hunedoara – CFR Simeria Jiul Petroºani – Aurul Brad
Faza a 3-a judeþeanã, Miercuri, 22 apr. 2015
C. Rãchitova - Jiul Petroºani 3-2 Mãgura Pui - Inter Petrila 2-1 K.S. Ribiþa - Aurul Brad 1-2 Mureº Pricaz - Gl. Geoagiu 2-1 Ponorul Vaþa - ªoimul Bãiþa 1-3 C.S. Ghelari - Cetate Deva 3-4 Vict. Cãlan - Dacia Orãºtie 4-0 Univ. Petroºani - C.S. Vulcan 2-0
Gazdele au fost mai incisive, I. Gavriluþi (min. 15) trãgând razant, iar dupã pauzã, Chiruþã (min. 47) trimiþând o „bombã” de la 25 m! Dupã 2-0, vulcãnenii rateazã ocazia meciului (min. 75) când dupã un fault în careu a lui Pârvulesc, lovitura de la 11 m este ratatã de ªuþã, la intervenþia formidabilã a portarului Bânceanu! Un meci frumos în „Dealul Institutului”, cu un arbitraj excelent.
Universitatea Petroºani – C.S. Vulcan 2-0 (1-0)
Cu gândul la derby-uri Ambele echipe au abordat jocul fãrã o serie de titluri, ele având meciuri grele de campionat etapa viitoare, cu Inter Petrila respectiv Cetate Deva.
Rugby, D.N.S. (divizia secundã)
No comment...
Pierzând la un asemenea scor, 0-44 la RC Bârlad, este greu de fãcut o apreciere aupra a ceea ce s-a întâmplat la acest joc. Sã aºteptãm redresarea dupã ziua de mâine, la meciul cu ultima clasatã, Politehnica Iaºi. Etapa a 4-a, 18 apr. 2015 Stejarul Buzãu – Bucovina Suceava CSM U 23 Buc. – CSUAV Arad RC Bârlad - ªtiinþa Petroºani Polit. Iaºi – CS Nãvodari Steaua U 23 – RCM Galaþi
CLASAMENT
CSM U 23 Buc. RC Bârlad CS Nãvodari CSM Buc. Suceava RCM Galaþi ªtiinþa Petroºani CSUAV Arad Stejarul Buzãu Polit. Iaºi
4 3 4 3 3 4 4 4 3
4 2 2 2 2 1 1 1 0
0 1 1 0 0 0 0 0 0
0 0 1 1 1 3 3 3 3
24-18 76-3 44-0 13-14 141-14 81-31 60-55 44-39 46-46 53-95 47-119 58-116 35-50
2p.b. 18p. 1p.b. 11p. 1p.b. 11p. 2p.b. 10p. 1p.b. 9p. 2p.b. 6p. 2p.b. 5p. 0p.b. 4p. 2p.b. 2p.
Etapa a 5-a, 25 apr. 2015 ªtiinþa Petroºani – Polit. Iaºi; CSUAV Arad – RC Bârlad; Bucovina Suceava – CSM U 23 Buc.; RCM Galaþi – Stejarul Buzãu; CS Nãvodari stã
Paginã realizatã de Genu TUÞU