Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 843
Cronica Vãii Jiului Joi, 23 Aprilie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Un teren încurcã socotelile CSª Petroºani
S
ala Polivalentã din Petroºani ar trebui sã intre în reabilitare, însã terenul de sub clãdire încurcã planurile. Pentru cã nu se cunosc cu exactitate proprietarii banii pentru investiþie sunt blocaþi, iar reprezentanþii ªcolii Sportive au luat la puricat documente din anii 40. “Noi am consultat câteva documente destul de vechi începând din anii 1948-1951 unde spune ce ºi cum este terenul. Am fost la primãrie ºi am cãzut de acord asupra paºilor pe care îi facem în continuare ºi toatã lumea vrea sã ne
ajute. Se pare cã am gãsit o parte legalã pe care sã o urmãm ºi aºteptãm în perioada urmãtoare sã putem preda terenul de sub salã sã continue procesul de licitaþie”, a declarat Zolatan Toth, director CSS Petroºani. În ecuaþie va intra ºi Consiliul Local al municipiului Petroºani care va trebui sã dea o hotãrâre în legãturã cu terenul. “În urma adreselor pe care primãria le face ºi dacã ele se dovedesc a fi exact Consiliul Local trebuie sã dea acordul pentru predarea acestui teren”, a mai spus sursa citatã. Costurile pentru reabilitarea sãlii polivalente sunt de aproximativ un milion de euro.
Apa Serv cere sprijin ministrului Fondurilor Europene
Pionieratul încurcat de birocraþie
A
u terminat mai repede proiectul ce trebuia finalizat la Apa Serv ºi, mai mult, sunt primii din þarã care încheie proiecte de o asemenea amploare, dar au dat de greu la întocmirea documentelor. Conducerea societãþii de distribuþie a apei cere sprijin la ministerul de resort ca sã Monika BACIU finalizeze birocraþia. >>> PAGINA A 7-A
Ponta trebuie sã afle salariul lui Jujan
ristian C Resmeriþã vrea sã afle care
este salariul directorului general al CEH, Constantin Jujan. Deputatul PSD vrea sã afle de la primul-ministru Victor Ponta, cât câºtigã Jujan, având în vedere gravele probleme ale Complexului Energetic Hunedoara. “Având în vedere
situaþia economicofinanciarã deosebit de gravã în care se aflã Complexul, doresc sã vãd modul cum sunt gestionate resursele financiare ale acestuia
pe perioada de funcþionare cu noua conducere. Vã rog domnule prim-ministru sã îmi spuneþi care este venitul salarial net ºi brut
încasat de domnul Constantin Jujan aferent lunii martie 2015”, se aratã în interpelarea lui Resmeriþã cãtre primul-ministru Victor Ponta. Spre exemplu, numai în anul 2014, conducerea CEH a încasat salarii care depãºesc 8 miliarde de lei vechi. Aurel Niculescu (PSD), fostul director general al CEH a avut salariul
de bazã de peste 200 de milioane de lei vechi lunar, la care se adãugau ºi indemnizaþiile pentru participarea la Consiliul de administraþiei, în suma de 26 milioane de lei vechi lunar.
Un alt director care a încasat sume uriaºe a fost Nicolae Drãgoi (PSD). Salariul de bazã al acestuia a fost, în 2014, de peste 100 de milioane de lei vechi lunar, la care se adaugã sporurile (cu menþiunea ca activitatea „de bazã” a domnului director Dragoi era Hotelul Onix ºi coordonarea femeilor de serviciu de la sediul companiei). Monika BACIU
2 Actualitate Destine frânte, familii despãrþite
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 aprilie 2015
Au luat calea strãinãtãþii ºi au lãsat copiii acasã
L
ipsa locurilor de muncã se resimte acut în Valea Jiului. Pentru cã nu au din ce sã le ofere copiilor un trai decent mulþi pãrinþi aleg sã plece la muncã peste hotare. Câºtigul cere sacrificii, iar zeci de familii sunt despãrþite. Sentinþe pentru delegare autoritãþii pãrinteºti. Pãrinþii care pleacã în strãinãtate trebuie sã anunþe autoritãþile în grija cui îºi lasã copiii minori. În cazul în care ambii adulþi pleacã aceºtia trebuie sã notifice ºi instanþele de judecatã pentru a stabili în grija cui vor rãmâne minorii. Anul trecut, la Petroºani 14 pãrinþi au primit sentinþe din partea instanþei. “Pãrinþii care pleacã la muncã în strãinãtate trebuie sã vinã sã notifice autoritãþii tutelare aceastã plecare ºi acolo unde sunt ambii pãrinþi care îºi doresc sã plece trebuie sã meargã în instanþã ºi sã facã o cerere prin care sã deleagã autoritatea pãrinteascã temporarã unei alte persoane din familia lãrgitã. În momentul în care ei vin la noi ºi ne declarã cui vor lãsa în îngrijire copilul noi îi îndrumãm cãtre instanþa de judecatã dupã care instanþa ne solicitã anchetã socialã care se face
în maximum douã zile pentru cã se judecã cu celeritate aceste cauze ºi se deleagã autoritatea pãrinteascã pe maxim 12 luni. Dacã în 2014 am avut 15 sentinþe judecãtoreºti pânã la ora actualã avem 8 sentinþe”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. În majoritatea cazurilor, copiii rãmân în grija bunicilor sau a altor rude. “În aceste cazuri rãmân ori cu bunicii, ori cu o mãtuºã. În general rãmân în familia lãrgitã”, a mai spus sursa citatã. În Valea Jiului numãrul persoanelor plecate la muncã în strãinãtate este mult mai mare. Existã cazuri în care ambii pãrinþi au luat calea strãinãtãþii ºi ºi-au lãsat copiii în grija rudelor, însã nu au anunþat autoritãþile. Monika BACIU
Se dã sentinþa în cazul teribilistului cu BMW?
U
n adolescent de 15 ani din Petroºani este cãutat de poliþiºti dupã ce a pelcat de acasã, iar de luni pãrinþii nu mai ºtiu nimic de el.
Bãiatul se numeºte Niculae Radian Ion iar poliþiºtii au stabilit cã luni, în jurul orei 12:00, a plecat de acasã spre ºcoalã, iar la ora 19.00, când a terminat cursurile, a plecat de la ºcoalã, dar nu a mai ajuns la domiciliu. Acesta avea asupra lui cartea de identitate ºi suma de 150 lei, adicã bursa ºcolarã pe care o ridicase chiar în ziua dispariþiei. Potrivit poliþiºtilor, minorul are urmãtoarele semnalmente:
Li s-a terminat „gazul”. Hoþi de butelii prinºi de poliþiºti atru tineri specializaþi în furturi P de butelii de gaz au fost rpinºi de poliþiºtii din Petroºani, iar acum vor rãspunde pentru faptele lor.
M
agistraþii au amânat consecutiv pronunþarea în dosarul teribilistului cu BMW, cel care în urmã cu un an de zile a spulberat pe trecerea de pietoni doi oameni.
A fugit de acasã
traþii Judecãtoriei Petroºani au amânat în douã rânduri pronunþarea sentinþei, iar la termenul de astãzi, indiferent de decizia judecãtorului care a avut spre soluþionare dosarul, ambele pãrþi pot contesta sentinþa. În dosar s-au constituit parte civilã nu mai puþin de 12 persoane, rude sau urmaºi ale celor douã victime ucise de ºoferul vitezoman. Maximilian GÂNJU
Mãturar Codruþ Norocel ar trebui sã primeascã astãzi sentinþa în dosarul în care este judecat pentru ucidere din culpã în cazul a douã persoane. Potrivit procurorilor, individul gonea cu bolidul sãu de lux prin centrul localitãþii ºi i-a spulberat pe cei doi pietoni care vroiau sã treacã stradã pe trecerea de lângã sediul Primãriei Petroºani. Victimele au murit aproape pe loc iar TRADUCÃTOR individul a fost arestat AUTORIZAT preventiv, eliberat la scurt timp ºi plasat în Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ arest la domiciliu. Dupã Str. AVRAM IANCU 13/38 un an de judecatã, magisTelefon 0728890014
Cei patru, cu vârste cuprinse între 18 ºi 24 de ani, sunt prezumtivii autori a douã infracþiuni de furt calificat, comise în noaptea de 09/10.04. 2015 ºi în noaptea de 20/21.04.2015, când au rupt lacãtele de la douã standuri ale unor societãþi comerciale, din munici-
piului Petroºani, de unde au sustras 26 de butelii de gaz. Prejudiciul în valoare de 3.800 de lei a fost recuperat în proporþie de 25%, iar cei patru tineri sunt cercetaþi în stare de libertate pentru sãvârºirea infracþiunii de furt calificat. Car men COSMAN-PREDA
înãlþime 1,65 m, pãr ºaten spre blond, tuns cu breton, faþa rotundã, o aluniþã în mijlocul frunþii, iar la data dispariþiei purta pantaloni tip blue-jeans, de culoare albastrã, prespãlaþi ºi tãiaþi, adidaºi din pânzã, de culoare neagrã, cu talpã de spumã albã, precum ºi o geacã de fâº, de culoare neagrã, cu fermoar. „În urma sesizãrii, poliþiºti au desfãºurat o activitãþi investigative ºi de cãutare în vederea identificãrii persoanei în cauzã, însã fãrã rezultat. Prin urmare, poliþiºtii vor continua cercetãrile, minorul fiind dat urmãrire naþionalã ºi în consemn la frontierã. Persoanele care pot furniza informaþii care sã conducã la depistarea sa, sunt rugate sã apeleze numãrul unic de urgenþã 112 sau sã sesizeze cea mai apropiatã unitate de poliþie”, aratã IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU
VÂNZARE Vând apartament 2 camere, în Petroºani, Str. 1 Decembrie 1918, Bl. 105, Ap.53, cu multiple îmbunãtãþiri. Preþ 75.000 lei negociabil. Nr telefon 0731.254100 ºi 0757.769477
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 aprilie 2015
Sindicaliºtii contestã condiþionarea ajutorului
N
u sunt de acord sã primeascã ajutor de stat, cu condiþia sã divizeze CEH. Asta spun sindicaliºtii, dupã ce Complexul Energetic Hunedoara a obþinut marþi un împrumut, iar liderii din Valea Jiului se pregãtesc sã plece la Bucureºti. Comisia Europeanã a aprobat marþi, 21 aprilie 2015, un ajutor temporar (pe ºase luni) de salvare, în valoare de 167 de milioane lei, acordat de autoritãþile române Complexului Energetic Hunedoara. Începând cu luna octombrie, însã, CE Hunedoara are trei perspective: fie ramburseazã creditul, fie prezintã un plan credibil ºi fezabil de restructurare, situaþie în care termenul de rambursare se prelungeºte, fie prezintã un plan de lichidare, dacã nu poate rambursa ajutorul de stat. Sindicatele, însã, au ºi
reacþionat. „Noi am fãcut deja petiþii, atât la premierul României, cât ºi la domnul ministru Gerea. În cursul sãptãmânii viitoare, urmeazã sã am o întrevedere cu ministrul Gerea exact pe aceastã problemã, pentru cã noi, ca ºi organizaþie sindicalã, atâta timp cât mineritul de huilã are posibilitatea de a accesa ajutor de stat, doar cu condiþia de a se închide, pânã la 31 decembrie 2018, nu vom fi de acord cu un astfel de program”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Mai mult, Petre
Nica, liderul Sindicatului Muntele a fost tranºant ºi spune cã va cere celor de la ministerele de resort, sã nu condiþioneze ajutorul pe care îl acordã acestei structuri. „ Programul de restructurare trebuie sã se facã necondiþionat de divizarea activitãþii energetice de cãtre partea minierã. Sã fim lãsaþi, împreunã cu specialiºtii, sã întocmim acest program ºi fãrã sã fie fãcut sub forþarea unei ordonanþe de urgenþã, care spune foarte clar cã
Disponibilizãri în douã etape
C
ifra de peste 690 de disponibiilizaþi de la minele neviabile ar putea sã fie diminuatã. Tocmai de aceea, responsabilii de la minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani au decis sã facã aceste concedieri în douã etape. Asta ca sã câºtige timp, ca sã amâne, pânã la finele anului, când poate reuºesc sã rãmânã la 350 de disponibilizaþi. Nu vor pleca toþi cei 696 de angajaþi de la minele neviabile, ci chiar mai puþin de jumãtate. Asta spun cei de la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine din Valea Jiului, care cautã astfel sã amâne decizia finalã, pânã vor obþine permisiunea de a concedia jumãtate din numãrul preconizat de disponibilizaþi programaþi pentru acest an. „Chiar dacã în decizia CE avem prinsã o cifrã de 695 de persoane, conducerea societãþii, dupãconsultãri cu sindicatele, am decis sã o facem în douã etape. Prima va cuprinde 225 de persoane, urmând ca în a doua etapã, numãrul final de disponibilizaþi sã îl stabilim, dupã aprobarea acelei notificãri în care noi am solicitat ca numãrul final de disponibilizaþi sã fie de 350”, a spus Aurel Anghel, director general al
SNÎMVJ. Disponibilizãrile au þinut cont de procentul angajaþi direct productivi, versus perosnal TESA, iar ca sã plece un miner din subteran, au plecat alþi 4 de la suprafaþã, sau din birouri. Asta pentru a menþine productivitatea muncii. „Mina Petrila disponibilizeazã 78 de persoane, Mina Paroºeni - 79 de persoane, Mina Uricani - 63 de persoane ºi aparatul SNÎMVJ - 5 persoane. În total 225 de persoane. Efectivele rãmase vor fi: 352 de persoane la mina Petrila, 623 de persoane la Mina Paroºeni, 422 la Mina Uricani ºi 53 de persoane în aparatul funcþional al SNÎMVJ”, mai spune directorul general. În Valea Jiului trei mine întrã în procesul de închidere ºi conservare, iar minerii de aici pleacã la pensie, sau rãmân în ºomaj. Din totalul celor 225 de disponibilizaþi ce pleacã în prima etapã, doar 65 nu îndeplinesc condiþiile de pensionare ºi ei vor primi veniturile de completare. Diana MITRACHE
beneficiem de acest ajutor de stat dacã.”, a mai spus liderul sindicatului reprezentativ la nivel de CEH. Potrivit experþilor Comisiei Europene, ajutorul de
stat este limitat la suma necesarã Complexului Energetic Hunedoara pentru a-ºi desfãºura în continuare activitãþile de exploatare a centralelor electrice, în primul rând pentru plãþi restante de certificate verzi, ºi pentru plata creditorilor. Posibilitatea ca CEH sã ramburseze în termen ajutorul de stat pare, însã, extrem de redusã, deoarece, potrivit ultimului raport financiar disponibil, compania înregistra datorii totale de 2,56 miliarde de lei, la finele anului 2013. Mai mult,
ajutorul de stat, care trebuie rambursat pânã în luna octombrie, se adaugã altor credite pe care compania le mai are de rambursat: respectiv 7,4 milioane dolari, destinat finanþãrii reabilitãrii ºi modernizãrii, alte 2,3 mil euro, credit în vederea finanþãrii reabilitãþii grupului 4 al termocentralei Paroºeni ºi alte 65,3 milioane de euro, credit subîmprumutat de la Ministerul Finanþelor pentru investiþii de mediu Diana MITRACHE
SNÎMVJ, producþie pentru prognoze
S
ocietatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a lucrat suplimentar pentru a asigura cãrbunele necesar pentru Complexul Energetic Hunedoara.
Lunar, cei de la societatea de închideri produc mai mult cãrbune decât au prognozat la începutul anului. “Nu pot sã dau cifrele exacte despre cantitatea de cãrbune livratã cãtre Complex, dar atât în perioada de iarnã cât ºi acum toate solicitãrile Complexului Energetic Hunedoara am rãspuns în fiecare sâmbãtã ºi de câteori ne-au solicitat ºi în fiecare lunã avem producþia depãºitã atât pentru bugetul nostru de venituri ºi cheltuieli cât ºi faþã de producþia prognozatã faþã de Complexul Energetic Hunedoara”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. În tot acest timp, societatea de închideri nu ºi-a primit banii de la Complex pentru cãrbunele livrat. Un prim pas pentru recuperarea
creanþelor a fost fãcut, iar instanþa a decis cã cei de la Complexul Energetic Hunedoara trebuie sã plãteascã în jur de 1,1 milioane de lei. “Legislaþia ne obligã sã percepem aceste penalitãþi însã în ultimele luni de zile activitatatea comercialã dintre noi ºi Complexul Energetic Hunedoara s-a normalizat ºi avem mari speranþe cã odatã cu obþinerea acestui ajutor de stat de cãtre CEH sã recuperãm creanþele de la CEH pentru a putea avea o activitate normalã ºi mã refer la furnizorii de plãþi ºi servicii la care suntem în urmã ºi facem eforturi deosebite ca aceste activitãþi sã funcþioneze în parametri normali”, a mai spus sursa citatã. Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului are de încasat de la Complexul Energetic Hunedoara peste 100 de milioane de lei pentru cãrbunele livrat. Monika BACIU
4 Actualitate Centrul Civic „pocneºte” din nou
Grijã la pavele pe centrul Petroºaniului!
Z
ona pietonalã din centrul municipiului Petroºani e plinã de „capcane”, din cauza pavelelor care se desprind ºi care se clatinã ori de cãte ori cineva calcã pe ele. Oamenii care circulã prin acest loc spun cã le ocolesc, cã altfel cine ºtie ce riscã, dar cã au devenit deja prea multe locuri în care bucãþile de granit se saltã la prima atingere. „Sã bage primarul oamenii sã lucreze, sã le refacã la loc! Asta trebuie acum cã s-a dezgheþat, cã noi nu ne mai temem de ele, dupã ce am lucrat 40 de ani în minã. Dar sunt un pericol”, ne spune un pensionar, care ocolea zona cu pavele dezlipite. „Nu e chiar aºa de simplu. Cã dacã nu eºti atent ºi calci strâmb, e bine dacã îþi luxezi piciorul, dar poþi sã cazi ºi sã te loveºti la cap, poþi sã
ºi mori, nu e de glumã! Sper sã fie remediat totul curând sã nu auzim de tragedii”, a spus un alt om. Dalele de granit s-au dezlipit, iar unele chiar s-au rupt în douã din cauza îngheþului ºi a materialelor slabe cu care s-a lucrat. Cei din primãria Petroºani promit însã cã de sãptãmâna viitoare vor începe reparaþiile ºi în acest loc. „Noi de luni o sã intrãm, fie cu firma care a executat lucrãrile, dacã mai este lucrarea în garanþie, fie cu utilajele
noastre, sã lipim acele pavele acolo unde este necesar. Într-adevãr este nevoie sã remediem zonele cu probleme, pentru cã am observat ºi de sãptãmâna viitoare se vor face lucrãrile necesare”, a spus Daniel Viºan, director al SPADPP Petroºani. Proiectul pentru reamenajarea centrului civic a fost finanþat din fonduri europene ºi a costat 19,5 milioane de lei. Conform planului detaliat de lucrãri, în cadrul proiectului a fost reabilitatã zona pietonalã cuprins între Piaþa Victoriei ºi Parcul "Comunitatea Europeanã", de lângã Teatrul de Stat "Ion D. Sîrbu". Aproximativ 7 milioane de euro au fost cheltuite numai pe dalele de granit, piatrã cubicã, pavele ºi borduri. Banii necesari pentru Centrul Civic au venit în cea mai mare parte de la Uniunea Europeanã ºi de la Guvernul României, iar manopera a fost asiguratã de ACOMIN. Diana MITRACHE
Tensiuni la TSD Petrila. Tinerii s-ar gândi sã plece la alt partid
O
parte a tinerii social – democraþi din Petrila sunt nemulþumiþi ºi ar vrea sã plece la alte partide, spun surse din interior. Reprezentanþii PSD neagã, însã tot mai multe voci vorbesc
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 aprilie 2015
despre tensiunile din ce în ce mai accentuate. Nu sunt promovaþi ºi nici susþinuþi financiar. Acestea ar fi principalele nemulþumiri ale unei pãrþi importante din Organizaþia Tinerilor Social – Democraþi Petrila, pe care le-ar fi ºi clamat în faþa preºedintelui PSD Petrila,
Gheorghe Bobar. O informaþie care a circulat marþi dupãamiaza vrobea chiar despre faptul cã mai mulþi tineri social – democraþi din petrila ºi-ar fi depus deja demisiile ºi ar vrea sã se înscrie în PNL Petrila, la organizaþia de tineret, tocmai pentru cã nu au
Asfalt în curtea ºcolii
P
entru prima datã de la darea în folosinþã a ªcolii Avram Stanca din Petroºani, edilii locali au reuºit sã demareze asfaltarea terenului de sport. Acum conducerea unitãþii de învãþãmânt le promite copiilor un teren de handbal performant pe care, imediat ce va fi turnat asflatul îl vor vopsi ºi amenaja corespunzãtor. De miercuri a început operaþiunea de turnarea a primului covor asfaltic în curtea ºcolii Avram Stanca. Muncitorii ºi-au amenajat ºantierul ºi lucrãrile se vor finaliza în scurt timp, dacã vremea va fi ºi ea prielnicã. Pentru cei de la ºcoalã, însã, este încã un moment de bucurie ºi elevilor li se promit surprize plãcute. „Este un momet mare, pentru cã, în sfârºit, se asfalteazã curtea ºcolii, una dintre cele douã curþi, de fapt. Este cea mai importantã, pentru cã este locul unde se vor desfãºura competiþiile sportive, pentru cã sala noastrã de sport, gãsit înþelegere la Gheorghe Bobar. Reprezentanþii PSD Petrila neagã, însã, existenþa oricãrui diferend ºi spun cã totul este bine ºi frumos. „Nu sunt nemulþumiri, nu am cunoºtinþã despre aºa ceva. Nu a avut loc nicio ºedinþã a TSD Petrila”, susþine Cristian Popa, secretarul PSD Petrila ºi, totodatã, cel care coordoneazã activitatea tinerilor social – democraþi. Pe de altã parte, cei de la TNL Petrila spun cã pânã acum nu au primit nicio adeziune de la vreun tânãr plecat din organizaþia social – democratã, dar uºa lor este deschisã oricui. „La noi nu a venit încã nimeni, dar uºa noastrã este deschisã pentru oricine”, spune Daniel Preda, preºedintele Organizaþiei tineretului liberal din Petrila. Car men COSMAN-PREDA
deºi foarte încãpãtoare, nu este suficientã ºi, de altfel, se recomandã ca elevii sã facã sport în aer curat, atunci când timpul o permite. Va fi amena-
jat un teren de handbal, deosebit de frumos”, a declarat Robert Humel, directorul ªcolii Avram Stanca Petroºani. Lucrãrile sunt finanþate de primãrie ºi anul trecut, tot în curtea ºcolii de aici a fost finalizatã o mai amplã lucrare prin care s-a reabilitat reþeaua de termoficare, pentru cã periodic aici se spãrgeau þevile ºi curtea era inundatã. Diana MITRACHE
Zeci de reprezentanþi ai castelelor din Europa se întâlnesc la Hunedoara
F
estival medieval. Judeþul Hunedoara se poate mândri cu cele mai multe castele din þarã. În douã sãptãmâni, în judeþul Hunedoara se va desfãºura prima ediþie a târgului castelelor, iar acesta va avea loc la Castelul Huniazilor. Anul acesta, în perioada 1 – 3 mai, în Sala Dietei va avea loc prima ediþie a primului „târg al castelelor”. Au confirmat prezenþa cu standuri de promovare 21 de participanþi, majoritatea din Europa Centralã ºi de Est. “Am lansat un pachet turistic pentru cã începând cu data de 1 Mai pentru o perioadã de patru zile se desfãºoarã primul festival medieval la care vor fi prezenþi reprezentanþi de la peste 20 de cetãþi medievale din europa. Am fãcut un pachet turistic care începe cu preluarea turiºtilor de la locul stabilit, transportul, trei nopþi de cazare ºi patru zile în
regim de demipensiune. Acest pachet pleacã de la 185 de euro pentru o persoanã”, a declarat Ioan Toacã, reprezentant agenþie de turism. Reprezentanþi ai castelelor din România ºi Europa îºi vor da întâlnire la acest eveniment la care sunt aºteptaþi ºi turiºtii. “Acest festival are menirea de a-i pune la masa pe toþi reprezentanþii castelelor medievale din România ºi nu numai. Aici la noi vor participa la programul efectiv care va fi cu prilejul acestei manifestãri internaþionale cu acesta data urmând ca noi ca ºi agenþie sã le arãtãm Muzeul Aurului de la Brad, sã le arãtãm
Biserica de la Densuº, Sarmisegetuza, Parcul Dinozaurilor Pitici de la Haþeg. Suntem apreciaþi cã fiind în primii 10 ca ºi obiective turistice din þarã. Avem ºi munte ºi istorie, exista potenþial turistic la noi”, a mai spus sursa citatã. La „Târgul European
al Castelelor” vor fi reprezentate 10 castele sau cetãþi din România (majoritatea din Transilvania) ºi 11 din Ungaria, Cehia, Macedonia ºi Bulgaria. Spania este singura þarã vesticã ce va fi reprezentatã la manifestarea de la
Hunedoara. Standurile vor fi amenajate în Sala Dietei. Printre participanþi se numãrã ºi Institutul Patrimoniului Naþional din Praga, organizaþie care reprezintã peste 100 de castele ºi cetãþi din Cehia. Simultan cu târgul de turism, va avea loc ºi Festivalul internaþional „Dracula Festival 2015”. Manifestarea „încearcã sã îmbine mitul cu realitatea într-o atmosferã medievalã presãratã cu istorie ºi legende, prezentate într-o antitezã ineditã între viaþa marelui domnitor Vlad Voievod Drãculea (Vlad Þepeº) ºi legenda din spatele mitului Dracula. În prima zi a festivalului avem onoarea sã aflãm povestea personajului Dracula, spusã chiar de
Dacre Stoker în persoanã, strãnepotul lui Bram Stoker ºi autor al bestseller-ului «Dracula, mortul viu». Cartea se bazeazã pe arhivele personale ale familiei Stoker ºi este scrisã împreunã cu Ian Holt, scriitor ºi scenarist, ca o continuare a romanuluicult „Dracula”, în spiritul intenþiilor literare ºi în stilul lui Bram Stoker, pãrintele lui Dracula ºi întemeietorul genului horror”, se aratã într-un comunicat al Primãriei Hunedoara. Prima zi a festivalului mai cuprinde un film despre Vlad Voievod Drãculea ºi se va încheia cu un „impresionant bal medieval”. În cea de-a doua zi vor avea loc turniruri ºi concursuri medievale, dar ºi simulãri de lupte între cavaleri. Monika BACIU
Promovare turisticã corespunzãtoare
Noul telescaun din Parâng tras pe dreapta L N oul telescaun din staþiunea montanã Parâng nu va funcþiona în perioada de varã. Scaunele vor fi garate, iar potenþialii turiºti vor avea posibilitatea de a urca la munte cu vechea instalaþie pe cablu.
Cum de la Guvern nu au mai sosit bani pentru continuarea proiectului de dezvoltare, lucrãrile sunt stopate, însã nici nu se alocã bani pentru conservarea lucrãrilor existente.
“Lucrãrile ºi instalaþiile care existã acolo în masivul Parâng ele nu se conserveaza, ele sunt în stare de funcþionare însã dacã vorbim de telescaunul TS3 acesta nu va fi lãsat cum îl ºtim ci va fi garat astfel încât pe perioada verii va fi folosit doar telescaunul vechi dacã va fi necesar”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. De cel puþin doi ani de zile nu au mai fost alocaþi bani de la Guvern pentru continuarea lucrãrilor din Parâng. Municipalitatea
a realizat noul telescaun prin forþe proprii, pe baza unui credit contractat în sumã de 13 milioane de lei. În cazul în care nici pe viitor nu vor fi alocaþi bani, administraþia localã va încerca sã ducã mai departe investiþia prin fonduri proprii. “Urmeazã sã se ducã mai departe lucrãrile, ar fi bine sã se aloce sume de bani de cãtre Guvern pentru acest proiect. Sperãm cã la un moment dat vor mai veni bani de la Guvernul României dacã nu se va încerca ducerea mai departe a
acestui proiect pe resurse ale primãrie municipiului Petroºani care sunt mai mici ºi ritmul de înaintare a proiectului este mult mai lent. Anul trecut ºi anul acesta nu au venit bani pentru masivul Parâng”, a mai spus sursa citatã. Un alt inconvenient este legat ºi de un teren pe care municipalitatea încearcã sã îl obþinã. Este vorba de un teren în suprafaþã de 46 de hectare pentru care municipalitatea se judecã cu Romsilva.
Monika BACIU
a finele acestui an, petroºãnenii vor avea posiiblitatea de a promova zona aºa cum se cuvinte în cadrul centrului de informare turisticã ce se construoieºte pe raza localitãþii.
Imediat dupã declararea municipiului Petroºani drept staþiune turisticã de interes naþional, autoritãþile locale de la Petroºani au cãutat soluþii pentru realizarea unui, de pe acum, absolut necesar, centru de informare turisticã., astfel cã anul trecut au fost demarate lucrãrile la centrul de informare turisticã. “Centrul de informare turisticã se afla în lucru. Termenul de finalizare al proiectului care prevede finalizarea acestui centru de informare turisticã este luna octombrie a acestui an”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. În acest sens, au fost analizate mai multe posibilitãþi în vederea realizãrii acestui obiectiv, cea mai bunã soluþie fiind identificatã prin aderarea la un program naþional iniþiat ºi derulat de ministerul de resort, prin care urmeau sã fie realizate mai multe centre de informare turisticã în staþiunile din România, prin utilizarea
banilor europeni accesaþi de minister. “Dupã cum se poate vedea este o clãdire funcþionalã, modernã, tipicã pentru astfel de obiective care va fi finalizata ºi pe urmã va fi mobilatã”, a mai spus sursa citatã.
Noul centru de informare turisticã al municipiului Petroºani este construit pe strada Mihai Viteazu, în zonã aflatã în imediata vecinãtate a Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Monika BACIU
4 Actualitate Centrul Civic „pocneºte” din nou
Grijã la pavele pe centrul Petroºaniului!
Z
ona pietonalã din centrul municipiului Petroºani e plinã de „capcane”, din cauza pavelelor care se desprind ºi care se clatinã ori de cãte ori cineva calcã pe ele. Oamenii care circulã prin acest loc spun cã le ocolesc, cã altfel cine ºtie ce riscã, dar cã au devenit deja prea multe locuri în care bucãþile de granit se saltã la prima atingere. „Sã bage primarul oamenii sã lucreze, sã le refacã la loc! Asta trebuie acum cã s-a dezgheþat, cã noi nu ne mai temem de ele, dupã ce am lucrat 40 de ani în minã. Dar sunt un pericol”, ne spune un pensionar, care ocolea zona cu pavele dezlipite. „Nu e chiar aºa de simplu. Cã dacã nu eºti atent ºi calci strâmb, e bine dacã îþi luxezi piciorul, dar poþi sã cazi ºi sã te loveºti la cap, poþi sã
ºi mori, nu e de glumã! Sper sã fie remediat totul curând sã nu auzim de tragedii”, a spus un alt om. Dalele de granit s-au dezlipit, iar unele chiar s-au rupt în douã din cauza îngheþului ºi a materialelor slabe cu care s-a lucrat. Cei din primãria Petroºani promit însã cã de sãptãmâna viitoare vor începe reparaþiile ºi în acest loc. „Noi de luni o sã intrãm, fie cu firma care a executat lucrãrile, dacã mai este lucrarea în garanþie, fie cu utilajele
noastre, sã lipim acele pavele acolo unde este necesar. Într-adevãr este nevoie sã remediem zonele cu probleme, pentru cã am observat ºi de sãptãmâna viitoare se vor face lucrãrile necesare”, a spus Daniel Viºan, director al SPADPP Petroºani. Proiectul pentru reamenajarea centrului civic a fost finanþat din fonduri europene ºi a costat 19,5 milioane de lei. Conform planului detaliat de lucrãri, în cadrul proiectului a fost reabilitatã zona pietonalã cuprins între Piaþa Victoriei ºi Parcul "Comunitatea Europeanã", de lângã Teatrul de Stat "Ion D. Sîrbu". Aproximativ 7 milioane de euro au fost cheltuite numai pe dalele de granit, piatrã cubicã, pavele ºi borduri. Banii necesari pentru Centrul Civic au venit în cea mai mare parte de la Uniunea Europeanã ºi de la Guvernul României, iar manopera a fost asiguratã de ACOMIN. Diana MITRACHE
Tensiuni la TSD Petrila. Tinerii s-ar gândi sã plece la alt partid
O
parte a tinerii social – democraþi din Petrila sunt nemulþumiþi ºi ar vrea sã plece la alte partide, spun surse din interior. Reprezentanþii PSD neagã, însã tot mai multe voci vorbesc
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 aprilie 2015
despre tensiunile din ce în ce mai accentuate. Nu sunt promovaþi ºi nici susþinuþi financiar. Acestea ar fi principalele nemulþumiri ale unei pãrþi importante din Organizaþia Tinerilor Social – Democraþi Petrila, pe care le-ar fi ºi clamat în faþa preºedintelui PSD Petrila,
Gheorghe Bobar. O informaþie care a circulat marþi dupãamiaza vrobea chiar despre faptul cã mai mulþi tineri social – democraþi din petrila ºi-ar fi depus deja demisiile ºi ar vrea sã se înscrie în PNL Petrila, la organizaþia de tineret, tocmai pentru cã nu au
Asfalt în curtea ºcolii
P
entru prima datã de la darea în folosinþã a ªcolii Avram Stanca din Petroºani, edilii locali au reuºit sã demareze asfaltarea terenului de sport. Acum conducerea unitãþii de învãþãmânt le promite copiilor un teren de handbal performant pe care, imediat ce va fi turnat asflatul îl vor vopsi ºi amenaja corespunzãtor. De miercuri a început operaþiunea de turnarea a primului covor asfaltic în curtea ºcolii Avram Stanca. Muncitorii ºi-au amenajat ºantierul ºi lucrãrile se vor finaliza în scurt timp, dacã vremea va fi ºi ea prielnicã. Pentru cei de la ºcoalã, însã, este încã un moment de bucurie ºi elevilor li se promit surprize plãcute. „Este un momet mare, pentru cã, în sfârºit, se asfalteazã curtea ºcolii, una dintre cele douã curþi, de fapt. Este cea mai importantã, pentru cã este locul unde se vor desfãºura competiþiile sportive, pentru cã sala noastrã de sport, gãsit înþelegere la Gheorghe Bobar. Reprezentanþii PSD Petrila neagã, însã, existenþa oricãrui diferend ºi spun cã totul este bine ºi frumos. „Nu sunt nemulþumiri, nu am cunoºtinþã despre aºa ceva. Nu a avut loc nicio ºedinþã a TSD Petrila”, susþine Cristian Popa, secretarul PSD Petrila ºi, totodatã, cel care coordoneazã activitatea tinerilor social – democraþi. Pe de altã parte, cei de la TNL Petrila spun cã pânã acum nu au primit nicio adeziune de la vreun tânãr plecat din organizaþia social – democratã, dar uºa lor este deschisã oricui. „La noi nu a venit încã nimeni, dar uºa noastrã este deschisã pentru oricine”, spune Daniel Preda, preºedintele Organizaþiei tineretului liberal din Petrila. Car men COSMAN-PREDA
deºi foarte încãpãtoare, nu este suficientã ºi, de altfel, se recomandã ca elevii sã facã sport în aer curat, atunci când timpul o permite. Va fi amena-
jat un teren de handbal, deosebit de frumos”, a declarat Robert Humel, directorul ªcolii Avram Stanca Petroºani. Lucrãrile sunt finanþate de primãrie ºi anul trecut, tot în curtea ºcolii de aici a fost finalizatã o mai amplã lucrare prin care s-a reabilitat reþeaua de termoficare, pentru cã periodic aici se spãrgeau þevile ºi curtea era inundatã. Diana MITRACHE
Zeci de reprezentanþi ai castelelor din Europa se întâlnesc la Hunedoara
F
estival medieval. Judeþul Hunedoara se poate mândri cu cele mai multe castele din þarã. În douã sãptãmâni, în judeþul Hunedoara se va desfãºura prima ediþie a târgului castelelor, iar acesta va avea loc la Castelul Huniazilor. Anul acesta, în perioada 1 – 3 mai, în Sala Dietei va avea loc prima ediþie a primului „târg al castelelor”. Au confirmat prezenþa cu standuri de promovare 21 de participanþi, majoritatea din Europa Centralã ºi de Est. “Am lansat un pachet turistic pentru cã începând cu data de 1 Mai pentru o perioadã de patru zile se desfãºoarã primul festival medieval la care vor fi prezenþi reprezentanþi de la peste 20 de cetãþi medievale din europa. Am fãcut un pachet turistic care începe cu preluarea turiºtilor de la locul stabilit, transportul, trei nopþi de cazare ºi patru zile în
regim de demipensiune. Acest pachet pleacã de la 185 de euro pentru o persoanã”, a declarat Ioan Toacã, reprezentant agenþie de turism. Reprezentanþi ai castelelor din România ºi Europa îºi vor da întâlnire la acest eveniment la care sunt aºteptaþi ºi turiºtii. “Acest festival are menirea de a-i pune la masa pe toþi reprezentanþii castelelor medievale din România ºi nu numai. Aici la noi vor participa la programul efectiv care va fi cu prilejul acestei manifestãri internaþionale cu acesta data urmând ca noi ca ºi agenþie sã le arãtãm Muzeul Aurului de la Brad, sã le arãtãm
Biserica de la Densuº, Sarmisegetuza, Parcul Dinozaurilor Pitici de la Haþeg. Suntem apreciaþi cã fiind în primii 10 ca ºi obiective turistice din þarã. Avem ºi munte ºi istorie, exista potenþial turistic la noi”, a mai spus sursa citatã. La „Târgul European
al Castelelor” vor fi reprezentate 10 castele sau cetãþi din România (majoritatea din Transilvania) ºi 11 din Ungaria, Cehia, Macedonia ºi Bulgaria. Spania este singura þarã vesticã ce va fi reprezentatã la manifestarea de la
Hunedoara. Standurile vor fi amenajate în Sala Dietei. Printre participanþi se numãrã ºi Institutul Patrimoniului Naþional din Praga, organizaþie care reprezintã peste 100 de castele ºi cetãþi din Cehia. Simultan cu târgul de turism, va avea loc ºi Festivalul internaþional „Dracula Festival 2015”. Manifestarea „încearcã sã îmbine mitul cu realitatea într-o atmosferã medievalã presãratã cu istorie ºi legende, prezentate într-o antitezã ineditã între viaþa marelui domnitor Vlad Voievod Drãculea (Vlad Þepeº) ºi legenda din spatele mitului Dracula. În prima zi a festivalului avem onoarea sã aflãm povestea personajului Dracula, spusã chiar de
Dacre Stoker în persoanã, strãnepotul lui Bram Stoker ºi autor al bestseller-ului «Dracula, mortul viu». Cartea se bazeazã pe arhivele personale ale familiei Stoker ºi este scrisã împreunã cu Ian Holt, scriitor ºi scenarist, ca o continuare a romanuluicult „Dracula”, în spiritul intenþiilor literare ºi în stilul lui Bram Stoker, pãrintele lui Dracula ºi întemeietorul genului horror”, se aratã într-un comunicat al Primãriei Hunedoara. Prima zi a festivalului mai cuprinde un film despre Vlad Voievod Drãculea ºi se va încheia cu un „impresionant bal medieval”. În cea de-a doua zi vor avea loc turniruri ºi concursuri medievale, dar ºi simulãri de lupte între cavaleri. Monika BACIU
Promovare turisticã corespunzãtoare
Noul telescaun din Parâng tras pe dreapta L N oul telescaun din staþiunea montanã Parâng nu va funcþiona în perioada de varã. Scaunele vor fi garate, iar potenþialii turiºti vor avea posibilitatea de a urca la munte cu vechea instalaþie pe cablu.
Cum de la Guvern nu au mai sosit bani pentru continuarea proiectului de dezvoltare, lucrãrile sunt stopate, însã nici nu se alocã bani pentru conservarea lucrãrilor existente.
“Lucrãrile ºi instalaþiile care existã acolo în masivul Parâng ele nu se conserveaza, ele sunt în stare de funcþionare însã dacã vorbim de telescaunul TS3 acesta nu va fi lãsat cum îl ºtim ci va fi garat astfel încât pe perioada verii va fi folosit doar telescaunul vechi dacã va fi necesar”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. De cel puþin doi ani de zile nu au mai fost alocaþi bani de la Guvern pentru continuarea lucrãrilor din Parâng. Municipalitatea
a realizat noul telescaun prin forþe proprii, pe baza unui credit contractat în sumã de 13 milioane de lei. În cazul în care nici pe viitor nu vor fi alocaþi bani, administraþia localã va încerca sã ducã mai departe investiþia prin fonduri proprii. “Urmeazã sã se ducã mai departe lucrãrile, ar fi bine sã se aloce sume de bani de cãtre Guvern pentru acest proiect. Sperãm cã la un moment dat vor mai veni bani de la Guvernul României dacã nu se va încerca ducerea mai departe a
acestui proiect pe resurse ale primãrie municipiului Petroºani care sunt mai mici ºi ritmul de înaintare a proiectului este mult mai lent. Anul trecut ºi anul acesta nu au venit bani pentru masivul Parâng”, a mai spus sursa citatã. Un alt inconvenient este legat ºi de un teren pe care municipalitatea încearcã sã îl obþinã. Este vorba de un teren în suprafaþã de 46 de hectare pentru care municipalitatea se judecã cu Romsilva.
Monika BACIU
a finele acestui an, petroºãnenii vor avea posiiblitatea de a promova zona aºa cum se cuvinte în cadrul centrului de informare turisticã ce se construoieºte pe raza localitãþii.
Imediat dupã declararea municipiului Petroºani drept staþiune turisticã de interes naþional, autoritãþile locale de la Petroºani au cãutat soluþii pentru realizarea unui, de pe acum, absolut necesar, centru de informare turisticã., astfel cã anul trecut au fost demarate lucrãrile la centrul de informare turisticã. “Centrul de informare turisticã se afla în lucru. Termenul de finalizare al proiectului care prevede finalizarea acestui centru de informare turisticã este luna octombrie a acestui an”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. În acest sens, au fost analizate mai multe posibilitãþi în vederea realizãrii acestui obiectiv, cea mai bunã soluþie fiind identificatã prin aderarea la un program naþional iniþiat ºi derulat de ministerul de resort, prin care urmeau sã fie realizate mai multe centre de informare turisticã în staþiunile din România, prin utilizarea
banilor europeni accesaþi de minister. “Dupã cum se poate vedea este o clãdire funcþionalã, modernã, tipicã pentru astfel de obiective care va fi finalizata ºi pe urmã va fi mobilatã”, a mai spus sursa citatã.
Noul centru de informare turisticã al municipiului Petroºani este construit pe strada Mihai Viteazu, în zonã aflatã în imediata vecinãtate a Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 aprilie 2015
Bani pentru construcþia de locuinþe, dar nu ºi la Petroºani
G
uvernul a decis alocarea sumei de 100 de milioane de lei pentru susþinerea unor proiecte ale Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice (MDRAP) ºi ale Agenþiei Naþionale de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã (ANCPI), fonduri deblocate în acest scop, printr-un Memorandum, din bugetul de stat pentru 2015. Din suma totalã deblocatã de Executiv, 60 de milioane de lei sunt destinate finanþãrii unor programe ºi proiecte de dezvoltare derulate de MDRAP în domenii precum construcþii de interes public sau social, construcþii de locuinþe pentru tineri destinate închirierii. Aceste proiecte au termene de finalizare anul 2015. la Petroºani nu au ajuns bani pentru construcþia
de ANL-uri asta deºi toate documentele au fost realizate ºi licitaþiile încheiate. “Pânã în acest moment nu au ajuns. Primãria municipiului Petroºani este pregãtitã cu studiul de fezabilitate, ba chiar ºi cu licitaþiile care au fost deja fãcute pentru trei blocuri ANL în municipiul Petroºani. Trebuie doar cã banii sã fie alocaþi ºi construcþia acestor blocuri va începe într-un ritm
foarte rapid pentru cã toate aceste lucruri necesare perioadei de preîncepere a lucrãrilor sunt fãcute”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani.
S
ute de solicitãri pentru o locuinþã În tot acest timp, la Petroºani sute de persoane aºteaptã sã primeascã o locuinþã, iar municipalitatea nu
Apãrãtorul lui Sucilã, amendat cu 1.000 de lei
M
agistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au decis sã-l amendeze cu 1.000 de lei pe apãrãtorul poliþistului din Vulcan, Adrian Sucilã, în dosarul în care acesta este judecat pentru pornografie infantilã. La instanþa din Alba Iulia se judecã apelul declarat de Adrian Sucilã la sentinþa de condamnare pronunþatã de Judecãtoria Petroºani, asta deºi poliþistul ar fi vrut sã strãmute cauza, dar cererea i-a fost respinsã de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Dosarul a ajuns pe rolul Curþii de Apel în luna noiembrie a anului trecut, dar de atunci au fost doar amânãri de termene. La termenul din 23 martie, însã, magistraþii au fost nevoiþi sã acorde un nou termen de judecatã, din cauzã cã apãrãtorul ales al inculpatului a lipsit din instanþã. Numai cã ºi la
termenul de luna aceasta a fost nevoie de o nouã amânare, iar judecãtorul de caz a dispus sancþionarea apãrãtorului ales al inculpatului cu amendã judiciarã de 1000 lei. La Judecãtoria Petroºani, Adrian Sucilã a primit o condamnare de doi ani ºi jumãtate de închisoare cu suspendare, precum ºi obligaþia de a efectua o muncã neremuneratã în folosul comunitãþii în cadrul Primãriei Oraºului Vulcan sau Primãriei Municipiului Petroºani, pe o perioadã de 70 de zile lucrãtoare. În sarcina lui Dan – Adrian Sucilã s-a reþinut cã a procurat ºi deþinut sute de fiºiere conþinând fotografii cu
poate onora cererile. “Existã o cerere de locuinþe în municipiul Petroºani ºi cred cã ar satisface o parte din aceste cereri cu specificaþia cã la acestea existã niºte condiþii deosebite faþã de locuinþele sociale ºi este un punctaj diferit faþã de locuinþele sociale”, a mai spus sursa citatã. La Petroºani sunt circa 300 de solicitãri care se înscriu pe lis-
minori în ipostaze pornografice, iar procurorii DIICOT, care au instrumentat cauza, au trimis dosarul în instanþã, la Petroºani în februarie 2013. Acest dosar este disjuns din cauza în care a fost arestat preventiv, în data de 4 iulie 2012, ºi în care este acuzat cã a întreþinut relaþii sexuale cu fiul minor al fostului viceprimar din Vulcan, Angela Stoica ºi în care a fost, de asemenea, condamnat la alþi doi ani de închisoare, tot cu suspendare, pentru act sexual cu un minor. ªi în acest caz Sucilã a contestat sentinþa, iar apelul judecã tot la Curtea de Apel Alba Iulia. Car men COSMAN-PREDA
tele considerate cu prioritate, iar oamenii cer o locuinþã din fondul locativ al statului. Puþine solicitãri pot fi onorate ºi asta pentru cã apartamentele disponibile sunt puþine. Municipalitatea a dat în folosinþã în 2009 nu mai puþin de 120 de apartamente sociale, dar nu mai are fonduri pentru a reabilita ºi imobilul vecin, adicã tot cam pe atâtea locuinþe. Edilii au
depus documentaþia pentru clãdirea de la fosta cazarmã militarã, dar banii n-au mai venit. Acum, costurile de reabilitare sunt ºi mai mari pentru cã s-a furat cam tot ce se putea fura din clãdirea ce a adãpostit unitatea militarã de jandarmi. Nu doar cei sãraci ºi fãrã loc de muncã cer o casã, ci ºi personal calificat care nu mai beneficiazã de locuinþe de serviciu. În cazul acestora o soluþie era blocul ANL, ºi în acest caz municipalitatea aºteaptã finanþarea. Are proiectul, are suprafaþa necesarã de teren ºi chiar ºi mâine ar putea începe lucrãrile dacã ar avea ºi finanþarea necesarã. Maximilian GÂNJU Monika BACIU
Av e m m a i m u l þ i a n g a j a þ i , dar muncesc mai puþin
Î
n timp ce numãrul angajaþilor din judeþul Hunedoara a crescut, dupã cum aratã datele statistice, productivitatea muncii a scãzut. Suntem, însã, în continuare, plãtiþi prost! Potrivit raportului prezentat de Direcþia Judeþeanã de Statisticã Hunedoara, care reliefeazã principalii indicatori socio – economici înregistraþi în luna februarie a anului în curs, productivitatea muncii, raportatã la luna ianuarie 2015, a scãzut cu 3,8 procente. În acelaºi timp, numãrul angajaþilor din judeþ, ajuns la 110.779 de oameni, a crescut, în aceeaºi
perioadã, cu 102 persoane. În plus, comparativ cu luna februarie 2014, discrepanþele sunt ºi mai mari. Astfel, productivitatea muncii a fost mai micã cu 3,6%, în condiþiile în care, în judeþ, în februarie 2014, lucrau cu 1520 de persoane mai puþin ca în aceeaºi lunã a anului în curs! În atare condiþii, nu este de mirare cã ºi producþia industrialã a scãzut, cu 3,7 procente faþã de ianuarie 2015 ºi cu 3,4% comparativ cu februarie 2014. ªi salariile au fost mai mici, leafa medie a hunedorenilor pe februarie scãzând cu 0,3% faþã de ianuarie 2015. Astfel, câºtigul salarial nominal mediu brut în luna februarie 2015 a fost de 1993 de lei, iar
cel net de 1.442 de lei, Hunedoara ocupând, într-o ierarhie la nivel naþional la acest capitol, locul 18 din 42 de judeþe. Hunedorenii care au fost plãtiþi cel mai bine sunt cei care lucreazã în industrie ºi construcþii, cu un venit mediu net de 1.569 de lei, în vreme ce salariile cele mai mici s-au înregistrat în domeniul agriculturii, silviculturii ºi serviciilor anexe, cuantumul lor fiind de 1.053 de lei. Pentru comparaþie, salariul mediu brut pe þarã este de 2.395 de lei, iar cel net de 1.739 de lei. Car men COSMAN-PREDA
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 aprilie 2015
Cât ne costã hoþii de capace?
H
oþii de fier vechi pun în pericol siguranþa circulaþiei în municipiul Petroºani, iar fenomenul a luat o amploare deosebitã. În Petroºani, aproape cã nu este stradã fãrã cel puþin un capac de canal furat în ultima sãptãmânã, iar la un simplu inventar sunt peste 30 lipsã ºi cifra creºte de la o zi la alta.
Autoritãþile locale au somat SC Apa Serv sã intervinã, iar de miercuri a început montarea gurilor de canal din material compozit, doar cã sumele plãtite sunt extrem de mari. „Doar materialele pentru acoperirea unei guri de canal costã 700 de lei, iar cu ciment, armãturã ºi manoperã, valoarea este ºi mai mare. Deja am achizionat o parte ºi de miercuri dimineaþã am început montarea lor. În toate zonele în care au dispãrut, o sã le remediem”, a spus Florin Donisã, director tehnic SC Apa Serv Valea Jiului. Mai mult, pentru
cã la o simplã razie a autoritãþilor locale la centrele de fier vechi din Petroºani nu s-au gãsit capacele de canal, responsabilii de la Apa Serv au cerut sprijinul celor de la
<
IPJ. Astfel, în perioada urmãtoare, este posibil ca poliþia sã verifice centrele de fier vechi din întreg judeþul Hunedoara. În Petroºani, pe fiecare stradã sunt guri cãscate în gol, semnalizate aºa cum au ºtiut mai bine locatarii ºi cei de la Apa Serv. Unele au adevãrate creaþii gen ikebana, cu flori de primãvarã, lemne ºi panglici colorate. Diana MITRACHE
Apa Serv cere sprijin ministrului Fondurilor Europene
Pionieratul încurcat de birocraþie
A
u terminat mai repede proiectul ce trebuia finalizat la Apa Serv ºi, mai mult, sunt primii din þarã care încheie proiecte de o asemenea amploare, dar au dat de greu la întocmirea documentelor. Conducerea societãþii de distribuþie a apei cere sprijin la ministerul de resort ca sã finalizeze birocraþia. Birocraþia îngroapã România!. Aºa se poate traduce simplu faptul cã, deºi sunt primii care finalizeazã lucrãrile la infrastructurã de apã ºi canalizare, responsabilii SC Apa Serv nu pot finaliza documentaþia, pentru cã nimeni nu a mai fãcut aºa ceva la noi în þarã. Directorul general cautã ajutor acum la Minsiterul Fondurilor Europene ºi sperã sã se întâlneascã la Bucureºti cu Marius Nica, aºa încât sã gãseascã soluþia corectã. „Având în vedere cã suntem pionieri, fiind primul operator din România,care a finalizat proiectul 2007 – 2014, întâmpinãm unele probleme ºi de aceea am cerut sprijinul Asoiciaþiei Române a Apelor, pentru a ne facilita o întâlnire la domnul ministru, sã punem pe masã, problemele cu care ne confruntãm. Cred cã obþine spijinul necesar, iar Apa Serv VJ va
Profund îndureraþi, familiile Antal Ervin ºi Kuszai Cristian regretã trecerea în nefiinþã a celui care a fost
KOZMA RUDOLF
Sincere condoleanþe familiei îndoliate. Dumnezeu sã-l ierte ºi sã-l odihneascã în pace!
Sã fim alãturi de Andreea! Mulþi oameni ne-au întrebat cum ar putea sã o ajute pe fetiþa care, deºi are deficienþe grave, a reuºit sã creeze o adevãratã colecþie de mãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturi care, în parte, le-a vîndut zilele acestea. Ea face asta pentru ca în toamnã sã poatã merge la încã o operaþie. Pânã acum Andreea a fãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cu numãrul 13. Ea sperã sã aibã cîndva copilãria pierdutã ºi sã poatã sã meargã,
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cu o boalã, ce iniþial a þintuit-o în pat, a miºcat multã lume. fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar mai sînt multe operaþii pînã ce visul sãu va fi realitate. Cei care vor sã o ajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii este la Pireus Bank pe numele Pop Maria Andreea IBAN RO73 PIRB 2202 6544 1600 1000 Cod SWIFT PIRBROBU VÃ MULÞUMIM!
termina acest proiect cu bine”, a declarat Costel Avram. Directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului. Proiecte ca cel pe care Apa Serv Valea Jiului l-a finalizat sunt în curs de finalizare ºi în judeþele Alba, Satu Mare, Vâlcea sau Timiº, dar doar în zona der sud a judeþului Hunedoara lucrãrile au fost deja finalizate. Tocmai de aceea, fiind primii, responsabilii de la SC Apa Serv au nevoie de sprijin în elaborarea documentaþiei finale. Diana MITRACHE
- Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 aprilie 2015
Henþ cu mâna
Nu ne mai regãsim Fostele glorii – sã le zicem aºa... – care au jucat prin Diviziile „A” sau „B” pe la Minerul Lupeni sau Jiul Petroºani, de mai „împãunau” actuala Liga
I, se cam sting. Ne mor sportivii de altãdatã, iatã recent i-am pierdut pe foºtii mari sportivi, Ivãnuº de la rugby ºi Rudi Kozma de la popice, douã nume de
rezonanþã în anii de bucurie în sportul Vãii Jiului. Pe de altã parte, cei care mai sunt în actualitate, dau înapoi. Iatã, la Oþelul Galaþi, Milicã Hotoboc (36 ani) ºi-a pierdut locul în poarta echipei de pe ultimul loc, la Steaua, Nicandro
Breeveld nu mai prinde nici el echipa ca titular, peste medieºeanul Ciprian Petre se adunã anii, Mihai Pintilii a fãcut un pas înapoi, la modesta Pandurii Tg. Jiu. Despre alþii, nimic. Ovidiu Vezan mai înscrie prin Liga a II-a pentru Academica Piteºti,
Bãlgrãdean se mai descurcã în poarta lui CSU Craiova ºi e cam gata. Au trecut zece ani (2005) de când Jiul ºi Minerul Lupeni promovau în Liga I respectiv Liga a II-a. Parcã a trecut un veac...
Handbal
Sãptãmânã cu eºecuri P
entru echipele de handbal feminin ale CSS Petroºani nu a fost una dintre cele mai bune finaluri de week-end perioada 15-18 aprilie a.c., echipele având evoluþii sub potenþialul lor.
„Vom continua antrenamentele ºi din toamnã o vom lua de la capãt la nivelul junioarelor II” a mai spus Brânzãu. Nici la junioare V (grupa 2004-2005) lucrurile nu au mers prea bine în favoarea petroºenencelor, lipsa de experienþã spunându-ºi cuvântul în turneul zonal (19 aprilie a.c.) de la Petroºani, acolo unde din 6 echipe, s-au calificat primele patru (C.S. Vulcan,
Astfel, la junioare III (gr. 2000-2001), fetele antrenate de Daniel Brânzãu au ratat calificarea în faza urmãtoare, doar douã victorii (cu CSS Hunedoara ºi CS Art Galaþi) fiind insuficiente pentru a accede într-o etapã semifinalã naþionalã. „La Cisnãdie echipa noastrã a fost depãºitã fizic, diferenþa de talie între noi ºi adversarele noastre fãcând clar diferenþa în favoarea lor” a Antrenorul Daniel Brânzãu declarat antrenorul (CSSP) sperã într-un succes cu CSSP, Daniel junioarele IV în Banat Brânzãu.
Echipa de junioare V a CSS Vulcan, câºtigãtoare a Turneului zonal de la Petroºani C.S. Giarmata, H.C. Jimbolia, L.P.S. Banatul Timiºoara). C.S.S. Hunedoara ºi C.S.S. Petroºani au încheiat pe locurile 5-6. „Noi nu am avut niciun obiectiv, fiind la debut, cu 4-5 luni de antrenamente, comparativ cu ocupanta locului 1, CS Vulcan, cu 3-4 ani la activ. Important este cã am simþit pulsul unei competiþii de anvergurã ºi cã am câºtigat experienþã cu niºte fete cvasidebutante” a precizat prof. Edith Mileti, antrenor junioare V la CSS Petroºani. Pe de altã parte, meritã subliniatã performanþa celor de la CS Vulcan (antrenor Elvis Stan) care dupã câþiva ani de muncã ºi-au încununat traseul cu aceastã calificare de pe locul 1 într-o fazã naþionalã urmãtoare. CS Vulcan a avut în Lavinia Muntean cel mai bun portar al turneului, iar Anamaria Grigore a fost declaratã cea mai tehnicã jucãtoare. „Sunt bucuros cã fetele mi-au ascultat indicaþiile, chiar dacã m-am manifestat mai vehement din punct de vedere vocal... Avem o
Paginã realizatã de Genu TUÞU
echipã serioasã ºi harnicã ºi sper sã facem o figurã frumoasã la turneul semifinal de pe 1-2 mai a.c. de la Timiºoara. Felicit organizatorii de la Petroºani pentru modul cum au pregãtit aceastã etapã de zonã” a spus Elvis Stan, antrenorul de la CS Vulcan.
În acest week-end (24-25 aprilie 2015), va avea loc la Sânnicolau Mare turneul pe Euro Regiunea V la junioare IV (gr. 2002-2003), unde vor participa ºase echipe împãrþite pe douã grupe, turneu la care vor participa ºi echipele CSS Petroºani ºi CS Vulcan.
Prof. Edith Mileti (CSSP), un zâmbet pentru viitorul handbalului petroºenean
Camp. Naþional Jun. III (gr. 2000-2001) Turneu semifinal I, Cisnãdie, 15-18 apr. 2015
CLASAMENT CSM Ploieºti Marta Baia Mare
5 5
5 4
0 0
0 1
108-73 105-91
15p. 12p.
CSS Petroºani
5
3
0
2
97-84
9p.
CSS Hunedoara
5
2
0
3
92-96
6p.
CSH Art Galaþi Golden Kids Braºov
5 5
1 0
0 0
4 5
80-88 0-50
3p. 0p.
*Notã: Golden Kids Braºov a fost exclusã din campionat, rezultatele fiind omologate cu scorurile de 0-10, pentru neprezentare