Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 842
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 22 Aprilie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
De 1 Mai petrecem la Brãdet...
Vochiþoiu loveºte din nou:
ORI PENSIE DE SENATOR, ORI ADIO MANDAT! T
L
a Brãdet va fi singurul loc special amenajat din Petroºani pentru picnicuri, aºa cum prevede legea. Cine nu respectã prevederile legale riscã sã fie amendat. Primãria Petroºani lucreazã din zor la amenajarea zonei Brãdet pentru picnic, astfel încât de 1 Mai localnicii care vor sã iasã la iarbã verde sã aibã un spaþiu special în acets sens. „Deja este sursã de apã ºi, pânã la 1 Mai, vor fi amplasate ºi containere ºi un pichet PFI. Locul va fi amenajat în aºa fel încât omul sã vinã cu grãtarul lui”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. De precizat cã, în anul 2012, odatã cu reabilitarea centrului civic din Petroºani, s-au desfãºurat lucrãri de reamenajare ºi în zona de agrement de la Brãdet, unde s-a reconstruit întreg spaþiul destinat relaxãrii.
... ºi la bãi Ziua Internaþionalã a Muncii serbatã ºi în staþiunile balneare. Vara se apropie, iar petroºãnenii se gândesc deja unde îºi vor petrece concedi-
ile. Pânã atunci însã vor profita de minivacanþa de 1 mai. Agenþiile de turism au venit cu oferte. “Încã de la începutul anului au început sã vinã ºi sã-ºi rezerve bilete pentru vacanþele de varã. În ultima perioadã au început sã vinã pentru ziua de 1 Mai special pentru staþiunile balneare”, a declarat Ioan Toacã, reprezentant agenþie de turism. Pentru sezonul de varã, majoritatea petroºãnenilor au optat pentru litoralul românesc, iar în ceea ce priveºte sejururile externe destinaþia cea mai cãutatã este Grecia. “Au revenit turiºtii, în ceea ce priveºte solicitãrile pentru litoralul românesc, mai mult faþã de anii anteriori când aveam solicitãri mari pentru Bulgaria ºi Turcia. Preþurile sunt accesibile, în luna iunie pleacã undeva de la 350 de lei pentru cinci nopþi de cazare pentru douã persoane pe litoralul românesc. În general Grecia este cea mai apreciatã ºi a depãºit încã de anul trecut Bulgaria ca ºi cerere”, a mai spus sursa citatã. Preþurile sunt accesibile pentru toate buzunarele, însã depinde de pretenþiile fiecãruia.
S
enatorul ajuns în Parlament la renumãrarea voturilor, prin redistribuire ºi nu ales de cetãþenii Vãii Jiului, ori ai judeþului Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu vrea neapãrat pensie specialã. Mai mult, întrebat de reporterii Mediafax despre acest subiect, senatorul de la noi din Vale a replicat dur, spunând cã domnia sa vã trãi din pensie dupã mandat ºi a fost absolut tranºant în aceastã privinþã. >>> PAGINA A 7-A
Lãcomia a lãsat-o fãrã un leu
-a jucat ºi nici nu s-a înscris la vreun conN curs, însã când a fost sunatã ºi i s-a spus cã este câºtigãtoarea a 10 mii de euro, în loc sã se gândeascã la o escrocherie a fost sigurã cã a dat norocul peste ea.
O pensionarã de 64 de ani Car men din Petroºani a rãmas fãrã COSMAN-PREDA economii dupã ce a fost Monika BACIU ademenitã cu un premiu de 10
mii de euro ºi a dat fuga la poºtã pentru a vira economiile în buzunarul escrocilor. Potrivit anchetatorilor, femeia a trimis cei 1800 de lei, toþi banii pe care-i avea în casã, prin mandat poºtal ºi apoi s-a gândit cã a fost înºelatã ºi a anunþat autoritãþile. „Din primele cercetãri, poliþiºtii au stabilit faptul cã la data de 20.04.2015, în jurul orei 12:00, persoana vãtãmatã a primit un apel pe telefonul fix de la o persoanã de sex feminin, ce s-a recomandat a fi director al unei societãþi de telefonie ºi care i-a adus la cunoºtinþã faptul cã ar fi câºtigãtoarea unui premiu în
valoare de 10.000 de euro ºi i-a solicitat ca, pentru a intra în posesia „premiului”, sã achite suma de 1.800 lei, reprezentând „comision de acordare a premiului”. Partea vãtãmatã, deºi nu cunoºtea identitatea apelantei, a urmat indicaþiile acesteia ºi a achitat suma solicitatã la un oficiul poºtal din municipiul Petroºani”, declarã subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Petroºani încearcã sã dea de urma escrocilor ºi au deschis un dosar penal pentru înºelãciune. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Neregulile semnalate de Curtea de Conturi la Apa Serv au termene stricte de rezolvare
D
irectorul Apa Serv, Costel Avram a numit responsabilii care vor trebui, într-un termen bine stabilit, sã rezolve toate neregulile semnalate de inspectorii Curþii de Conturi în urma controlului pe care l-au derulat la Apa Serv pe parcursul lunii februarie.
În Raportul de Control al Curþii de Conturi încheiat în urma verificãrii modului de administrare a patrimoniului societãþii, inspectorii Curþii de Conturi au semnalat un numãr de 7 nereguli, pentru care au decis ca directorul general al Apa Serv, în calitatea sa de administrator, sã dispunã mãsurile care se impun a fi luate pentru înlãturarea neregulilor din activitatea financiar-contabilã. Potrivit Raportului de Control al Curþii de Conturi, responsabilii Apa Serv ar fi înregistrat în contabilitate o serie de mijloace fixe ºi obiecte de inventar la o valoare inferioarã preþului de achiziþie practicat de furnizor. De asemenea, celor
Termoficarea nu se opreºte
T
emperaturile scãzute din ultimele zile i-au fãcut pe cei de la termoficare sã amâne sistarea agentului termic. Cel puþin pânã la finele lunii nu se va întâmpla asta ºi asigurãrile ni le dau cei care au prelungit contractul de funcþionare. Primãvara ne-a creat surprize ºi, dupã doar câteva zile mai calde, a revenit frigul. Temperaturile de afarã i-au fãcut pe cei de la termoficare sã prelungeascã perioada de furnizare a agentului termic, care ar fi trebuit sã fie sistat de vreo sãptãmânã. „Deocamdatã existã o înþelegere scrisã cu cei de la Paroºeni, în ideea în care sã prelungim furnizarea agentului termic pânã la 1 mai. Asta în condiþiile în care ºi
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 aprilie 2015
de la Apa Serv li se mai imputã cã nu ºi-ar fi actualizat planul de audit public intern precum ºi faptul cã nu ar fi realizat în totalitate programul de verificãri gestionare pe anul 2014, ori cã nu au respectat dispoziþiile legale privind organizarea ºi desfãºurarea operaþiunii privind inventarierea patrimoniului. Nu în ultimul rând, inspectorii Curþii de Conturi
spun cã nu au fost repectate prevederile legale în ce priveºte scoaterea din funcþiune a fondurilor fixe, fiind casate unele mijloace fixe fãrã a se proceda la dezmembrarea lor, dar ºi neconformitãþi între ofertele de preþ cu cerinþele stabilite prin caietul de sarcini ºi fiºa de date a achiziþiei. Totodatã, inspectorii Curþii de Conturi au sesizat ºi faptul cã în situaþiile de lucrãri la obiectivul de investiþii “Lucrãri pentru amenajarea hidroenergeticã de micã putere MHC Brazi, judeþul Hunedoara”, s-au folosit preþuri mai mari decât preþul de vânzare al furnizorului de materiale. Directorul General Apa Sev, Costel Avram susþine cã în vederea înlãturãrii neregulilor constatate de inspectorii Curþii de Conturi a stabilit mãsurile, responsabilii ºi termenele de aducere la îndeplinire, iar Compartimentul Financiar de Gestiune va urmãri modul de implementare a mãsurilor dispuse de inspectorii Curþii de Conturi, respectiv a modului de realizare a acestora la termenele stabilite. Marius MITRACHE
tenperaturile exterioare o impun”, a declarat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani. Cel puþin încã douã zile, agentul termic va fi furnizat ºi ziua, din cauza frigului de afarã, iar apoi, pânã la finele lunii, programul de furnizare al agentului termic va fi doar noaptea. „În perioada actualã, având în vedere temperatura scãzutã, s-a gândit furnizarea agentului termic doar în Website: perioada intervalului www.cronicavj.ro orar 19,00 – 7,00, dar acum fiind foarte frig, E-mail: am decis sã furnizãm cronicavj@gmail.com cãldurã pânã se va Director: încãlzi vremea, probabil Marius MITRACHE dupã ziua de miercuri”, (mitrache_evz @yahoo.com) a mai spus Ovidiu 0744.268.352 Munteanu. Redactor sef: În ultimele zile, Ileana FIRÞULESCU temperaturile au scãzut ileana.firtulescu@yahoo.com simþitor ºi maxima zilei a Colectivul de redactie: ajuns la cel mult 8 C, în Car men COSMAN- PREDA timp ce noaptea au fost Diana MITRACHE perioade când tempera(mitrachediana@yahoo.com) turile au ajuns aproape Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) de limita îngheþului. Monika BACIU Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului
Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 aprilie 2015
Garanþii oferite p e t a v ã c h i n e z i l o r C ontractul de finanþare dintre China ºi CEH a murit înainte de a se naºte. Dupã nenumãrate vizite în China, Termocentrala Mintia rãmâne tot fãrã investiþii. Doar pe parcursul anului trecut, fosta conducere a Complexului Energetic Hunedoara ºi reprezentanþi ai Guvernului au fãcut mai multe vizite în China. Discuþiile au fost purtate pe tema lucrãrilor de reabilitare a grupurilor 3 ºi 4 de la Termocentrala Mintia. Lucrãrile ar fi trebuit sã se realizeze în baza unui credit furniozor, iar CEH-ul trebuia sã prezinte mai multe garanþii. Cum condiþiile nu au fost îndeplinite, proiectul a fost tras pe linie moartã. “Contractul dintre SC Complexul Energetic Hunedoara SA ºi compania chinezã China Naþional Electric Engineering Co Ltd. având ca obiect lucrãri la termocentrala Deva privind reabilitarea grupului numãrul 4 ºi instalaþii de desulfurare pentru grupurile nr. 3 ºi nr. 4 a fost semnat la data de 1. 09.2014 la Beijing ºi pentru intrarea în vigoare a acestuia trebuiau îndeplinite o serie de condiþii ºi mãsuri. Pentru intrararea în
A
efectivitate a contractului au fost fãcute mai multe demersuri ºi au fost refãcute ºi actualizate documentaþii. Toate acestea au avut un parcurs dificil datoritã situaþiei economice a societatãþii, confruntatã cu necesitatea de restructurare ºi eficientizare ºi au condus la situaþia în care, la finele lunii ebruarie a.c. expira perioada contractualã de îndeplinire a condiþilor de intrare în vigoare, fãrã sã reuºeascã finalizarea demersurilor. În plus, înþelegerea semnatã cu compania chinezã stipula intrarea în vigoare în termen de 6 luni la data semnãrii de cãtre pãrþi, data de 1 septembrie 2014, numai dupã îndeplinirea cumulativã a unor condiþii ºi garanþii”, se aratã într-un document al Ministerului Energiei. Condiþiile nu au fost îndeplinite ºi chiar ºi
u lucrat pânã la 45 de ani în minã, dar, deºi nu sunt chiar pensionari, minerii nu mai sunt luaþi în calcul când vine vorba sã se recalifice.
aºa fosta conducere a Complexului Energetic Hunedoara a vrut sã prelungeascã contractul cu încã ºase luni oferind chinezilor chiar unele garanþii. “Aceste condiþii nu au fost îndeplinite în cele 6 luni care s-au scurs de la semnarea de cãtre directorul geneal al CEH a contractului ºi conducerea executivã a CEH a solicitat Consiliului de Administraþie sã aprobe semnarea unui act adiþional la contract cu prelungirea pe o perioadã suplimentarã de 6 luni a intrãrii în vigoare a contractului, perioadã care sã permitã îndeplinirea unor condiþii ºi a unor garanþii din partea pãrþii române. În baza opiniilor de ordin juridic ºi economic primite, a inadver-
tenþelor semnalate în parcurgerea procedurii de achiziþie a lucrãrilor obiectivelor de investiþii la grupurile n.3 ºi nr. 4 din cadrul termocentralei MintiaDeva, precum ºi în lipsa unui studiu de fezabilitate actualizat ºi aprobat al lucrãrilor de reabilitare a grupului nr.4 nu a fost posibilã prelungirea contractului”, se mai aratã în document. Statul român nu a
fost de acord cu prelungirea contractului dintre Complexul Energetic Hunedoara (CEH) ºi China Naþional Electric Engineering CO Ltd (CNEEC), întrucât documentul semnat de Aurel Niculescu, fostul director general al societãþii hunedorene, nu avea avizele necesare, iar echipamentele erau unele învechite. În 1 septembrie
Minerii nu mai vor calificãri
Asta deºi, în momentul în care se disponibilizeazã, angajatorul este obligat sã le ofere cursuri de calificare. Ei, însã, rãmân la pensie, pentru cã accentul se pune pe tinerii care nu au lucrat niciodatã.
Aproximativ 500 de angajaþi de la minele viabile vor fi disponibilizaþi în câteva luni, dar, deºi angajatorul are obligaþia sã le ofere posibilitatea recalificãrii gratuit, aceºtia sunt lãsaþi deoparte, pe motiv cã tinerii ar avea prioritate. „Minerii care vor intra în ºomaj sunt, de cele mai multe ori, cazuri fericite, pentru cã marea lor majoritate îndeplinesc condiþiile de pensionare, într-un timp foarte scurt dupã disponibilizare. Atunci, ne orientãm mai puþin cãtre ei, pentru cã avem mulþi tineri pe care încercãm sã îi pregãtim pentru viaþã”, a spus Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani.
Pentru cei care nu au lucrat niciodatã, în Petroºani urmeazã sã înceapã cursuri de calificare în meserii cerute pe piaþa muncii. „Am demarat un curs de confecþioner tâmplãrie PVC, acum vrem sã formãm ºi o grupã de lucrãtori în turism ºi ne pregãtim sã demarãm ºi alte cursuri de calificare, în
2014, conducerea CEH a semnat, în China, ºi în prezenþa premierului Victor Ponta, un contract în valoare de 291 de milioane de dolari (271 de milioane de dolari asigura partea chinezã, CEH având în depozite echipamente de circa 20 milioane de dolari n.r.) pentru reabilitarea Grupului IV de la Mintia ºi douã instalaþii de desulfurare la Grupurile III ºi IV de la aceeaºi termocentralã. Structura energeticã hunedoreanã trebuia sã asigure 15 la sutã din valoarea investiþiei, adicã peste 40 de milioane de dolari, bani pe care fosta conducere a complexului spera sã îi împrumute de la o bancã, dar ºi alte garanþii pânã la o valoare totalã de circa 300 milioane de dolari. Monika BACIU
funcþie de cereri”, a mai spus ºefa agenþiei de la Petroºani. La finele lunii trecute, rata ºomajului în judeþul Hunedoara era de peste 6,6 % ºi aproape 13.000 de oameni sunt ºomeri, mai bine de jumãtate dintre ei fiind fãrã venituri. Lor li se vor adãuga alþi aproximativ 500 de la minele neviabile, care se vor disponibiliza în toamnã. Diana MITRACHE
4 Actualitate
În judeþul Hunedoara se moare pe capete
Muzeul Muntelui promoveazã zona în deplasare Invitaþie la
M
uzeul Muntelui iasã în stradã. De ceva timp la Petroºani funcþioneazã un muzeu dedicat muntelui. Pentru cã toatã lumea sã cunoascã zona ºi istoria acesteia, cei de la muzeu au decis sã promoveze locul.
“Ca o noutate am ieºit din nou în faþa publicului vizitator cu o expoziþie. De data aceasta fãcutã în deplasare. Urmeazã în curând sã fie inaugurat Centrul de vizitare al Parcului Naþional Defileul Jiului ºi în virtutea relaþiilor de bunã colaborare intre Asociaþia SchiTurist montan ProParang ºi conducera parcului am organizat o mini expoziþie. Cuprinde 75 de obiecte din mai multe categorii începând de la echipament montan, cãrþi, trofee, hãrþi, mijloace de orientare”, a declarat Ovidiu Puºcaº, reprezentantul Muzeului Muntelui. Muzeul Muntelui are nevoie de donaþii, însã puþini sunt cei care vin sã lase aici o fotografie sau un obiect specific. “Lumea nu prea mai
Cancerul ºi AVC-urile secerã de pe picioare hunedorenii
Ziua Verde
S
P
vine sã doneze la Muzeul Muntelui. Lumea preferã sã-ºi posteze fotografiile pe reþelele de socializare dar eu am mai zis cã este suficient sã fac o copie la pozã ºi sã ne-o dea nouã pentru cã rãmâne. Am vãzut niºte fotografii foarte frumoase din Parâng care cuprind momentul în care s-a instalat prima datã telescaunul din Parâng. Sunt niºte momente despre istoria
turismului montan de aici. Eu nu am de unde sã le am doar cei care au lucrat acolo. Am fãcut apel la persoana respectivã dar aceasta s-a fãcut cã plouã. Copiii noºtri nu vor ºti, vor avea impresia cã totul este ca acum. Cei mai în vârstã mulþi dintre ei au plecat dintre noi iar ceilalþi care sunt din generaþia noastrã oscileazã de parcã ar fi ceva super valori. Nu cred cã dintre amatorii de munte nu este unul care sã nu aibã un obiect turistic pe care sã nu-l mai foloseascã”, a mai spus sursa citatã. În prezent, în micuþa încãpere a muzeului pot fi vãzute obiecte specifice muntelui, poze din staþiunile montane din Valea Jiului, dar ºi alte lucruri. Monika BACIU
entru al patrulea an consecutiv, la Petroºani va fi marcatã ºi anul acesta ziua verde. Vineri 24 aprilie, petroºãnenii sunt îndemnaþi sã iasã la curãþenie astfel încât din zonele oraºului sã disparã mizeriile aruncate la voia întâmplãrii. Copiii vor fi anul acesta cei care îi vor îndemna pe adulþi sã pãstreze oraºul curat. “Municipalitatea organizeazã anul acesta a IV a ediþie a Zilei Verzi care va avea loc în data de 24 aprilie. Ca o noutate pe care vrem sã o facem cu ocazia acestei zile fãcutã de cãtre Casa ProUrbis, este o activitate educaþionala care vor consta în niºte afiºe apel ale elevilor ºi al cetãþenilor, pe toþi cei care îi intereseazã ordinea ºi curãþenia în oraºul nostru. Prin aceste afiºe apel copiii vor cere de la locuitorii municipiului Petroºani sã ajute munici-
palitatea în a menþine curãþenia în locul în care trãiesc. Aceste afiºe vor avea ºi un loc de desen în care copiii vor desena ce doresc ei ºi acestea vor fi lipite la scãrile de bloc. Elevii din clasele V-VIII vor avea ºi ei afiºe dar cãtre cetãþenii noºtri ºi acestea vor fi lipiþi la afiºierele pe care municipalitatea le are”, a declarat Eduard Wersanski, preºedinte Casa ProUrbis. Acþiunea de curãþenie se aflã la ediþia cu numãrul patru. Administraþia localã de la Petroºani a demarat acest proiect în care parteneri sunt Casa ProUrbis ºi Asociaþia PetroAqua. Monika BACIU
Soþia lui Gerea, în vizitã la muzeul Mineritului apreciez “Vãpentru
dragostea pe care o emanaþi când povestiþi despre locul, despre oraº ºi oameni”, a scris în cartea de onoare a Muzeului Mineritului soþia ministrului Energiei.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 aprilie 2015
Doar cã Valea Jiului va ajunge în scurt timp un întreg muzeu dacã nu se clarificã problemele Complexului Energetic Hunedoara. Nevasta ministrului Energiei, în vizitã la Muzeul Mineritului. Numãrul de vizitatori de la muezul mineritului din Petroºani nu este unul foarte ridicat ºi nici personalitãþi marcante nu prea ajung aici. Totuºi, cei de la aceastã instituþie au avut parte de o vizitã surprizã. Soþia ministrului Andrei Gerea a vizitat Muzeul Mineritului ºi a promis cã îºi va aduce ºi soþul aici. “În 6 martie a fost soþia ministrului Gerea, o doamnã prin excelenþã care a fost impresionatã de muzeu ºi mi-a spus cã data viitoare va veni cu soþul. Vizite sunt, dar nu
personalitãþi de bazã”, a declarat Erica Musa, responsabil Muzeul Mineritului. Nici în sãptãmâna altfel muzeul nu a fost în centrul atenþiei. Puþini au fost elevii care au venit aici pentru a afla despre istoria mineritului din Valea Jiului. “De data aceasta au fost mai puþini decât în ceilalþi ani. În jur de 100-130 pe zi am avut, þinând cont cã luni muzeul este închis ºi în vinerea mare s-au anunþat cã nu mai vin. În total au fost vreo 340 de elevi. A fost sãptãmâna între Paºtele catolic ºi cel ortodox, majoritatea au fost plecaþi, am avut licee unde din clase au venit 4-5 elevi”, a mai spus sursa
untem tot mai puþini, iar sporul populaþiei este negativ. O singurã excepþie s-a înregistrat, în 2012, când situaþia pãrea sã se echilibreze dar în rest sunt mai multe decese decât naºteri. O aratã negru pe alb cifrele statistice, care sunt alarmante. Sunt cinci ani în care în judeþul Hunedoara s-a înregistrat un spor negativ crescãtor al populaþiei. Potrivit datelor statistice, în 201, diferenþa dintre cei nãscuþi vii ºi persoanele decedate a fost de 2.101 pentru cei decedaþi, iar în 2011 sporul natural a fost, din nou, negativ, respectiv de 2.273. Situaþia a pãrut sã se mai amelioreze în 2012, însã în 2013 ºi anul trecut sporul natural negativ a crescut din nou, ºi chiar în mod semnificativ. În 2013 rãrirea populaþiei a fost de 2.366 de persoane,
iar anul trecut s-a atins apogeul, hunedorenii împuþinându-se cu încã 2.456. Alarmant este cã nu se moare de bãtrâneþe, cautele cele mai frecvente ale deceselor în judeþul Hunedoara fiind diversele tipuri de cancere, infarcturile miocardice ºi accidentele vasculare cerebrale (AVC).
R
ãpuºi în floarea vârstei Datele puse la dispoziþie de Direcþia Judeþeanã de Statisticã relevã faptul, trist, cã anual, creºte numãrul celor care decedeazã din cauza unor diferite
forme de cancer, media fiind de peste 1.200 de cazuri. De asemenea, conform aceloraºi date, se înregistreazã, anual, în jur de 3.500 de decese datorate unor boli ale aparatului circulator, iar dintre acestea peste 2.500 sunt cauzate de afecþiuni ale inimii ºi AVC-uri. Mai mult, anual se înregis-
M
citatã. Chiar ºi clãdirea muzeului este un edificiu istoric. Sediul muzeului este într-o clãdire construitã în 1920, care este monument istoric. Sunt prezentate piese care atestã istoria mineritului în Valea Jiului: documente originale, fotocopii, schiþe, aparate, utilaje miniere, insigne, obiecte specifice vieþii din regiune. Monika BACIU
În Aninoasa ar urma sã fie realizatã o crescãtorie de mãgãruºi, afacerea pusã la cale de niºte investitori italieni a trecut de stadiul de intenþie, iar autoritãþile locale au fãcut ºi primii paºi. Primãria Aninoasa a identificat un teren pe care-l
Au cerut ajutoare ºi nu le-au mai vrut
C
hiar ºi înainte de sãrbãtorile pascale cu câteva zile zeci de nevoiaºi au cerut ajutor pentru masa de sãrbãtori, însã astãzi sunt câteva sute care nu ºi-au ridicat bonurile valorice. Deºi au primit, cu ocazia Sfintelor Sãrbãtori de Paºti, tichete sociale contra cãrora puteau achiziþiona alimente, câteva sute de beneficiari din Petroºani nu au catadicsit sã le ºi ridice. Câteva mii persoane din Petroºani urmau sã primeascã, de
Fermã de mãgãruºi la Aninoasa ai mulþi ºomeri din Aninoasa ar putea sã-ºi gãseascã un loc de muncã la o fermã ce ar urma sã fie realizatã de investitori italieni.
treazã ºi peste 200 de cazuri de moarte violentã, datoratã leziunilor
traumatice, în acest caz fiind vorba, în marea majoritate a situaþiilor, de vieþi pierdute în urma unor accidente de circulaþie. Iar statisticile reci mai aratã un fapt îngrijorãtor: sunt tot mai mulþi cei care mor în floarea vârstei. Astfel, anual pleacã dintre noi peste 100 de oameni cu vârste cuprinse între 40 ºi 44 de ani ºi în jur de 150 cu etatea între
poate pune la dispoziþia italienilor ºi a avut mai multe discuþii cu reprezentanþii potenþialilor investitorii. „ªtiu cã au fost ceva discuþii cu domnul primar, nu ºtiu însã în ce stadiu mai este proiectul la acest moment. Undeva pe Valea Piscului, noi primãria, avem niºte terenuri mai mari ºi la momentul acesta se lucreazã acolo. Am avut o groapã de gunoi ºi este în curs de ecologizare, zona nu se suprapune cu terenul necesar pentru fermã. Oamenii au fost ºi au
45 ºi 49 de ani. Totodatã, numãrul celor care trec în nefiinþã între 50 ºi 55 de ani este de circa 200, iar aproape 400 de hunedoreni mor, anual, la vârste cuprinse între 55 ºi 59 de ani. De asemenea, un numãr însemnat de decese se consemneazã în rândul celor cu etatea între 60 ºi 69 de ani, media anualã fiind în jur de 500, iar cei care mor între 70 ºi 74 de ani depãºesc bine 700. Car men COSMAN-PREDA
vãzut, ar fi interesaþi dar mai departe nu ºtiu în ce stadiu mai este proiectul”, a declarat viceprimarul localitãþii Aninoasa, Adrian Albescu. Investiþia ar urma sã fie realizatã pe fonduri europene spune reprezentantul unei fundaþii care i-a atras pe italieni în Aninoasa. „Italienii urmeazã sã vinã ºi aceastã investiþie va ajuta localitatea, atât comunitatea cât ºi bugetul local. Orice loc de muncã înseamnã un venit pentru o familie cât ºi pentru primãrie ºi de aceea orice investitor este important pentru un oraº ca Aninoasa”, spune reprezentantul fundaþiei. Maximilian GÂNJU
Sfintele Paºti, tichete sociale în valoare de câte 50 de lei în schimbul cãrora puteau sã cumpere hranã. Categoriile sociale din care proveneau beneficiarii tichetelor „pascale” erau reprezentate de cei care primesc ajutoare sociale, ºomerii, persoanele cu dizabilitãþi sau anumite categorii de pensionari. M. GÂNJU
4 Actualitate
În judeþul Hunedoara se moare pe capete
Muzeul Muntelui promoveazã zona în deplasare Invitaþie la
M
uzeul Muntelui iasã în stradã. De ceva timp la Petroºani funcþioneazã un muzeu dedicat muntelui. Pentru cã toatã lumea sã cunoascã zona ºi istoria acesteia, cei de la muzeu au decis sã promoveze locul.
“Ca o noutate am ieºit din nou în faþa publicului vizitator cu o expoziþie. De data aceasta fãcutã în deplasare. Urmeazã în curând sã fie inaugurat Centrul de vizitare al Parcului Naþional Defileul Jiului ºi în virtutea relaþiilor de bunã colaborare intre Asociaþia SchiTurist montan ProParang ºi conducera parcului am organizat o mini expoziþie. Cuprinde 75 de obiecte din mai multe categorii începând de la echipament montan, cãrþi, trofee, hãrþi, mijloace de orientare”, a declarat Ovidiu Puºcaº, reprezentantul Muzeului Muntelui. Muzeul Muntelui are nevoie de donaþii, însã puþini sunt cei care vin sã lase aici o fotografie sau un obiect specific. “Lumea nu prea mai
Cancerul ºi AVC-urile secerã de pe picioare hunedorenii
Ziua Verde
S
P
vine sã doneze la Muzeul Muntelui. Lumea preferã sã-ºi posteze fotografiile pe reþelele de socializare dar eu am mai zis cã este suficient sã fac o copie la pozã ºi sã ne-o dea nouã pentru cã rãmâne. Am vãzut niºte fotografii foarte frumoase din Parâng care cuprind momentul în care s-a instalat prima datã telescaunul din Parâng. Sunt niºte momente despre istoria
turismului montan de aici. Eu nu am de unde sã le am doar cei care au lucrat acolo. Am fãcut apel la persoana respectivã dar aceasta s-a fãcut cã plouã. Copiii noºtri nu vor ºti, vor avea impresia cã totul este ca acum. Cei mai în vârstã mulþi dintre ei au plecat dintre noi iar ceilalþi care sunt din generaþia noastrã oscileazã de parcã ar fi ceva super valori. Nu cred cã dintre amatorii de munte nu este unul care sã nu aibã un obiect turistic pe care sã nu-l mai foloseascã”, a mai spus sursa citatã. În prezent, în micuþa încãpere a muzeului pot fi vãzute obiecte specifice muntelui, poze din staþiunile montane din Valea Jiului, dar ºi alte lucruri. Monika BACIU
entru al patrulea an consecutiv, la Petroºani va fi marcatã ºi anul acesta ziua verde. Vineri 24 aprilie, petroºãnenii sunt îndemnaþi sã iasã la curãþenie astfel încât din zonele oraºului sã disparã mizeriile aruncate la voia întâmplãrii. Copiii vor fi anul acesta cei care îi vor îndemna pe adulþi sã pãstreze oraºul curat. “Municipalitatea organizeazã anul acesta a IV a ediþie a Zilei Verzi care va avea loc în data de 24 aprilie. Ca o noutate pe care vrem sã o facem cu ocazia acestei zile fãcutã de cãtre Casa ProUrbis, este o activitate educaþionala care vor consta în niºte afiºe apel ale elevilor ºi al cetãþenilor, pe toþi cei care îi intereseazã ordinea ºi curãþenia în oraºul nostru. Prin aceste afiºe apel copiii vor cere de la locuitorii municipiului Petroºani sã ajute munici-
palitatea în a menþine curãþenia în locul în care trãiesc. Aceste afiºe vor avea ºi un loc de desen în care copiii vor desena ce doresc ei ºi acestea vor fi lipite la scãrile de bloc. Elevii din clasele V-VIII vor avea ºi ei afiºe dar cãtre cetãþenii noºtri ºi acestea vor fi lipiþi la afiºierele pe care municipalitatea le are”, a declarat Eduard Wersanski, preºedinte Casa ProUrbis. Acþiunea de curãþenie se aflã la ediþia cu numãrul patru. Administraþia localã de la Petroºani a demarat acest proiect în care parteneri sunt Casa ProUrbis ºi Asociaþia PetroAqua. Monika BACIU
Soþia lui Gerea, în vizitã la muzeul Mineritului apreciez “Vãpentru
dragostea pe care o emanaþi când povestiþi despre locul, despre oraº ºi oameni”, a scris în cartea de onoare a Muzeului Mineritului soþia ministrului Energiei.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 aprilie 2015
Doar cã Valea Jiului va ajunge în scurt timp un întreg muzeu dacã nu se clarificã problemele Complexului Energetic Hunedoara. Nevasta ministrului Energiei, în vizitã la Muzeul Mineritului. Numãrul de vizitatori de la muezul mineritului din Petroºani nu este unul foarte ridicat ºi nici personalitãþi marcante nu prea ajung aici. Totuºi, cei de la aceastã instituþie au avut parte de o vizitã surprizã. Soþia ministrului Andrei Gerea a vizitat Muzeul Mineritului ºi a promis cã îºi va aduce ºi soþul aici. “În 6 martie a fost soþia ministrului Gerea, o doamnã prin excelenþã care a fost impresionatã de muzeu ºi mi-a spus cã data viitoare va veni cu soþul. Vizite sunt, dar nu
personalitãþi de bazã”, a declarat Erica Musa, responsabil Muzeul Mineritului. Nici în sãptãmâna altfel muzeul nu a fost în centrul atenþiei. Puþini au fost elevii care au venit aici pentru a afla despre istoria mineritului din Valea Jiului. “De data aceasta au fost mai puþini decât în ceilalþi ani. În jur de 100-130 pe zi am avut, þinând cont cã luni muzeul este închis ºi în vinerea mare s-au anunþat cã nu mai vin. În total au fost vreo 340 de elevi. A fost sãptãmâna între Paºtele catolic ºi cel ortodox, majoritatea au fost plecaþi, am avut licee unde din clase au venit 4-5 elevi”, a mai spus sursa
untem tot mai puþini, iar sporul populaþiei este negativ. O singurã excepþie s-a înregistrat, în 2012, când situaþia pãrea sã se echilibreze dar în rest sunt mai multe decese decât naºteri. O aratã negru pe alb cifrele statistice, care sunt alarmante. Sunt cinci ani în care în judeþul Hunedoara s-a înregistrat un spor negativ crescãtor al populaþiei. Potrivit datelor statistice, în 201, diferenþa dintre cei nãscuþi vii ºi persoanele decedate a fost de 2.101 pentru cei decedaþi, iar în 2011 sporul natural a fost, din nou, negativ, respectiv de 2.273. Situaþia a pãrut sã se mai amelioreze în 2012, însã în 2013 ºi anul trecut sporul natural negativ a crescut din nou, ºi chiar în mod semnificativ. În 2013 rãrirea populaþiei a fost de 2.366 de persoane,
iar anul trecut s-a atins apogeul, hunedorenii împuþinându-se cu încã 2.456. Alarmant este cã nu se moare de bãtrâneþe, cautele cele mai frecvente ale deceselor în judeþul Hunedoara fiind diversele tipuri de cancere, infarcturile miocardice ºi accidentele vasculare cerebrale (AVC).
R
ãpuºi în floarea vârstei Datele puse la dispoziþie de Direcþia Judeþeanã de Statisticã relevã faptul, trist, cã anual, creºte numãrul celor care decedeazã din cauza unor diferite
forme de cancer, media fiind de peste 1.200 de cazuri. De asemenea, conform aceloraºi date, se înregistreazã, anual, în jur de 3.500 de decese datorate unor boli ale aparatului circulator, iar dintre acestea peste 2.500 sunt cauzate de afecþiuni ale inimii ºi AVC-uri. Mai mult, anual se înregis-
M
citatã. Chiar ºi clãdirea muzeului este un edificiu istoric. Sediul muzeului este într-o clãdire construitã în 1920, care este monument istoric. Sunt prezentate piese care atestã istoria mineritului în Valea Jiului: documente originale, fotocopii, schiþe, aparate, utilaje miniere, insigne, obiecte specifice vieþii din regiune. Monika BACIU
În Aninoasa ar urma sã fie realizatã o crescãtorie de mãgãruºi, afacerea pusã la cale de niºte investitori italieni a trecut de stadiul de intenþie, iar autoritãþile locale au fãcut ºi primii paºi. Primãria Aninoasa a identificat un teren pe care-l
Au cerut ajutoare ºi nu le-au mai vrut
C
hiar ºi înainte de sãrbãtorile pascale cu câteva zile zeci de nevoiaºi au cerut ajutor pentru masa de sãrbãtori, însã astãzi sunt câteva sute care nu ºi-au ridicat bonurile valorice. Deºi au primit, cu ocazia Sfintelor Sãrbãtori de Paºti, tichete sociale contra cãrora puteau achiziþiona alimente, câteva sute de beneficiari din Petroºani nu au catadicsit sã le ºi ridice. Câteva mii persoane din Petroºani urmau sã primeascã, de
Fermã de mãgãruºi la Aninoasa ai mulþi ºomeri din Aninoasa ar putea sã-ºi gãseascã un loc de muncã la o fermã ce ar urma sã fie realizatã de investitori italieni.
treazã ºi peste 200 de cazuri de moarte violentã, datoratã leziunilor
traumatice, în acest caz fiind vorba, în marea majoritate a situaþiilor, de vieþi pierdute în urma unor accidente de circulaþie. Iar statisticile reci mai aratã un fapt îngrijorãtor: sunt tot mai mulþi cei care mor în floarea vârstei. Astfel, anual pleacã dintre noi peste 100 de oameni cu vârste cuprinse între 40 ºi 44 de ani ºi în jur de 150 cu etatea între
poate pune la dispoziþia italienilor ºi a avut mai multe discuþii cu reprezentanþii potenþialilor investitorii. „ªtiu cã au fost ceva discuþii cu domnul primar, nu ºtiu însã în ce stadiu mai este proiectul la acest moment. Undeva pe Valea Piscului, noi primãria, avem niºte terenuri mai mari ºi la momentul acesta se lucreazã acolo. Am avut o groapã de gunoi ºi este în curs de ecologizare, zona nu se suprapune cu terenul necesar pentru fermã. Oamenii au fost ºi au
45 ºi 49 de ani. Totodatã, numãrul celor care trec în nefiinþã între 50 ºi 55 de ani este de circa 200, iar aproape 400 de hunedoreni mor, anual, la vârste cuprinse între 55 ºi 59 de ani. De asemenea, un numãr însemnat de decese se consemneazã în rândul celor cu etatea între 60 ºi 69 de ani, media anualã fiind în jur de 500, iar cei care mor între 70 ºi 74 de ani depãºesc bine 700. Car men COSMAN-PREDA
vãzut, ar fi interesaþi dar mai departe nu ºtiu în ce stadiu mai este proiectul”, a declarat viceprimarul localitãþii Aninoasa, Adrian Albescu. Investiþia ar urma sã fie realizatã pe fonduri europene spune reprezentantul unei fundaþii care i-a atras pe italieni în Aninoasa. „Italienii urmeazã sã vinã ºi aceastã investiþie va ajuta localitatea, atât comunitatea cât ºi bugetul local. Orice loc de muncã înseamnã un venit pentru o familie cât ºi pentru primãrie ºi de aceea orice investitor este important pentru un oraº ca Aninoasa”, spune reprezentantul fundaþiei. Maximilian GÂNJU
Sfintele Paºti, tichete sociale în valoare de câte 50 de lei în schimbul cãrora puteau sã cumpere hranã. Categoriile sociale din care proveneau beneficiarii tichetelor „pascale” erau reprezentate de cei care primesc ajutoare sociale, ºomerii, persoanele cu dizabilitãþi sau anumite categorii de pensionari. M. GÂNJU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 aprilie 2015
La Petroºani izbucneºte rãzboiul capacelor de canal
C
u tot cu ultimatumul dat de Primãria Petroºani operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului, ApaServ Valea Jiului SA, conducerea firmei este depãºitã financiar de multitudinea furturilor de capac de canal. În noaptea de luni spre marþi au mai dispãrut câteva capace de pe strãzi, atât în Petroºani, cât ºi în Lupeni, iar hoþii par de neoprit. Sunt zeci de capace furate în doar câteva zile, iar furturile continuã nestingherite. „De joia trecutã pânã acum au fost furate 37 de capace de canal. Am comandat 5 capace de compozit, care trebuie sã ajungã în cursul zilei de astãzi
(n.r. marþi), dar ne costã 700 de lei un singur capac. Existã ºi variante mai ieftine, este adevãrat, dar ºi calitatea este mai slabã ºi cine plãteºte dacã trece o maºinã peste el ºi se sparge. Este bine cã Primãria Petroºani ne-a dat ultimatum, dar, în acelaºi timp, ar trebui sã dea ultimatum ºi celor care vegheazã la liniºtea publicã, respectiv poliþie sau Poliþia Localã, care este chiar în sub-
ordinea administraþiei publice. Noi putem rezolva problema, dar sã ne indice cineva ºi sursa de finanþare”, a declarat directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram. Responsabilii operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului au cerut ºi sprijinul
Sãptãmâna Europeanã a Vaccinãrii - 20-25 aprilie 2015 „Prevenire. Protecþie. Imunizare” ”Sã îmi vaccinez sau nu copilul?” este întrebarea pe care ºi-o pun toþi pãrinþii încã din primele zile de viaþã ale celui mic. Vaccinarea salveazã milioane de vieþi în fiecare an ºi, acest succes al sãnãtãþii publice, trebuie susþinut. Imunizarea este recunoscutã ca fiind una dintre interventiile de sãnãtate cele mai de succes ºi rentabile. Cu toate acestea, unul din cinci copii ºi mulþi adulþi, nu sunt vaccinaþi corespunzãtor. Compartimentul Evaluarea, Promovarea Sãnãtãþii ºi Educaþie pentru Sãnãtate, va organiza campania Sãptãmâna Europeanã a Vaccinãrii în data de 23.04.2015, ora
13.00 în sala „Spiru Haret” din cadrul Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara; cât ºi acþiuni de informare a populaþiei cu privire la Sãptãmâna Europeanã a Vaccinãrii ºi distribuire de pliante „Vaccinarea este primul drept al copilului tãu - NU REFUZA” la Maternitãþile din judeþ: luni 20.04.2015 Spitalul de Urgenþe Petrosani; miercuri 22.04.2015 Spitalul Municipal Hunedoara; vineri 24.04.2015 Spitalul Judeþean Deva. Vaccinarea este singura metodã prin care putem preveni. De ce sã lãsãm un copil sã sufere? E suficient ca un copil nevaccinat sã capete boala ºi s-o transmitã la nevaccinaþi.
poliþiei, pentru a vedea ce se poate face pentru a pune capãt acestor furturi, pentru cã este clar cã, dupã ce sunt sustrase de pe domeniul public capacele ajung la centrele de fier vechi. „Nimeni nu le furã sã le punã în vitrinã. Este clar cã ele sunt valorificate la centrele
de fier vechi”, spune Costel Avram. Pânã acum hoþii de capace de canal nu au fost prinºi ºi nici reprezentanþii centrelor de fier vechi, care nu au voie sã primeascã o astfel de „marfã” nu au pãþit nimic. De precizatc cã, înainte de a fi valorificate, de regulã, capacele sunt tãiate în bucãþi. Reamintim cã primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, a decis sã tragã de mânecã operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului, cãruia îi cere sã rezolve problema furturilor. Edilul ºef al municipiului Petroºani a cerut S.C. Apa Serv
S.A. sã înlocuiascã capacele de canal care au dispãrut, în termen de douã sãptãmâni. În caz contrar, societatea de apã va fi amendatã. “În cazul dispariþiei capacelor de canal din mai multe zone ale municipiului Petroºani, am cerut Serviciului Comercial ca, împreunã cu Poliþia Localã, sã facã controale la centrele de fier vechi. Totodatã, cer conducãtorilor S.C. Apa Serv S.A. sã rezolve problema acesta în douã sãptãmâni. Dacã acest lucru nu se va întâmpla, vor fi aplicate amenzi”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi. Car men COSMAN-PREDA
Modernizarea infrastructurii, o prioritate pentru administraþia de la Vulcan
M
odernizarea infrastructurii a rãmas o prioritate pentru administraþia de la Vulcan, motiv pentru care pânã la finele anului 2015 toate investiþiile demarate anul trecut se intenþioneazã a fi finalizate. Potrivit primarului Gheorghe Ile, lucrãrile de modernizare a infrastructurii din cartierul Cocoºvar, investiþiile în modernizarea Colegiului Tehnic “Dimitrie Leonida”, precum ºi modernizarea trotuarelor de pe str. Nicolae Titulescu, de la Coroeºti ºi pânã la ªcoala nr. 1, respectiv reabilitarea ºi modernizarea cãrilor de acces din zona centralã, de
la “A”-uri pânã sus la Centrul ªansa ºi, între blocuri, pânã la staþia PECO, ori asfaltarea porþiunii de drum care leagã bulevardul Mihai Viteazu de staþia de plecare a telegondolei sunt investiþiile pe care locuitorii municipiului Vulcan le vor vedea finalizate în cursul acestui an. “Dacã vom avea banii necesari, vom începe ºi alte lucrãri necesare pentru
modernizarea oraºului nostru. Vreau sã-i asigur pe cetãþenii Vulcanului este cã, mai devreme sau mai târziu, vom interveni cu lucrãri necesare peste tot unde acest lucru se impune ºi peste tot acolo unde cetãþenii ne-au semnalat necesitatea unor investiþii noi sau reparaþii”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Pentru finalizarea acestor investiþii administraþia de la Vulcan se bazeazã pe fondurile colectate de la contribuabilii din zonã, contribuabili care se dovedesc a fi serioºi dacã luãm în calcul faptul cã anul trecut gradul de colectare a taxelor ºi impozitelor a fost de aproape 100 la sutã. Marius MITRACHE
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 aprilie 2015
Vochiþoiu loveºte din nou:
ORI PENSIE DE SENATOR, ORI ADIO MANDAT!
S
enatorul ajuns în Parlament la renumãrarea voturilor, prin redistribuire ºi nu ales de cetãþenii Vãii Jiului, ori ai judeþului Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu vrea neapãrat pensie specialã.
Mai mult, întrebat de reporterii Mediafax despre acest subiect, senatorul de la noi din Vale a replicat dur, spunând cã domnia sa vã trãi din pensie dupã mandat ºi a fost absolut tranºant în aceastã privinþã. Întrebat dacã va mai candida pentru un nou mandat în
Parlamentul României, Vochiþoiu a afirmat: ”Dacã nu voi reuºi sã îmi trec amendamentul la Constituþie, ca un parlamentar sã poatã sã ºi lucreze, sã facã taxi dupã programul de la Parlament, sau dacã nu trece aceastã lege privind pensia parlamentarilor, nu voi mai candida. Pentru cã eu din pensie trãiesc, din veniturile de parlamentar. Este dubios ºi sã îi întrebaþi pe cei care spun cã nu au nevoie de pensii, din ce trãiesc? Ãia sunt dubioºi”, a afirmat pentru Mediafax, Haralambie Vochiþoiu. Senatorul Vochiþoiu, însã, uitã câte afaceri are (pe
numele soþiei acum) ºi îi reamintim cã doar din declaraþia de avere, domnia sa nu trãieºte ca muritorii ce au dat votul la PP-DD, cu gândul cã Dan Diaconescu este onest.
Senatorul, care ocupã trecãtor acest post, deþine în parte cu soþia sa, un teren de 112 mp cumpãrat în 2007 ºi are un venit de (doar) 64.368 de lei, ca parlamentar, dar soþia sã e manager la 3 firme: SC Eurojobs SRL, Diacostampet SRL, dar ºi la cabinetul psihologic, de unde are un venit total de peste 23.500 de lei. Dar probabil cã îi stã gândul la creditul scadent peste vreo 10 ani, a cãrui valoare totalã este de 34.740 de euro. Cu toate acestea, senatorul UNPR Haralambie Vochiþoiu a declarat, vinerea trecutã pentru MEDIAFAX, cã ”nu
are acasã nici tablouri, nici lingouri de aur”, ºi cã are nevoie de o pensie pentru perioada în care a lucrat în Parlament, spunând cã, dacã aceastã lege nu va fi adoptatã, nu va mai candida pentru un nou mandat. Calculul pensiei pentru care Haralambie Vochiþoiu ºi-a dat semnãtura, se va face prin înmulþirea 0,55% din indemnizaþia brutã lunarã de parlamentar cu numãrul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaþia parlamentarilor ºi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii. Aºa da, sã ne trãiþi! ªi zãu cã ar merita sã avem fiecare câte un mandat. Diana MITRACHE
Bat pasul pe loc, pentru tertipurile avocaþilor scumpi
u vrut avocaþi A ca Paula Iacob, sau Daniel Ionaºcu ºi, dupã câteva runde de amânãri, instanþa a audiat doar 4 martori ºi un expert în Dosarul exploziei de la Uricani.
Mai mult, instanþa de la Petroºani face exact pe dos procedurile, pentru cã aºa au cerut cei doi avocaþi celebri, în timp ce con-
traexpertiza solicitatã de ei a tras din nou de timp. Ieri a avut loc un nou termen ºi a fost audiat primul expert. Paula Iacob a cerut o contraexpertizã ºi audierea iniþialã a experþilor, deºi normal era ca aceºtia sã rãspundã în scris la obiecþiuni, în cazul în care existau. Totul se face aºa cum a cerut maestra tocmitã de la Bucureºti, deºi clienþii sãi au renunþat la serviciile sale ºi ale lui Daniel Ionaºcu.
La termenul de acum a fost audiat expertul Matei Ilie, în timp ce martorii încã aºteaptã sã spunã ce au vãzut, acum 4 ani. „În cauzã mai avem de audiat un expert care a participat la efectuarea expertizei dispusã de cãtre instanþa de judecatã în faza de cercetare judecãtoreascã, urmând ca dupã finalizarea audierii experþilor sã se procedeze în continuare la audierea martorilor admiºi în faza
Sã fim alãturi de Andreea!
firesc, pentru aflarea adevãrului în cauzã”, a spus Daniel Tomescu, avocat al apãrãrii.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar mai sînt multe operaþii pînã ce visul sãu va fi realitate. Cei care vor sã o ajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii este la Pireus Bank pe numele Pop Maria Andreea IBAN RO73 PIRB 2202 6544 1600 1000 Cod SWIFT PIRBROBU VÃ MULÞUMIM!
Diana MITRACHE
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cu o boalã, ce iniþial a þintuit-o în pat, a miºcat multã lume. Mulþi oameni ne-au întrebat cum ar putea sã o ajute pe fetiþa care, deºi are deficienþe grave, a reuºit sã creeze o adevãratã colecþie de mãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturi care, în parte, le-a vîndut zilele acestea. Ea face asta pentru ca în toamnã sã poatã merge la încã o operaþie. Pânã acum Andreea a fãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cu numãrul 13. Ea sperã sã aibã cîndva copilãria pierdutã ºi sã poatã sã meargã,
iniþialã a cercetãrii judecãtoreºti, astfel încât procesul sã îºi continue cursul în mod
Foºtii ºefi acuzaþi de ucidere din culpã au renunþat la serviciile celor doi avocaþi, Paula Iacob ºi Daniel Ionaºcu, de la Bucureºti, iar avocaþii de acum sperã sã înceapã sã audieze martorii, care au venit la mai multe termene, fãrã sã dea vreo declaraþie.
- Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 aprilie 2015
Henþ cu mâna
Ambiþii în Cupa României Jiul Petroºani, finalistã în Cupa României în 1972 ºi deþinãtoare a trofeului în 1974, se va deplasa azi la Rãchitova, unde va juca
în compania liderului Seriei 1 a Ligii a V-a Hunedoara, Cetate Rãchitova. De obicei, la acest nivel, echipele îºi trimit
juniorii. Ei bine, ºi Jiul se duce cu juniorii, pentru cã Jiul nu are numai juniori! Deci, echipa de titulari cum ar fi... Cetate Rãchitova aºteaptã cu ambiþie ºi hotãrâre meciul de la Ciula Mare (numele satului în care se joacã
meciul), primarul ºi preºedintele A.S. Cetate Rãchitova punând un accent serios pe aceastã partidã. „Ne dorim sã mergem într-o fazã superioarã a competiþiei” a spus Eugen Bãiconi, primarul din
Rãchitova. Iatã cã dacã în urmã cu patru decenii Jiul avea ambiþii la fel, de a scoate din cursã echipe precum Dinamo sau Petrolul, acum ea este cea „vânatã” de aceleaºi ambiþii izvorâte din zona „burugii mici”.
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
Umãr la umãr
z Ocupantele primelor douã locuri din Seria 1 au câºtigat la pas meciurile din etapa a 12-a. z Cetate Rãchitova a
Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a
Alexoi out! z O nouã înfrângere severã a Hunedoarei, etapa trecutã, 0-3 la penultima clasatã ACSVM Craiova, a dus la destituirea antrenorului FC Hunedoara de la cârma echipei de pe Cerna. Antrenorul Titi Alexoi (55 ani) a fost numit la cârma echipei din Hunedoara la începutul actualului sezon. z Liderul UTA BD a beneficiat de un 3-0 la „masa verde” la Minerul Mehedinþi (aceasta din urmã retrasã din campionat),
TITI ALEXOI a fost demis de la conducerea echipei FC Hunedoara iar urmãritoarea sa, Naþional Sebiº, a învins cu 2-0 pe CS Ineu.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
spulberat cu 7-2 la Boºorod echipa localã Dacia (goluri Mailat 2, A. Bãiconi 2, E. Bãiconi, Groºan, Bâhu), iar Mãgura Pui a învins cu 3-1 (goluri D. Creciunesc 2, A. Turcu) la Unirea Gen. Berthelot. z Streiul Baru a avut ceva emoþii cu A.S. Sântãmãria Orlea, scor 3-2, golurile învingãtorilor fiind marcate de Fãgaº (2) ºi Berna. z În Seria a 2-a, Mureºul Pricaz rãmâne neînvinsã, 6-0 cu Santos Boz, având un avans substanþial de 9 puncte faþã de ocupanta locului 2, Berianul Beriu.
Fotbal, Liga I
Luptã echilibratã la titlu z Oþelul Galaþi, lanterna roºie, a furnizat marea surprizã a etapei a 27-a, printr-o victorie (e drept, cu un arbitraj net favorabil de partea sa...) cu 2-1 la Steaua, aflatã acum la doar un punct de locul 2. z Tot mai greu de crezut cã de la locul 15 în jos, cineva mai scapã de retrogradare. z Dinamo Bucureºti, un norocos 0-0 la Craiova, a devenit o modestã echipã de pluton. z Viitorul Constanþa atacã cu hotãrâre un loc de cupe europene.