Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 840
Cronica Vãii Jiului Luni, 20 Aprilie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Ajutorul pentru CEH, aprobat zilele acestea
C
omisia Europeanã ar putea aproba în aceste zile ajutorul de stat de 100 milioane lei pe care Guvernul vrea sã-l acorde Complexului Energetic Hunedoara, ceea ce va permite companiei sã cumpere certificate de emisii de gaze ºi sã evite astfel o amendã de la forurile europene.
Vochiþoiu a încercat sã „palmeze” scandalul legii pensiilor speciale, propunând favoruri pentru jurnaliºti!
Complexul trebuie sã cumpere certificate de emisii de gaze fiind un mare poluator însã nu are bani ºi de aceea s-a decis acordarea unui ajutor de stat pentru a cumpãra aceste certificate susþine ministerul de resort.
Guvernul vrea sã acorde Complexului Energetic Hunedoara un ajutor de stat individual sub forma unui împrumut pe ºase luni de aproape 100 milioane lei, bani proveniþi din privatizãri, ºi obligã producãtorul de cãrbune ºi energie sã-ºi separe legal activitãþile ºi sã aplice un program de restructurare, potrivit unui proiect elaborat de Ministerul Energiei. Maximilian GÂNJU
T
S
enatorul UNPR de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu, este unul dintre aleºii care au semnat proiectul de lege privind pensiile speciale pentru parlamentari. Vochiþoiu s-a crezut, probabil, mai ºmecher decât alþi colegi de-ai lui, susþinãtori ai acestui proiect, ºi a încercat printr-un subterfugiu strãveziu, sã mascheze scandalul de presã “mituindu-i” pe jurnaliºti... >>> PAGINA A 3-A
A pãrãsit spitalul ºi a murit dupã doar câþiva paºi!
U
n bãrbat din Vulcan a cãzut ca secerat la pãmânt ºi a murit, la scurt timp dupã ce pãrãsise spitalul din localitate, unde a refuzat sã sãmânã internat. Bãrbatul, în vârstã de 54 de ani, cunoscut ca om al strãzii, a fost de douã ori la spital în aceeaºi zi pentru cã acuza stãri de slãbiciune, dar nimic nu l-a convins sã rãmânã sub supraveghere medicalã.
Prima datã, omul a ajuns la Spitalul Municipal Vulcan joi dupã-amiaza, în jurul orei 12.00, în stare de ebrietate, iar în jurul orei 16.00 bãrbatul a pãrãsit spitalul. Dr.Cãtãlin Popa, directorul medical al Spitalului Municipal Vulcan, spune cã joi seara, la ora 20.03, bãrbatul a ajuns din nou la urgenþe, fiind adus de SMURD, de aceastã datã. “Prezenta halenã alcoolicã ºi o stare de slãbiciune. Diagnosticul pus de
medicul de gardã de aceastã datã a fost suspiciune de hepatitã cronicã toxico etanolicã. I s-a pus o perfuzie, dar în jurul orei 4.18 asistenta l-a observat chiar când intenþiona sã pãrãseascã spitalul. L-a strigat sã se întoarcã, a venit ºi medicul de gardã, dar bãrbatul a refuzat sã rãmânã”,a declarat dr. Cãtãlin Popa. Acesta a mai precizat cã, de la momentul prezentãrii la Compartimentul de Primiri Urgenþe ºi pânã a
plecat din spital, nu a pus nicio problemã. Cât a stat la Urgenþe, bãrbatului i-a fost mãsuratã tensunea, pulsul ºi i-a fost determinatã glicemia ºi, potrivit indicatorilor, nu prezenta probleme deosebite. Dupã câþiva paºi, însã, în parcul de lângã spital, bãrbatul a cãzut la pãmânt ºi fost gãsit mort. Poliþiºtii au fost alertaþi, însã spun cã nu sunt suspiciuni de comitere a vreunei fapte penale. “Poliþiºtii din Vulcan au fost sesizaþi de
reprezentanþii SMURD cã, în parcul Avram Iancu din localitate a fost gãsit decedat un bãrbat, în vârstã de 54 de ani, cunoscut ca om al strãzii ºi cu probleme de sãnãtate. În acest caz nu sunt suspiciuni de comitere a vreunei fapte penale”,a declarat laura Bradu, purtãtor de cuvânt al IPJ Huendoara. Trupul neînsufleþit a fost transportat la Medicinã legalã, iar în urma necropsiei se va ºti de ce a murit bãrbatul. Car men COSMAN-PREDA
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 aprilie 2015
Anchetã pentru OMOR în cazul femeii gãsite în Peºtera Vacii din ªureanu oliþiºtii au început audierile în cazul femeii care a fost gãsitã moartã în P Peºtera Vacii din Munþii ªureanu.
Raportul medico – legal indicã faptul cã victima a fost lovitã cu un corp dur în zona capului, ceea ce i-a provocat decesul. La audieri au ajuns deja mai multe persoane care au cunoscut-o pe femeia gãsitã moartã în Peºtera Vacii, iar misiunea poliþiºtilor este una
dificilã, cu atît mai mult cu cât presupusa crimã a avut loc în urmã cu cel puþin douã sãptãmâni. Dupã efectuarea necropsiei, medicii legiºti au sta-
bilit cã victima prezenta un traumatism cranio-cerebral cu
fracturã cranianã, hemoragie meningocerebralã ºi dilacerare
cerebralã. Practic, femeia ar fi fost lovitã cu un corp dur în zona capului, ceea ce a dus la decesul ei. Reamintim cã, în urmã cu câteva zile, mai mulþi turiºti care au vrut sã viziteze Peºtera Vacii din Munþii ªureanu au dat peste cadavrul unei femei, aflat într-o avansatã stare de putrefacþie.
Lãsat fãrã maºinã în doar câteva secunde Tâlhar prins
U
n tânãr din Uricani a rãmas cu o pagubã de 30 de mii de euro dupã ce maºina i-a fost furatã de un individ, deºi toatã zona era supravegheatã video ºi maºina parcatã aproape de casã. Autoturismul în valoare de circa 30 de mii de euro a fost scos la vânzare de cãtre proprietar pentru cã îl costa foarte mult întreþinerea, fiind vorba de un model rar. Tânãrul ºi-a cumpãrat autoturismul în urmã cu nouã luni ºi încerca
Minori experþi în furturi
D
oi adolescenþi din Vulcan, unul de 15 ani iar celãlalt de 17, sunt cercetaþi de poliþiºti pentru furt calificat, ei fiind autorii a mai multor spargeri din unitãþi de alimentaþie publicã ori alte magazine.
la Vulcan
oliþiºtii din toatã þara P au plecat “la vânãtoare”, pentru depistarea persoanelor urmãrite în temeiul legii. Captura nu este deloc de neglijat.
sã o vândã, însã nu se gândea cã cineva va avea curajul sã o fure din faþa casei sale. Atât pentru cã zona este supravegheatã video cât ºi pentru faptul cã Uricaniul este un oraº mic ºi orice necunoscut este remarcat imediat de localnici. Totuºi, aceste lucruri n-au fost o garanþie iar
individul a furat bolidul în mai puþin de jumãtate de minut. Din acest motiv proprietarul crede cã hoþul avea un dispozitiv special cu care a putut deschide autoturismul ºi sigur nu era un începãtor. Bãrbatul care a rãmas acum fãrã maºinã este dispus sã ofere ºi o recompensã pentru orice informaþie care duce la recuperarea autoturismului. Poliþiºtii au primit imaginile surprinse de camerele de supraveghere ºi au deschis o anchetã în acest caz. Maximilian GÂNJU
Cei doi tineri au fost prinºi în flagrant ºi aºa au ajuns anchetatorii sã le afle faptele de vitejie. „Suspecþii au fost prinºi în flagrant de cãtre o patrulã de ordine ºi siguranþã publicã, în noapte 14/15.04.2015, în timp ce sustrãgeau bunuri în valoare de circa 1.000 lei dintr-un magazin alimentar situat pe strada Pinului din
Astfel, la nivel naþional, poliþiºtii din întreaga þarã au depistat, în perioada 10 — 16 aprilie a.c., 84 de persoane semnalate ca fiind dispãrute, dintre care 55 de minori. Aceºtia au fost încredinþaþi familiilor sau internaþi în centre pentru minori ºi nu au fost victime ale vreunei infracþiuni. De asemenea, au fost depistate 48 de persoane urmãrite în temeiul legii. Dintre acestea 35 aveau emise pe numele lor mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, 6 aveau mandate de arestare preventivã, 4 persoane aveau emise pe numele lor mandate europene de arestare, iar pe numele unei persoane erau emise sentinþe penale de internare. Unul dintre cei cãutaþi de poliþiºti este din Vulcan ºi a ajuns în arest. Potrivit Poliþiei Române, bãrbatul în vârstã de 37 de ani, din municipiul Vulcan se sustrãgea executãrii unei pedepse de 7 ani de închisoare, pentru comiterea infracþiunii de tâlhãrie. Prins de oamenii legii, acesta a fost preluat de o escortã din cadrul Centrului de Cooperare
Vulcan. Poliþiºtii au întocmit un dosar penal în care au demarat cercetãri cu privire la documentarea întregii activitãþi
infracþionale a suspecþilor, cercetaþi, în prezent, în stare de libertate. În urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilit faptul cã suspecþii, în cursul lunilor ianuarieaprilie 2015, au mai comis 5 acte materiale de furt din locuinþe, de unde au sustras componente electronice ºi alte bunuri în valoare de aproximativ 5.000 lei, prejudiciu din care poliþiºtii au recuperat peste 80 %”, aratã anchetatorii. Maximilian GÂNJU
Ancheta a fost preluatã de poliþiºtii hunedoreni, care au declanºat o anchetã în acest caz Femeia avea familie – mamã, tatã ºi chiar ºi o sorã – dar rudele nu au declarat dispariþia acesteia pentru cã nu aveau o relaþie strânsã ºi nu pãstrau legãtura. Car men COSMAN-PREDA
Poliþieneascã Internaþionalã din cadrul Inspectoratului General al Poliþiei Române ºi încarcerat în Penitenciarul Rahova. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
ANGAJÃRI
Societate comercialã angajeazã
LUCRÃTOR COMERCIAL Condiþii: Studii superioare, absolvent 2014. Relaþii la tel. 0744.183.242
VÂNZÃRI Vând apartament 2 camere, în Petroºani, Str. 1 Decembrie 1918, Bl. 105, Ap.53, cu multiple îmbunãtãþiri. Preþ 75.000 lei negociabil. Nr telefon 0731.254100 ºi 0757.769477
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 aprilie 2015
Vochiþoiu a încercat sã „palmeze” scandalul legii pensiilor speciale, propunând favoruri pentru jurnaliºti!
S
enatorul UNPR de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu, este unul dintre aleºii care au semnat proiectul de lege privind pensiile speciale pentru parlamentari. Vochiþoiu s-a crezut, probabil, mai ºmecher decât alþi colegi de-ai lui, susþinãtori ai acestui proiect, ºi a încercat printr-un subterfugiu strãveziu, sã mascheze scandalul de presã “mituindu-i” pe jurnaliºti cu un alt proiect de lege halucinant.
Ne chelesc munþii. Petiþie împotriva tãierilor LA RAS!
M
unþii noºtri chelesc, în timp ce oficialii nu par sã fie îngrijoraþi. În schimb, activiºtii ecologiºti de la Greenpeace au lansat o petiþie on-line, prin care vor sã salveze pãdurile din România. Semnatã deja de peste 2.300 de oameni, petiþia îºi propune sã descurajeze tãierile haotice de copaci, care lasã versanþi despãduriþi complet ºi asta fãrã ca nimeni sã intervinã. „Noul Cod Silvic este în dezbatere de aproape doi ani. În acest timp, pãdurile României dispar într-un ritm alarmant: 3 hectare/ orã. Cerem parlamentarilor sã adopte un Cod Silvic care sã protejeze pãdurile. În prezent, varianta pro-
pusã conþine articole care faciliteazã tãierile ilegale de arbori ºi fragmentarea pãdurilor. Cerem parlamentarilor sã adopte un Cod Silvic care sã interzicã tãierile la ras, care sã descurajeze tãierile ilegale, care sã redea atribuþiile Jandarmeriei de a aplica sancþiuni silvice ºi care sã permitã încadrarea furtului de lemn ca infracþiune (sau ca faptã penalã) indiferent de volumul de lemn furat” se aratã în documentul citat. În România, tãierile la ras au devenit o obiºnuinþã ºi sunt permise de o legislaþie, care nici mãcar nu prevede reîmpãdurirea versanþilor decât în anumite situaþii. În plus, amenajamentele silvice sunt obligatorii doar pentru proprietãþile forestiere mai mari de 10 hectare. Din suprafeþele mai mici, se pot tãia, fãrã probleme câte 3 mc/an/ ha, iar cei de la Greenpeace cer eliminarea acestui articol al actualului Cod Silvic, la fel ca ºi cel care face referire la “tãierile rase”. Car men COSMAN-PREDA
Proiectul de lege privind pensiile speciale pentru parlamentari a fost depus miercuri la Parlament dupã ce iniþiatorii au strâns 256 de semnãturi, potrivit iniþiatorilor. Proiectul de lege privind pensiile speciale pentru parlamentari prevede cã un fost deputat sau senator care a avut trei mandate va primi o indemnizaþie specialã de 4.000 de lei. De asemenea, potrivit proiectului de lege care modificã Statutul parlamentarului, deputaþii ºi senatorii au dreptul, dupã exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaþie lunarã pentru activitatea de parlamentar. De aceastã indemnizaþie beneficiazã cei care nu mai au calitatea de parlamentar. Printre susþinãtorii proiectului legislativ care a iscat deja rumoare, se
numãrãr ºi senatorul UNPR de Valea Jiului Haralambie Vochiþoiu, semn cã se îngrijeºte de anii în care nu va mai putea fi atât de activ. Iar ca tacâmul sã fie complet, în plinã dezbatere asupra pensiilor speciale Haralambie Vochiþoiu îºi manifestã grija, tam – nesam, pentru jurnaliºti, deºi declara cã nu ºtia de proiectul pensiilor parlamentarilor. Astfel, parlamentarul vrea sã bage ºi jurnaliºtii pe lista privilegiaþilor. Vochiþoiu a depus în Parlament o propunere legislativã pentru completarea art.1 din Legea nr. 8 din 11 ianuarie 2006 privind instituirea indemnizaþiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite ºi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publicã, astfel încât ºi jurnaliºtii sã beneficieze, în calitate de creatori, de o indemnizaþie de 50% din pensia normalã. "Având în vedere cã a fost omisã creaþia jurnalisticã, Uniunea Ziariºtilor din România s-a adresat în acest
Actualitate 3 sens Academiei Române, iar rãspunsul primit de la Secretarul General al Academiei Române ne prezintã urmãtoarele concluzii: <<Secþia de Filologie ºi Literaturã ºi Secþia de Arte, Arhitecturã ºi Audiovizual, unde preºedinþi sunt academicienii Eugen Simion ºi Rãzvan Teodorescu, au opinat cã actul jurnalistic, publicistic din presa scrisã ºi cea audiovizualã constituie un act de creaþie a jurnalistului, când produsul jurnalistic este de calitate ºi respectã Codul deontologic al profesiei de jurnalist. Calitatea actului de creaþie jurnalisticã, conform aceloraºi opinii a secþiilor Academiei Române, poate fi stabilitã numai de Uniunea de profil a breslei, adicã Uniunea Ziariºtilor Profesioniºti din România, pe baza criteriilor de ordin estetic ºi deontologic.>> Date fiind aceste considerente, propun completarea art. 1 din Legea nr. 8/2006 cu introducerea dupã alin. 1 a unui nou alineat 1.1 care sã reglementeze domeniile uniunilor de creatori, inclusiv domeniul creaþiei jurnalistice", se aratã în motivarea senatorului Haralambie Vochiþoiu. Car men COSMAN-PREDA
Mariana Mateescu a contestat decizia de condamnare
ostul manager al Spitalului muniF cipal Lupeni, Mariana
Mateescu, a fãcut contestaþie la decizia judecãtorilor de la Petroºani în dosarul în care aceasta a fost condamnatã la un an de închisoare cu suspendare. Mariana Mateescu a fãcut apel, acesta fiind înregistrat la Curtea de Apel Alba. La începutul acestei luni, magistraþii de la Curtea de Apel au fixat termen pentru data de 30 aprilie pânã când se va angaja un apãrãtor. Tot pe rolul Curþii de Apel Alba a fost înregistratã ºi o cerere de strãmutare a dosarului care a fost însã respinsã. La începutul acestui an, judecãtorii de la Petroºani au dat verdictul în dosarul Marianei Mateescu. Dupã un rechizitoriu refãcut, recuzarea preºedintelui de
ºedinþã ori solicitarea unor contraexpertize în cauzã, Mariana Mateescu a fost gãsitã vinovatã de magistratul care a avut spre judecare dosarul fostului director al spitalului din Lupeni. Acesta a apreciat cã Mariana Mateescu se face vinovatã de infracþiunile imputate de procurori ºi au condamnat-o la un an închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. Totodatã, magistratul a mai condamnat-o pe Mateescu ºi la trei luni de închisoare, pentru cã nu a recuperat prejudiciul indicat de Curtea de Conturi. Pedepsele au fost contopite, dar ºi suspendate condiþionat pe o perioadã de trei ani, termen de încercare stabilit de magistrat. Conform sentinþei Judecãtoriei Petroºani, Mariana Mateescu este obligatã sã achite Spitalului Municipal Lupeni suma de
45.987,65 lei cu titlu de despãgubiri civile. Dosarul managerului Spitalului Municipal Lupeni a ajuns la judecatã în anul 2013, iar medicul a fost acuzat cã a folosit bani publici în interes personal. Practic, managerul Mariana Mateescu aproba sumele de bani pentru servicii de avocaturã ºi, în unele cazuri, chiar ea era cea care ridica banii. Mai mult, deºi unitatea medicalã nu avea bani pentru medicamente, managerul nu þinea cont de acest lucru ºi dãdea directive clare sã se facã urgent plãþi cãtre avocat. În perioada 2005-2009, Spitalul Municipal Lupeni a fãcut plãþi pentru servicii de avocaturã în valoare de peste 200.000 de lei. Monika BACIU
4 Actualitate
P
arada maºinilor de epocã a deschis sezonul de primãvarã. În weekendul trecut, la Petroºani pasionaþii de autoturisme ºi-au dat din nou întâlnire, pentru a cincea oarã. Aici a avut loc parada maºinilor de epocã, zeci de exponate fiind expuse publicului, asta deºi vremea nu a prea þinut cu organizatorii.
“Începem noul sezon de prezentare a maºinilor de epocã ºi în cadrul aceste expoziþii am venit cu douã maºini, un Fiat 850 ºi un Opel Kadet Coupe, exemplar care este fãcut pentru stradã, dar acest tip de maºinã a
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 aprilie 2015
fost fãcut ºi pentru raliu. Echipamentul am încercat sã fie de raliu, cascã. Aceastã maºinã nu a participat la curse pentru cã e o maºinã cu motorul cel mai mic. E un motor de 1200 de cmc. Datoritã taxelor în România nu s-au pãs-
Clasicul, veºnic elegant
Parada maºinilor de epocã a deschis sezonul de primãvarã
trat maºini cu motoare mari, dar exact acelaºi tip de maºinã cu motorizare de 2000-2600 cmc a participat la diverse raliuri”, a declarat Nicolae Gherghin, unul dintre organizatori.
cal, fabricaþie 1976, maºina este într-o stare impecabilã, este uºor de întreþinut, cu un consum de 7%. O folosesc în fiecare zi, nu m-a lãsat niciodatã în drum, piese se mai gãsesc la ea. Piesele sunt foarte rezistente. Pe a mea nu
existã improvizaþii. Corespunde din orice punct de vedere. Sunt foarte fidel mãrcii ºi pentru mine Mercedesul rãmâne Mercedes. Nu mi-aº cumpãra o altã maºinã. Am avut trei Mercedesuri, pe asta am avut anul trecut o
Unii sunt fideli mãrcii. Pe principiul este Mercedes ºi restul se ghideazã ºi proprietarul unui autoturism fabricaþie nemþeascã. Maºina fabricatã în anii ’70 circulã falnicã pe drumurile patriei în fiecare zi, iar proprietarul ei nici nu se gândeºte sã o vândã vreodatã. Vrea sã o lase moºtenire copiilor sãi. “Am venit cu un Mercedes 115, bot de
11 producãtori în Petroºani
omercianþii de la piaþã, C majoritatea, se
declarã producãtori, însã realitatea este diferitã. La Petroºani sunt doar 11 producãtori. Primãriile vor primi "Atestate de Producãtor" ºi "Carnetele de comercializare a produselor din sectorul agricol" pentru producãtorii agricoli din judeþul Hunedoara pe care urmeazã a le distribui beneficiarilor. La nivelul municipiului Petroºani numãrul producãtorilor este destul de redus, iar reprezentanþii administraþiei locale ne spun care ar putea fi motivul. „Producãtori cu siguranþã sunt mai mulþi dar numãrul celor care posedã certificate de producãtor eliberate de cãtre biroul agricol al instituþiei noastre pe anul 2014 a fost de 11. Ele sunt valabile un
an urmând sã intre pe procedura nouã cea a atestatului de producãtor. Nu este aºa de mare birocraþia dar atât timp cât încã se mai poate comercializa la scara blocului, este mai comod pentru ei sã nu îºi scoatã aceste certificate deºi legal aºa ar trebui”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Conform Legii nr. 145/2014, "Certificatul de producãtor" este înlocuit de "Atestatul de producãtor" ºi, împreunã cu "Carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol" sunt documente obligatorii în baza cãrora producãtorii îºi pot comercializa produsele. Monika BACIU
ofertã de 7000 de euro ºi nu am dat-o. Va rãmâne pentru moºtenitori ºi ei sã facã cu ea ce vor”, spune Gyorgy Kis, proprietarul unui Mercedes 115. Robert Rapcea este un tânãr care a fost cucerit de o Dacie. Pasiunea pentru aceastã maºinã i-a fost insuflatã chiar din primele clipe de viaþã. Cum a contactat acest microb pentru autoturismele vechi ne spune chiar tânãrul. “Este o Dacie 1300 din 1970. Am achiziþionat-o în 2012, maºina a stat vreo 12-13 ani nefolositã, de aceea are numere roºii pentru cã înainte a avut
numere comuniste. Este din primele 3000 de maºini produse la Mioveni. De mic am aceastã pasiune ºi am cumpãrat maºina pentru cã eu când m-am nãscut am fost dus acasã cu o Dacie Break. De acolo a pornit microbul. Eu în trei ani am fãcut maºina ºi am investit în jur de 1500-2000 de euro, fãrã preþul maºinii”, a spus Robert
Rapcea, proprietarul unei Dacii 1300. La parada maºinilor de epocã a fost expusã ºi o maºinã care a aparþinut fostei Securitãþi. Aceasta aparþine comandatului Poliþiei oraºului Petrila, Ovidiu Zaharie. “Este a cincea ediþie, este Retroparada Primãverii care se desfãºoarã sub egida Retromobil Club
România. Acum simultan în 17 oraºe din þarã se desfãºoarã acest eveniment. Acest eveniment marcheazã începutul manifestãrilor Retromobil. Am adus mai multe maºini, sunt prieteni veniþi de la Deva, Simeria care sunt iubitori de maºini clasice. Sunt ºi noutãþi. Am adus o Volga care fãcut parte din flotila fostei Securitãþi, din Ministerul Afacerilor Interne din timpul regimului comunist”, a declarat Ovidiu Zaharie, organizator. Parada retromobil a primãverii a avut loc, sâmbãtã, în 17 localitãþi din þarã. Astfel, municipiul Petroºani a intrat în rândul marilor oraºe unde sunt organizate astfel de evenimente dedicate pasionaþilor de maºini clasice. O altã ediþie a paradei maºinilor de epocã va avea loc în toamnã. Monika BACIU
Dupã ani de colaps economic,
Spitalul din Vulcan a ajuns pe plus
B
onuri de masã ºi sporuri pentru angajaþii spitalului municipal Vulcan. Dacã în urmã cu un an de zile, angajaþii spitalului din Vulcan se revoltau din cauza neacordãrii unor sporuri, acum aceºtia îºi primesc drepturile.
“De la faptul cã am preluat spitalul în 2013 în luna martie cu un deficit de peste douã milioane de lei, am terminat anul 2014 cu un excedent bugetar de peste 200 mii de lei. Am urmãrit ºi am monitorizat tot ceea ce se poate face, dirijând banii în locurile unde era strict necesar. Pe toatã perioada cât noi am avut probleme nu
am trimis pacienþii acasã sã îºi cumpere medicamente. Am avut medicamentele ºi materialele sanitare la dispoziþie cu tot greul care ne-a fost. A fost efortul comun al angajaþilor noºtrii. Spre bucuria angajaþilor în afarã de faptul cã în momentul în care am venit a trebuit sã diminuãm sporurile. Acum reuºim sã le dãm ºi sâmbetele
ºi duminicile ºi bonurile de masã întregi în funcþie de timpul efectiv lucrat”, a declarat Cristina Baleia, managerul Spitalului municipal Vulcan. Unitatea medicalã din Vulcan a avut mari probleme financiare. Pentru aducerea acesteia pe linia de plutire a fost nevoie de reduceri drastice, mãsuri care au afectat ºi salariaþii. Problemele au trecut, iar acum angajaþii îºi primesc drepturile.
C
ondiþii la standarde europene Spitalul municipal din Vulcan a fost modernizat, iar condiþiile actuale se ridicã la cele europene. A fost schimbat mobilierul, a fost achiziþionatã aparaturã medicalã, au fost modernizate
saloanele, vestiarele, totul în folosul pacienþilor. “Am reuºit datoritã faptului cã am avut un impuls. Impulsul a venit de la proiectul pe care l-am avut cu Rompetrol. Ne-au dat 45 de mii de lei pe care i-am folosit în punerea parchetului pe toatã suprafaþa urgenþei ºi în aranjarea a douã încãperi. Era pãcat sã avem o parte fãcutã ºi una nu ºi atunci din câºtigurile efectuate cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate prin serviciile medicale am reuºit sã facem urgenþa aºa cum este ea acum, la standarde europene unde pacienþii când vin sã
aibã condiþii cât mai bune de tratament ºi intervenþie cât mai rapidã iar medicii ºi personalul nostru sã-ºi desfãºoare activitatea în condiþii cât mai optime”, a declarat Cristina Baleia, manager Spitalul Municipal Vulcan. Urmeazã ca pe viitor sã mai fie realizate investiþii la uinitatea medicalã. „Am achiziþionat un elecrocardiograf cu 12 canale, un ventilator portabil ºi truse de urgenþã. Am mai reuºit sã aranjãm scara principalã pe unde vin aparþinãtorii ºi personalul. Am schimbat balustradele cu unele
Comerþ civilizat la târgul de la Stadion
C
omercianþii care în fiecare duminicã îºi desfãceau marfã pe strada Viºinilor din Petroºani au fost mutaþi în incinta stadionului Jiul Petroºani. Decizia aparþine consiliului local ºi vine pe fondul lucrãrilor de modernizare a strãzilor din zona respectivã.
„Începând cu data de 19 aprilie târgul de produse care avea loc pe platoul din fata stadionului Jiul Petroºani se va muta în interiorul complexului sportiv pe cele douã alei care înconjoarã bazã sportivã. Pe programul de reabilitare a strãzilor de pe zona colonie urmeazã ºi acea stradã pe care deja s-au întins foarte mult vânzãtorii de tot felul de produse. Va intra ºi acea de inox ºi parchetul pentru a proteja de transmiterea de microbi în secþii. Am renovat secþia de pediatrie unde mai este puþin de terminat dupã care ne apucãm de secþia de paleative. Vrem sã o punem pe picioare cât de repede este posibil”, a mai spus sursa citatã. Investiþiile s-au realizat în baza unui parteneriat public privat. O firmã privatã a acordat o sumã de 45 de mii de lei, iar încã atâta au fost alocaþi de spital. Monika BACIU
stradã în reabilitare ºi nu se putea lucra ºi, mai mult decât atât, este ºi mai bine ºi pentru siguranþa circulaþiei ºi pentru cetãþenii din zona respectivã care nu mai aveau liniºte nici în weekend ”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Comercianþii vor trebui sã plãteascã o sumã modicã pentru a avea acces în incinta stadionului. „Taxele sunt cele stabilite de cãtre consiliul local prin hotãrârea de anul trecut prin care s-au stabilit taxele pe anul 2015. Pentru cei care vând produse second
hand nu se vor percepe taxe pentru cã este mai omeneºte sã fie aºa. Taxele care se vor percepe vor veni la bugetul administraþiei pieþelor”, a mai spus sursa citatã. Cei care merg cu vechiturile în sacoºã vor primi 2 metri pãtraþi gratuit, considerându-se cã sunt oameni care-ºi vând din bunuri pentru a-ºi lua o pâine. În schimb, pentru maºinã micã se va plãti o taxã de 5 lei, iar dacã are ºi remorcã suma va fi de 7 lei. Totodatã, pentru cei care merg cu dubiþe se va percepe o taxã de 10 lei iar la camione suma va fi de 20 de lei. Monika BACIU
4 Actualitate
P
arada maºinilor de epocã a deschis sezonul de primãvarã. În weekendul trecut, la Petroºani pasionaþii de autoturisme ºi-au dat din nou întâlnire, pentru a cincea oarã. Aici a avut loc parada maºinilor de epocã, zeci de exponate fiind expuse publicului, asta deºi vremea nu a prea þinut cu organizatorii.
“Începem noul sezon de prezentare a maºinilor de epocã ºi în cadrul aceste expoziþii am venit cu douã maºini, un Fiat 850 ºi un Opel Kadet Coupe, exemplar care este fãcut pentru stradã, dar acest tip de maºinã a
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 aprilie 2015
fost fãcut ºi pentru raliu. Echipamentul am încercat sã fie de raliu, cascã. Aceastã maºinã nu a participat la curse pentru cã e o maºinã cu motorul cel mai mic. E un motor de 1200 de cmc. Datoritã taxelor în România nu s-au pãs-
Clasicul, veºnic elegant
Parada maºinilor de epocã a deschis sezonul de primãvarã
trat maºini cu motoare mari, dar exact acelaºi tip de maºinã cu motorizare de 2000-2600 cmc a participat la diverse raliuri”, a declarat Nicolae Gherghin, unul dintre organizatori.
cal, fabricaþie 1976, maºina este într-o stare impecabilã, este uºor de întreþinut, cu un consum de 7%. O folosesc în fiecare zi, nu m-a lãsat niciodatã în drum, piese se mai gãsesc la ea. Piesele sunt foarte rezistente. Pe a mea nu
existã improvizaþii. Corespunde din orice punct de vedere. Sunt foarte fidel mãrcii ºi pentru mine Mercedesul rãmâne Mercedes. Nu mi-aº cumpãra o altã maºinã. Am avut trei Mercedesuri, pe asta am avut anul trecut o
Unii sunt fideli mãrcii. Pe principiul este Mercedes ºi restul se ghideazã ºi proprietarul unui autoturism fabricaþie nemþeascã. Maºina fabricatã în anii ’70 circulã falnicã pe drumurile patriei în fiecare zi, iar proprietarul ei nici nu se gândeºte sã o vândã vreodatã. Vrea sã o lase moºtenire copiilor sãi. “Am venit cu un Mercedes 115, bot de
11 producãtori în Petroºani
omercianþii de la piaþã, C majoritatea, se
declarã producãtori, însã realitatea este diferitã. La Petroºani sunt doar 11 producãtori. Primãriile vor primi "Atestate de Producãtor" ºi "Carnetele de comercializare a produselor din sectorul agricol" pentru producãtorii agricoli din judeþul Hunedoara pe care urmeazã a le distribui beneficiarilor. La nivelul municipiului Petroºani numãrul producãtorilor este destul de redus, iar reprezentanþii administraþiei locale ne spun care ar putea fi motivul. „Producãtori cu siguranþã sunt mai mulþi dar numãrul celor care posedã certificate de producãtor eliberate de cãtre biroul agricol al instituþiei noastre pe anul 2014 a fost de 11. Ele sunt valabile un
an urmând sã intre pe procedura nouã cea a atestatului de producãtor. Nu este aºa de mare birocraþia dar atât timp cât încã se mai poate comercializa la scara blocului, este mai comod pentru ei sã nu îºi scoatã aceste certificate deºi legal aºa ar trebui”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Conform Legii nr. 145/2014, "Certificatul de producãtor" este înlocuit de "Atestatul de producãtor" ºi, împreunã cu "Carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol" sunt documente obligatorii în baza cãrora producãtorii îºi pot comercializa produsele. Monika BACIU
ofertã de 7000 de euro ºi nu am dat-o. Va rãmâne pentru moºtenitori ºi ei sã facã cu ea ce vor”, spune Gyorgy Kis, proprietarul unui Mercedes 115. Robert Rapcea este un tânãr care a fost cucerit de o Dacie. Pasiunea pentru aceastã maºinã i-a fost insuflatã chiar din primele clipe de viaþã. Cum a contactat acest microb pentru autoturismele vechi ne spune chiar tânãrul. “Este o Dacie 1300 din 1970. Am achiziþionat-o în 2012, maºina a stat vreo 12-13 ani nefolositã, de aceea are numere roºii pentru cã înainte a avut
numere comuniste. Este din primele 3000 de maºini produse la Mioveni. De mic am aceastã pasiune ºi am cumpãrat maºina pentru cã eu când m-am nãscut am fost dus acasã cu o Dacie Break. De acolo a pornit microbul. Eu în trei ani am fãcut maºina ºi am investit în jur de 1500-2000 de euro, fãrã preþul maºinii”, a spus Robert
Rapcea, proprietarul unei Dacii 1300. La parada maºinilor de epocã a fost expusã ºi o maºinã care a aparþinut fostei Securitãþi. Aceasta aparþine comandatului Poliþiei oraºului Petrila, Ovidiu Zaharie. “Este a cincea ediþie, este Retroparada Primãverii care se desfãºoarã sub egida Retromobil Club
România. Acum simultan în 17 oraºe din þarã se desfãºoarã acest eveniment. Acest eveniment marcheazã începutul manifestãrilor Retromobil. Am adus mai multe maºini, sunt prieteni veniþi de la Deva, Simeria care sunt iubitori de maºini clasice. Sunt ºi noutãþi. Am adus o Volga care fãcut parte din flotila fostei Securitãþi, din Ministerul Afacerilor Interne din timpul regimului comunist”, a declarat Ovidiu Zaharie, organizator. Parada retromobil a primãverii a avut loc, sâmbãtã, în 17 localitãþi din þarã. Astfel, municipiul Petroºani a intrat în rândul marilor oraºe unde sunt organizate astfel de evenimente dedicate pasionaþilor de maºini clasice. O altã ediþie a paradei maºinilor de epocã va avea loc în toamnã. Monika BACIU
Dupã ani de colaps economic,
Spitalul din Vulcan a ajuns pe plus
B
onuri de masã ºi sporuri pentru angajaþii spitalului municipal Vulcan. Dacã în urmã cu un an de zile, angajaþii spitalului din Vulcan se revoltau din cauza neacordãrii unor sporuri, acum aceºtia îºi primesc drepturile.
“De la faptul cã am preluat spitalul în 2013 în luna martie cu un deficit de peste douã milioane de lei, am terminat anul 2014 cu un excedent bugetar de peste 200 mii de lei. Am urmãrit ºi am monitorizat tot ceea ce se poate face, dirijând banii în locurile unde era strict necesar. Pe toatã perioada cât noi am avut probleme nu
am trimis pacienþii acasã sã îºi cumpere medicamente. Am avut medicamentele ºi materialele sanitare la dispoziþie cu tot greul care ne-a fost. A fost efortul comun al angajaþilor noºtrii. Spre bucuria angajaþilor în afarã de faptul cã în momentul în care am venit a trebuit sã diminuãm sporurile. Acum reuºim sã le dãm ºi sâmbetele
ºi duminicile ºi bonurile de masã întregi în funcþie de timpul efectiv lucrat”, a declarat Cristina Baleia, managerul Spitalului municipal Vulcan. Unitatea medicalã din Vulcan a avut mari probleme financiare. Pentru aducerea acesteia pe linia de plutire a fost nevoie de reduceri drastice, mãsuri care au afectat ºi salariaþii. Problemele au trecut, iar acum angajaþii îºi primesc drepturile.
C
ondiþii la standarde europene Spitalul municipal din Vulcan a fost modernizat, iar condiþiile actuale se ridicã la cele europene. A fost schimbat mobilierul, a fost achiziþionatã aparaturã medicalã, au fost modernizate
saloanele, vestiarele, totul în folosul pacienþilor. “Am reuºit datoritã faptului cã am avut un impuls. Impulsul a venit de la proiectul pe care l-am avut cu Rompetrol. Ne-au dat 45 de mii de lei pe care i-am folosit în punerea parchetului pe toatã suprafaþa urgenþei ºi în aranjarea a douã încãperi. Era pãcat sã avem o parte fãcutã ºi una nu ºi atunci din câºtigurile efectuate cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate prin serviciile medicale am reuºit sã facem urgenþa aºa cum este ea acum, la standarde europene unde pacienþii când vin sã
aibã condiþii cât mai bune de tratament ºi intervenþie cât mai rapidã iar medicii ºi personalul nostru sã-ºi desfãºoare activitatea în condiþii cât mai optime”, a declarat Cristina Baleia, manager Spitalul Municipal Vulcan. Urmeazã ca pe viitor sã mai fie realizate investiþii la uinitatea medicalã. „Am achiziþionat un elecrocardiograf cu 12 canale, un ventilator portabil ºi truse de urgenþã. Am mai reuºit sã aranjãm scara principalã pe unde vin aparþinãtorii ºi personalul. Am schimbat balustradele cu unele
Comerþ civilizat la târgul de la Stadion
C
omercianþii care în fiecare duminicã îºi desfãceau marfã pe strada Viºinilor din Petroºani au fost mutaþi în incinta stadionului Jiul Petroºani. Decizia aparþine consiliului local ºi vine pe fondul lucrãrilor de modernizare a strãzilor din zona respectivã.
„Începând cu data de 19 aprilie târgul de produse care avea loc pe platoul din fata stadionului Jiul Petroºani se va muta în interiorul complexului sportiv pe cele douã alei care înconjoarã bazã sportivã. Pe programul de reabilitare a strãzilor de pe zona colonie urmeazã ºi acea stradã pe care deja s-au întins foarte mult vânzãtorii de tot felul de produse. Va intra ºi acea de inox ºi parchetul pentru a proteja de transmiterea de microbi în secþii. Am renovat secþia de pediatrie unde mai este puþin de terminat dupã care ne apucãm de secþia de paleative. Vrem sã o punem pe picioare cât de repede este posibil”, a mai spus sursa citatã. Investiþiile s-au realizat în baza unui parteneriat public privat. O firmã privatã a acordat o sumã de 45 de mii de lei, iar încã atâta au fost alocaþi de spital. Monika BACIU
stradã în reabilitare ºi nu se putea lucra ºi, mai mult decât atât, este ºi mai bine ºi pentru siguranþa circulaþiei ºi pentru cetãþenii din zona respectivã care nu mai aveau liniºte nici în weekend ”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Comercianþii vor trebui sã plãteascã o sumã modicã pentru a avea acces în incinta stadionului. „Taxele sunt cele stabilite de cãtre consiliul local prin hotãrârea de anul trecut prin care s-au stabilit taxele pe anul 2015. Pentru cei care vând produse second
hand nu se vor percepe taxe pentru cã este mai omeneºte sã fie aºa. Taxele care se vor percepe vor veni la bugetul administraþiei pieþelor”, a mai spus sursa citatã. Cei care merg cu vechiturile în sacoºã vor primi 2 metri pãtraþi gratuit, considerându-se cã sunt oameni care-ºi vând din bunuri pentru a-ºi lua o pâine. În schimb, pentru maºinã micã se va plãti o taxã de 5 lei, iar dacã are ºi remorcã suma va fi de 7 lei. Totodatã, pentru cei care merg cu dubiþe se va percepe o taxã de 10 lei iar la camione suma va fi de 20 de lei. Monika BACIU
6 Administratie
Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 aprilie 2015
În 2014, de la Dragnea
Aproape cinci milioane a primit Primãria Lupeni
A
proape cinci milioane de lei. Atâta a primit în anul 2014 o primãrie din Valea Jiului de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale. Este vorba de municipalitatea de la Lupeni care a beneficiat de aproape cinci milioane de lei de la ministrul Liviu Dragnea. O parte din bani au fost alocaþi ca transfer în baza unei ordonanþe de urgenþã pentru programul naþional de dezvoltare localã. O altã parte de bani, mult mai consistentã a fost alocatã pentru plata arieratelor.
D
ezvoltare localã
Municipalitatea de la Lupeni a beneficiat de patru tranºe de plãti de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale. În luna decembrie, autoritãþilor lupenene le-a fost alocatã suma de 419.000 de lei, iar în luna noimebrie suma de 540.631 de lei. În total, pe baza OUG 28-2013 municipalitatea de la Lupeni a încasat de la ministrul condus de Liviu Dragnea suma de 959.631 lei. Ordonanþa de Urgenþã în baza cãreia au fost alocaþi aproape un milion de lei face referire la dezvoltarea naþionalã. “Luând în considerare
faptul cã zonele rurale ºi zonele urbane din România prezintã o deosebitã importanþã din punct de vedere economic, social ºi cultural, este necesarã dezvoltarea durabilã a acestora. Având în vedere cã dezvoltarea durabilã a spaþiului rural ºi urban este indispensabil legatã de îmbunãtãþirea condiþiilor existente ºi a serviciilor de bazã, prin dezvoltarea infrastructurii, precum ºi faptul cã actualul cadru legislativ nu asigurã suficiente mijloace de intervenþie la nivelul autoritãþilor centrale ºi locale care sã sprijine îmbunãtãþirea infrastructurii, amânarea adoptãrii unor mãsuri imediate ar avea consecinþe negative în sensul perpetuãrii lipsei de resurse la dispoziþia autoritãþilor publice ºi accentuãrii efectelor negative pe care criza internaþionalã actualã o are asupra domeniilor de activitate economicã din România. Þinând
seama de faptul cã situaþia extraordinarã prevãzutã la art. 115 alin. (4) din Constituþia României, republicatã, se motiveazã prin necesitatea luãrii unor mãsuri urgente care sã asigure un climat investiþional atractiv pentru localitãþile României, care sã ducã la creºterea numãrului de locuri de muncã, neadoptarea în regim de urgenþã a Programului naþional de dezvoltare localã conduce pe termen lung la neasigurarea standardelor de calitate a vieþii, necesare populaþiei, în domeniul serviciilor publice, cu atât mai mult cu cât România s-a angajat ca pânã în anul 2015 pentru sistemele de alimentare cu apã ºi pânã în anul 2018 pentru sisteme de canalizare ºi staþii de epurare sã asigure localitãþilor din România conformarea la legislaþia din domeniul mediului prin dezvoltarea infrastructurii de apã ºi apa uzatã, în
caz contrar putând fi declanºatã procedura de infringement. În prezent, prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice ºi alte autoritãþi publice centrale se deruleazã mai multe programe de investiþii în infrastructura localã cu caracteristici diferite privind eligibilitatea, finanþarea, decontarea ºi monitorizarea acestora. În cadrul acestor programe de investiþii sunt în diferite stadii de execuþie obiective pentru care nu s-au asigurat în anii anteriori sursele de finanþare pentru finalizarea acestora, fapt ce nu a contribuit la dezvoltarea echilibratã a infrastructurii locale, împiedicând atingerea standardelor de calitate a vieþii pentru comunitãþile locale. De aceea, pentru revitalizarea comunelor ºi a satelor componente ale municipiilor ºi oraºelor, este esenþial sã fie soluþio-
natã problema dezvoltãrii infrastructurii locale. Pentru o utilizare mai eficientã a fondurilor publice sunt necesare o coordonare ºi o implementare unitarã a dezvoltãrii infrastructurii locale, prin integrarea programelor actuale de dezvoltare a infrastructurii în mediul rural ºi în cel urban”, se aratã în proiectul de ordonanþã de urgenþã din anul 2013.
B
ani pentru arierate
Municipiul Lupeni a trecut anul trecut printr-o situaþie financiarã deosebitã. La un pas de insolvenþã, autoritãþile locale au depãºit acest moment datoritã ajutoarelor acordate de acelaºi
Detaliile amânã inagurarea palatului cultural Lupeni
D
ezvoltare socialã ºi economicã. Aºa sunã proiectul demarat de municipalitatea de la Lupeni în urmã cu câþiva ani. În urmã cu câþiva ani, reprezentanþii administraþiei locale de la Lupeni au demarat proiectul “reabilitare palat cultural Lupeni” ºi “sistem de supraveghere video urbanã” Palatul este aproape gata, însã nu poate fi dat în folosinþã din cauza unor
probleme juridice ale firmei constructoare. Lucrãrile la Palatul
Cultural din Lupeni nu pot fi finalizate din cauza firmei care a câºtigat licitaþia. Mai trebuie mobilierul ºi Palatul poate fi inaugurat, însã, firma constructoare este parte în dosarul lui Mircea Ioan Moloþ, iar autoritãþile locale au obþinut aviz de amânare cu încã trei luni. Palatul Cultural din Lupeni va fi finalizat ºi inaugurat în varã, dar pânã atunci este nevoie de încã o amânare. Asta dupã ce iniþial, proiectul trebuia finalizat ºi era încurcat doar de firma constructoare. Acum, viceprimarul Cornel Lungan spune cã s-a amânat totul cu trei luni. „Palatul Cultural este reabilitat pe proiect european. Acum facem licitaþia
pentru scaune, cã a uitat cineva când a fãcut proiectul, cã trebuie ºi scaunele. Anul acesta vrem sã facem inaugurarea. Noi am vrea în varã, ca sã putem scoate ºi bani”, a spus în urmã cu o lunã de zile, viceprimarul municipiului Lupeni, Cornel Lungan. Investiþia trebuia inauguratã iniþial, în luna mai, dar mai este de aºteptat ca firma care va câºtiga lici-
ministru Liviu Dragnea. Ministerul Dezvoltãrii Regionale a alocat anul trecut municipiului Lupeni suma de 3.840.000 de lei pentru plata arieratelor. Banii au sosit în douã tranºe. În luna septembrie, Ministerul Dezvoltãrii Regionale a alocat municipiului Lupeni suma de 1.618.260 ºi 2.221.740 lei. Anul trecut, Primãria Lupeni s-a aflat în fruntea localitãþilor care aveau datorii. În ceea ce priveºte situaþia financiarã de anul acesta, conform Buletinului financiar publicat pe site-ul Ministerului de Finanþe, municipiul Lupeni are la data de 31 ianuarie arierate în valoare de peste 8 milioane de lei. Monika BACIU
taþia pentru amplasarea scaunelor din sala de spectacole, sã poatã finaliza interiorul. Odatã finalizat proiectul, tinerii vor avea un spaþiu propice activitãþilor educaþional culturale, vor putea sã-ºi dezvolte noi abilitãþi, vor putea sã urmeze cursuri de pregãtire profesionalã. Beneficiarii indirecþi ai proiectului sunt cei peste 50 000 de oameni care locuiesc în localitãþile învecinate municipiului Lupeni. Aceastã instituþie împlineºte 88 de ani de când a fost construitã. Investiþia s-a realizat din fonduri europene nerambursabile ºi, tocmai de aceea, este nevoie de respectarea termenelor. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 aprilie 2015
Încet, dar sigur mineritul dispare
Minele viabile se vor închide pe modelul SNÎMVJ
P
ânã în anul 2027 Valea Jiului ar putea rãmâne cu mai puþin de patru unitãþi miniere. Regulamentul european care a permis închiderea minelor neviabile se va dicta ºi la Complexul Energetic Hunedoara. În anul 2011 s-a decis ca o parte din minele neviabile din Valea Jiului sã fie incluse într-un program de închidere prin notificarea 787 a Comisiei Europene. Acelaºi regulament, dar modificat va fi aplicat ºi la cele patru unitãþi miniere de la Complexul Energetic Hunedoara. Dacã acel regulament va fi modificat, mai multe unitãþi miniere considerate viabile vor fi închise
pânã în anul 2027. Proiectul de ordonanþã de urgenþã a ministrului Energiei dã fiori reci celor din Valea Jiului. Conform proiectului minele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara ar urma sã fie divizate în viabile ºi neviabile, pentru cã cele necompetitive sã se închidã. Liderii de sindicat, dar ºi conducerea Complexului Energetic Hunedoara au discutat cu ministrul energeiei pentru a face demersurile încât sã fie modi-
ficatã notificarea Comisiei Europene care prevede închiderea unitãþilor miniere. “Se discutã foarte mult de modificarea regulamentului 787/2010 care sã poatã sã asigure ducerea termenului de închidere pânã în anul 2027. Dacã acest lucru se întâmplã este posibil ca ºi noi sã putem sã acceptãm o reluare a discuþiilor despre un eventual program de închidere nicidecum al tuturor minelor, dar
Parc eolian la Petroºani
C
onsiliul Local Petroºani a aprobat asocierea cu o firmã pentru realizarea unui parc eolian pe o suprafaþã de 30 de hectare de pãºune ce aparþine domeniului public al municipiului, însã investiþia întârzie. Primãria Petroºani pune la dispoziþia investitorului terenul necesar proiectului, iar parcul energetic eolian care ar urma sã fie construit în urma asocierii, va fi conectat la investiþia asemãnãtoare derulatã de aceeaºi societate la Petrila. Asocierea dintre investitor ºi municipalitatea Petroºani s-a fãcut pe o duratã de 49 de ani, perioadã în care firma românogermanã care va construi parcul energetic va vira bugetului local cel
puþin 6 mii de euro pe an, pentru fiecare turbinã amplasatã pe cele 30 de hectare de teren, plus restul taxelor cãtre bugetele de stat ºi local. Investitorul s-a angajat tot în urma asocierii cu Consiliul Local Petroºani sã ajute la utilarea unor unitãþi de învãþãmânt din localitate. Lucrãrile la Parcul Eolian Dobraia au început în anul 2009, pe raza localitãþii Petrila, când firma a început sã monitorizeze parametrii climatici ºi sã încheie contracte de asociere cu unii dintre proprietarii terenurilor pe care se vor construi turbinele eoliene. Maximilian GÂNJU
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI PETROªANI - Comunicat de presã -
Primãria municipiului Petroºani vã informeazã cã pe strãzile Constructorul, Eroilor, Carpaþi, Vilelor, Liliacului ºi Viitorului au fost furate capacele de canalizare. Responsabilitatea pentru întreþinerea ºi înlocuirea acestora revine SC Apa Serv Valea Jiului
SA conform contractului de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apã ºi canalizare. Primãria municipiului Petroºani a solicitat SC Apa Serv sã înlocuiascã de urgenþã aceste capace de canalizare. Biroul de presã
dacã aceasta ar fi soluþia noi trebuie sã avem ºi un fundament legal ca sã putem discuta. A discuta azi de trecerea minelor pe un program de închidere înseamnã sã le închidem în anul 2018. Acest lucru este de neacceptat de cãtre noi reprezentanþii salariaþilor ºi acest lucru l-am transmis domnului ministru pentru cã am
considerat cã este bine sã îl ºtie încã din faºã nu dupã ce se aprobã hotãrârea de Guvern, ordonanþa de urgenþã ºi ne aflãm în faþa faptului împlinit. Dacã regulamentul 787 va fi cel care va continua sã guverneze acordarea ajutorului de stat, lucru care implicã închiderea minelor în 2018 ºi se mai continuã cu aceastã gândire, revoltele în Valea Jiului vor reapãrea cu siguranþã pentru cã vor rãmâne fãrã locuri de
muncã mii de oameni ºi nu ºtiu cine ar putea sã îºi asume acest lucru”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. În cazul în care notificarea Comisiei Europene va fi modificatã astfel încât sã se acorde un rãgaz pânã în anul 2020 pentru a se închide unitãþile miniere neviabile, existã posibilitatea ca o parte dintre minele din cadrul CEH sã se închidã. Monika BACIU
Sã fim alãturi de Andreea! Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cu o boalã, ce iniþial a þintuit-o în pat, a miºcat multã lume. Mulþi oameni ne-au întrebat cum ar putea sã o ajute pe fetiþa care, deºi are deficienþe grave, a reuºit sã creeze o adevãratã colecþie de mãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturi care, în parte, le-a vîndut zilele acestea. Ea face asta pentru ca în toamnã sã poatã merge la încã o operaþie. Pânã acum Andreea a fãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cu numãrul 13. Ea sperã sã aibã cîndva copilãria pierdutã ºi sã poatã sã meargã,
fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar mai sînt multe operaþii pînã ce visul sãu va fi realitate. Cei care vor sã o ajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii este la Pireus Bank pe numele Pop Maria Andreea IBAN RO73 PIRB 2202 6544 1600 1000 Cod SWIFT PIRBROBU VÃ MULÞUMIM!
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 aprilie 2015
Henþ cu mâna
Sã nu ne oprim aici! Am urmãrit îndeaproape fenomenul fotbalistic din Valea Jiului. Sfârâiala ºi cã aceºti copii mai fac ºi altceva decât statul (înþepenitul de fapt...) la calculator,
având un altfel de activitate, în miºcare. Important, de asemenea, este faptul cã se mai ajunge ºi la dorinþa de performanþã. Faza incipientã este aceea cã toate
aceste echipe din Valea Jiului, antrenate de foºti jucãtori cunoscuþi, îºi doresc sã ocupe mãcar locul 1 aici, în zonã. Desigur, problemele apar ulterior, cu deplasãri costisitoare, pe la zonale, interjudeþene, semifinale etc. etc. Iatã cã CSM Jiul Petroºani priveºte
serios aceastã problemã, având rezultate bune la mai toate nivelurile: în Liga a IV-a, juniorii A1 (18 ani) conduc în clasament de multã vreme, cei de la juniori B1 (1617 ani) au câºtigat faza finalã pe judeþ, juniorii C (15 ani) îºi continuã cursa cu speranþe (mai
sunt douã etape), juniorii D (13 ani) au învins în primul joc, juniorii E (11 ani) au luat startul ieri. Important ar fi pentru moralul acestor copii ca eforturile lor de pânã acum sã nu se opreascã aici. Sã poatã arãta ºi mai departe eforturile lor.
Juniorii atacã pe patru fronturi! E chipele de juniori ale CSM Jiul Petroºani, unde corpul de antrenori este alcãtuit din Marin Tudorache, Damian Militaru, Cosmin Kanduth, Cornel irina ºi Petre Ititesc îºi desfãºoarã activitatea la mai multe categorii de vârstã, fiind implicate în fazele finale judeþene sau în campionat.
Astfel, echipa de juniori A1 (gr. 199798) continuã, e drept, cu emoþii dupã derby-
ul din week-end-ul trecut cu Hercules Lupeni, sã fie lidera Ligii a IV-a Hunedoara, o echipã în care golgeterul este Cãlin Pãduraru, cu 12 goluri marcate.
La juniori B1 (gr. 1998-99), câºtigând finala cu Aurul Brad, echipa petroºeneanã
(cu Graur, I. Bejan, Cl. Cãlin, Oroles Roºu, Mihalache, Pãsãricã etc.) s-a calificat la faza zonalã, care va avea loc în 29-31 mai a.c. Juniorii C (gr.
2000) revin dupã douã sãptãmâni de pauzã, ei jucând în
week-end-ul trecut la Simeria, cu FC Hunedoara. Juniorii D (gr. 2002) au reuºit în prima etapã a turneului final judeþean un 1-0 (gol Istrate), joi 16 aprilie, cu Univ. Petroºani, duminica trecutã având etapa a doua. Juniorii E (gr. 2004) au intrat ieri în focul luptei turneului final judeþean, la Simeria, alãturi de alte cinci echipe din judeþ (Sorii
Cosmin Kanduth ºi Damian Militaru, antrenorii Jiului cu rezultate bune la juniori Sports Lupeni, FC Hunedoara, Mini fotbal Hunedoara, Aurul Brad, CFR Simeria), întâlnind la Simeria pe cei de la Mini fotbal Hunedoara. Deoarece partidele din acest week-end s-au încheiat dupã închiderea ediþiei ziarului nostru, vom reveni cu amãnunte în ediþiile viitoare.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Fotbal, Cupa României
„Salatã” pentru Jiul
P
are curios când vezi o fostã divizionarã „A”, finalistã (1972) ºi deþinãtoare a Cupei României (1974), Jiul Petroºani, cã va intra în competiþie cu o echipã de Liga a V-a!? Jiul va juca poimâine la Cetate Rãchitova, ocupanta locului 2 în Seria 1 a Ligii a V-a hunedorene, unde evolueazã Cristi Sãlãºan zis „Salatã” (35 ani), cel care în ediþiile 2001-2003 a jucat la Jiul alãturi de Damian Militaru, Irina, Fl. Stoica, Albeanu, Vali Badea, V. Frunzã, Hotoboc, Gabi Apetrei sau Buhuº. „Aºtept meciul cu emoþie, pentru mine cei doi ani la Jiul au însemnat mult. Cred cã va fi un joc interesant, nu mai cunosc actuala echipã a Jiului, ºtiu doar cã Sorin Ghiþan e antrenor ºi cã mai joacã fostul meu coleg Cornel Irina” a spus Cristi Sãlãºan (foto).
Cupa României, faza a 3-a judeþeanã Miercuri, 22 aprilie 2015, ora 17:00 Cetate Rãchitova Mãgura Pui Key Systemsro Ribiþa Mureºul Pricaz Ponorul Vaþa CS Ghelari Victoria Cãlan Univ. Petroºani
Jiul Petroºani Inter Petrila Aurul Brad Gloria Geoagiu ªoimul Bãiþa Cetate Deva Dacia Orãºtie CS Vulcan