Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 831
Cronica Vãii Jiului Joi, 2 Aprilie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Tichete cadou pentru salariaþii CEH
A
ngajaþii Complexului Energetic Hunedoara vor beneficia de prime cu ocazia sãrbãtorilor Pascale. Negocierile dintre sindicate ºi conducerea Complexului Energetic Hunedoara au ajuns la final, iar în urma acestora a fost stabilit cuantumul primelor acordate salariaþilor cu ocazia sãrbãtorilor de Paºte. Valoarea primelor este de 350 de lei, iar aceste beneficii sunt cuprinse în contractul colectiv de muncã. Astfel, angajaþii Complexului Energetic Hunedoara vor primi aceste adaosuri salariale sub forma unor tichete cadou. Reprezentanþii Sindicatului Muntele declarau cã încearcã sã menþinã valoarea primelor la nivelul celor de anul trecut. Pe de altã parte, Complexul Energetic Hunedoara se confruntã cu o situaþie economico-financiarã
dezastruoasã din cauza datoriilor de ordinul sutelor de milioane de lei acumulate in decursul celor trei ani de când s-a înfiinþat. Cei care au condus aceastã companie de stat au demonstrat cã au fost slabi manageri, în schimb au beneficiat de niºte salarii nesimþit de mari. Monika BACIU
ARHITECÞII PREMIAÞI PENTRU PETRILA
Plan de succes, neluat în seamã la Petrila
P
roiectul arhitecþilor care au lucrat la Petrila ºi au gândit relansarea zonei, altfel decât se face acum, a fost premiat la gala Premiilor Participãrii Publice, ediþia cu numãrul VI. >>> PAGINILE 4-5
Întâlnire politic-sindicate în Vale
D
ecizia în cazul CEH este una politicã ºi doar uniþi cei din Hunedoara pot rãmâne pe piaþã.
Politicienii judeþului Hunedoara, directorii de minã ºi cei de la termocentralele Mintia ºi Paroºeni, dar ºi sindicaliºtii îºi dau întâlnire la Petroºani la finele
acestei sãptãmâni. Vineri, toþi cei care pot salva mineritul sunt chemaþi sã realizeze un proiect comun. „Sunt invitaþi parlamentarii judeþului Hunedoara, oameni politici ai judeþului Hunedoara ºi reprezentanþi ai administraþiilor publice locale sau centrale. Pentru cã supravieþuirea CEH depinde de o decizie
politicã, am considerat cã este extrem de important sã avem o întâlnire comunã
pentru a discuta, pe acelaºi material ºi de pe aceeaºi bazã, metoda prin care CEH poate fi susþinut de cãtre cei pe care
i-am invitat”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, sindicat reprezentativ în Valea Jiului. Discuþiile vor fi purtate în jurul problemelor generate de mixul energetic care nu poate fi realizat acum. „Suntem singura þarã din Europa care nu are un mix energetic ºi o þarã membrã UE, care în curând vom face parte din Uniunea Energeticã
Europeanã. În aceste condiþii, este foarte important ca noi sã gãsim soluþiile în interiorul þãrii, pentru a nu ajunge piaþã de desfacere ºi pentru energia electricã”, a mai spus Nica. Întâlnirea are loc vineri la orele 16,00 la Petroºani, iar politicienii vor avea misiunea sã ducã mai departe ideile ce se vor desprinde de aici. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 aprilie 2015
Sistemul unic de termoficare din Valea Jiului, la mâna Guvernului
Cãldura din casele oamenilor depinde de viitorul Complexului Energetic
A
u pus carul înaintea boilor ºi acum nu ºtiu încotro se va îndrepta „atelajul”. Este vorba despre administraþiile publice locale care s-au unit într-o asociaþie de dezvoltare intercomunitarã pentru realizarea unui sistem unic de termoficare ce ruma sã fie gestionat de Complexul Energetci Hunedoara, iar acum aºteaptã cu înfrigurare veºti de la Guvern despre viitorul societãþii energetice. Sistemul unic de termoficare din Valea Jiului este la mâna Guvernului. Realizarea lui nu depinde de factorii locali, chiar dacã aceºtia au constituit o asociaþie de dezvoltare intercomunitarã în acest sens, ci de viitorul CEH. Un viitor aflat sub semnul întrebãrii, þinând
cont de problemele grave cu care se confruntã compania energeticã. Un astfel de sistem, extins de la Vest la Est în întreaga Valea Jiului ar rezolva problema cãldurii ºi în Petrila ºi Uricani, acolo unde, acum, oamenii se încãlzesc cum pot. „Prioritar pentru Valea Jiului este sistemul centralizat de încãlzire. Dar, dacã se va face acest sistem centralizat de încãlzire care ar salva ºi mienritul – trebuie dus pânã în casa omului, pentru cã dacã îl lãsãm la scara blocului nu am fãcut nimic. Am explicat ºi domnului ministru (n.r. alEnergiei) cã producþia de cãrbune trebuie sã se foloseascã ºi pentru acest sistem”, este de pãrere primarul Petrilei, Ilie Pãducel. Degetul pe ranã îl pune, însã, primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob – Ridzi,
care a precizat cã totul depinde de viitorul CEH. „ADI Termoficare este bun. Rãmâne sã vedem dacã ºi Complexul Energetic rãmâne în forma aceasta, ceea ce nu mai depinde de noi”, a spus Iacob – Ridzi.
C
EH nu l-a vrut deºi a fost special gândit
De precizat cã, încã de la început, sistemul a fost gândit special pentru Complexul Energetic Hunedoara, care ar fi urmat sã-l gestioneze, sub forma unui punct de lucru, dar pe care CEH nu l-a vrut. La finele lunii ianuarie reprezentanþii ADI Termoficare puteau, legal, sã meargã pe negocierea directã cu CEH, mai ales cã pentru aceastã procedurã s-a calificat, oricum, doar
e încãlzesc cum pot, deºi stau pe un munte de huilã
Totuºi, dacã la Petroºani, Vulcan ºi Lupeni mai vorbim
M
unicipalitatea avea douã site-uri în care îºi reflecta activitatea ori punea la dispoziþia contribuabililor informaþiile de interes pe platforma electronicã.
C
De altfel, Gheorghe Ile spune cã a început lucrãrile acum câteva zile, dar este pentru prima datã, dupã construirea ºi darea în folosinþã a blocurilor de lângã cartierul vechi de case de colonie, când se face ceva pentru acest loc. Blocurile au fost construite în anii comunismului pentru exodul minerilor care veneau tot mai mulþi în Valea Jiului, iar casele din coloniile vechi erau insuficiente. Acum, însã, puþini mai lucreazã la minã ºi spaþiile din jurul blocurilor prind un nou contur. Sunt fãcute parcãri noi, trotuare, care nu au exiatat aici niciodatã, iar strãzile sunt asfal-
S
despre furnizarea de agent termic în sistem centralizat, la Petrila, Aninoasa sau Uricani situaþia este dramaticã. Fiecare locuitor se încãlzeºte cu ce poate, întrucât societãþile de termoficare au fost desfiinþate de ani de zile, iar centralele termice au fost vândute la centrele de fier vechi. În aceste localitãþi, majoritatea oamenilor se încãlzesc cu lemne, cãrbuni sau cu centrale pe gaz. La Uricani, de exemplu, mulþi oameni se încãlzesc iarna cu ajutorul sobelor cu lemn sau cãrbune, pentru cã blocurile sunt prevãzute din construcþie în acest mod. La Petrila au existat centrale de cartier pe bazã de cãrbune, dar au fost desfiinºate pe motiv cã erau prea poluante ºi nu erau rentabile. Cei de la blocuri au, în general, centrale proprii, pe gaz, iar la case se încãlzesc cu sobe cu lemne sau cãrbune. Car men COSMAN-PREDA
Primãria Petroºani are Cronica Vãii Jiului Website: un nou site www.cronicavj.ro
Cartier fost mineresc, reabilitat dupã un sfert de veac artierul denumit generic Cocoºvar din Vulcan, aflat în imediata vecinãtate a celebrului Dallas, a intrat în reparaþii capitale.
Termocentrala Paroºeni, singura care ar îndeplini toate criteriile cerute. Numai cã nici oficialii CEH ºi nici cei ai Consiliului de Administraþie al entitãþii energetice nu l-au vrut în lipsa unui studiu de oportunitate ºi nu s-au prezentat la niciuna dintre etapele licitãrii serviciului. Valea Jiului ar trebui sã se uneascã sub un singur serviciu de termoficare, drept pentru care s-a constituit o Asociaþie de Dezvoltare Intercomunitarã, la care au aderat
reprezentanþii administraþiilor publice locale. Iar serviciul urma sã fie concesionat cãtre o societate care sã se ocupe de distribuþia energiei termice. Practic, dupã cum spuneau edilii, scopul era ca populaþia sã beneficieze de cãldurã ºi apã caldã în sistem centralizat, dar cu costuri mai reduse decât cele de pânã acum. Pânã acum, în fiecare localitate exista câte o societate de sine stãtãtoare, dar, din cauza datoriilor, au intrat pe rând în insolvenþã sau în faliment. Cei mai mulþi abonaþi sunt la Petroºani, dar ºi aici SC Termoficare SA are mari probleme financiare ºi este, de asemenea, în insolvenþã. De vinã pentru aceastã situaþie sunt datoriile acumulate la furnizorul de agent termic de cãtre consumatori.
tate. Mai mult, între blocuri am zãrit ºi parcuri de relaxare dotate chiar cu fântâni arteziene. „Avem de reabilitat toate strãzile din cartierul care este cel mai vechi cartier mineresc. Dupã cum vedeþi sunt casele tipic minereºti, unde pe timpuri, minerii aveau aici locuinþe. Odatã cu dezvoltarea mineritului s-a construit întreg cartierul ºi acest parc se numeºe Octogon. Reabilitãm totul ºi aici se fac ºi parcãrile. Suntem cam la 55% din lucrãri ºi, pânã în septembrie, vor fi gata toate lucrãrile”, spune Gheorghe Ile, primarul din Vulcan. Toate lucrãrile sunt fãcute în baza unui proiect pentru care sau alocat 4.800.000 de lei. Diana MITRACHE
Primãria va renunþa la vechea adresã, la fel cum au fãcut aproape toate primãriile din Valea Jiului care aveau paginile oficiale de internet pe platforma www.jiuvalley.com, platformã apãrutã în vremea fostului guvernator al Vãii Jiului, Octavian Costescu. Numai cã pe aceastã platformã paginile primãriilor erau practic invizibile, iar fiecare administraþie a renunþat în favoarea unor site-uri personalizate care sã aibã ºi domeniul „ro”.
E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: ªi municipalitatea Petroºani ºi-a creat un site Mirabela MOISIU paralel iar din aceastã lunã va pãrãsi platforma www.jiuvalley.com. „Acest site va mai fi COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL funcþional o perioadã, însã din aceastã lunã INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 se va trece la pagina oficialã respectiv: www.primariapetrosani.ro. Aici vor fi publicate ºi Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu anunþurile de angajare, toate informaþiile necesare Responsabilitatea materialelor aparþine în ºi tot aici vor fi desfãºurate ºi acþiunile de proexclusivitate autorilor movare a municipiului Petroºani”, a explicat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al administraþiei locale. Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Maximilian GÂNJU
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 aprilie 2015
Coincidenþã stranie. În aprilie a ucis doi oameni, în aprilie îºi va afla pedeapsa!
M
ãturar Codruþ Norocel, teribilistul cu BMW care a trecut cu maºina peste doi pietoni a cãror singurã “vinã” a fost cã au vrut sã traverseze strada îºi va afla pedeapsa în 9 aprilie. O stranie coincidenþã face ca magistraþii de al Judecãtoria Petroºani sã pronunþe sentinþa în aceeaºi lunã în care, cu un an în urmã, Codruþ Norocel Mãturar a ucis
pe trecerea de pietoni, dupã cum spun procurorii, doi oameni în centrul Petroºaniului. A fost unul dintre cele mai grave accidente rutiere produse în Petroºani, care a înfiorat pe toatã lumea. În data de 17 aprilie, chiar în Joia Mare, Mãturar a trecut cu BMW-ul sãu peste doi oameni care traversau reguamentar stradã pe o trecere de pietoni din Petroºani, aºa cum s-a precizat la momentul respectiv. Una din cele douã victime ale cumplitului
accident rutier era mama micului Fabiani Prcsina, de la ªcoala Gimnazialã „I.G.Duca” din Petroºani, unul din marile talente pianistice ale þãrii noastre, aºa cum spun profesorii despre el, iar premiile obþinute atestã din plin acest lucru. Copilul o avea ca sprijin pãrintesc doar pe mama sa, dar Norocel i-a rãpit-o de lângã el mult prea devreme. Fãptuitorul a
fost trimis în judecatã pentru ucidere din culpã, iar pe parcursul procesului s-a aflat în arest la domiciliu. Iniþial, Judecãtoria Petroºani a dispus cercetarea lui în stare de arest preventiv, dar magistraþii de la
Tribunalul Hunedoara au fost de acord cu cererea lui privind arestul la domiciliu. Norocel ar fi susþinut cã victimele nu au traversat regulamentar strada, însã expertiza efectuatã în cauzã i-ar infirma variantã. Dosarul lui a ajuns pe rolul Judecãtoriei din Petroºani în august 2014, iar la termenul de marþi magistraþii au amânat pronunþarea pentru data de 9 aprilie. “Amânat pronunþarea la data de 9 aprilie 2015. În baza art. 362 alin. 2 rap. la art. 208 alin. 4 C.pr.pen. menþine mãsura preventivã a arestului la domiciliu
faþã de inculpatul Mãturar Codruþ Norocel, dispusã prin încheierea penalã nr. 18/C/2014 din data de 23 aprilie 2014 pronunþatã de Tribunalul Hunedoara. Respinge cererea formulatã de apãrãtorul inculpatului cu privire la revocarea mãsurii preventive a arestului la domiciliu. În baza art.275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rãmân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaþie în termen de 48 de ore de la comunicare”, au dispus, marþi, judecãtorii. Car men COSMAN-PREDA
Percheziþii DIICOT la suspecþi La un pas de moarte dupã ce de infracþiuni informatice i-a luat foc maºina
M
ai multe percheziþii au fost efectuate cãtre DIICOT pe raza judeþelor Mehedinþi, Dolj, Hunedoara, Buzãu ºi Timiº.
În cadrul acestei acþiuni s-a vizat destructurarea unui grup infracþional organizat constituit în vederea sãvârºirii de infracþiuni din domeniul criminalitãþii informatice. Suspecþii, în perioada 2013 – 2014, s-au constituit într-un grup infracþional organizat care a acþionat, pe raza judeþelor Mehedinþi, Dolj, Hunedoara, Buzãu ºi Timiº, având ca scop infracþional sãvârºirea unor infracþiuni contra siguranþei ºi integritãþii sistemelor ºi datelor informatice. Prin activitatea infracþionalã desfãºuratã gruparea infracþionalã a prejudiciat serverele unor companii
n bãrbat din municipiul U Vulcan a fost la un pas de moarte dupã ce autoturismul de teren cu care circulã a luat foc în mers.
naþionale ºi internaþionale de telefonie, furnizori de servicii de platã prin internet, companie de servicii financiare, operator din domeniul serviciilor poºtale dar ºi servere guvernamentale din Australia ºi Columbia. Din investigaþiile efectuate pânã în prezent, existã suspiciunea cã în perioada 2013 – 2014, prin acest mod de operare, prejudiciul produs în cauzã este de 4.500.000 de dolari. La sediul DIICOT- Biroul Teritorial Mehedinþi vor fi audiate 10 persoane. Maximilian GÂNJU
ªoferul din Vulcan vroia sã urce în Staþiunea Straja din Lupeni ºi nu avea idee cã maºina lui a fost cuprinsã de incendiu, din cauzã cã focul pornise de sub autoturism, însã a avut noroc cu ºoferii care coborau din staþiune ºi au vãzut flãcãrile. Aceºtia i-au semnalizat sã opreascã ºi ºoferul n-a apu-
Acuzaþi pe nedrept
e seama Direcþiei P Regionalã Antifraudã Deva a fost
pus un aºa-zis abuz care s-ar fi petrecut în Timiºoara, localitate de care inspectorii deveni rãspund, însã în realitate la afacerea despre care presa din întreaga þarã a relatat nu s-a fãcut nici un control. Astfel, era dat exemplul Cofetãriei Codrina din Timiºoara care a fost închisã de DRA Deva, dupã un control, pentru 1,5 lei în plus în casa de marcat. Direcþia Antifraudã a luat
cat decât sã iasã din autoturismul de teren pânã ce focul l-a învãluit. Imediat la locul incidentului a ajuns un echipaj cu o autospecialã de intervenþie din cadrul Gãrzii de Intervenþie Lupeni, însã efortul militarilor a fost în zadar. Din maºina fabricatã în 2003 n-a mai rãmas decât caroseria calcinatã, asta deºi ºi ceilalþi ºoferi au încercat din rãsputeri cu extinctoarele lor sã stingã focul. Incendiul a fost provocat de o defecþiune tehnicã au stabilit pompierii în urma anchetei. atitudine ºi printr-un comunicat aratã cã, în realitate, se duce o campanie împotriva instituþiei, acþiune de care nu ar fi strãini chiar evazioniºtii. „Despre Cofetãria Codrina din Timiºoara s-au publicat fãrã a ne fi solicitatã poziþia, prin care a fost prezentatã o situaþie fãrã
„Incendiul a fost provocat de substanþe combustibile scurse de undeva din zona motorului, s-a prelins ceva carburant, a ajuns pe toba de eºapament ºi din cauza temperaturii acesteia a luat foc în mers. Conducãtorul auto a fost avertizat de participaþii la trafic cum cã maºina lui este în flãcãri”, a declarat Cristian Baleia, adjunct Detaºamentul de Pompieri Petroºani. Maximilian GÂNJU corespondenþã cu realitatea, respectiv suspendarea activitãþii pentru un plus de 1.5 lei în casa de marcat. În fapt, inspectorii DRA Deva nu au verificat deloc activitatea SC Codrina SRL”, aratã Direcþia Antifraudã. De fapt cofetãria din Timiº era închisã pentru renovare lucru recunoscut chiar de patronii ei. Potrivit ANAF, 90% dintre cazurile instrumentate anul trecut de Direcþia Antifraudã au vizat prejudicii de peste 1 milion de euro/dosar, iar în primele douã luni din 2015 procentajul dosarelor de peste 1 milion de euro a fost de 87% din totalul sesizãrilor penale înaintate organelor de anchetã. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 aprilie 2015
ARHITECÞII PREMIAÞI PENTRU PETRILA
Plan de succes, neluat în seamã la Petrila P
roiectul arhitecþilor care au lucrat la Petrila ºi au gândit relansarea zonei, altfel decât se face acum, a fost premiat la gala Premiilor Participãrii Publice, ediþia cu numãrul VI. Specialiºtii au considerat cã proiectul tinerilor, care cred în salvarea zonelor industriale, cum este cea de la Petrila, meritã premiul denumit generic „Petrila cu o minã bunã”, însã, autoritãþile locale nu prea
fac nimic pentru minã. Au visat la o zonã de atragere a turiºtilor, cu bãrcuþe pe malul Jiului de est, un loc de promenadã ca în þãrile civilizate, cu restaurant în turnul maºinii, ce are o poveste impresionatã ºi chiar au gândit un scenariu demn
de film. Totul pentru ca mâna Petrila sã nu ajungã un spaþiu verde inutil, care sã aºtepte posibilii investitori de nicãiri. Singurul lucru ce l-au realizat, cu tenacitatea lor, este cã au salvat câteva clãdiri, de care cine se atinge riscã sã rãspundã penal. „Mina Petrila nu se va dãrâma în totalitate. Pentru o serie de obiective s-a declanºat procedura de clasare ca monument istoric, prin urmare, conform legii 402 ele sunt protejate timp de un an, pânã la definitivarea clasãrii. În
momentul de faþã este fapt penal. Clãdirile rãmân în picioare, fie cã vor, fie cã nu autoritãþile locale ”, a spus Dragoº Dascãlu, dr. arhitect, coordonator al proiectului realizat la Petrila. Proiectul arhitecþilor este agreat în parte de autoritãþile locale, însã, edilii au fãcut prea puþin pentru a pãstra construcþiile vechi. Asta mai ales cã proiectul prevede clar demolarea, iar dacã autoritãþile locale ar vrea sã preia clãdirile, nu ar avea bani pentru asta. Proiectul tinerilor arhitecþi este un vis prea
frumos, chiar ºi pentru cei din primãrie. „Am solicitat, la Comisia Naþionalã de Evaluare a Patrimoniului Naþional, sã le introducem în patrimoniul naþional, pentru cã aceasta a fost ultima speranþã de a salva ceva acolo, pentru cã pot sã vã arãt un dosar întreg cu solicitãrile cãtre Ministerul Economiei, de Finanþe, cel al Energiei în care cerem sã ni le predea. Am primit rãspunsul cã le putem prelua doar cu bani, ceea ce noi, din bugetul local nu ne permitem”, a menþionat Vasilicã Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. De sãptãmâna trecutã a început demolarea, iar cei de la Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului ºi-au dus deja acolo utilajele de demolare. Sigur, vor fi lãsate deoparte deocamdatã câteva clãdiri, aºa cum
susþin ºi autoritãþile locale. „Ne-am gândit cã puþul centru, care are o istorie ºi în care existã maºina de extracþie, cu o poveste din al Doilea Rãzboi Mondial, alãturi de alte câteva obiective de acolo, sã intre în patrimoniul naþional. Aceste clãdiri am considerat noi cã ar putea deveni obiective turistice de vizitat, dupã ce mina Petrila va fi închisã”, a mai spus Vasilicã Jurca. Artistul Ion Barbu, alãturi de echipa arhitecþilor ce au lucrat la Petrila, au realizat minuni, însã, se pare cã ele sunt prea mari ca sã devinã realitate în Petrila. Totuºi, premiul câºtigat recent confirmã cã aceºti oameni ar putea sã salveze oraºul din Estul Vãii Jiului, însã, de la vis la realitate, drumul e prea anevoios pentru o primãrie ºi o firmã care se ocupã exclusiv de închiderea minelor considerate neviabile. Diana MITRACHE
La Braºov, un succes al dramaturgiei petroºenene:
Premiul I pentru comedia „Satul electronic”, de Valeriu Butulescu...
L
a Braºov, pe scena Centrului Cultural „Reduta” s-a încheiat duminicã Festivalul Naþional
de Teatru pentru Tineret, ediþia a III-a, intitulat, sugestiv „Amprente”.
Sala de spectacol „Reduta”, înfiinþatã la sfârºitul secolului al XVIII-lea a fost amprentatã de-a lungul timpului de prezenþa unor nume mari ale culturii mondiale: Strauss, Brahms, Eminescu, Enescu. La Festival s-au înscris 18 trupe de teatru, dintre care, în urma preselecþiei au rãmas nouã: trei din Bucureºti, douã din Botoºani, câte una din Covasna, Sebeº, Roman ºi Câmpina. De remarcat cã ºapte din cele nouã trupe au participat ºi la festivalul Ideo Ideis de la Alexandria. Repertoriul a fost bogat ºi divers: „Steaua fãrã nume” (Mihail Sebastian), „Gâlcevile din Chioggia (Carlo Goldoni), „Moftangiii”
Cadou numai bun de mâncat
Sãrbãtori pe datorie
S
unt persoane pentru care sãrbãtorile nu sunt motiv de bucurie. În principal este vorba de pensionari care trebuie sã facã sacrificii pentru a pune ceva pe masa de Paºte.
În acest sens, la Asociaþia Pensionarilor din municipiul Petroºani, în aceastã perioadã, numãrul cererilor de împrumut este ridicat. “Odatã cu venirea sfintelor sãrbãtori þin sã urez tuturor membrilor asociaþiei multã sãnãtate, fericire ºi îndeplinirea tuturor dorinþelor. Sã le mulþumesc pentru modul cum participa la activitatea din asociaþie. Vin persoane în vârstã, membrii ai asociaþiei care fac împrumuturi mai mici ºi mai mari în funcþie de posibilitãþi. Sunt foarte multe persoane de bunã credinþã care ramburseazã la timp ºi îºi plãtesc datoriile. Sunt persoane ºi mai rãu voitoare care
din cauza lipsei de bani ne încurcã în activitate, dar pe cale judecãtoreascã prin executor recuperãm banii de la pensionari”, a declarat Dan Armulescu, preºedintele Asociaþiei Pensionarilor Petroºani. Valorile împrumutate diferã. Sunt pensionari care solicitã 500 de lei sau 10000 de lei.
“Au fost persoane care au luat ºi 500-600 de lei dar au fost persoane care au luat împrumuturi ºi chiar de peste 10000 de lei pentru cã au avut fond mare cu giranþi ºi cu acte în regulã. În funcþie de problemele pe care le au unii sunt în situaþia cã nu îºi pot plãti apa ºi curentul. Au sãrit luni de zile. Îi
C ajutãm ºi þin sã anunþ cã împrumuturile se dau pe loc indiferent de suma solicitatã. Dacã actele sunt în regulã cu giranþi împrumuturile se dau pe loc. Împrumuturile mai mari de 5000 de lei se dau dupã primele 10 zile ale lunii pentru cã trebuie studiate de membrii comitetului ºi trebuie aprobate. În condiþiile în care omul are giranþi ºi are fondul, dãm de trei ori fondul”, a mai spus sursa citatã. Existã ºi pensionari care au popriri pe venituri din cauzã cã nu ºi-au plãtit ratele la timp. “Sunt persoane care au luat împrumuturi cu giranþi neadecvaþi pe perioada fostului preºedinte unde vor fi probleme chiar ºi cu executarea. În statut scrie foarte clar cã
Vacanþa de varã cu Micul Prinþ
G (dupã I.L. Caragiale), „Hallowen” (D. J. Pope), „Fãt-Frumos din lacrimã” (Mihai Eminescu), „Cafeaua Domnului Ministru” (Horia Gârbea), „Satul electronic” (Valeriu Butulescu), „Ampiticipecreier.com” (A.I. Prisãcariu) ºi „Fantomiada” (Ion Bãieºu). Trofeul Festivalului a fost decernat trupei „Atelierul de Teatru” din Botoºani. Trupa „Gong” din Roman, care a interpretat comedia „Satul electronic” (regia: Cãtãlina Bostan) a luat o bunã parte din premii: Premiul I pentru cel mai
bun spectacol ºi Premiul pentru cea mai bunã actriþã într-un rol principal, acordat Roxanei Buzãu, pentru rolul „Safta”. Spectacolul a mai primit ºi douã nominalizãri, pentru cele mai bune roluri secundare (Daria Rusu ºi Eduard Constantin). O contribuþie excelentã au avut ºi ceilalþi tineri actori: Mãdãlina Borº, Cristina Ana Giosanu, Sergiu Ursache, Damian Andrei, Tiberiu Mititelu. Se pare cã piesele dramaturgului din Petroºani poartã noroc trupei romaºcane „Gong”, în repertoriul cãreia de aproape patru ani primeazã piesele lui
Valeriu Butulescu. Mai întâi a fost „Veºnicie provizorie”, care a strâns majoritatea premiilor puse în joc la festivalurile naþionale de la Sinaia, Cluj, Ploieºti, Fãlticeni, Piatra Neamþ, Alexandria. Apoi, aceeaºi Cãtãlina Bostan a pus în scenã comedia „Satul electronic” cu care a câºtigat Premiul 1 la Sinaia ºi Ploieºti. Dupã excelenta prestaþie de la Alexandria, spectacolul a fost selectat pentru „Festivalul Comediei Româneºti” FESTCO2015 care va avea loc anul acesta, în luna mai, pe scena Teatrului de Comedie din Bucureºti. (C.M)
rãdiniþa de varã îºi va redeschide porþile, la Petroºani. Anul acesta, pãrinþii ocupaþi vor avea posiblitatea de a-ºi lãsa copiii la grãdiniþa de varã care a devenit o tradiþie în localitate. Reprezentanþii Grãdiniþei cu Program
Prelungit numãrul 2 vor relua aceastã activitate care vine în sprijinul pãrinþilor. “Povestea grãdiniþei de vara este una frumoasã de auzit atât pentru pãrinþi cât ºi pentru comunitate însã este mai greu de înfãptuit atunci când este vorba de resursa umanã, cadrele didactice. Prima grãdiniþã de vara Micul Prinþ pe care
noi am deschis-o la Petroºani acum doi ani s-a bazat exclusiv pe voluntariatul personalului didactic, didactic auxiliar ºi personalul de îngrijire. În anul acesta am încercat sã gãsesc o soluþie pentru a veni în ajutorul famililor cu copii pentru care o vacanþã de douã luni este foarte lungã. Pãrinþii mulþi dintre ei sunt ocupaþi, au servici ºi poate nu au posibilitãþi sã trimitã copiii undeva la bunici ºi atunci ar avea nevoie de o grãdiniþã de varã. Sperãm cã aceastã grãdiniþã îºi va deschide porþile pentru copii imediat dupã vacanþã mare asta însemnând undeva la 1 iulie”, a declarat Lucia Muntean, director Grãdiniþa cu
persoanele care sunt rãu platnice nu pot fi giranþi. Chiar aici s-a ajuns pentru cã sunt persoane care au de plãtit la mai multe CAR-uri, la mai multe bãnci, au datorii foarte mari ºi greu de recuperat. Sunt persoane cu 360 de milioane de lei vechi ºi care plãtesc 20 de lei pe lunã, bani care trebuiau returnaþi în doi, trei ani de zile ºi ei au banii luaþi de cinci ani de zile”, a mai precizat preºedintele Asociaþiei Pensionarilor. An de an numãrul pensionarilor care solicitã împrumuturi înaintea sãrbãtorilor mari creºte. Pensiile prea mici ºi cheltuielile prea mari îi determinã pe aceºtia sã apeleze la serviciile caselor de ajutor reciproc. Monika BACIU Program Prelungit Numãrul 2 Petroºani. Astfel, cei mici vor avea posibilitatea de a petrece vacanþa de varã la grãdiniþã, însã activitãþile desfãºurate în aceastã perioadã vor fi diferite faþã de cele din timpul anului ºcolar. Monika BACIU
e poate fi mai potrivit decât un iepuraº drept cadou acum de Paºti.? Animalele pufoase, mici sau mai mari stau ºi aºteaptã câte un copilaº, ori ca pãrinþii lor sã îi cumpere pentru Paºti. Iepuraºii sunt simbolul acestei sãrbãtori, iar crescãtorii de iepuri tocmai pe asta mizeazã. Pentru cã nu mai este mult ºi o parte a populaþiei sãrbãtoreºte Paºtele Catolic, în piaþa de la Petroºani au apãrut crescãtorii de iepuri. „Vine lumea, se uitã ºi apoi promit cã se reîntorc. Sigur, cei care vor sã facã un cadou, vor veni sâmbãtã sã îl ia. Nu sunt scumpi ºi copiii sunt foarte încântaþi sã se joace cu ei”, spune cel care
Actualitate 5 vinde iepuraºi în piaþa de la Petroºani. O astfel de jucãrie vie este un cadou ideal de Paºti, iar câþiva cumpãrãtori deja se uitã la ei cu gândul la copiii care ar fi bucuroºi de ei. „Cred cã am sã iau unul, cã sunt frumoºi ºi fetiþa mea ar fi încântatã sã se joace cu el”, ne-a spus un tãtic care se interesa ºi de preþul unui astfel de cadou. Un iepuraº viu costã 25 de lei ºi, unde mai pui cã dacã micuþii se plictisesc de el, poate deveni chiar o fripturã pe cinste? Animãluþele pufoase sunt jucãuºe ºi, spun crescãtorii, se adapteazã foarte uºor la orice mediu. Pot fi crescuþi în curte, pe balcon sau în casã ºi mãnâncã cruditãþi. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 aprilie 2015
ARHITECÞII PREMIAÞI PENTRU PETRILA
Plan de succes, neluat în seamã la Petrila P
roiectul arhitecþilor care au lucrat la Petrila ºi au gândit relansarea zonei, altfel decât se face acum, a fost premiat la gala Premiilor Participãrii Publice, ediþia cu numãrul VI. Specialiºtii au considerat cã proiectul tinerilor, care cred în salvarea zonelor industriale, cum este cea de la Petrila, meritã premiul denumit generic „Petrila cu o minã bunã”, însã, autoritãþile locale nu prea
fac nimic pentru minã. Au visat la o zonã de atragere a turiºtilor, cu bãrcuþe pe malul Jiului de est, un loc de promenadã ca în þãrile civilizate, cu restaurant în turnul maºinii, ce are o poveste impresionatã ºi chiar au gândit un scenariu demn
de film. Totul pentru ca mâna Petrila sã nu ajungã un spaþiu verde inutil, care sã aºtepte posibilii investitori de nicãiri. Singurul lucru ce l-au realizat, cu tenacitatea lor, este cã au salvat câteva clãdiri, de care cine se atinge riscã sã rãspundã penal. „Mina Petrila nu se va dãrâma în totalitate. Pentru o serie de obiective s-a declanºat procedura de clasare ca monument istoric, prin urmare, conform legii 402 ele sunt protejate timp de un an, pânã la definitivarea clasãrii. În
momentul de faþã este fapt penal. Clãdirile rãmân în picioare, fie cã vor, fie cã nu autoritãþile locale ”, a spus Dragoº Dascãlu, dr. arhitect, coordonator al proiectului realizat la Petrila. Proiectul arhitecþilor este agreat în parte de autoritãþile locale, însã, edilii au fãcut prea puþin pentru a pãstra construcþiile vechi. Asta mai ales cã proiectul prevede clar demolarea, iar dacã autoritãþile locale ar vrea sã preia clãdirile, nu ar avea bani pentru asta. Proiectul tinerilor arhitecþi este un vis prea
frumos, chiar ºi pentru cei din primãrie. „Am solicitat, la Comisia Naþionalã de Evaluare a Patrimoniului Naþional, sã le introducem în patrimoniul naþional, pentru cã aceasta a fost ultima speranþã de a salva ceva acolo, pentru cã pot sã vã arãt un dosar întreg cu solicitãrile cãtre Ministerul Economiei, de Finanþe, cel al Energiei în care cerem sã ni le predea. Am primit rãspunsul cã le putem prelua doar cu bani, ceea ce noi, din bugetul local nu ne permitem”, a menþionat Vasilicã Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. De sãptãmâna trecutã a început demolarea, iar cei de la Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului ºi-au dus deja acolo utilajele de demolare. Sigur, vor fi lãsate deoparte deocamdatã câteva clãdiri, aºa cum
susþin ºi autoritãþile locale. „Ne-am gândit cã puþul centru, care are o istorie ºi în care existã maºina de extracþie, cu o poveste din al Doilea Rãzboi Mondial, alãturi de alte câteva obiective de acolo, sã intre în patrimoniul naþional. Aceste clãdiri am considerat noi cã ar putea deveni obiective turistice de vizitat, dupã ce mina Petrila va fi închisã”, a mai spus Vasilicã Jurca. Artistul Ion Barbu, alãturi de echipa arhitecþilor ce au lucrat la Petrila, au realizat minuni, însã, se pare cã ele sunt prea mari ca sã devinã realitate în Petrila. Totuºi, premiul câºtigat recent confirmã cã aceºti oameni ar putea sã salveze oraºul din Estul Vãii Jiului, însã, de la vis la realitate, drumul e prea anevoios pentru o primãrie ºi o firmã care se ocupã exclusiv de închiderea minelor considerate neviabile. Diana MITRACHE
La Braºov, un succes al dramaturgiei petroºenene:
Premiul I pentru comedia „Satul electronic”, de Valeriu Butulescu...
L
a Braºov, pe scena Centrului Cultural „Reduta” s-a încheiat duminicã Festivalul Naþional
de Teatru pentru Tineret, ediþia a III-a, intitulat, sugestiv „Amprente”.
Sala de spectacol „Reduta”, înfiinþatã la sfârºitul secolului al XVIII-lea a fost amprentatã de-a lungul timpului de prezenþa unor nume mari ale culturii mondiale: Strauss, Brahms, Eminescu, Enescu. La Festival s-au înscris 18 trupe de teatru, dintre care, în urma preselecþiei au rãmas nouã: trei din Bucureºti, douã din Botoºani, câte una din Covasna, Sebeº, Roman ºi Câmpina. De remarcat cã ºapte din cele nouã trupe au participat ºi la festivalul Ideo Ideis de la Alexandria. Repertoriul a fost bogat ºi divers: „Steaua fãrã nume” (Mihail Sebastian), „Gâlcevile din Chioggia (Carlo Goldoni), „Moftangiii”
Cadou numai bun de mâncat
Sãrbãtori pe datorie
S
unt persoane pentru care sãrbãtorile nu sunt motiv de bucurie. În principal este vorba de pensionari care trebuie sã facã sacrificii pentru a pune ceva pe masa de Paºte.
În acest sens, la Asociaþia Pensionarilor din municipiul Petroºani, în aceastã perioadã, numãrul cererilor de împrumut este ridicat. “Odatã cu venirea sfintelor sãrbãtori þin sã urez tuturor membrilor asociaþiei multã sãnãtate, fericire ºi îndeplinirea tuturor dorinþelor. Sã le mulþumesc pentru modul cum participa la activitatea din asociaþie. Vin persoane în vârstã, membrii ai asociaþiei care fac împrumuturi mai mici ºi mai mari în funcþie de posibilitãþi. Sunt foarte multe persoane de bunã credinþã care ramburseazã la timp ºi îºi plãtesc datoriile. Sunt persoane ºi mai rãu voitoare care
din cauza lipsei de bani ne încurcã în activitate, dar pe cale judecãtoreascã prin executor recuperãm banii de la pensionari”, a declarat Dan Armulescu, preºedintele Asociaþiei Pensionarilor Petroºani. Valorile împrumutate diferã. Sunt pensionari care solicitã 500 de lei sau 10000 de lei.
“Au fost persoane care au luat ºi 500-600 de lei dar au fost persoane care au luat împrumuturi ºi chiar de peste 10000 de lei pentru cã au avut fond mare cu giranþi ºi cu acte în regulã. În funcþie de problemele pe care le au unii sunt în situaþia cã nu îºi pot plãti apa ºi curentul. Au sãrit luni de zile. Îi
C ajutãm ºi þin sã anunþ cã împrumuturile se dau pe loc indiferent de suma solicitatã. Dacã actele sunt în regulã cu giranþi împrumuturile se dau pe loc. Împrumuturile mai mari de 5000 de lei se dau dupã primele 10 zile ale lunii pentru cã trebuie studiate de membrii comitetului ºi trebuie aprobate. În condiþiile în care omul are giranþi ºi are fondul, dãm de trei ori fondul”, a mai spus sursa citatã. Existã ºi pensionari care au popriri pe venituri din cauzã cã nu ºi-au plãtit ratele la timp. “Sunt persoane care au luat împrumuturi cu giranþi neadecvaþi pe perioada fostului preºedinte unde vor fi probleme chiar ºi cu executarea. În statut scrie foarte clar cã
Vacanþa de varã cu Micul Prinþ
G (dupã I.L. Caragiale), „Hallowen” (D. J. Pope), „Fãt-Frumos din lacrimã” (Mihai Eminescu), „Cafeaua Domnului Ministru” (Horia Gârbea), „Satul electronic” (Valeriu Butulescu), „Ampiticipecreier.com” (A.I. Prisãcariu) ºi „Fantomiada” (Ion Bãieºu). Trofeul Festivalului a fost decernat trupei „Atelierul de Teatru” din Botoºani. Trupa „Gong” din Roman, care a interpretat comedia „Satul electronic” (regia: Cãtãlina Bostan) a luat o bunã parte din premii: Premiul I pentru cel mai
bun spectacol ºi Premiul pentru cea mai bunã actriþã într-un rol principal, acordat Roxanei Buzãu, pentru rolul „Safta”. Spectacolul a mai primit ºi douã nominalizãri, pentru cele mai bune roluri secundare (Daria Rusu ºi Eduard Constantin). O contribuþie excelentã au avut ºi ceilalþi tineri actori: Mãdãlina Borº, Cristina Ana Giosanu, Sergiu Ursache, Damian Andrei, Tiberiu Mititelu. Se pare cã piesele dramaturgului din Petroºani poartã noroc trupei romaºcane „Gong”, în repertoriul cãreia de aproape patru ani primeazã piesele lui
Valeriu Butulescu. Mai întâi a fost „Veºnicie provizorie”, care a strâns majoritatea premiilor puse în joc la festivalurile naþionale de la Sinaia, Cluj, Ploieºti, Fãlticeni, Piatra Neamþ, Alexandria. Apoi, aceeaºi Cãtãlina Bostan a pus în scenã comedia „Satul electronic” cu care a câºtigat Premiul 1 la Sinaia ºi Ploieºti. Dupã excelenta prestaþie de la Alexandria, spectacolul a fost selectat pentru „Festivalul Comediei Româneºti” FESTCO2015 care va avea loc anul acesta, în luna mai, pe scena Teatrului de Comedie din Bucureºti. (C.M)
rãdiniþa de varã îºi va redeschide porþile, la Petroºani. Anul acesta, pãrinþii ocupaþi vor avea posiblitatea de a-ºi lãsa copiii la grãdiniþa de varã care a devenit o tradiþie în localitate. Reprezentanþii Grãdiniþei cu Program
Prelungit numãrul 2 vor relua aceastã activitate care vine în sprijinul pãrinþilor. “Povestea grãdiniþei de vara este una frumoasã de auzit atât pentru pãrinþi cât ºi pentru comunitate însã este mai greu de înfãptuit atunci când este vorba de resursa umanã, cadrele didactice. Prima grãdiniþã de vara Micul Prinþ pe care
noi am deschis-o la Petroºani acum doi ani s-a bazat exclusiv pe voluntariatul personalului didactic, didactic auxiliar ºi personalul de îngrijire. În anul acesta am încercat sã gãsesc o soluþie pentru a veni în ajutorul famililor cu copii pentru care o vacanþã de douã luni este foarte lungã. Pãrinþii mulþi dintre ei sunt ocupaþi, au servici ºi poate nu au posibilitãþi sã trimitã copiii undeva la bunici ºi atunci ar avea nevoie de o grãdiniþã de varã. Sperãm cã aceastã grãdiniþã îºi va deschide porþile pentru copii imediat dupã vacanþã mare asta însemnând undeva la 1 iulie”, a declarat Lucia Muntean, director Grãdiniþa cu
persoanele care sunt rãu platnice nu pot fi giranþi. Chiar aici s-a ajuns pentru cã sunt persoane care au de plãtit la mai multe CAR-uri, la mai multe bãnci, au datorii foarte mari ºi greu de recuperat. Sunt persoane cu 360 de milioane de lei vechi ºi care plãtesc 20 de lei pe lunã, bani care trebuiau returnaþi în doi, trei ani de zile ºi ei au banii luaþi de cinci ani de zile”, a mai precizat preºedintele Asociaþiei Pensionarilor. An de an numãrul pensionarilor care solicitã împrumuturi înaintea sãrbãtorilor mari creºte. Pensiile prea mici ºi cheltuielile prea mari îi determinã pe aceºtia sã apeleze la serviciile caselor de ajutor reciproc. Monika BACIU Program Prelungit Numãrul 2 Petroºani. Astfel, cei mici vor avea posibilitatea de a petrece vacanþa de varã la grãdiniþã, însã activitãþile desfãºurate în aceastã perioadã vor fi diferite faþã de cele din timpul anului ºcolar. Monika BACIU
e poate fi mai potrivit decât un iepuraº drept cadou acum de Paºti.? Animalele pufoase, mici sau mai mari stau ºi aºteaptã câte un copilaº, ori ca pãrinþii lor sã îi cumpere pentru Paºti. Iepuraºii sunt simbolul acestei sãrbãtori, iar crescãtorii de iepuri tocmai pe asta mizeazã. Pentru cã nu mai este mult ºi o parte a populaþiei sãrbãtoreºte Paºtele Catolic, în piaþa de la Petroºani au apãrut crescãtorii de iepuri. „Vine lumea, se uitã ºi apoi promit cã se reîntorc. Sigur, cei care vor sã facã un cadou, vor veni sâmbãtã sã îl ia. Nu sunt scumpi ºi copiii sunt foarte încântaþi sã se joace cu ei”, spune cel care
Actualitate 5 vinde iepuraºi în piaþa de la Petroºani. O astfel de jucãrie vie este un cadou ideal de Paºti, iar câþiva cumpãrãtori deja se uitã la ei cu gândul la copiii care ar fi bucuroºi de ei. „Cred cã am sã iau unul, cã sunt frumoºi ºi fetiþa mea ar fi încântatã sã se joace cu el”, ne-a spus un tãtic care se interesa ºi de preþul unui astfel de cadou. Un iepuraº viu costã 25 de lei ºi, unde mai pui cã dacã micuþii se plictisesc de el, poate deveni chiar o fripturã pe cinste? Animãluþele pufoase sunt jucãuºe ºi, spun crescãtorii, se adapteazã foarte uºor la orice mediu. Pot fi crescuþi în curte, pe balcon sau în casã ºi mãnâncã cruditãþi. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 aprilie 2015
Doar afiºe cu miei la Petroºani
N
u au venit mieii, dar sunt afiºe din care rezultã cã vânzãtorii ar fi dispuºi sã aducã marfã. Cu 3 zile înainte de Paºtele Catolic cârligele din galantarele special amenajate pentru vânzarea mieilor ºi a iezilor sunt goale. Cumpãrãtorii, însã, sunt încurajaþi sã revinã joi ºi vineri. Nici un crescãtor de oi sau capre nu a ajuns încã în piaþa de la Petroºani ºi nici la singurul abator specializat pentru sezonul Paºtelui. Asta, deºi o bunã parte
populaþia Vãii Jiului este catolicã ºi sâmbãtã este Învierea. Oamenii vin, aruncã o privire ºi mai apoi spun cã vor reveni. „Da, sigur, de Paºti trebuie sã iei miel, aºa e obiceiul, nu? Fãrã carne de miel, nu e Paºti!. Trebuie sã aparã vânzãtorii. Am venit sã vãd dacã sunt, dar mai am rãbdare ºi chiar sunt dispus sã dau pe un mieli în jur de un milion jumãtate, douã de lei vechi”, spune unul dintre cei care sâmbãtã merge la Înviere ºi care cãuta miercuri dimineaþã miei în piaþã. Cârligele sunt goale, dar
în unul dintre ele, un crescãtor de capre a pus un afiº în care îi anunþã pe potenþialii cumpãrãtori cã va aduce iezi pe comandã. Nu a venit deja cu ei ºi ne ºi explicã de ce. „Sunt din comunã Bârza, judeþul Olt ºi sunt crescãtor de animale ºi am în jur de 80 de capre ºi cam 70 de iezi de vânzare. Nu am venit cu ei cã încã e Paºtele Catolic ºi sunt mai puþini care cer. Îi vând cu 10 lei kg în viu ºi 20 de lei kg tãiaþi. Mi-am pus numãrul
Piaþa din Petroºani verificatã din orã în orã de inspectorii DSV
V
erificãri înainte de Paºte. Inspectorii sanitar-veterinari verificã în aceste zile toate magazinele ºi pieþele pentru a combate orice neregulã venitã din partea comercianþilor. Piaþa centralã din Petroºani este verificatã de inspectori la fiecare orã. “Instituþia noastrã are un program de monitorizare a tuturor unitãþilor care desfãºoarã activitãþi comerciale specifice acestei perioade ºi aici ne referim la zona pieþei unde se desfãºoarã un comerþ cu produse lactate, brânzã, carne, ouã, miere, zona de sacrificare a mieilor care a fost aprobatã
pe o perioadã limitatã, perioada Pascalã, nu în ultimul rând monitorizãm laboratoarele de cofetãrie, patiserie ºi marile supermarketuri. Pânã acum am verificat unitãþile de peºte, unitãþile care depoziteazã ºi valorificã ouãle, de sãptãmâna aceasta continuãm cu produsele de patiserie ºi cofetãrie ºi verificãm piaþa în permanenþã din orã în orã”, a declarat doctorul Octavian Popescu, coordonator DSVSA Petroºani. Cumpãrãtorii sunt sfãtuiþi sã achiziþioneze marfa din locurile autorizate, sã verifice
de telefon ºi dacã am comenzi vin, cã nu îi aduc cã nu sunt înþãrcaþi ºi ca sã stai douã zile cu ei sau trei, e mare pãcat”, spune unul dintre crescãtorii de animale, care are de gând sã aducã marfã pe comandã. Responsabilii de la piaþa centralã spun cã crescãtorii de oi ºi capre vor veni în urmãtoarele zile, pentru cã au anunþat cã vor fi aici ºi la finele acestei sãptãmâni. Ei
etichetele, iar în ceea ce priveºte ouãle acestea trebuie sã aibã coaja lucioasã, lucru care indicã prospeþimea lor. “Sã nu cumpere din locuri neaturizate, neamenajate, sã evite cumpãrarea produselor chiar dacã sunt mai ieftine dintre blocuri, din zone dubioase ºi sã fie atente la modul în care produsele sunt etichetate ºi marcate. Oul trebuie sã cuprindã ºtampila, iar eventual cumpãrãtorii care doresc sã achiziþioneze ouã de la persoanele fizice trebuie sã vadã dacã oul are o coajã lucioasã, nu rugoasã ºi acesta este primul fel”, a mai spus sursa citatã. Pânã acum nu au fost identificaþi comercianþi care au încãlcat normele sanitar-veterinare. Monika BACIU
vor fi ºi din Sibiu, ori Haþeg, dar probabil cã mai mulþi vor veni la Paºtele Ortodox. „Cu siguranþã de joi sau vineri vor fi aici. Ca ºi în anii precedenþi, kilogramul de carne de miel va fi undeva la 20 -22 de lei pe kg, iar apoi va scãdea. Sunt pregãtiþi ºi cu abatorul care a fost inspectat de DSV ºi corespunde în totalitate, doar aºteptãm oierii”, a spus Sorin Creþu, ºeful Pieþei Agroalimentare din Petroºani. Pânã ce crescãtorii ajung la abator, galantarele rãmân încã goale. Totuºi, pânã sâmbãtã, cei care sãrbãtoresc Paºtele Catolic vor avea de unde sã aleagã. Diana MITRACHE
Autoritãþile încep asfaltarea la Lupeni
Dupã discuþiile care au avut loc în cadrul ºedinþei de consiliu local de la Lupeni s-a luat decizia ca înainte de sãrbãtorile de Paºte sã fie demarat programul de asfaltare a strãzilor din localitate. “În urma insisten-
realitate, voi urmãri îndeaproape îndeplinirea acestei promisiuni. Deasemenea, am solicitat ºi repararea drumului de acces în cartierul ªtefan , repararea trotuarelor ºi amenajarea de parcãri”, spune Cristian Roºu, consilier local la Lupeni. În urmã cu o lunã de zile, reprezentanþii administraþiei lupenene spuneau cã se aºteaptã fonduri europene pentru realizarea lucrãrilor de asfaltare. “Avem în vedere accesarea de fonduri europene pentru a asflata cel puþin strada
telor consilierilor locali, care pe tot parcursul acestui an au solicitat demararea lucrãrilor de reparare a drumului de acces în oraºul Lupeni, executivul a dat asigurãri cã, începând cu 10 aprilie 2015 , ºoseaua de la intrarea în Lupeni , dinspre Vulcan, va intra într-un program de asfaltare .Sper cã aceastã veste sã nu fie contrazisã de
principalã”, spunea în urmã cu mai bine de o lunã de zile, Cornel Lungan, viceprimarul municipiului Lupeni. Cele mai mari cratere sunt la intrarea în localitate. Conducãtorii auto nu pot evita gropile formate în carosabil, iar mai grav este faptul cã aceºtia îºi avariazã autoturismele. Monika BACIU
A
utoritãþile locale de la Lupeni vor demara marea asflatare.
O Vale îmbãtrânitã, un oraº al pensionarilor
O
raº cu 4800 de locuitori, dintre care majoritatea pensionari. În Valea Jiului Aninoasa este oraºul cu cei mai puþini locuitori. Nici mãcar 5000 de suflete nu trãiesc în aceastã comunitate micã. Jumãtatea dintre locuitori sunt pensionãrii. “Avem 4800 de locuitori dintre care jumãtate sunt pensionari. Mai avem la ºcoli aproximativ 600 de copii ºi mai avem angajaþi la care nu putem avea o statisticã clarã pentru cã sunt mulþi care au ieºit la pensie care lucrau la exploatãrile miniere din zona iar mulþi lucreazã în strãinãtate
ºi nu avem un control strict asupra lor. Locuri de muncã deocamdatã nu prea sunt, populaþia este îmbãtrânitã. Nu se prevede un viitor foarte fericit. Natalitatea este în scãdere faþã de anii precedenþi iar mortalitatea este în creºtere. Un viitor prea luminos nu vedem pentru cã se
depopuleazã zona tocmai din cauza locurilor de muncã”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Populaþia Vãii Jiului este una îmbãtrânitã. Majoritatea este reprezentatã de pensionari, tinerii plecând la lucru în marile oraºe sau în strãinãtate. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 aprilie 2015
Iuliu Pavel contestã, în instanþã, demiterea de la Asociaþia Pensionarilor
F
ostul preºedinte al Asociaþiei Pensionarilor din municipiul Petroºani se judecã cu noua echipã de conducere. Iuliu Pavel l-a acþionat în instanþã pe Dan Armulescu, noul preºedinte al asociaþiei. Iuliu Pavel contestã demiterea sa ºi cere instanþei anularea actului. “La ora actualã suntem în proces cu dumnealui pentru cã nu vrea sã recunoascã cã a fost demis. Suntem în faza de probe cu martori. Au fost în jur de 70 de membrii ai adunãrii generale în salã, în jur de 52 au votat pentru demiterea lui iar în jur de 21 au votat pentru el. În adunarea generalã el a cuprins foarte multe persoane care erau neamuri cu el, oameni care erau privilegiaþi. Pentru asta a avut câteva voturi ºi el dar oricum situaþia a fost în defavoarea lui”, a declarat Dan Armulescu, preºedintele Asociaþiei Pensionarilor. La urmãtorul termen, fiecare dintre pãrþi va trebui sã se prezinte în faþa instanþei cu câte trei martori pentru a-ºi susþine cauza.
“Tribunalul în prima fazã ne-a acordat câte trei martori în prima fazã. Din martorii lui unul care este jurist prin Deva care nu ºtiu dacã a fost în salã ºi nici nu e membru al asociaþiei ori când a fost acea adunare generalã el a adus trei bodyguarzi în poartã ºi a intrat doar cine a vrut el. Dar prin faptul cã pe angajaþi a început sã îi înfometeze ºi sã taie din programul de lucru, i-a bãgat pe oameni în datorii cu bani scoºi pentru el la care oamenii plãtesc ºi acum”, a mai spus
sursa citatã. “Încuviinþeazã audierea martorilor Brânduºa Ioan, Naghy Emeric ºi Josan Lazãr pentru reclamant ºi Ungureanu Ramona, Fer Mirela, Turculeanu Marin pentru pârâtã. Se va cita martorul Brânduºa Ion pentru reclamant la adresa indicatã ºi pune în vedere pârâtului sã prezinte martorul Ungureanu Ramona necitatã în vederea audierii. Pune în vedere reclamantului prin reprezentant sã pregãteascã interogatoriul ºi sã-l prezinte grefierului de ºedinþã în termen de 48 de ore pentru a fi comunicat pârâtei. Pune în vedere pârâtei prin reprezentant sã pregãteascã interogatoriul pentru a fi administrat la termenul urmãtor. Pune în vedere reclamantului sã fie prezent la termenul acordat în vederea administrãrii probei cu interogatoriul. Ulterior vor fi citaþi restul martorilor”, se aratã în soluþia instanþei. Urmãtorul termen în acest dosar a fost fixat de instanþa de la Petroºani pentru data de 6 mai Monika BACIU
Sã fim alãturi de Andreea!
Condiþii de sat în cel mai greu încercat oraº din Valea Jiului
T
rec prin noroaie pânã la gleznã pentru a ajunge la prima staþie de autobuz.
Este vorba de locuitorii de pe vale ai oraºului Aninoasa care merg cu cizme de cauciuc ºi cu papucii buni în plasã pentru cã ºoferii de microbuze refuzã sã tranziteze acest drum ciuruit de gropi ºi plin de noroi. ªoferii microbuzelor refuzã sã meargã pe strada Libertãþii din Aninoasa în sus pe vale pe motiv cã îºi stricã maºinile. Astfel cetãþenii sunt nevoiþi sã treacã prin noroaie pentru a ajunge la prima staþie de autobuz. Calvarul acestor locuitori va lua sfârºit pentru cã autoritãþile locale au demarat procedura de asfaltare. „Ne-am apucat de asfaltãri pe tronsonul de la primãrie în sus care este licitat anul trecut, constructorul s-a apucat de treabã, iar sãptãmâna aceasta vom încãrca pe SEAP urmãtoarele
strãduþe pentru licitaþie pentru asflatare ca pânã în toamnã sã terminãm toate strãduþele de asfaltat”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Tot la capitolul asflatare, administraþia localã de la Aninoasa îºi disputã un drum cu Consiliul Judeþean. Este vorba de carosabilul care duce spre primãrie, drum care este administrat pe jumãtate de cãtre instituþia judeþeanã. Edilii vor sã îl modernizeze total, în timp ce oficiali de la judeþ au prins bani doar pentru mici peticiri. “Pentru jumãtatea noastrã am prins 2,6 milioane de lei. Consiliul Judeþean am înþeles cã a prins 10 miliarde de lei. Suma este destul de micã dar ºi un covor de
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar mai sînt multe operaþii pînã ce visul sãu va fi realitate. Cei care vor sã o ajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii este la Pireus Bank pe numele Pop Maria Andreea IBAN RO73 PIRB 2202 6544 1600 1000 Cod SWIFT PIRBROBU VÃ MULÞUMIM!
asfalt în prima fazã merge ca sã ieºim la liman cu acest drum care se disputã de atât timp. Dacã ei îºi fac lucrarea pe jumãtatea lor de drum, noi pe jumãtatea noastrã am prins banii pentru cã în prima fazã sã avem alocaþi banii pentru drumul principal care face legãtura dintre Iscroni ºi Aninoasa. Avem fondurile dar aºteptãm ca CJH sã aloce banii aºa cum a fost înþelegerea”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Edilii au în vedere modernizarea tuturor strãzilor din localitate. Monika BACIU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cu o boalã, ce iniþial a þintuit-o în pat, a miºcat multã lume. Mulþi oameni ne-au întrebat cum ar putea sã o ajute pe fetiþa care, deºi are deficienþe grave, a reuºit sã creeze o adevãratã colecþie de mãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturi care, în parte, le-a vîndut zilele acestea. Ea face asta pentru ca în toamnã sã poatã merge la încã o operaþie. Pânã acum Andreea a fãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cu numãrul 13. Ea sperã sã aibã cîndva copilãria pierdutã ºi sã poatã sã meargã,
Cizme de cauciuc în picioare ºi papucii buni în sacoºã
- Pulpã porc cu os - 10.80 lei - Fleicã porc - 13.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei - Carne tocatã - 14.50 lei - Cotlet porc cu os - 15.50 lei - Ceafã porc cu os - 15.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolane porc - 6 lei - Grãsime pentru topit - 5.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 aprilie 2015
Henþ cu mâna
Gargarã cu Feroe „Meciul de vis”, dupã cum zicea Keºeru la finalul partidei cu feroezii, a fost de fapt, unul în care se aflã starea fotbalului românesc: nebulos, incert,
fãrã orizont. Am vãzut, cu 2-3 excepþii, niºte plictisiþi de atâta bine, încât au uitat fotbalul cu desãvârºire. De pildã, acest marþafoi numit
Dodel Cristi Tãnase, enerveazã pe toatã lumea de vreo cinci ani, dar omul se încãpãþâneazã sã se joace cu nervii tuturor. Am vãzut un meci România-Feroe, cu mult sub nivelul de angajament din partida de Liga a V-a, Streiul Baru-Cetate Rãchitova.
ªi acolo jucau amatori, precum cei din Feroe ºi cred cã o selecþionatã a judeþului Hunedoara de la acest nivel, i-ar fi întrebuinþat serios pe hazlii jucãtori ai lui Puiu Iordãnescu. Un antrenor care nu are nicio vinã cã are la dispoziþie o gaºcã de frustraþi, de care e
numai gargara ºi vrãjeala. Niºte neica-nimeni, cu zeci de mii de euro salarii pe lunã, cu valoare pânã la piciorul broaºtei. Ne mai trebuie 6 puncte sã ne calificãm, din patru meciuri pe care le mai avem de jucat. Cum ºi cu cine le luãm?
Fotbal, Liga a II-a
“Trupele” lui Daniel Brânzãu pe douã „fronturi”
ompetiþiile de handbal C junioare sunt în plinã desfãºurare. Astfel, ultimele douã sãptãmâni din luna martie 2015 au însemnat prezenþa la douã turnee importante a echipelor de junioare III ºi IV a CSS Petroºani.
Astfel, echipa de junioare IV (12-13 ani) a
Antrenorul Daniel Brânzãu (handbal CSSP) are în „subordine” peste 30 de junioare
bãtut tot ce-a prins în turneul de la Petroºani – mai puþin echipa de bãieþi (!?) a C.S.S. Hunedoara –, clasânduse pe primul loc. În plus, fetele lui Daniel Brânzãu au obþinut ºi douã premii speciale, pentru cel mai bun portar, Sara Rus ºi golgeterul turneului, Andreea Târle. Lotul C.S.S. Petroºani a fost urmãtorul: Sara Rus, Anamaria Szalasi, Iasmina Cebuc (portari), Iulia Iancu, Delia Iancu, Denisa Surd, Giulia Kovacs, Dalia Câmpean, Andreea Târle, Ariana Matei, Fabiana Golgoþiu, Timea Farago, Cosmina Dobrescu, Roxana Moþ, Bianca Bârlida, Raluca Vânãtoru, Georgiana Anca, Lorena Negru. La junioare III (gr. 2000-2001), din cele patru partide susþinute la Caracal, petroºenencele au obþinut douã victorii, pierzând în primul ºi ultimul joc, 15-27 cu Energetic Rm. Vâlcea ºi 23-26 cu L.P.S. Slatina, pierzând astfel ºi ºefia clasamentului.
Sã înceapã circul, volumul 2!
Camp. Jud. Handbal Jun. IV (gr. 2002-2003) Turneul nr. 3, Petroºani 21 martie 2015 CSS Petroºani – CS Vulcan CSO Cugir – CSS Hunedoara CSS (b) Hunedoara – CS Vulcan CSS Petroºani – CSO Cugir CSS Vulcan – CSS Hunedoara CSS (b) Hunedoara – CSS Petroºani CSO Cugir – CSS (b) Hunedoara CSS Petroºani – CSS Hunedoara CSO Cugir – CS Vulcan
13-5 22-1 21-15 8-5 19-2 11-9 9-11 18-3 11-6
Camp. Naþ. Handbal Jun. III (gr. 2000-2001), Grupa F Turneul nr. 5 – 27-29 mar. 2015, Caracal LPS Slatina – CSS Caracal CSS Petroºani – Ener. Rm. Vâlcea Viitorul Piteºti – LPS Slatina CSS Caracal – CSS Petroºani Viitorul Piteºti – Energetic Rm. Vâlcea CSS Petroºani – Viitorul Piteºti Energetic Rm. Vâlcea – CSS Caracal LPS Slatina – CSS Petroºani CSS Caracal – Viitorul Piteºti Energetc Rm. Vâlcea – LPS Slatina
CLASAMENT Energetic Rm. Vâlcea 20 16 1 3 CSS Petroºani 20 15 0 5 LPS Slatina 20 12 1 7 CSS Caracal 20 6 0 14 LPS Viitorul Piteºti 20 0 0 20
Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a
Lider umilit z Naþional Sebiº a fost fãcutã zob la U.T.A. BD, deºi la un moment dat scorul indica 1-1. z F.C. Hunedoara, umbra fostei echipe Corvinul, a fost învinsã cu 3-1 la
Becicherecu Mic, echipa lui Titi Alexoi fiind o palidã apariþie în aceastã etapã. z Câºtigând derby-ul de clasament cu Naþional Sebiº, U.T.A. BD s-a apropiat la un
21-25 15-27 12-42 25-28 13-41 35-13 32-22 26-23 26-14 26-21
569-384 467-404 518-354 432-488 246-602
z Gata, s-a încheiat „sezonul regulat” al ligii secunde, un campionat care nu mai intereseazã pe nimeni. z F.C. Voluntari (Seria 1) ºi A.C.S. Recaº (Poli) Timiºoara (Seria a 2-a) au terminat pe locul 1 fãrã nicio emoþie. z Acum, vreme de douã luni (4 aprilie – 6 iunie a.c.) vom avea parte de luptele de play-off (primele 6 echipe, zece etape) ºi play-out (ultimele 4 echipe, ºase etape), într-o luptã care pe care. Dac-o mai interesa pe cineva... Sã vedem cine are nervii mai tari sã reziste. Din fostele mari echipe de Divizia „A”, Gloria Buzãu, Metalul Reºiþa, C.S. Mioveni ºi Olimpia Satu Mare se aflã în cursa pentru cele douã locuri de promovare, locul 1 dupã play-off-ul din fiecare serie. Sã înceapã circul, sau mai exact, sã continue!
49p. 45p. 37p. 18p. -4p.
singur punct de lider, având mari ºanse la promovare.
Paginã realizatã de Genu TUÞU